Președintele Klaus Iohannis este acuzat de „abuz de drept” și de „uzurpare” a dreptului Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere, ca urmare a sesizării depuse la CCR privind OUG 13, potrivit unui proiect de Declarație a Parlamentului, aflat pe ordinea de zi a plenului comun de miercuri.

„Parlamentul României salută clarificările pe care CCR le-a adus în decizia sa din 8 februarie 2017, declarând neîntemeiate sesizările CSM și președintelui României. (…) Ceea ce a făcut oportună și necesară decizia CCR este absența manifestă a bunei credințe în interpretarea legii fundamentale de către reprezentanți instituționali ai autorității judecătorești, ca și abuzul de drept al președintelui României, care recurge la sesizarea fără temei a CCR doar în scopul blocării unui proces politic democratic”, se menționează în proiectul de Declarație.

De asemenea, în textul Declarației se arată că Iohannis, CSM și reprezentanții ministerului Public au desfășurat acțiuni care au „uzurpat” dreptul exclusiv al Legislativului de a trage Executivul la răspundere.

„Parlamenrul califică drept neconstituționale și inacceptabile judecățile pe care fie președintele României, fie CSM, fie reprezentanți ai ministerului Public le formulează la adresa unor decizii și activități ale Guvernului. Asemenea activități uzurpă ilegal și abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere”, se mai arătă în textul proiectului de Declarație.

În Declarația citată se precizează că „Parlamenul consideră că recenta decizie a CCR trebuie să pună capăt odată pentru totdeauna acțiunilor concertate de subminare a rolului și prestigiului Parlamentului” și că, prin această Declarație, „Parlamentul își reafirmă supremația politică față de toate celelalte instituții publice”.

Această Declarație reprezintă, în cazul în care va fi adoptată, un act „exclusiv politic” al Parlamentului, fără niciun fel de consecințe juridice.

Regulamentul comun al Camerei Deputaților și Senatului prevede că cele două foruri „se întrunesc în ședințe comune pentru adoptarea unor declarații, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic” și că „aprobarea actelor cu caracter exclusiv politic se face cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți la ședința comună a celor două Camere”.

Acest proiect de declarație, într-o formă ușor modificată, a mai fost depus acum câteva săptămâni, la inițiativa președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, spre includere pe ordinea de zi a unui plen comun, dar acest lucru a fost amânat atunci.