Arhiva | 7:03 pm

DIN CICLUL DEMOCRATIA EUROPEANA TREBUIE SA FIE APARATA .GRUPUL DE LA VISEGRAD ATAC LA „EUROPA CELOR DOUA VITEZE”,SE CERE DEMISIA LUI JUNCKER:”SUNTEM PRIVITI CA CETATENI DE „MANA A DOUA”!!

3 mart.

Statele din grupul de la Vișegrad strâng rândurile și își fac auzită vocea mai mult decăt oricând. Asta în timp ce România preferă să stea deoparte.
La summit-ul acestora de la Varșovia, cele patru state, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia au avut cerințe clare față de ceilalți membri ai Uniunii Europene.
Grupul de la Vișegrad a adoptat o poziție comună cu privire la viitorul Europei. Într-o reuniune care a avut loc joi la Varșovia, premierii Poloniei, Cehiei, Ungariei și Slovaciei au făcut un apel la unitate și egalitate, a doua azi după ce președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat cinci variante pentru viitorul Europei după Brexit, între care Europa cu două viteze.
În cadrul grupului de la Vișegrad „am convenit să transmitem că așteptăm de la președintele (Consiliului European) Donald Tusk ca propunerile privind viitorul UE să facă obiectul unui consens prealabil, pentru că ne vom întâlni la Roma doar pentru a anunța împreună un nou plan pentru Europa”, a indicat șefa executivului polonez, Beata Szydlo, gazda reuniunii premierilor din cele patru țări, desfășurată la Varșovia.
Țările din Grupul de la Vișegrad subliniază necesitatea menținerii unității Uniunii Europene, menținerea pieței unice, menținerea Spațiului Schengen, o Zonă Euro stabilă, controlul frontierelor externe, consolidarea controlului democratic.
Toate acestea reprezintă o provocare – se arată în declarația semnată de premierii Poloniei, Cehiei, Ungariei și Slovaciei, la fel ca și menținerea Uniunii Europene ca actor global, transmite agenția de presă poloneză PAP. „Dorim o Europă mai bună, nu mai multă Europă sau mai puțină Europă (…) Pentru noi este important ca reformele Uniunii Europene să se bazeze pe egalitatea intereselor tuturor statelor membre”, a punctat premierul Beata Szydlo.
La rândul său, premierul ungar Viktor Orban a estimat că în prezent „asistăm la apariția unei noi ordini mondiale”, în care țările trebuie să-și decidă locul. Referindu-se apoi la relatările privind calitatea inferioară a produselor comercializate de unele companii occidentale în estul Europei față de produsele similare din vest, el a acuzat statele vest europene de „standarde duble” și că privesc est-europenii ca pe niște cetățeni de „mâna a doua”.

PENALUL „CORUPTUL CARE UCIDE”,KLAUS WERNER JOHANNIS AMANA REFERENDUMUL PRIVIND LUPTA ANTICORUPTIE!

3 mart.

Președintele Klaus Iohannis amână declanşarea referendumul pentru justiție, au declarat pentru Hotnews.ro surse oficiale de la Cotroceni.

Ideea unui referendum rămâne în atenţia preşedintelui şi va fi folosit în situaţia în care PSD va încerca să slăbeasca legislația penală sau să atace instituțiile-cheie din sistemul judiciar.

Klaus Iohannis a anunțat convocarea unui referendum pe 23 ianuarie și a primit aviz favorabil pentru organizarea acestuia de la Parlament în 13 februarie.

Ulterior, în urma protestelor de stradă, guvernul a abrogat însă OUG 13 privind modificările la codurile penale.

“E foarte posibil ca PSD să încerce noi atacuri la justiție, din acest motiv un referendum organizat acum l-ar face mai puţin eficient pe viitor”, spun oficiali ai Administraţiei Prezidențiale, precizează sursa citată.

Un alt motiv pentru care preşedintele Iohannis amâna referendumul ar putea fi și faptul că lipsit de susținerea partidului și fără ca subiectul să mai fie în centrul atenție cum a fost până la abrogarea ordonanței, acesta ar putea să nu îndeplinească cvorumul de prezență de 30% necesar pentru validare.

KLAUS WERNER JOHANNIS L-O FELICITAT PE FOSTUL PRESEDINTE AL ROMANIEI,ION ILIESCU CARE A IMPLINIT VINERI 87 DE ANI!

3 mart.

Imagini pentru IOHANNIS,ILIESCU POZE

 

Fostul președinte Ion Iliescu împlineşte vineri 87 de ani. Iliescu îşi serbează ziua de naştere alături de soţia sa, Nina, şi mai mulţi prieteni apropiaţi, potrivit Antenei 3.

Ion Iliescu a fost felicitat vineri, de ziua sa de naştere, și de preşedintele Klaus Iohannis.

Iliescu a primit de la Klaus Iohannis un coş cu flori, conform televiziunii citate.

CATRE INSTIGATORUL PENAL KLAUS WERNER JOHANNIS:”DACA DUMINICA 5 MARTIE 2017,VA AVEA LOC O MANIFESTATIE A CORPORATISTILOR SI A SOROSISTILOR IMPOTRIVA CURTII CONSTITUTIONALE A ROMANIEI,ATUNCI ACESTI INSTIGATORI IN FRUNTE CU GAULEITERUL NAZI,PENALUL „CORUPTUL CARE UCIDE”K.W.J.,VOR ATENTA LA IMPOTRIVA ORDINII STATULUI DE DREPT ROMAN SI TREBUIE PRIPONITI SI DUSI LA MUNCA LA SANTIERELE LUI CLOTILDA ARMAND -BECHTEL,CA SA FACA AUTOSTRAZILE DOAR SUNT FINANTATI DE GLOBALISTUL MILIARDAR GEORGE SOROS!

3 mart.

Dermonstranţii, Mihai Poliţeanu şi Laura Ştefan în confundă cu Ion Iliescu. Foto Lucian Alecu

Dermonstranţii, Mihai Poliţeanu şi Laura Ştefan îl confundă cu Ion Iliescu.

Decizia CCR care a constatat că a existat un conflict constituțional între DNA și Guvern este un nou motiv pentru proteste. Duminică, 5 martie, oamenii vor ieși în stradă pentru că „Susținem DNA, vrem depolitizarea CCR“, după cum se afirmă pe pagina de Facebook a organizatorilor. Ca și protestele de până acum, și cel de duminică este mediatizat în online de cei de pe pagina „Corupția ucide“ a lui Florin Bădiță.

„Marș pentru instituții independente“ – de la Guvern la Parlament

„Reacționăm la noile semnale de limitare și subordonare a unor instituții. Politizarea și numirea în funcție după criterii și interese politice este primul motiv care ne-a scos în stradă. Dacă DNA nu ar fi cercetat maniera în care OUG 13 a fost adoptată, nu am fi aflat astăzi că Ministerul pentru Relația cu Parlamentul oferise în primă fază un aviz negativ proiectului de modificare a Codurilor penale, motiv pentru care ședința a fost amânată până la ora 21.00, pentru a fi redactat un nou aviz, de această dată pozitiv. Azi am aflat că DNA a trecut peste limite în anchetarea acestui dosar. Dar dacă nu era de competența acestei instituții, cine ar trebui să scoată la iveală aceste nereguli și de ce nu a făcut-o? Care sunt acuzele constatate de DNA: disjungerea și declinarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, spre competentă soluționare, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni: – favorizare a făptuitorului; – prezentare, cu rea-credință, de date inexacte Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută și sancționată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale); – sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 259 al.1 și 2 C.p); – sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (art. 275 C.p); – fals intelectual“, se arată pe pagina evenimentului care trebuie să aibă loc duminică. Spre deosebire de protestele de până acum, cel anunțat va fi un marș programat să se desfășoare între Piața Victoriei și Palatul Parlamentului.

Într-o altă postare, organizatorii de la „Corupția ucide’“ au postat pe pagina de Facebook un mesaj în care afirmă: Curtea Constituțională „nu trebuie să fie politizată“, iar protestul este menit doar să atragă atenția și nu are ca scop atacarea instituției. „CCR e o instituție care este și «politică». Ceea ce nu înseamnă că trebuie să fie și politizată, utilizată și partizană. Răspundem unor «utili» care se dau drept presă sau societate civilă, dar văd și anunță conspirații și relee peste tot (romania curată, rezistenta urbană, antena3 etc). Un protest nu desființează, nu atacă CCR și nu are pârghiile tehnice să schimbe ceva. Doar atrage atenția și pune un semn acolo unde lucrurile nu trebuie să degenereze. #vavedem“, au scris organizatorii.

Demersul celor de la „Corupția ucide“ este justificat prin preluarea unei postări a Laurei Ștefan de la Expert Forum, și ea o susținătoare a protestelor care redă decizia CCR. (I.Ş.)

Decizia CCR care a inflamat spiritele

Decizia care a inflamat din nou spiritele a fost dată de CCR luni. Curtea a constat că a existat un conflict constituțional între DNA și Guvern în urma declanșării anchetei de către procurori asupra modalității în care a fost adoptată ordonanța 13 privind modificarea Codurilor penale. După ședința Curții, președintele Valer Dorneanu a declarat că în cazul dezbătut de Curte „există conflict juridic între autorități când o putere își arogă competențe, puteri care revin altei puteri. DNA a început o acțiune care s-a marcat prin descinderi la MJ, audieri de la cel mai mic la cel mai mare în legătură cu felul în care s-a adoptat un act normativ. DNA s-a apucat să vadă în ce măsură s-au îndeplinit condițiile unei OUG, dacă s-au primit toate avizele, lucruri care exced competențelor DNA“. Procurorii ar fi încălcat astfel dreptul Guvernului de a decide oportunitatea legiferării. „Considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului și s-au deteriorat relațiile care trebuie să existe între autoritățile legislativă, executivă și judecătorească“, a mai spus Dorneanu. (E.P.)

Altă Constituție apărată nu de Curtea Constituțională, ci de Justiție

Un alt susținător al protestelor este și ziaristul Moise Guran, care scria pe site-ul biziday: „Declarațiile președintelui acestei instituții, onorabilul Valer Dorneanu, sunt pur și simplu halucinante! Mi se pare că am ajuns cu democrația românească într-o fundătură și că nu vom mai putea ieși de aici dintr-un motiv simplu – Curtea pare a fi creat un soi de superimunitate penală pentru miniștri care, zice domnul Dorneanu, nu pot fi deranjați cu mizilicuri precum anchete privind legalitatea actelor lor. Dacă nu cumva am înțeles eu greșit, Curtea Constituțională tocmai i-a făcut pe miniștri voievozi, oameni cu puteri de viață și de moarte, incomparabile cu ale supușilor. Sloganul des strigat în aceste zile – DNA să vină să vă ia! – e neconstituțional. Deci cu ce ar trebui să se mai ocupe DNA? Cu miniștri nu!“. Totodată, Guran consideră că CCR nu a făcut decât să continue seria deciziilor antidemocratice: „Decizia este consecutivă deciziei prin care CCR a spus că Guvernul nu și-a depășit competențele, reglementând prin ordonanța respectivă abuzul în serviciu, dar golind infracțiunea de conținut. Deci nicio surpriză! CCR continuă seria deciziilor care nu numai că subminează propria credibilitate, ci, așa cum veți vedea, existența democrației românești în sine“. El sugerează că soluția ar fi o altă Constituție și dizolvarea CCR. „Ne trebuie o altă Constituție, una apărată nu de o Curte Constituțională numită de politicieni și sensibilă la interesele de conjunctură ale acestora, ci o Constituție apărată chiar de Justiție, de Curtea Supremă, așa cum se întâmplă în unele state democratice“, susține jurnalistul. (E.P.)

Da’ cine-i mă, mânca-v-aș ochii, CCR-u’ ăsta?

Decizia CCR l-a înfuriat și pe realizatorul TV Rareș Bogdan, un susținător al protestelor, care luni seară s-a dezlănțuit la Realitatea TV împotriva Curții Constituționale, pe care a acuzat-o de implicare politică. „Na, v-a arătat CCR-u’! Da’ cine-i mă, mânca-v-aș ochii, CCR-u’ ăsta? O fi CCR-u’ un fel de Dumnezeu, divinitatea absolută? Vreți să-i luăm pe rând, să vedem câtă politică-i în CCR și câtă nu? Da’ ce-a spus CCR-u’? Sau CCR anulează ce a făcut comunicatul de dimineață, de o duritate extraordinară, dar cu date, cu date certe despre cum au încercat să facă fofârlica în ordonanța 13, cum au ascuns date, cum au șters pur și simplu avize, cum au distrus probe“. Rareș Bogdan a continuat atacurile la adresa CCR, a fostului ministru Justiției Florin Iordache și a Guvernului Grindeanu. „Ce ne arată acel comunicat… dacă lucrurile s-au realizat în acest fel, avem de-a face cu un grup organizat infracțional. Domnul Dorneanu ar vrea să ancheteze strict prezervativul, adică pe domnul Iordache“, a spus realizatorul emisiunii „Jocuri de putere“. În opinia sa, CCR este responsabilă de toate încercările de modificare a legislației penale ale fostului ministru Iordache. „Inițial, ministrul dorea să dezincrimineze nu numai neglijența în serviciu, ci și abuzul în serviciu, și ulterior să modifice definiția conflictului de interese în sensul relaxării acesteia și, atenție, ceea ce am vorbit mai puțin, dorea inclusiv să modifice definițiile infracțiunilor de corupție, adică luarea de mită, darea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență, deci la definiții dorea să umble. Și asta știți de când? Din 16 ianuarie. Prima încercare, pe 16 ianuarie. Sigur că totul era motivat pe decizii ale Curții Constituționale“, a mai trâmbițat Rareș Bogdan. (I.Ş.

UN PROIECT GIGANT.CONDUCTA CARE NE SCAPA DE GAZUL RUSESC A PRIMIT AUTORIZATIE!

3 mart.

Ministerul Energiei a emis autorizația de construire pentru gazoductul BRUA, un nou coridor european de transport al gazelor naturale care va interconecta Bulgaria, România, Ungaria și Austria. Autorizația, eliberată în 27 februarie 2017, reprezintă etapa premergătoare începerii lucrărilor pe teritoriul țării noastre, se arată într-o informare a instituțiie. „Proiectul BRUA era în blocaj la preluarea mandatului, deoarece nu se putea emite autorizația de construire, România riscând atât întârzierea lucrărilor, cât și finanțarea europenă de aproape 180 de milioane de euro. Cauza acestei situații era faptul că dubla calitate a ministerului în proiect, respectiv de emitent al autorizației, dar și de autoritate de verificare a legalității acesteia, era gestionată de același compartiment, aspect ce contravenea legii. Am îndreptat această situație înființând o structură dedicată proiectului BRUA și am accelerat procesul de autorizare, calendarul implementării proiectului fiind respectat”, a declarat Toma Petcu, ministrul Energiei.

Lucrările la interconectorul BRUA se vor desfășura pe teritoriul a 11 județe din țară, termenul de finalizare al Fazei I fiind, conform calendarului, anul 2019. Noul gazoduct va avea o lungime totală de 550 km și o capacitate maximă de 1,5 miliarde de mc/anual spre Bulgaria și 4,4 miliarde de mc/anual spre Ungaria. „Cel mai mare beneficiu prin construcția BRUA este că România își diversifică sursele de aprovizionare cu gaze. Pe de altă parte, un număr mai mare de furnizori crește puterea de negociere a țării noastre pentru obținerea unor prețuri cât mai bune pentru consumatori. Odată pus în funcțiune, BRUA va putea fi și un debușeu pentru rezervele de gaze din Marea Neagră, fapt ce ne va apropia și mai mult de obiectivul de a fi un hub energetic și pol de stabilitate în regiune”, a adăugat Petcu.

Acest proiect presupune dezvoltarea unei capacități de transport gaze naturale între punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) și Ungaria (Csanadpalota), prin construirea unei noi conducte, în lungime totală de aproximativ 550 km, pe culoarul Giurgiu – Podișor – Corbu – Hurezani – Hațeg – Recaș – Horia și a trei stații de comprimare amplasate pe traseul conductei (SC Corbu, SC Hațeg, SC Horia). După punerea în funcțiune, proiectul va asigura o capacitate maximă de transport gaze naturale de 1,5 mld.mc/an înspre Bulgaria şi de 4,4 mld.mc/an înspre Ungaria. Practic, prin BRUA România îşi va reduce dependența de gazele rusești, în contextul materializării unor noi proiecte care vizează diversificarea rutelor de transport gaze naturale din Regiunea Mării Caspice înspre Europa Centrală, precum și a unor noi surse de gaze naturale în perimetrele off-shore din Marea Neagră. Noul corridor de transport va asigura valorificarea volumelor de gaze naturale aferente acestor surse pe piața românească și europeană și posibilitatea curgerii fizice bidirecționale permanente pe interconectările cu Bulgaria și Ungaria.

Gazoductul urmează să fie funcţional din 2019 iar costurile totale fiind estimate la 560 de milioane de euro. Din cele aproximativ 680 de locuri de muncă generate pe durata de construire a BRUA, aproximativ 340 vor fi ocupate de forţa de muncă din România. Comisia Europeană a validat, pe 19 ianurie 2016, finanţarea cu suma de 179 milioane de euro a lucrărilor ce urmează să fie efectuate de Transgaz la sistemul naţional de transport a gazelor naturale românesc pentru dezvoltarea conductei BRUA, faza 1. În 2015, Ambasada SUA la București a emis un comunicat prin care anunța că Agenția americană de comerț și dezvoltare a acordat societății medieșene o finanțare de aproape un milion de dolari. Acești bani au avut drept destinație realizarea studiului de fezabulitate pentru proiectul gazoductului BRUA pe teritoriul României.

Conform Economica.net, De proiectul BRUA, se leagă un altul – aducerea gazelor din Marea Neagră până la Giurgiu. Principalul gazoduct ce stă în centrul acestei strategii este Tuzla – Podişor, care pleacă de la ţărmul Mării Negre şi ajunge până în judeţul Giurgiu, despre care Cotidianul a scris aici.

La sud de România, Sofia şi Atena au semnat la finele lui 2015 un acord pentru construirea unui gazoduct care va conecta reţelele dintre Bulgaria şi Grecia. În felul acestea Bulgaria, puternic dependentă de resursele ruseşti, îşi va putea diversifica aprovizionarea cu gaze, iar Grecia va putea să se conecteze de restul Europei. Gazoductul va deveni funcţional în 2018. Acesta va face parte din coridorul sudic de gaze prin care se vor transporta gaze din Azerbaidjan spre Italia, via Turcia, Grecia, Albania. În felul acesta, România va avea acces, prin BRUA şi reţeaua din coridorul sudic european, la imensa pungă de gaze Shah Deniz II din Azerbaidjan.

România importă gaze în special din Rusia, prin conducta Prietenia, care intră în ţară la Isaccea, şi prin conducta din nordul ţării, de la Medieşul Aurit. De câţiva ani, s-a spart monopolul importului rusesc prin punerea în funcţiune a conductei Szeged-Arad, iar gazul care intră în ţară este furnizat de companii diferite de interesele Rusiei.

LULUTZA LASCU-KOVESI RESPINSA DE CSM!

3 mart.

În şedinţa de marţi a CSM, atît procurorul general Augustin Lazăr, cît şi şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, au fost la un pas să fie trimişi în faţa Inspecţiei Judiciare. Din informaţiile noastre, propunerea judecătoarei Simona Marcu a fost susţinută doar de alţi trei magistraţi: Mariana Ghena, Lia Savonea şi Gabriela Baltag. Alte surse vorbesc despre încă doi membri CSM, pe care însă nu am reuşit să-i identificăm. Aşa cum am văzut în transmisia în direct a şedinţei CSM, este cert că portavocea lui Augustin Lazăr a fost judecătorul Bogdan Mateescu.

Odată cu această situaţie generată de judecătoarea Simona Marcu, toată presa liberă şi-a adus aminte de avizul negativ pe care CSM l-a dat Laurei Codruța Kovesi pe 24 septembrie 2009, cînd a fost propusă pentru un nou mandat ca procuror general al României. Nu sînt însă prea mulţi cei care au văzut acest document, aşa încît vi-l prezentăm integral.

Avizul negativ, dat de unul dintre șefii actuali ai Codruței Kovesi

După cum se observă, Secţia de procurori a CSM îi reproşa Laurei Codruţa Kovesi, cînd era încă în funţia de procuror general al României, lucruri grave, precum:

– lipsa de performanţă în exercitarea atribuţiilor manageriale;
– inconsecvenţă în propunerile de reorganizare a acestui minister;
– nu a luat măsurile necesare pentru creşterea numărului de dosare cu finalitate judiciară, acest număr scăzînd continuu;
– lipsa unei viziuni manageriale;
– relaţia proastă cu CSM, inclusiv prin neparticiparea la şedinţe în mod constant;
– denaturarea unor demersuri şi activităţi ale CSM.

Cel care semnează avizul negativ al CSM este procurorul Dimitrie Bogdan Licu, nimeni altul decît actualul procuror general adjunct, adică unul dintre şefii actuali ai Laurei Codruţa Kovesi! Ca şi Laura Codruţa Kovesi, Bogdan Licu a fost acuzat că şi-a plagiat teza de doctorat, iar în luna martie 2016 chiar a solicitat singur să i se retragă acest titlu! Iată ce declara pentru Mediafax la sfîrşitul anului trecut: „Eu consider că nu am plagiat în acea teză de doctorat. Am fost întrebat de ce am cerut în luna martie renunţarea la titlul de doctor. În viaţa fiecăruia vine la un moment dat un moment de analiză asupra lucrurilor făcute sau nefăcute. Fiind pusă foarte intens această problemă în media despre lucrările de doctorat, mi-am revăzut şi eu lucrarea. Vă spun că nu am plagiat, asta este opinia mea, am specificat toţi autorii la subsol, nu există pagină fără notă de subsol. Din punct de vedere obiectiv, nu am niciun element din partea niciunei instituţii. Eu am spus, dacă s-a dovedit că am plagiat, îmi dau demisia din orice funcţie delegată, numită, am declarat asta“.

Licu, cel care a semnat avizul negativ, este azi procuror general adjunct

Kovesi susține că e vorba despre o răzbunare

Cu alte cuvinte, trioul Lazăr – Licu – Kovesi este obligat să rămînă strîns unit, aceştia fiind legaţi indestructibil de propriile lor biografii. Să vedem însă şi ce a spus Laura Codruţa Kovesi după ce a primit avizul negativ de la CSM. Găsim opinia sa într-un interviu pentru Agerpres:

Agerpres (Mădălina Cochinescu și Eusebi Manolache): Doamnă procuror general, cum comentaţi audierea de joi, 24 septembrie, de la Consiliul Superior al Magistraturii în vederea reînvestirii dumneavoastră, dar mai ales soluţia pronunţată de membrii Secţiei pentru procurori a CSM?

Laura Codruţa Kovesi: Este greu de comentat soluţia pe care a pronunţat-o Secţia pentru procurori a CSM, pentru că nu a fost însoţită de o motivare. Vreau să văd şi eu motivarea acestui aviz negativ, pentru că propunerea ministrului de Justiţie a fost motivată, la fel şi proiectul cu care eu m-am prezentat acolo. În lipsa unei astfel de motivări, nu pot să trag decât o concluzie: că este o sancţiune pentru criticile pe care le-am adresat în timpul mandatului meu CSM-ului. Nu ştiu ce mi s-a reproşat, pentru că nu s-a discutat raportul de activitate, nu s-au adus reproşuri obiectivelor pe care mi le-am propus, ci mi s-a reproşat că i-am criticat.
Agerpres: Să înţelegem că CSM nu este preocupat de problemele Ministerului Public, ci de ieşirile dumneavoastră în mass-media?

Laura Codruţa Kovesi: Din întrebările care au fost puse joi, am înţeles că au fost interesaţi mai mult să vadă ce sens am dat anumitor expresii când am luat poziţie cu privire la activitatea CSM şi sunt dezamăgită că nu s-a discutat despre viitorul Ministerului Public. Nu am avut nici măcar o întrebare despre proiectele pe care mi le-am propus“.

Jurnalistul Răzvan Savaliuc de la Lumea Justiţiei a anunţat că a depus în numele redacţiei o sesizare la CSM, în care solicită anchetarea Laurei Codruţa Kovesi de către Inspecţia Judiciară, astfel încît este posibil ca propunerea judecătoarei Simona Marcu, respinsă marţi, să fie reluată săptămîna viitoare!

„LOOSERUL”LUDOVIC ORBAN NU ESTE SUSTINUT LA PRESEDINTIA NOULUI PNL DE GENERALUL SAU,GAULEITERUL NAZI,KLAUS WERNER JOHANNIS!

3 mart.

Imagini pentru IOHANNIS,LUDOVIC ORBAN POZE

 

Ludovic Orban a declarat vineri, la Deva, că ţine foarte mult la relaţia directă cu membrii partidului.

Fostul prim-vicepreşedinte al PNLP a afirmat că primarii sau preşedinţii de organizaţii sunt cei mai aproape de cetăţeni şi resimt direct modul în care este receptată o decizie politică sau cum este privit un lider al unei formaţiuni.

„De multe ori, liderii la nivel naţional au tendinţa de a se rupe de realitate pentru că, în general, sunt înconjuraţi de către cei din antecameră – ca să-i denumesc aşa, generic – şi care le picură în urechi tot felul de lucruri care nu au nicio legătură cu realitatea. Or lucrul ăsta trebuie să se schimbe, partidul trebuie să fie un partid viu, care este în permanent contact cu societatea, care primeşte permanent feedback din societate în legătură cu acţiunea sa politică. Din acest motiv susţin aceste schimbări absolut necesare în funcţionarea partidului mecanismului şi de luare a deciziei în partid’, a declarat Ludovic Orban, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.

Şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte al PNL pentru că vrea să confere partidului ‘caracter şi demnitate, forţă şi credibilitate’.

Orban a spus că în campania pe care o va derula până la Convenţia Naţională şi-a propus să meargă în fiecare judeţ din ţară şi să se întâlnească cu cei mai importanţi membri ai PNL, începând cu preşedinţii de organizaţii şi continuând cu primarii, viceprimarii sau consilierii locali şi judeţeni ai partidului. „Mi-am propus să merg în fiecare judeţ de cel puţin două ori. În prima trecere obiectivul meu principal este să-i ascult pe cei mai importanţi membri ai PNL de la nivel judeţean şi local: primari, viceprimari, consilieri locali şi judeţeni, preşedinţi de organizaţii locale, pentru că nu vreau ca moţiunea pe care o voi depune să fie numai rezultatul gândirii mele. Vreau ca proiectul meu politic, viziunea asupra evoluţiei PNL să fie rezultatul consultării bazei PNL, să conţină toate acele idei propuneri, programe pe care le voi auzi de la colegii mei’, a explicat Orban, conform Agerpres.

ISTORIA UNEI ORGANIZATII NAZISTE INTERZISE PRIN DECRET-REGAL DE MAJESTATEA SA REGELE MIHAI I AL ROMANIEI:TOATE IMOBILELE SI AVEREA GRUPULUI NAZIST ETNIC GERMAN DESFIINTAT AU TRECUT IN PATRIMONIUL STATULUI ROMAN,ADICA AL ROMANIEI!

3 mart.

 

Pentru că România trecuse de partea Naţiunilor Unite, Mihai I a desfiinţat GEG

Pentru că România trecuse de partea Naţiunilor Unite, Mihai I a desfiinţat GEG

Istoria Grupului Etnic German este un subiect care ne interesează prin impactul pe care l-a avut şi rolul pe care l-a jucat în anii existenţei sale. Ne mai interesează şi prin efectele pe care încă le mai generează în prezent „Deutsche Volksgruppe“, cum era denumit Grupul Etnic German în germană. „Cotidianul“ publică astăzi un nou episod din studiul care aduce în dezbatere evoluția acestei organizații.

 

Imagini pentru IOHANNIS ,NAZI,POZEImagini pentru IOHANNIS ,NAZI,POZE

Este bine de ştiut că minoritatea germană din România a fost extrem de divizată între diversele sale grupuri. În afară de grupuri politice mai mult sau mai puţin radicale, mai exista şi o divizare cultural-religioasă. Astfel, există o împărţire între saşi ardeleni protestanţi şi şvabi bănăţeni catolici, cu numeroase categorii intermediare (șvabi-transilvăneni, şasi-bănăţeni, șvabi-protestanţi din Banat sau Ardeal etc.). Dificultatea atribuirii calităţii de „succesor“ pentru bunurile întregii comunităţi germane unei singure asociaţii de saşi ardeleni devine cu atât mai grea. Evident, apare întrebarea, chiar acceptând teoria „naţionalizării forţate“ a bunurilor etniei de către G.E.G., cum a ajuns grupul de la Sibiu, urmaş al intelectualităţii germane protestante ardelene, să primească calitatea de „succesor în drepturi“ şi al bunurilor aparţinând ţărănimii bănăţene catolice (adversari „de moarte“, de altădată ai saşilor transilvăneni)!?

G.E.G., desființat printr-un decret semnat de Regele Mihai

În legătură cu desființarea G.E.G. ar mai trebui amintit, în afara celor deja afirmate în articolul precedent, că această desfiinţare a avut loc în timpul Guvernului Sănătescu (23 august – 3 noiembrie 1944), confiscările începând în timpul Guvernului Rădescu (6 decembrie 1944 – 28 februarie 1945). De reţinut că decretul a fost semnat de Regele Mihai I. Mai mult, acest decret a fost necesar ca urmare a angajamentelor luate de România față de Naţiunile Unite. Decretul avea, cum era şi firesc, o expunere de motive care a fost publicată în Monitorul Oficial, împreună cu decretul. Din expunerea de motive reiese foarte clar că desființarea Grupului Etnic German a fost un act firesc în noul context internaţional în care România trecuse de partea Naţiunilor Unite şi avea năzuinţe democratice.

„Raportul d-lui Preşedinte al Consiliului de Miniştri şi al d-lui ministru al Agriculturii şi ad-interne al Departamentul Justiției către M.S. Regele.

Sire,

Dictatul de la Viena din 30 August 1940 a impus recunoaşterea minorităţii germane din România ca grup etnic. În aplicarea acestei recunoaşteri, legea 830 din 21 Noiembrie 1940 a creat minorităţii germane un regim de excepţie, potrivit căruia cetăţenii germani ai ţării, înmănuncheați în Grupul Etnic German, constituiau o corporaţie de drept public, pusă sub protecţia Germaniei, de care era direct şi în primul rând dependentă. El se bucura de numeroase privilegii.

Spre a stabili suveranitatea statului Român şi egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi spre a executa art. 15 al convenţiei de armistiţiu, se impune abrogarea legii menţionate şi a consecinţelor aplicării ei. Singurul îndreptăţit a prelua bunurile şi drepturile corporaţiei desfiinţate este Statul Român.

Proiectul de lege alăturat propune abrogarea legii pentru constituirea Grupului Etnic German din România, trecerea în proprietatea Statului Român a bunurilor şi drepturilor acestuia și, ca măsură de evitare a fraudelor, lovirea de nulitate a înstrăinărilor şi renunţărilor făcute ulterior datei de 23 August 1944, la cererea Statului Român. Pentru administrarea şi lichidarea acestei succesiuni, proiectul prevede o comisiune compusă din trei persoane numite de Preşedintele Consiliului de Miniștri.

Prin o lege ulterioară se vor prevedea desfiinţarea şi altor privilegii pentru membrii Grupului Etnic German, altele decât cele de ordin patrimonial care fac obiectul prezentei legi.

Autorizaţi fiind de Consiliul de Miniştri, respectos supunem Maiestăţii voastre alăturatul proiect de Decret-lege, privitor la abrogarea legii Nr. 830 din 21 Noiembrie 1940 pentru constituirea Grupului Etnic German din România.

Suntem (cu) cel mai profund respect SIRE al Maiestății Voastre, prea plecaţi și prea supuși servitori, Preşedintele Consiliului de Miniștri, General de Corp de Armată Constantin Sănătescu. Ministrul Justiției ad-interim. D.D. Neget 1944 Octombrie 7. “

Decretul semnat de Regele Mihai şi Argumentaţia prim-ministrului C. Sănătescu

Comisie pentru identificarea și confiscarea bunurilor

Bunurile numitului „Grup Etnic German“ nu au fost confiscate „arbitrar“ şi nici de către comunişti. Pentru preluarea bunurilor G.E.G. a fost înființată o comisie care a fost însărcinată cu identificarea şi confiscarea acestora.

Administrarea bunurilor G.E.G. a fost dată în mod provizoriu în competenţa „Comisariatului pentru preluarea, conservarea, controlul, administrarea şi lichidarea unor întreprinderi şi bunuri“, înfiinţat prin legea nr. 615 din 3 decembrie 1944.

Ulterior, este înfiinţat „Comisariatul pentru lichidarea şi administrarea bunurilor Grupului Etnic German“, comisariat care fusese stabilit prin legea pentru modificarea unor articole ale legilor pentru administrarea ministerelor din 14 noiembrie 1944. Acesta funcţiona pe lângă Ministerul Economiei Naționale.

În fine, la 29 decembrie 1944 este înaintat regelui proiectul final de decret pentru crearea unui comisariat general ce urma a administra bunurile fostei organizaţii naziste. Proiectul este semnat de ministrul Economiei Naţionale, Aurel Leucuţia, şi ministrul Finanţelor, Mihail Romniceanu.

Activitatea de producție a întreprinderilor a primit sprijin

La 3 ianuarie 1945, Decretul-lege 2/1945 pentru înființarea „Comisariatului General pentru Administrarea şi Lichidarea bunurilor Grupului Etnic German“ este publicat în Monitorul Oficial. Acest comisariat va funcționa în cadrul Ministerului Economiei Naționale şi va fi executorul drepturilor Statului Român în privința G.E.G.
Atribuţiile Comisariatului General erau complexe, începând cu supravegherea activităţii organelor statului, ce aveau rolul să ducă la îndeplinire efectele legii de desființare a G.E.G. (identificare, confiscare, sigilare, preluare, conservare, administrare). Tot acesta dădea directive, îndruma şi controla activitatea administrativă şi economică a întreprinderilor şi bunurilor confiscate. Mai avea obligaţia să sprijine activitatea de producţie economică a întreprinderilor confiscate.

Acest ultim aspect nu este lipsit de importanţă. România avea de plătit o datorie uriaşă către U.R.S.S. și, prin urmare, nu întâmplător legea 2 pe 1945 pentru administrarea patrimoniului G.E.G. pune un deosebit accent pe partea contabilă şi pe exploatarea acestor bunuri.

Comisia Generală Pentru Lichidarea Grupului Etnic German, creată la 2 ianuarie 1945, avea sediul central în Bucureşti şi alte patru sedii în oraşele cu populaţie germană: Braşov, Sighişoara, Sibiu, Timişoara.

Comuniştii au salvat bunurile G.E.G. din mâna ruşilor

Interesant de reţinut este că opozanţii Grupului Etnic German nu au fost vizaţi de confiscări, astfel, pastorul Mockel din Brașov a fost printre singurii care au refuzat să preda bunurile parohiei sale către G.E.G. în perioada 1942-1944. Drept urmare, după 1944 imobilele parohiei sale nu au fost confiscate ca aparţinând unei organizaţii fasciste.

Referitor la ipoteza „bunuri confiscate de comunişti“, trebuie precizat că în acest caz este vorba de o confuzie regretabilă. Nu doar că bunurile respective nu au fost confiscate de comunişti, dar au fost practic salvate de aceştia pentru a nu ajunge în mâna ruşilor. După 23 august 1944, trupele sovietice au trecut la sigilarea şi confiscarea bunurilor naziste. Între acestea, ruşii au inclus şi „bunurile G.E.G.“, pe care aceştia le considerau a fi „bunuri inamice“. A fost nevoie de intervenţia energică a statului român pentru a demonstra că bunurile Grupului Etnic German nu erau „bunuri inamice“, ci bunuri „de drept public“ ,și, deşi aparţinuseră unei organizaţii naziste, organizaţia în sine era de „drept public“, nu privat, prin urmare ele, aparţineau de drept statului român. Vorbim, practic, de „bunuri de drept public“ gestionate de o organizaţie nazistă. Aceste bunuri au fost practic supuse unei duble confiscări: una ca fiind „bunuri ale unei organizaţii fasciste“, iar alta ca fiind bunurile unei organizaţii de „drept public“ desfiinţate.

Citiţi şi

Grupul Etnic German și proprietățile sale (III)

Grupul Etnic German și proprietățile sale (II)

Grupul Etnic German și proprietățile sale (I)

TURNATORUL LA SECURITATEA LUI CEAUSESCU,COMUNISTUL ANDREI PLESU DEVENIT”DE DREAPTA”,II INFIEREAZA CU MANIE PROLETARA PE MANIFESTANTII ANTI-JOHANNIS !

3 mart.

Imagine similară

Lingușindu-l pe Iohannis, Pleșu spune acum despre manifestanții de la Cotroceni că sunt „aduşi „la luptă” cu autobuzul”, că sunt interesați doar de „beneficiile materiale promise de guvern” și că „îi susțin pe responsabilii mizeriei lor”.

Lingușindu-l pe Iliescu, în mai 1990, Pleșu, la acea vreme ministru al Culturii, îi acuza pe manifestanții din Piața Universității că sunt manipulați de Ceaușescu, că cultivă euforic lozincile rimate, că abuzează de conceptul de revoluție, că sunt intoxicați și intoleranți: „Suntem manipulați de Nicolae Ceaușescu când cultivăm euforic lozincile rimate, din orice parte ar veni ele. Suntem manipulați de el când abuzăm de conceptul de revoluție. Era conceptul lui preferat („revoluția permanentă”), ca și cum starea normală în care trebuie să trăim este starea de răzmeriță neîncetată. Fac, în consecință, apel la calmul interior al tuturora, la dezintoxicare la spirit realist, la toleranță.”

Pleșu a fost dintotdeauna un curajos: i-a apărat pe toți președinții României împotriva oamenilor simpli.

EXLUDEREA JUDECATOAREI CAMELIA BOGDAN VINE CA URMARE A DEZVALUIRILOR GIP!

3 mart.

Excluderea Cameliei Bogdan vine ca urmare a dezvăluirilor GIP. În februarie 2016 am arătat că, în timp ce judeca Dosarul ICA, judecătoarea Bogdan a primit 10.000 lei de la Ministerul Agriculturii, parte vătămată în Dosarul ICA și a petrecut un sejur de două săptămâni la Poiana Brașov în cadrul unui program finanțat de același minister. La câteva zile după revenirea din sejur, judecătoarea Bogdan a dat o sentință definitivă în favoarea Ministerului Agriculturii.

În timpul procesului ICA, judecătoarea Bogdan a primit bani de la partea vătămată, Ministerul Agriculturii

https://i0.wp.com/www.grupul.ro/wp-content/uploads/2017/02/CSM_decizie_Camelia_Bogdan_8_02_17.png

În timp ce judeca Dosarul ICA, judecătoarea Camelia Bogdan a primit 10.000 lei de la Ministerul Agriculturii, parte vătămată în Dosarul ICA și a petrecut un sejur de două săptămâni la Poiana Brașov în cadrul unui program finanțat de același minister. La câteva zile după revenirea din sejur, judecătoarea Bogdan a dat o sentință definitivă în favoarea Ministerului Agriculturii.

Pe 26 iunie 2014, conducerea Curții de Apel i-a desemnat pe judecătorii Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea să judece Dosarul ICA. Cei doi nu mai judecaseră nici un dosar la Curtea de Apel Bucureşti, fiind proaspăt avansaţi la această instanţă.

Primul termen judecat de Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea în Dosarul ICA a fost în 1 iulie 2014. În 7 iulie, la cel de-al doilea termen, judecătorii au anunțat că intră în concediu până pe 4 august, când a fost fixat un nou termen în dosar.

GIP publică documente care demonstrează că judecătoarea Camelia Bogdan și-a petrecut jumătate din acest concediu la Poiana Brașov într-un program finanțat de una dintre părțile din Dosarul ICA. Mai mult, judecătoarea Bogdan a și primit 10.000 lei de la respectiva parte.

Potrivit CV-ului judecătoarei Camelia Bogdan, în perioada dintre termenele din 7 iulie și din 4 august din Dosarul ICA, aceasta s-a aflat timp de două săptămâni la Poiana Brașov. Din 21 iulie până în 2 august 2014, judecătoarea Bogdan a fost „lector în cadrul programului «Aplicarea Viitoarei Politici Agricole Comune. Prevenirea fraudei şi a corupţiei în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene»” desfășurat în stațiunea montană. Potrivit CV-ului Cameliei Bogdan, Programul făcea parte din proiectul UMP CESAR „Furnizarea serviciilor de consultanţă pentru organizarea cursurilor de instruire a personalului APIA”. APIA este Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din subordinea Ministerului Agriculturii.

Ce nu spune judecătoarea Bogdan în CV este că „CESAR” înseamnă Proiectul Completarea Sprijinului Financiar acordat de UE pentru Restructurarea Agriculturii în România și că UMP (Unitatea de Management a Proiectului) era Ministerul Agriculturii. Prin urmare, programul în cadrul căruia Camelia Bogdan și-a petrecut cele două săptămâni la Poiana Brașov era un program al Ministerului Agriculturii.

Potrivit declarației de avere a judecătoarei Camelia Bogdan, aceasta a primit pentru activitatea de „lector” de la Poiana Brașov 10.000 lei. Banii, spune judecătoarea Bogdan, provin de la SC FDI TOP CONSULT SRL. Ce nu spune judecătoarea Bogdan este că FDI TOP CONSULT nu era decât un intermediar, adică firma de consultanță angajată de Ministerul Agriculturii pentru organizarea cursurilor de instruire din proiectul CESAR. Prin urmare, cei 10.000 lei primiți de Camelia Bogdan proveneau tot de la Ministerul Agriculturii.

Judecătoarea Bogdan are un motiv foarte serios să ascundă identitatea instituției care a finanțat programul de două săptămâni de la Poiana Brașov și i-a plătit onorariul de 10.000 lei. Iar acest motiv este că în perioada în care primea aceste foloase, instituția respectivă, Ministerul Agriculturii, era parte vătămată într-un dosar judecat de Camelia Bogdan. Este vorba de Dosarul ICA, supranumit „Telepatia”.

În 14 octombrie 2008, la cererea DNA, Ministerul Agriculturii, condus la acea vreme de Dacian Cioloş, s-a constituit ca parte civilă în Dosarul ICA. Fără a face nici cea mai mică evaluare proprie, Ministerul Agriculturii și-a însușit prejudiciul calculat de DNA, respectiv 60.482.615 euro. Dacă Ministerul Agriculturii nu s-ar fi constituit ca parte vătămată, nu ar fi existat prejudiciu și, ca urmare, nici Dosarul ICA nu ar fi existat. Ministerul Agriculturii a susținut însă că a fost prejudiciat de inculpații din Dosarul ICA, în frunte cu Dan Voiculescu și a cerut instanței, respectiv judecătoarei Camelia Bogdan recuperarea acestui prejudiciu.

Judecătoarea Bogdan a început să judece la București Dosarul ICA în care Ministerul Agriculturii era parte vătămată, după care s-a dus două săptămâni la Poiana Brașov la programul finanțat de partea vătămată, a luat 10.000 lei de la partea vătămată, s-a întors la București și într-un timp record a dat o sentință definitivă în favoarea părții vătămate.

În 4 august 2014, la două zile după terminarea sejurului judecătoarei Bogdan a avut loc un nou termen în Dosarul ICA. Şedinţa de judecată a durat 12 ore și a fost fixat un nou termen pentru a doua zi. În 5 august, audierile au durat din nou 12 ore. Judecătoarea Carmen Bogdan și colegul ei au dau termen avocaţilor ca până pe 7 august să depună concluziile scrise şi au anunţat că rămân în pronunţare. Pe 8 august, Dan Voiculescu şi ceilalţi inculpaţi din Dosarul ICA au fost condamnați definitiv de judecătorii Bogdan și Mihalcea.

Sentința nu este însă doar una defavorabilă inculpaților, ci și una favorabilă părții vătămate, Ministerul Agriculturii. După ce beneficiase de sejurul și de banii Ministerului Agriculturii, judecătoarea Bogdan hotărăște că Ministerul Agriculturii a avut dreptate și îi condamnă pe inculpați la plata prejudiciului solicitat de Ministerul Agriculturii, respectiv 60.482.615 euro. Este celebrul „prejudiciu” pentru recuperarea căruia, la un an și jumătate de la sentință, judecătoarea Bogdan, împreună cu DNA și ANAF se străduiesc să dea afară Antena 3 din sediul în care își desfășoară activitatea.

În final, un scurt exercițiu pentru propaganda băsistă. Să ne imaginăm că judecătoarea Bogdan ar fi decis achitarea lui Dan Voiculescu, după ce, în timpul judecării dosarului ICA, ar fi petrecut 2 săptămâni la Poiana Brașov, ca „lector” într-un proiect al Fundației Dan Voiculescu. Mai mult, judecătoarea Bogdan ar mai fi primit și un onorariu de 10.000 lei din banii Fundației Dan Voiculescu. Unde s-ar fi aflat acum Camelia Bogdan?

FRONLINE CLUB BUCHAREST ,UN ONG FINANTAT DE MILIARDARUL HAOS ,EVREUL -KHAZAR ,DE ORIGINE MAGHIARA CERE INCHIDEREA ANTENEI 3,RTV SI B1 TV!

3 mart.

Imagini pentru FRONTLINE CLUB BUCHAREST POZE

Un ONG din România, finanțat în exclusivitate de Soroș, a lansat un apel pentru suprimarea posturilor Antena 3, RTV și B1 TV. Apelul lansat de ONG-ul românesc Frontline Club Bucharest este cu atât mai sinistru cu cât ONG-ul este finanțat prin Programul pentru jurnalism independent al Open Society Foundations (Fundația Soroș). Programul fundației Soroș are ca scop principal tocmai susținerea „libertății de exprimare” și a „diversității opiniilor”.

https://i0.wp.com/www.grupul.ro/wp-content/uploads/2017/01/Apel_Frontline.jpg

CARTA PRESEDINTELUI COMISIEI EUROPENE,JEAN CLAUDE JUNCKER „EUROPA IN 5 VITEZE” INSEAMNA DESTRAMAREA UNIUNII EUROPENE.CASTIGATORI:GERMANIA SI FRANTA!

3 mart.

Imagini pentru JUNCKER,MERKEL,IOHANNIS POZE

Europa cu două viteze a lui Juncker, o încercare de sancţionare a statelor foste comuniste cu risc de destrămare a UE Preşedintele Comisiei Europeane, Jean-Claude Juncker Planul preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de construire a unei Uniuni Europene cu grade diferite de integrare are rolul consolidării unităţii, creând şi modalităţi „alternative“ de cooperare, este un semnal privind nemulţumirea faţă de ţări estice, afirmă surse citate de Reuters. Ştiri pe aceeaşi temă Reprezentanţii Camerei Lorzilor vor să impună o serie de condiţii pent… Britanicii se gândesc să-i înlocuiască pe muncitorii est-europeni din … Atac în oraşul german Heidelberg, soldat cu un mort şi doi răniţi Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va prezenta miercuri în Parlamentul European o „Cartă albă“ care va cuprinde opţiunile UE după ce Marea Britanie va declanşa procedura de ieşire din blocul comunitar, a anunţat marţi purtătorul de cuvânt al Executivului UE, Margaritis Schinas, citat de Reuters. Presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, are un plan de reformare a Uniunii Europene, formată din ţări cu grade diferite de integrare, în contextul ieşirii Marii Britanii din UE. Juncker le va prezenta această idee liderilor statelor europene la summit-ul comunitar din 25 martie de la Roma. Jean Claude Juncker a anunţat deja că va promova ceea ce a ajuns să se numească „o Europă cu două viteze” într-un document oficial denumit „Carta Albă”. Liderul CE va avea marţi o întâlnire cu toţi comisarii europeni, însă un purtător de cuvânt a declarat luni că nu se ştie momentan când va fi publicat documentul respectiv. Prin crearea a patru-cinci „modalităţi“ concrete „spre unitate“ sau a unor „direcţii alternative de cooperare la nivelul celor 27 de state“, Jean-Claude Juncker vrea să ofere Uniunii Europene post-Brexit opţiuni de luat în considerare la summitul de la Roma, programat pe 25 martie, afirmă, sub protecţia anonimatului, oficiali europeni citaţi de Reuters. Juncker ar vrea să primească răspunsuri până la toamnă, când se va şti cu certitudine care sunt direcţiile politice în Olanda, Franţa şi Germania, unde anul acesta vor avea loc alegeri. Oficialii de la Bruxelles au refuzat să ofere detalii concrete despre propunerea lui Juncker, însă susţin că, probabil, aceasta nu va cuprinde schimbări instituţionale majore sau amendarea tratatelor. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că Uniunea Europeană ar trebui să permită unor ţări membre să-şi avanseze integrarea în anumite domenii, fără ca celălalte ţări europene să fie obligate să adopte acelaşi model de integrare în UE. ”Nu mai există acel moment în care putem să ne imaginăm că facem cu toţi acelaşi lucru… împreună. Şi nu ar trebui ca aceia care îşi doresc să avanseze mai rapid să poată să facă asta fără să deranjeze alte ţări membre, punând în picioare o structură mai stabilă şi deschisă pentru toată lumea?”, a declarat preşedintele Comisiei Europene. Cancelarul Angela Merkel a vorbit în urmă cu câteva săptămâni despre o Uniunea Europeană ”cu mai multe viteze”, întrucât o parte din ţările fondatoare vor să lanseze dezbaterea unei asemenea reforme la nivelul UE. Păreri pro şi contra „O Europă cu mai multe viteze este deja un lucru existent. Nu are nimeni o problemă cu acest lucru”, a declarat un oficial UE de rang înalt, explicând că zona euro este un exemplu în acest sens. „Deci, de ce se adoptă acum un astfel de registru discursiv? Sunt iritaţi de ţări estice … Este o tendinţă spre separare”, a adăugat el. Observând că un obstacol în calea aprofundării integrării în zona euro este reprezentat de modalităţile diferite propuse de Germania şi Franţa, oficialul UE a argumentat că abordarea gradelor diferite de integrare pare a fi o încercare de sancţionare a ţărilor post-comuniste. Ungaria şi Polonia, în special, au stârnit nemulţumirea liderilor Uniunii Europene prin contestarea normelor democratice şi prin opoziţia faţă de redistribuirea refugiaţilor. Recent, preşedintele Franţei, Francois Hollande, a acuzat ţările est-europene că tratează Uniunea Europeană ca un bancomat. România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată. Oficiali germani susţin că Angela Merkel, cancelarul Germaniei, nu are în vedere un sistem în care anumite ţări să aprofundeze cooperarea, ci grupuri diferite în domenii diferite. Spre exemplu, cooperarea în domeniul apărării este o prioritate pentru Berlin. Risc de destrămare a UE Planul lui Juncker îşi propune să se asigure că în UE va exista unitate după ce Marea Britanie declanşează procedurile de separare, ceea ce, după cum se tem unii, ar putea duce la o destrămare şi mai mare pe continent, scrie Reuters, citând oficiali de la Bruxelles sub protecţia anonimatului. Şeful Comisiei Europene vrea ca unele state membre să poate avea alte relaţii între ele, să poată avea o cooperare mai profundă şi mai rapidă, fără ca acest nou proces să includă toate ţările membre UE. Din acest proces ar putea fi excluse în special ţările din Europa de Est. De aceea, planul lui Juncker provocă îngrijorări în special în rândul ţărilor mai sărace din est. „Unii consideră că ideea lui Juncker constituie un risc la adresa unităţii. Alţii cred că riscul este dacă nu se aplică această idee, dacă eşuăm în aprofundarea integrării“, a explicat un oficial din cadrul Comisiei Europene. Statele mai sărace sunt îngrijorate de ideea că un bloc comunitar ”cu mai multe viteze” ar genera şi mai multe tensiuni şi ar risca să blocheze progresul făcut spre atingerea prosperităţii Europei Occidentale.

TRAIAN BASESCU,MENTORUL PENAL AL DISCIPOLULUI SAU PENAL KLAUS WERNER JOHANNIS ATAC DUR LA GAULEITERUL NAZI,AUTORUL PUCIULUI DE STAT: DIN CALITATE DE SEF AL STATULUI AS FI DEMIS-O PE LAURA CODRUTA KOVESI, DUPA DECIZIA CCR DESPRE ANCHETA PRIVIND OUG nr.13/2017,IMPOTRIVA GUVERNULUI GRINDEANU!

3 mart.

Imagini pentru IOHANNIS,KOVESI,BASESCU ,POZE

Traian Băsescu a declarat că ar fi demis-o, din calitatea de șef al statului, pe Laura Codruța Kövesi dacă judecătorii Curții Constituționale ar fi constatat că DNA a încălcat Constituția, cum s-a întâmplat în cazul sesizării depuse de președintele Senatului legate de ancheta procurorilor anticorupție privind modul de adoptare a OUG 13/2017.

„Dacă un șef de stat încalcă Constituția, este suspendat de Parlament. Doamnei Kövesi îi este permis acest lucru, se pare, după cum îi este permis și să plagieze, dar să nu i se anuleze doctoratul, cum îi este permis să facă și spectacole absolut interzise de orice legislație internațională la care România este parte cu purtarea cu cătușe a oamenilor prin fața DNA și cu chemarea televiziunilor, cum îi este permis să dea documente din dosare către presă”, a declarat Traian Băsescu la România TV.

Întrebat dacă, în cazul în care ar fi fost încă președintele României, ar fi demis-o pe Codruța Kövesi pentru decizia CCR legată de OUG 13/2017, Băsescu a răspuns: „Nu ezitam (…) Vă asigur că la o încălcare de Constituție constatată de Curtea Constituțională, niciun șef din instituție nu ar fi rămas în funcție.”

Președintele PMP a amintit că în Germania, în urmă cu câteva luni, procurorul general a fost demis în urma unei simple ironii la adresa ministrului Justiției.

„A fost schimbat a doua zi. La noi avem o decizie a CCR, iar ministrul Justiției nu îndrăznește să trimită președintelui României o solicitare măcar de suspendare din funcție a doamnei Kövesi, iar Dragnea spune «Noi nu cerem schimbări de procurori-șefi». Dragnea s-a făcut ca plastilina. El spune că e înțelept. Nu, el e laș”, a mai spus Băsescu.

DOCUMENT ISTORIC: ANDREI PLESU,STELICA TANASE,ALIN TEODORESCU,GABRIEL LIICEANU,GABRIEL ANDREESCU SI ALTI INTELECTUALI COMUNISTI AI PATRIEI DEVENITI DE „DREAPTA”,LUAND NOTITE DE LA SILVIU BRUCAN AMICUL LUI GEORGE SOROS!

3 mart.

O imagine cât un document istoric: Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Stelian Tănase, Alin Teodorescu sau Gabriel Andreescu, luând notițe de la Silviu Brucan, la începutul anilor 90.

Intrat în mișcarea comunistă de la 19 ani, Silviu Brucan a fost secretar general de redacție și redactor-șef adjunct la „Scînteia” (Actualul Adevărul) , oficiosul Partidului Comunist între 1944 și 1956, poziții din care a cerut pedeapsa cu moartea pentru liderii partidelor istorice, inclusiv pentru Mareșalul Ion Antonescu.

În noiembrie 1988 a ajuns la Moscova unde a avut o întrevedere cu Mihail Gorbaciov.A revenit în România, unde în martie 1989 a fost unul din semnatarii „scrisorii celor șase” demnitari comuniști împotriva lui Nicolae Ceaușescu. I s-a impus din nou arest la domiciliu, în cartierul bucureștean Dămăroaia.

Silviu Brucan este considerat de către istoricul Alex Mihai Stoenescu drept „creierul” evenimentelor din 1989, în special a diversiunii de după 22 decembrie, zi în care Nicolae Ceaușescu a fost deposedat de putere cu ajutorul Armatei.

Petre Roman, primul premier al României de după căderea lui Ceaușescu, a susținut public că Brucan a fost cel care a insistat pentru asasinarea familiei Ceaușescu, în orice condiții.

După 1990, a fost consilier al lui Ion Iliescu, tratându-i cu batjocură pe manifestanții din Piața Universității. Apoi a fost recuperat de către PRO TV, care i-a oferit o emisiune, unde a discutat „profeții despre trecut” cu Lucian Mîndruță.

Tot în 1990, a fost amfitrionul magnatului american George Soroș la Grupul de Dialog Social, cu ocazia primei vizite a acestuia în România.

Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu au pretins că au fost persecutați politic pe vremea lui Ceaușescu, fiind „exilați” în conacul de la Tescani.

3 MARTIE :NASTEREA LUI MIRCEA VULCANESCU,FILOZOFUL -MARTIR PROPUS PENTRU CANONIZARE!

3 mart.

Imagini pentru MIRCEA VULCANESCU POZE

Mircea Vulcănescu s-a născut pe 3 martie 1904, la București. Clasele primare le-a absolvit în Capitală, gimnaziul la Iași și Tecuci (fiind refugiat în timpul ocupației germane), iar liceul l-a urmat la Galați și București.

În 1921 s-a înscris la Facultatea de Filosofie și Litere și la Facultatea de Drept din București. A fost un membru remarcabil al Asociației Studenților Creștini din România (ASCR). În urma satisfacerii stagiului militar a obținut gradul de sublocotenent.

În 1925 s-a căsătorit cu Anina Rădulescu-Pogoneanu, de care se va despărți mai târziu. În cadrul anului universitar 1929 – 1930 a fost asistent onorific la catedrad profesorului Dimitrie Gusti.

Începând cu 1931 a susținut comunicări în cadrul asociației culturale „Criterion„. A scris în ziarul „Cuvântul„, al lui Nae Ionescu, până la suspendarea publicației, în 1933.

A mai colaborat la Viața Universitară, Realitatea ilustrată, Ultima oră, Pan, Azi, Prezentul, Criterion, Convorbiri literare, Izvoare de filosofie, Index, Dreapta, Floare de Foc,Familia, Cuvîntul studențesc, Gînd românesc, Ideea Românească, Excelsior.

Aceasta este ,,militarea mea”. Pentru țară, totdeauna și oricând, si numai pentru ea, spre a se salva ce se mai putea salva din situațiile grele pe care nu eu le-am creat Mircea Vulcănescu, fața Curții de Apel București la procesul din decembrie 1946 – ianuarie 1947

În iunie 1935, a deținut funcția de director general al Vămilor pînă în septembrie ’37, cînd a fost demis după ce a descoperit contrabanda cu băuturi și țigări făcută de Eduard Mirto, fost ministru al Comunicațiilor.

Între 1940 și 1941 a fost director al Casei Autonome de Finanțare și Amortizare și președinte al Casei Autonome a Fondului Apărării Naționale, pentru ca din 27 ianuarie 1941 să fie numit Subsecretar de Stat la Ministerul Finanțelor.

După 23 august 1944 revine în funcția de șef al Datoriei Publice, unde a rămas pînă pe 30 august 1948, cînd a fost arestat în lotul al doilea al foștilor membri ai guvernului Antonescu, calificați drept ”criminali de război”.

La 9 octombrie 1946 a fost condamnat la opt ani temniță grea. Judecarea recursului s-a prelungit pînă în ianuarie 1948, cînd instanța a menținut pedeapsa din ’46.

Și aș vrea să întreb: nu s-a găsit niciuna dintre aceste conștiințe, care să-și asume, fără gândul niciunui profit personal, sarcina, înalta și dureroasă, în același timp, de a înlatura de pe fruntea acestui ins de elită al spiritualității românești formula: „Deținutul criminal de război Vulcănescu Mircea?” Nu vă îngrijorează, nu vă cutremură această alaturare de cuvinte? Nu se va găsi nici de aici înainte?

Eu tot astept un om al legii care să-și asume demersul unui recurs în anulare a sentinței de condamnare a lui Mircea Vulcănescu.

Altminteri, dacă vom continua să ne exterminăm elitele, vom renunța nu numai la istorie, vom renunța nu numai la ființa noastră, ci vom renunța pur și simplu să fim – Dora Mezdrea Nae Ionescu și discipolii săi în arhiva Securității (vol. 5). Mircea VulcănescuEd. Eikon, 2013

Moartea și mesajul testamentar

A fost închis la Aiud, unde a ținut o serie de conferințe considerate subversive de către torționari, pentru a ridica moralul deținuților. Din această cauză a fost izolat, la fel ca alți 12 bărbați din celula sa, în hrubele secției 1. Acolo au fost dezbrăcați în pielea goală și lăsați într-un frig cumplit, neavînd paturi sau scaune pe care să șadă. Epuizat, unul dintre deținuți a căzut din picioare după cîteva ore. Vulcănescu s-a așezat pe ciment ca o saltea pentru cel doborît, salvîndu-i viața. Filosoful a murit însă pe 28 octombrie 1952, bolnav de plămîni, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus. Avea 48 de ani și a lăsat cu limbă de moarte un îndemn cutremurător, cu adevărat demn de un mucenic: „Să nu ne răzbunați!”.

Trupul său a fost aruncat în groapa comună de la Aiud. În 2015, o dată cu adoptarea noii legi 217/2015, mai cunoscută și ca legea antilegionară, inițiatorii interzic cultul persoanelor găsite vinovate de crime de război, indiferent dacă procesele au fost politice sau nu. În această categorie se încadrează și Mircea Vulcănescu, conform Institutului Elie Wiesel. Chipul acestuia a fost interzis de pe niște tricouri puse la vânzare de către un magazin online.

De asemenea, portretul lui Vulcănescu a fost eliminat dintr-o expoziție găzduită la Universitatea Politehnică București.

Mircea Vulcănescu este considerat, alături de alți mărturisitori creștini din perioada comunistă, unul dintre cei care ar putea fi canonizați de către Biserica Ortodoxă Română.

Ce a scris Vulcănescu

Teoria și sociologia vieții economice. Prolegomene la studiul morfologiei economice a unui sat (1932)
În ceasul al 11-lea (1932)
Cele două Românii (1932)
Gospodăria țărănească și cooperația (1933)
Războiul pentru întregirea neamului (1938)
Înfățișarea socială a două județe (1938)
Dimensiunea românească a existenței (1943)

%d blogeri au apreciat: