Arhiva | 6:22 pm

ISTORIA UNEI ORGANIZATII NAZISTE INTERZISE PRIN DECRET-REGAL DE MAJESTATEA SA REGELE MIHAI I AL ROMANIEI:TOATE IMOBILELE SI AVEREA GRUPULUI NAZIST ETNIC GERMAN DESFIINTAT AU TRECUT IN PATRIMONIUL STATULUI ROMAN,ADICA AL ROMANIEI!

3 mart.

 

Pentru că România trecuse de partea Naţiunilor Unite, Mihai I a desfiinţat GEG

Pentru că România trecuse de partea Naţiunilor Unite, Mihai I a desfiinţat GEG

Istoria Grupului Etnic German este un subiect care ne interesează prin impactul pe care l-a avut şi rolul pe care l-a jucat în anii existenţei sale. Ne mai interesează şi prin efectele pe care încă le mai generează în prezent „Deutsche Volksgruppe“, cum era denumit Grupul Etnic German în germană. „Cotidianul“ publică astăzi un nou episod din studiul care aduce în dezbatere evoluția acestei organizații.

 

Imagini pentru IOHANNIS ,NAZI,POZEImagini pentru IOHANNIS ,NAZI,POZE

Este bine de ştiut că minoritatea germană din România a fost extrem de divizată între diversele sale grupuri. În afară de grupuri politice mai mult sau mai puţin radicale, mai exista şi o divizare cultural-religioasă. Astfel, există o împărţire între saşi ardeleni protestanţi şi şvabi bănăţeni catolici, cu numeroase categorii intermediare (șvabi-transilvăneni, şasi-bănăţeni, șvabi-protestanţi din Banat sau Ardeal etc.). Dificultatea atribuirii calităţii de „succesor“ pentru bunurile întregii comunităţi germane unei singure asociaţii de saşi ardeleni devine cu atât mai grea. Evident, apare întrebarea, chiar acceptând teoria „naţionalizării forţate“ a bunurilor etniei de către G.E.G., cum a ajuns grupul de la Sibiu, urmaş al intelectualităţii germane protestante ardelene, să primească calitatea de „succesor în drepturi“ şi al bunurilor aparţinând ţărănimii bănăţene catolice (adversari „de moarte“, de altădată ai saşilor transilvăneni)!?

G.E.G., desființat printr-un decret semnat de Regele Mihai

În legătură cu desființarea G.E.G. ar mai trebui amintit, în afara celor deja afirmate în articolul precedent, că această desfiinţare a avut loc în timpul Guvernului Sănătescu (23 august – 3 noiembrie 1944), confiscările începând în timpul Guvernului Rădescu (6 decembrie 1944 – 28 februarie 1945). De reţinut că decretul a fost semnat de Regele Mihai I. Mai mult, acest decret a fost necesar ca urmare a angajamentelor luate de România față de Naţiunile Unite. Decretul avea, cum era şi firesc, o expunere de motive care a fost publicată în Monitorul Oficial, împreună cu decretul. Din expunerea de motive reiese foarte clar că desființarea Grupului Etnic German a fost un act firesc în noul context internaţional în care România trecuse de partea Naţiunilor Unite şi avea năzuinţe democratice.

„Raportul d-lui Preşedinte al Consiliului de Miniştri şi al d-lui ministru al Agriculturii şi ad-interne al Departamentul Justiției către M.S. Regele.

Sire,

Dictatul de la Viena din 30 August 1940 a impus recunoaşterea minorităţii germane din România ca grup etnic. În aplicarea acestei recunoaşteri, legea 830 din 21 Noiembrie 1940 a creat minorităţii germane un regim de excepţie, potrivit căruia cetăţenii germani ai ţării, înmănuncheați în Grupul Etnic German, constituiau o corporaţie de drept public, pusă sub protecţia Germaniei, de care era direct şi în primul rând dependentă. El se bucura de numeroase privilegii.

Spre a stabili suveranitatea statului Român şi egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi spre a executa art. 15 al convenţiei de armistiţiu, se impune abrogarea legii menţionate şi a consecinţelor aplicării ei. Singurul îndreptăţit a prelua bunurile şi drepturile corporaţiei desfiinţate este Statul Român.

Proiectul de lege alăturat propune abrogarea legii pentru constituirea Grupului Etnic German din România, trecerea în proprietatea Statului Român a bunurilor şi drepturilor acestuia și, ca măsură de evitare a fraudelor, lovirea de nulitate a înstrăinărilor şi renunţărilor făcute ulterior datei de 23 August 1944, la cererea Statului Român. Pentru administrarea şi lichidarea acestei succesiuni, proiectul prevede o comisiune compusă din trei persoane numite de Preşedintele Consiliului de Miniștri.

Prin o lege ulterioară se vor prevedea desfiinţarea şi altor privilegii pentru membrii Grupului Etnic German, altele decât cele de ordin patrimonial care fac obiectul prezentei legi.

Autorizaţi fiind de Consiliul de Miniştri, respectos supunem Maiestăţii voastre alăturatul proiect de Decret-lege, privitor la abrogarea legii Nr. 830 din 21 Noiembrie 1940 pentru constituirea Grupului Etnic German din România.

Suntem (cu) cel mai profund respect SIRE al Maiestății Voastre, prea plecaţi și prea supuși servitori, Preşedintele Consiliului de Miniștri, General de Corp de Armată Constantin Sănătescu. Ministrul Justiției ad-interim. D.D. Neget 1944 Octombrie 7. “

Decretul semnat de Regele Mihai şi Argumentaţia prim-ministrului C. Sănătescu

Comisie pentru identificarea și confiscarea bunurilor

Bunurile numitului „Grup Etnic German“ nu au fost confiscate „arbitrar“ şi nici de către comunişti. Pentru preluarea bunurilor G.E.G. a fost înființată o comisie care a fost însărcinată cu identificarea şi confiscarea acestora.

Administrarea bunurilor G.E.G. a fost dată în mod provizoriu în competenţa „Comisariatului pentru preluarea, conservarea, controlul, administrarea şi lichidarea unor întreprinderi şi bunuri“, înfiinţat prin legea nr. 615 din 3 decembrie 1944.

Ulterior, este înfiinţat „Comisariatul pentru lichidarea şi administrarea bunurilor Grupului Etnic German“, comisariat care fusese stabilit prin legea pentru modificarea unor articole ale legilor pentru administrarea ministerelor din 14 noiembrie 1944. Acesta funcţiona pe lângă Ministerul Economiei Naționale.

În fine, la 29 decembrie 1944 este înaintat regelui proiectul final de decret pentru crearea unui comisariat general ce urma a administra bunurile fostei organizaţii naziste. Proiectul este semnat de ministrul Economiei Naţionale, Aurel Leucuţia, şi ministrul Finanţelor, Mihail Romniceanu.

Activitatea de producție a întreprinderilor a primit sprijin

La 3 ianuarie 1945, Decretul-lege 2/1945 pentru înființarea „Comisariatului General pentru Administrarea şi Lichidarea bunurilor Grupului Etnic German“ este publicat în Monitorul Oficial. Acest comisariat va funcționa în cadrul Ministerului Economiei Naționale şi va fi executorul drepturilor Statului Român în privința G.E.G.
Atribuţiile Comisariatului General erau complexe, începând cu supravegherea activităţii organelor statului, ce aveau rolul să ducă la îndeplinire efectele legii de desființare a G.E.G. (identificare, confiscare, sigilare, preluare, conservare, administrare). Tot acesta dădea directive, îndruma şi controla activitatea administrativă şi economică a întreprinderilor şi bunurilor confiscate. Mai avea obligaţia să sprijine activitatea de producţie economică a întreprinderilor confiscate.

Acest ultim aspect nu este lipsit de importanţă. România avea de plătit o datorie uriaşă către U.R.S.S. și, prin urmare, nu întâmplător legea 2 pe 1945 pentru administrarea patrimoniului G.E.G. pune un deosebit accent pe partea contabilă şi pe exploatarea acestor bunuri.

Comisia Generală Pentru Lichidarea Grupului Etnic German, creată la 2 ianuarie 1945, avea sediul central în Bucureşti şi alte patru sedii în oraşele cu populaţie germană: Braşov, Sighişoara, Sibiu, Timişoara.

Comuniştii au salvat bunurile G.E.G. din mâna ruşilor

Interesant de reţinut este că opozanţii Grupului Etnic German nu au fost vizaţi de confiscări, astfel, pastorul Mockel din Brașov a fost printre singurii care au refuzat să preda bunurile parohiei sale către G.E.G. în perioada 1942-1944. Drept urmare, după 1944 imobilele parohiei sale nu au fost confiscate ca aparţinând unei organizaţii fasciste.

Referitor la ipoteza „bunuri confiscate de comunişti“, trebuie precizat că în acest caz este vorba de o confuzie regretabilă. Nu doar că bunurile respective nu au fost confiscate de comunişti, dar au fost practic salvate de aceştia pentru a nu ajunge în mâna ruşilor. După 23 august 1944, trupele sovietice au trecut la sigilarea şi confiscarea bunurilor naziste. Între acestea, ruşii au inclus şi „bunurile G.E.G.“, pe care aceştia le considerau a fi „bunuri inamice“. A fost nevoie de intervenţia energică a statului român pentru a demonstra că bunurile Grupului Etnic German nu erau „bunuri inamice“, ci bunuri „de drept public“ ,și, deşi aparţinuseră unei organizaţii naziste, organizaţia în sine era de „drept public“, nu privat, prin urmare ele, aparţineau de drept statului român. Vorbim, practic, de „bunuri de drept public“ gestionate de o organizaţie nazistă. Aceste bunuri au fost practic supuse unei duble confiscări: una ca fiind „bunuri ale unei organizaţii fasciste“, iar alta ca fiind bunurile unei organizaţii de „drept public“ desfiinţate.

Citiţi şi

Grupul Etnic German și proprietățile sale (III)

Grupul Etnic German și proprietățile sale (II)

Grupul Etnic German și proprietățile sale (I)

TURNATORUL LA SECURITATEA LUI CEAUSESCU,COMUNISTUL ANDREI PLESU DEVENIT”DE DREAPTA”,II INFIEREAZA CU MANIE PROLETARA PE MANIFESTANTII ANTI-JOHANNIS !

3 mart.

Imagine similară

Lingușindu-l pe Iohannis, Pleșu spune acum despre manifestanții de la Cotroceni că sunt „aduşi „la luptă” cu autobuzul”, că sunt interesați doar de „beneficiile materiale promise de guvern” și că „îi susțin pe responsabilii mizeriei lor”.

Lingușindu-l pe Iliescu, în mai 1990, Pleșu, la acea vreme ministru al Culturii, îi acuza pe manifestanții din Piața Universității că sunt manipulați de Ceaușescu, că cultivă euforic lozincile rimate, că abuzează de conceptul de revoluție, că sunt intoxicați și intoleranți: „Suntem manipulați de Nicolae Ceaușescu când cultivăm euforic lozincile rimate, din orice parte ar veni ele. Suntem manipulați de el când abuzăm de conceptul de revoluție. Era conceptul lui preferat („revoluția permanentă”), ca și cum starea normală în care trebuie să trăim este starea de răzmeriță neîncetată. Fac, în consecință, apel la calmul interior al tuturora, la dezintoxicare la spirit realist, la toleranță.”

Pleșu a fost dintotdeauna un curajos: i-a apărat pe toți președinții României împotriva oamenilor simpli.

EXLUDEREA JUDECATOAREI CAMELIA BOGDAN VINE CA URMARE A DEZVALUIRILOR GIP!

3 mart.

Excluderea Cameliei Bogdan vine ca urmare a dezvăluirilor GIP. În februarie 2016 am arătat că, în timp ce judeca Dosarul ICA, judecătoarea Bogdan a primit 10.000 lei de la Ministerul Agriculturii, parte vătămată în Dosarul ICA și a petrecut un sejur de două săptămâni la Poiana Brașov în cadrul unui program finanțat de același minister. La câteva zile după revenirea din sejur, judecătoarea Bogdan a dat o sentință definitivă în favoarea Ministerului Agriculturii.

În timpul procesului ICA, judecătoarea Bogdan a primit bani de la partea vătămată, Ministerul Agriculturii

https://i0.wp.com/www.grupul.ro/wp-content/uploads/2017/02/CSM_decizie_Camelia_Bogdan_8_02_17.png

În timp ce judeca Dosarul ICA, judecătoarea Camelia Bogdan a primit 10.000 lei de la Ministerul Agriculturii, parte vătămată în Dosarul ICA și a petrecut un sejur de două săptămâni la Poiana Brașov în cadrul unui program finanțat de același minister. La câteva zile după revenirea din sejur, judecătoarea Bogdan a dat o sentință definitivă în favoarea Ministerului Agriculturii.

Pe 26 iunie 2014, conducerea Curții de Apel i-a desemnat pe judecătorii Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea să judece Dosarul ICA. Cei doi nu mai judecaseră nici un dosar la Curtea de Apel Bucureşti, fiind proaspăt avansaţi la această instanţă.

Primul termen judecat de Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea în Dosarul ICA a fost în 1 iulie 2014. În 7 iulie, la cel de-al doilea termen, judecătorii au anunțat că intră în concediu până pe 4 august, când a fost fixat un nou termen în dosar.

GIP publică documente care demonstrează că judecătoarea Camelia Bogdan și-a petrecut jumătate din acest concediu la Poiana Brașov într-un program finanțat de una dintre părțile din Dosarul ICA. Mai mult, judecătoarea Bogdan a și primit 10.000 lei de la respectiva parte.

Potrivit CV-ului judecătoarei Camelia Bogdan, în perioada dintre termenele din 7 iulie și din 4 august din Dosarul ICA, aceasta s-a aflat timp de două săptămâni la Poiana Brașov. Din 21 iulie până în 2 august 2014, judecătoarea Bogdan a fost „lector în cadrul programului «Aplicarea Viitoarei Politici Agricole Comune. Prevenirea fraudei şi a corupţiei în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene»” desfășurat în stațiunea montană. Potrivit CV-ului Cameliei Bogdan, Programul făcea parte din proiectul UMP CESAR „Furnizarea serviciilor de consultanţă pentru organizarea cursurilor de instruire a personalului APIA”. APIA este Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din subordinea Ministerului Agriculturii.

Ce nu spune judecătoarea Bogdan în CV este că „CESAR” înseamnă Proiectul Completarea Sprijinului Financiar acordat de UE pentru Restructurarea Agriculturii în România și că UMP (Unitatea de Management a Proiectului) era Ministerul Agriculturii. Prin urmare, programul în cadrul căruia Camelia Bogdan și-a petrecut cele două săptămâni la Poiana Brașov era un program al Ministerului Agriculturii.

Potrivit declarației de avere a judecătoarei Camelia Bogdan, aceasta a primit pentru activitatea de „lector” de la Poiana Brașov 10.000 lei. Banii, spune judecătoarea Bogdan, provin de la SC FDI TOP CONSULT SRL. Ce nu spune judecătoarea Bogdan este că FDI TOP CONSULT nu era decât un intermediar, adică firma de consultanță angajată de Ministerul Agriculturii pentru organizarea cursurilor de instruire din proiectul CESAR. Prin urmare, cei 10.000 lei primiți de Camelia Bogdan proveneau tot de la Ministerul Agriculturii.

Judecătoarea Bogdan are un motiv foarte serios să ascundă identitatea instituției care a finanțat programul de două săptămâni de la Poiana Brașov și i-a plătit onorariul de 10.000 lei. Iar acest motiv este că în perioada în care primea aceste foloase, instituția respectivă, Ministerul Agriculturii, era parte vătămată într-un dosar judecat de Camelia Bogdan. Este vorba de Dosarul ICA, supranumit „Telepatia”.

În 14 octombrie 2008, la cererea DNA, Ministerul Agriculturii, condus la acea vreme de Dacian Cioloş, s-a constituit ca parte civilă în Dosarul ICA. Fără a face nici cea mai mică evaluare proprie, Ministerul Agriculturii și-a însușit prejudiciul calculat de DNA, respectiv 60.482.615 euro. Dacă Ministerul Agriculturii nu s-ar fi constituit ca parte vătămată, nu ar fi existat prejudiciu și, ca urmare, nici Dosarul ICA nu ar fi existat. Ministerul Agriculturii a susținut însă că a fost prejudiciat de inculpații din Dosarul ICA, în frunte cu Dan Voiculescu și a cerut instanței, respectiv judecătoarei Camelia Bogdan recuperarea acestui prejudiciu.

Judecătoarea Bogdan a început să judece la București Dosarul ICA în care Ministerul Agriculturii era parte vătămată, după care s-a dus două săptămâni la Poiana Brașov la programul finanțat de partea vătămată, a luat 10.000 lei de la partea vătămată, s-a întors la București și într-un timp record a dat o sentință definitivă în favoarea părții vătămate.

În 4 august 2014, la două zile după terminarea sejurului judecătoarei Bogdan a avut loc un nou termen în Dosarul ICA. Şedinţa de judecată a durat 12 ore și a fost fixat un nou termen pentru a doua zi. În 5 august, audierile au durat din nou 12 ore. Judecătoarea Carmen Bogdan și colegul ei au dau termen avocaţilor ca până pe 7 august să depună concluziile scrise şi au anunţat că rămân în pronunţare. Pe 8 august, Dan Voiculescu şi ceilalţi inculpaţi din Dosarul ICA au fost condamnați definitiv de judecătorii Bogdan și Mihalcea.

Sentința nu este însă doar una defavorabilă inculpaților, ci și una favorabilă părții vătămate, Ministerul Agriculturii. După ce beneficiase de sejurul și de banii Ministerului Agriculturii, judecătoarea Bogdan hotărăște că Ministerul Agriculturii a avut dreptate și îi condamnă pe inculpați la plata prejudiciului solicitat de Ministerul Agriculturii, respectiv 60.482.615 euro. Este celebrul „prejudiciu” pentru recuperarea căruia, la un an și jumătate de la sentință, judecătoarea Bogdan, împreună cu DNA și ANAF se străduiesc să dea afară Antena 3 din sediul în care își desfășoară activitatea.

În final, un scurt exercițiu pentru propaganda băsistă. Să ne imaginăm că judecătoarea Bogdan ar fi decis achitarea lui Dan Voiculescu, după ce, în timpul judecării dosarului ICA, ar fi petrecut 2 săptămâni la Poiana Brașov, ca „lector” într-un proiect al Fundației Dan Voiculescu. Mai mult, judecătoarea Bogdan ar mai fi primit și un onorariu de 10.000 lei din banii Fundației Dan Voiculescu. Unde s-ar fi aflat acum Camelia Bogdan?

FRONLINE CLUB BUCHAREST ,UN ONG FINANTAT DE MILIARDARUL HAOS ,EVREUL -KHAZAR ,DE ORIGINE MAGHIARA CERE INCHIDEREA ANTENEI 3,RTV SI B1 TV!

3 mart.

Imagini pentru FRONTLINE CLUB BUCHAREST POZE

Un ONG din România, finanțat în exclusivitate de Soroș, a lansat un apel pentru suprimarea posturilor Antena 3, RTV și B1 TV. Apelul lansat de ONG-ul românesc Frontline Club Bucharest este cu atât mai sinistru cu cât ONG-ul este finanțat prin Programul pentru jurnalism independent al Open Society Foundations (Fundația Soroș). Programul fundației Soroș are ca scop principal tocmai susținerea „libertății de exprimare” și a „diversității opiniilor”.

https://i0.wp.com/www.grupul.ro/wp-content/uploads/2017/01/Apel_Frontline.jpg

CARTA PRESEDINTELUI COMISIEI EUROPENE,JEAN CLAUDE JUNCKER „EUROPA IN 5 VITEZE” INSEAMNA DESTRAMAREA UNIUNII EUROPENE.CASTIGATORI:GERMANIA SI FRANTA!

3 mart.

Imagini pentru JUNCKER,MERKEL,IOHANNIS POZE

Europa cu două viteze a lui Juncker, o încercare de sancţionare a statelor foste comuniste cu risc de destrămare a UE Preşedintele Comisiei Europeane, Jean-Claude Juncker Planul preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de construire a unei Uniuni Europene cu grade diferite de integrare are rolul consolidării unităţii, creând şi modalităţi „alternative“ de cooperare, este un semnal privind nemulţumirea faţă de ţări estice, afirmă surse citate de Reuters. Ştiri pe aceeaşi temă Reprezentanţii Camerei Lorzilor vor să impună o serie de condiţii pent… Britanicii se gândesc să-i înlocuiască pe muncitorii est-europeni din … Atac în oraşul german Heidelberg, soldat cu un mort şi doi răniţi Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va prezenta miercuri în Parlamentul European o „Cartă albă“ care va cuprinde opţiunile UE după ce Marea Britanie va declanşa procedura de ieşire din blocul comunitar, a anunţat marţi purtătorul de cuvânt al Executivului UE, Margaritis Schinas, citat de Reuters. Presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, are un plan de reformare a Uniunii Europene, formată din ţări cu grade diferite de integrare, în contextul ieşirii Marii Britanii din UE. Juncker le va prezenta această idee liderilor statelor europene la summit-ul comunitar din 25 martie de la Roma. Jean Claude Juncker a anunţat deja că va promova ceea ce a ajuns să se numească „o Europă cu două viteze” într-un document oficial denumit „Carta Albă”. Liderul CE va avea marţi o întâlnire cu toţi comisarii europeni, însă un purtător de cuvânt a declarat luni că nu se ştie momentan când va fi publicat documentul respectiv. Prin crearea a patru-cinci „modalităţi“ concrete „spre unitate“ sau a unor „direcţii alternative de cooperare la nivelul celor 27 de state“, Jean-Claude Juncker vrea să ofere Uniunii Europene post-Brexit opţiuni de luat în considerare la summitul de la Roma, programat pe 25 martie, afirmă, sub protecţia anonimatului, oficiali europeni citaţi de Reuters. Juncker ar vrea să primească răspunsuri până la toamnă, când se va şti cu certitudine care sunt direcţiile politice în Olanda, Franţa şi Germania, unde anul acesta vor avea loc alegeri. Oficialii de la Bruxelles au refuzat să ofere detalii concrete despre propunerea lui Juncker, însă susţin că, probabil, aceasta nu va cuprinde schimbări instituţionale majore sau amendarea tratatelor. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că Uniunea Europeană ar trebui să permită unor ţări membre să-şi avanseze integrarea în anumite domenii, fără ca celălalte ţări europene să fie obligate să adopte acelaşi model de integrare în UE. ”Nu mai există acel moment în care putem să ne imaginăm că facem cu toţi acelaşi lucru… împreună. Şi nu ar trebui ca aceia care îşi doresc să avanseze mai rapid să poată să facă asta fără să deranjeze alte ţări membre, punând în picioare o structură mai stabilă şi deschisă pentru toată lumea?”, a declarat preşedintele Comisiei Europene. Cancelarul Angela Merkel a vorbit în urmă cu câteva săptămâni despre o Uniunea Europeană ”cu mai multe viteze”, întrucât o parte din ţările fondatoare vor să lanseze dezbaterea unei asemenea reforme la nivelul UE. Păreri pro şi contra „O Europă cu mai multe viteze este deja un lucru existent. Nu are nimeni o problemă cu acest lucru”, a declarat un oficial UE de rang înalt, explicând că zona euro este un exemplu în acest sens. „Deci, de ce se adoptă acum un astfel de registru discursiv? Sunt iritaţi de ţări estice … Este o tendinţă spre separare”, a adăugat el. Observând că un obstacol în calea aprofundării integrării în zona euro este reprezentat de modalităţile diferite propuse de Germania şi Franţa, oficialul UE a argumentat că abordarea gradelor diferite de integrare pare a fi o încercare de sancţionare a ţărilor post-comuniste. Ungaria şi Polonia, în special, au stârnit nemulţumirea liderilor Uniunii Europene prin contestarea normelor democratice şi prin opoziţia faţă de redistribuirea refugiaţilor. Recent, preşedintele Franţei, Francois Hollande, a acuzat ţările est-europene că tratează Uniunea Europeană ca un bancomat. România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată. Oficiali germani susţin că Angela Merkel, cancelarul Germaniei, nu are în vedere un sistem în care anumite ţări să aprofundeze cooperarea, ci grupuri diferite în domenii diferite. Spre exemplu, cooperarea în domeniul apărării este o prioritate pentru Berlin. Risc de destrămare a UE Planul lui Juncker îşi propune să se asigure că în UE va exista unitate după ce Marea Britanie declanşează procedurile de separare, ceea ce, după cum se tem unii, ar putea duce la o destrămare şi mai mare pe continent, scrie Reuters, citând oficiali de la Bruxelles sub protecţia anonimatului. Şeful Comisiei Europene vrea ca unele state membre să poate avea alte relaţii între ele, să poată avea o cooperare mai profundă şi mai rapidă, fără ca acest nou proces să includă toate ţările membre UE. Din acest proces ar putea fi excluse în special ţările din Europa de Est. De aceea, planul lui Juncker provocă îngrijorări în special în rândul ţărilor mai sărace din est. „Unii consideră că ideea lui Juncker constituie un risc la adresa unităţii. Alţii cred că riscul este dacă nu se aplică această idee, dacă eşuăm în aprofundarea integrării“, a explicat un oficial din cadrul Comisiei Europene. Statele mai sărace sunt îngrijorate de ideea că un bloc comunitar ”cu mai multe viteze” ar genera şi mai multe tensiuni şi ar risca să blocheze progresul făcut spre atingerea prosperităţii Europei Occidentale.

TRAIAN BASESCU,MENTORUL PENAL AL DISCIPOLULUI SAU PENAL KLAUS WERNER JOHANNIS ATAC DUR LA GAULEITERUL NAZI,AUTORUL PUCIULUI DE STAT: DIN CALITATE DE SEF AL STATULUI AS FI DEMIS-O PE LAURA CODRUTA KOVESI, DUPA DECIZIA CCR DESPRE ANCHETA PRIVIND OUG nr.13/2017,IMPOTRIVA GUVERNULUI GRINDEANU!

3 mart.

Imagini pentru IOHANNIS,KOVESI,BASESCU ,POZE

Traian Băsescu a declarat că ar fi demis-o, din calitatea de șef al statului, pe Laura Codruța Kövesi dacă judecătorii Curții Constituționale ar fi constatat că DNA a încălcat Constituția, cum s-a întâmplat în cazul sesizării depuse de președintele Senatului legate de ancheta procurorilor anticorupție privind modul de adoptare a OUG 13/2017.

„Dacă un șef de stat încalcă Constituția, este suspendat de Parlament. Doamnei Kövesi îi este permis acest lucru, se pare, după cum îi este permis și să plagieze, dar să nu i se anuleze doctoratul, cum îi este permis să facă și spectacole absolut interzise de orice legislație internațională la care România este parte cu purtarea cu cătușe a oamenilor prin fața DNA și cu chemarea televiziunilor, cum îi este permis să dea documente din dosare către presă”, a declarat Traian Băsescu la România TV.

Întrebat dacă, în cazul în care ar fi fost încă președintele României, ar fi demis-o pe Codruța Kövesi pentru decizia CCR legată de OUG 13/2017, Băsescu a răspuns: „Nu ezitam (…) Vă asigur că la o încălcare de Constituție constatată de Curtea Constituțională, niciun șef din instituție nu ar fi rămas în funcție.”

Președintele PMP a amintit că în Germania, în urmă cu câteva luni, procurorul general a fost demis în urma unei simple ironii la adresa ministrului Justiției.

„A fost schimbat a doua zi. La noi avem o decizie a CCR, iar ministrul Justiției nu îndrăznește să trimită președintelui României o solicitare măcar de suspendare din funcție a doamnei Kövesi, iar Dragnea spune «Noi nu cerem schimbări de procurori-șefi». Dragnea s-a făcut ca plastilina. El spune că e înțelept. Nu, el e laș”, a mai spus Băsescu.

DOCUMENT ISTORIC: ANDREI PLESU,STELICA TANASE,ALIN TEODORESCU,GABRIEL LIICEANU,GABRIEL ANDREESCU SI ALTI INTELECTUALI COMUNISTI AI PATRIEI DEVENITI DE „DREAPTA”,LUAND NOTITE DE LA SILVIU BRUCAN AMICUL LUI GEORGE SOROS!

3 mart.

O imagine cât un document istoric: Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Stelian Tănase, Alin Teodorescu sau Gabriel Andreescu, luând notițe de la Silviu Brucan, la începutul anilor 90.

Intrat în mișcarea comunistă de la 19 ani, Silviu Brucan a fost secretar general de redacție și redactor-șef adjunct la „Scînteia” (Actualul Adevărul) , oficiosul Partidului Comunist între 1944 și 1956, poziții din care a cerut pedeapsa cu moartea pentru liderii partidelor istorice, inclusiv pentru Mareșalul Ion Antonescu.

În noiembrie 1988 a ajuns la Moscova unde a avut o întrevedere cu Mihail Gorbaciov.A revenit în România, unde în martie 1989 a fost unul din semnatarii „scrisorii celor șase” demnitari comuniști împotriva lui Nicolae Ceaușescu. I s-a impus din nou arest la domiciliu, în cartierul bucureștean Dămăroaia.

Silviu Brucan este considerat de către istoricul Alex Mihai Stoenescu drept „creierul” evenimentelor din 1989, în special a diversiunii de după 22 decembrie, zi în care Nicolae Ceaușescu a fost deposedat de putere cu ajutorul Armatei.

Petre Roman, primul premier al României de după căderea lui Ceaușescu, a susținut public că Brucan a fost cel care a insistat pentru asasinarea familiei Ceaușescu, în orice condiții.

După 1990, a fost consilier al lui Ion Iliescu, tratându-i cu batjocură pe manifestanții din Piața Universității. Apoi a fost recuperat de către PRO TV, care i-a oferit o emisiune, unde a discutat „profeții despre trecut” cu Lucian Mîndruță.

Tot în 1990, a fost amfitrionul magnatului american George Soroș la Grupul de Dialog Social, cu ocazia primei vizite a acestuia în România.

Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu au pretins că au fost persecutați politic pe vremea lui Ceaușescu, fiind „exilați” în conacul de la Tescani.

%d blogeri au apreciat asta: