UN PROIECT GIGANT.CONDUCTA CARE NE SCAPA DE GAZUL RUSESC A PRIMIT AUTORIZATIE!

3 mart.

Ministerul Energiei a emis autorizația de construire pentru gazoductul BRUA, un nou coridor european de transport al gazelor naturale care va interconecta Bulgaria, România, Ungaria și Austria. Autorizația, eliberată în 27 februarie 2017, reprezintă etapa premergătoare începerii lucrărilor pe teritoriul țării noastre, se arată într-o informare a instituțiie. „Proiectul BRUA era în blocaj la preluarea mandatului, deoarece nu se putea emite autorizația de construire, România riscând atât întârzierea lucrărilor, cât și finanțarea europenă de aproape 180 de milioane de euro. Cauza acestei situații era faptul că dubla calitate a ministerului în proiect, respectiv de emitent al autorizației, dar și de autoritate de verificare a legalității acesteia, era gestionată de același compartiment, aspect ce contravenea legii. Am îndreptat această situație înființând o structură dedicată proiectului BRUA și am accelerat procesul de autorizare, calendarul implementării proiectului fiind respectat”, a declarat Toma Petcu, ministrul Energiei.

Lucrările la interconectorul BRUA se vor desfășura pe teritoriul a 11 județe din țară, termenul de finalizare al Fazei I fiind, conform calendarului, anul 2019. Noul gazoduct va avea o lungime totală de 550 km și o capacitate maximă de 1,5 miliarde de mc/anual spre Bulgaria și 4,4 miliarde de mc/anual spre Ungaria. „Cel mai mare beneficiu prin construcția BRUA este că România își diversifică sursele de aprovizionare cu gaze. Pe de altă parte, un număr mai mare de furnizori crește puterea de negociere a țării noastre pentru obținerea unor prețuri cât mai bune pentru consumatori. Odată pus în funcțiune, BRUA va putea fi și un debușeu pentru rezervele de gaze din Marea Neagră, fapt ce ne va apropia și mai mult de obiectivul de a fi un hub energetic și pol de stabilitate în regiune”, a adăugat Petcu.

Acest proiect presupune dezvoltarea unei capacități de transport gaze naturale între punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) și Ungaria (Csanadpalota), prin construirea unei noi conducte, în lungime totală de aproximativ 550 km, pe culoarul Giurgiu – Podișor – Corbu – Hurezani – Hațeg – Recaș – Horia și a trei stații de comprimare amplasate pe traseul conductei (SC Corbu, SC Hațeg, SC Horia). După punerea în funcțiune, proiectul va asigura o capacitate maximă de transport gaze naturale de 1,5 mld.mc/an înspre Bulgaria şi de 4,4 mld.mc/an înspre Ungaria. Practic, prin BRUA România îşi va reduce dependența de gazele rusești, în contextul materializării unor noi proiecte care vizează diversificarea rutelor de transport gaze naturale din Regiunea Mării Caspice înspre Europa Centrală, precum și a unor noi surse de gaze naturale în perimetrele off-shore din Marea Neagră. Noul corridor de transport va asigura valorificarea volumelor de gaze naturale aferente acestor surse pe piața românească și europeană și posibilitatea curgerii fizice bidirecționale permanente pe interconectările cu Bulgaria și Ungaria.

Gazoductul urmează să fie funcţional din 2019 iar costurile totale fiind estimate la 560 de milioane de euro. Din cele aproximativ 680 de locuri de muncă generate pe durata de construire a BRUA, aproximativ 340 vor fi ocupate de forţa de muncă din România. Comisia Europeană a validat, pe 19 ianurie 2016, finanţarea cu suma de 179 milioane de euro a lucrărilor ce urmează să fie efectuate de Transgaz la sistemul naţional de transport a gazelor naturale românesc pentru dezvoltarea conductei BRUA, faza 1. În 2015, Ambasada SUA la București a emis un comunicat prin care anunța că Agenția americană de comerț și dezvoltare a acordat societății medieșene o finanțare de aproape un milion de dolari. Acești bani au avut drept destinație realizarea studiului de fezabulitate pentru proiectul gazoductului BRUA pe teritoriul României.

Conform Economica.net, De proiectul BRUA, se leagă un altul – aducerea gazelor din Marea Neagră până la Giurgiu. Principalul gazoduct ce stă în centrul acestei strategii este Tuzla – Podişor, care pleacă de la ţărmul Mării Negre şi ajunge până în judeţul Giurgiu, despre care Cotidianul a scris aici.

La sud de România, Sofia şi Atena au semnat la finele lui 2015 un acord pentru construirea unui gazoduct care va conecta reţelele dintre Bulgaria şi Grecia. În felul acestea Bulgaria, puternic dependentă de resursele ruseşti, îşi va putea diversifica aprovizionarea cu gaze, iar Grecia va putea să se conecteze de restul Europei. Gazoductul va deveni funcţional în 2018. Acesta va face parte din coridorul sudic de gaze prin care se vor transporta gaze din Azerbaidjan spre Italia, via Turcia, Grecia, Albania. În felul acesta, România va avea acces, prin BRUA şi reţeaua din coridorul sudic european, la imensa pungă de gaze Shah Deniz II din Azerbaidjan.

România importă gaze în special din Rusia, prin conducta Prietenia, care intră în ţară la Isaccea, şi prin conducta din nordul ţării, de la Medieşul Aurit. De câţiva ani, s-a spart monopolul importului rusesc prin punerea în funcţiune a conductei Szeged-Arad, iar gazul care intră în ţară este furnizat de companii diferite de interesele Rusiei.

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: