Arhiva | 5:28 pm

ISTORIA ORGANIZATIEI NAZISTE GRUPUL ETNIC GERMAN(GEC): NAZISTUL KLAUS WERNER JOHANNIS ,IDOLUL SAU ADOLF HITLER,ETNICII GERMANI DIN ROMANIA SI GERMANIA NAZISTA!

10 mart.

Imagini pentru HITLER,POZEImagini pentru HITLER,POZE
Educaţia Volksdeutscheiilor români începea de la vârste fragede

Educaţia Volksdeutscheiilor români începea de la vârste fragede

Adeziunea Volksdeutscheiilor români (în germană, Grupul Etnic German era denumit „Deutsche Volksgruppe“ – n.r.) la S.S. este un alt subiect „dificil“, mai ales ţinând cont că s-a împământenit opinia că România nu a avut cetăţeni înrolaţi voluntar în infamele unităţi ale S.S.

Un fapt deosebit, menit a ne arăta seriozitatea cu care a fost privită participarea etnicilor germani din România la Holocaust, este includerea lor în categoria naziştilor expulzaţi de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Astfel, acei membri ai G.E.G. care au activat în Waffen-SS şi care la terminarea războiului au încercat să se refugieze în Statele Unite au făcut obiectul unor serii de procese celebre între anii 1970 și1980, prin care procurorii americani cereau retragerea cetăţeniei şi expulzarea acestora.

Conform datelor oferite de cartea „The Search for Nazi Collaborators in the United States“, scrisă de Christoph Schiessl, a datelor disponibile online ale Departamentului de Justiţie al Statelor Unite (Departament of Justice) şi a datelor online ale Indexului deceselor din Statele Unite (United State Social Security Death Index), ar rezulta un număr de nouă Volksdeutscher din România care au fost implicaţi în aceste procese.

  • Schiffer Nikolaus (1919–2007) a fost voluntar în S.S. „Cap de Mort“, gardian la Sachsenhausen, Hersbruck, Majdanek şi Trawniki, extrădat în România în 2002, unde a şi murit, în 2007.

Cazul lui Schiffer, pe lângă faptul că a obţinut notorietate în opinia publică din ţara noastră, fiind prima dată când un fost membru al unităţilor Waffen-SS a fost extrădat în România, mai are şi particularitatea că Nikolaus Schiffer se născuse, de fapt, în Statele Unite. Schiffer Nikolaus s-a născut în Philadelphia, Pennsylvania, într-o familie de etnici germani proveniţi din Moraviţa, România. Familia sa a revenit în România pe când Schiffer era copil; conform autorităţilor americane, acesta şi-ar fi pierdut cetăţenia în 1943, când s-a înrolat în Waffen-SS. Ulterior, în 1953, Schiffer a reintrat ca emigrant în U.S., a trăit în Ivyland, Pennsylvania, iar în 1958 i-a fost acordată cetăţenia americană.

Nikolaus Schiffer a fost mai întâi înrolat în armata română; la 21 de ani participă la bătălia de la Stalingrad, unde este împuşcat în piept. Este lăsat la vatră, iar în 1943, în urma acordului dintre România şi Germania cu privire la înrolarea voluntară a etnicilor germani din România în armata germană, Schiffer se înscrie şi el ca voluntar în armata germană. El va ajunge în trupele SS „Cap de Mort“ şi va fi gardian în mai multe lagăre naziste. Ca gardian, conform procurorilor, şi-a efectuat stagiul în lagărele de concentrare Sachsenhausen şi Hersbruck, în Germania, după aceea la lagărele Trawniki şi Majdanek din Polonia ocupată. De asemenea, a participat la două „marşuri ale morţii“, către Auschwitz şi Dachau. În final, după 11 ani de procese, lui Schiffer îi este retrasă cetăţenia americană şi este expulzat în România, unde se va stabili la Timişoara, în casa unui pastor protestant.

  • Schmidt Michael (1923–2008), membru al batalionului „Cap de Mort“, gardian la lagărul Sachsenhausen, naturalizat în Statele Unite, în 1968, denaturalizat în 1990, s-a stabilit în Germania, unde a locuit până la moarte.
  • Habich Jakob (Jacob) (1913–1995), membru al batalionului „Cap de Mort“, gardian la Lublin şi Auschwitz, naturalizat în 1962, denaturalizat în 1990, nu a mai fost deportat din cauza problemelor de sănătate.
  • Lindert George (1923), înrolat în SS „Cap de Mort“, gardian la lagărul Mauthausen-Gusen, naturalizat în 1962. În 1995 acţiunea de denaturalizare a fost respinsă.
  • Leprich Joseph (1926/’27–2013), înrolat voluntar în SS „Cap de Mort“, naturalizat în 1958, denaturalizat în 1987, propus pentru extrădare în Canada, a rămas în Statele Unite deoarece nicio ţară nu l-a primit.

  • Bartesch Martin (1927–1989), membru al unităţilor SS „Cap de Mort“, gardian la Mauthausen-Gusen, naturalizat în 1966, denaturalizat în 1987. După denaturalizare s-a stabilit în Australia.
  • Hartmann Martin (n. 1919 – ?), membru SS „Cap de Mort“, gardian la lagărul de la Sachsenhausen, naturalizat în 1961, denaturalizat în 2007, înapoiat în Germania în 2007.
  • Denuel Mathias (1922-2000), înrolat în SS „Cap de Mort“, gardian la Mauthausen-Gusen, refugiat în US, extrădat în 1994.
  • Friedrich Adam (1921–2006) a fost gardian la Gross-Rosen, Dyhernfurth şi Flossenbürg, a aparținut unităţilor SS „Cap de Mort“. El a fost naturalizat în Statele Unite în 1962 şi denaturalizat în 2004, în urma unui proces ce viza denaturalizarea şi expulzarea foştilor nazişti. A murit înainte ca procedurile de deportare să fie finalizate.

Friedrich Adam a fost etnic german din România născut în Hatzfeld, în 1921. Pentru a evita să facă armata în România, trece în 1941 graniţa, ilegal, în Iugoslavia. Este mai întâi angajat în agricultură; nemulţumit de condiţii, încearcă să se înroleze în Wehrmacht, dar este refuzat, pe motiv că nu era cetăţean german. În octombrie se înrolează ca voluntar în Waffen-SS, aici va activa ca gardian al lagărelor naziste.

În timpul procesului din Statele Unite, judecătorul Jackson a arătat că aproximativ 1.500 de prizonieri au murit în lagărul Gross-Rosen, în perioada când Friedrich a fost gardian acolo. În 1943 este transferat la Dyhernfurth, un lagăr mai mic ce aparținea de Gross-Rosen. În 1945, odată cu apropierea sovieticilor, Friedrich participa la transferul a 1.000 de prizonieri care sunt obligaţi să mărşăluiască pe timp de iarnă de la Dyhernfurth la Gross-Rosen. Conform mărturiilor ulterioare, câțiva prizonieri au murit în timpul acestui transfer. La scurt timp, Friedrich participă la un alt transfer de prizonieri, de această dată cu trenul, de la lagărul Gross-Rosen la cel din Flossenbürg, situat în sudul Germaniei, transfer considerat a se fi desfăşurat în condiţii inumane. După război, trăieşte șapte ani în Austria, emigrează în 1955 în Statele Unite şi în 1962 obţine cetăţenia, ascunzând trecutul său de gardian SS.

Etnici germani care au ocupat poziţii de responsabilitate în Reich

Printre paraşutiştii care au participat la misiunea de răpire a lui Mussolini, de la Gran Sasso, întâlnim un Kraus din Codlea, judeţul Braşov. Secretara particulară a ministrului de Externe al Germaniei, Joachim von Ribbentrop, era o anume Hilda Zimmermann, fiica fostului senator Adolf de Sighişoara, iar un profesor secundar din Mediaş, pe nume Gollener, a devenit unul dintre membrii marcanţi ai unei comisii diplomatice a Reichului în guvernul de la Vicky (Franța). Dintre acești etnici germani din România, Arthur Phleps este cel mai cunoscut pentru activitatea sa, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Născut în Biertan, 1881, lângă Sibiu, a fost mai întâi ofiţer în armata imperială ungară, mai târziu ocupând o serie de poziţii de mare responsabilitate în armata română. În armata română a servit 21 de ani, a fost profesor la Şcoala Superioară de Război, şef de stat major la Corpul Vânătorilor de Munte, ofiţer în M.St.M., comandant de regiment, brigadă, divizie şi chiar comandant al trupelor de munte. Se înrolează în Wehrmacht, în 1941, unde va activa, pentru început, cu gradul de colonel, sub numele de familie al mamei sale (Martin Stolz), ulterior fiind transferat la SS, unde va activa ca ofiţer în SS Division „Wiking“. În 1942 va fi numit general-major al SS, însărcinat cu formarea unei divizii de etnici germani în Iugoslavia. Divizia se va numi Prinz Eugen, la propunerea lui Arthur Phleps, care alesese acest nume în onoarea prinţului Eugen de Savoia, eliberatorul Transilvaniei (1691) şi Belgradului de sub dominaţia otomană. Această divizie va atrage un mare număr de etnici germani din Banat. Pentru serviciile sale drept comandant al acestei divizii, este decorat în iunie 1943 cu Crucea de Fier în grad de Cavaler, iar la 21 iunie este promovat ca SS-Obergruppenführer und General der Waffen-SS. Va sfârşi împuşcat de ruşi, care l-au capturat şi executat fără să îşi dea seama cine este. Au existat şi cazuri de etnici germani din România condamnaţi pentru participare directă la Holocaust, precum Dr. F. Klein, medicul lagărului de concentrare de la Bergen-Belsen, care a fost condamnat la moarte, sau farmacistul de la Auschwitz, V. Capesius, condamnat la închisoare pe viaţă pentru pregătirea gazărilor cu ciclon.

Istoria unei organizații naziste interzise (VI)

Istoria unei organizații naziste interzise (V)

Istoria unei organizații naziste interzise (IV)

Grupul Etnic German și proprietățile sale (III)

Grupul Etnic German și proprietățile sale (II)

Grupul Etnic German și proprietățile sale (I)

 

VICTOR DOGARU

SLUGA OCULTEI DE LA BRUXELLES ,HABARNISTUL IN POLITICA EXTERNA,PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS-ASPERGER ,DECLARATIILE SALE DE PRESA SI….TRATATUL DE LA ROMA!

10 mart.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, la Bruxelles, după reuniunea Consiliului European, că discuţiile nu s-au purtat pe tema viitorului UE, ci, în principal, au fost legate de Declaraţia de la Roma, care va fi semnată de statele membre pe 25 martie, când se vor sărbători 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma.

 

„Aș începe cu discuțiile care au fost astăzi, fiindcă despre ce a fost ieri s-a mai scris, s-a mai comentat. A fost o discuție informală despre Declarația care se va face la Roma, la Roma, unde serbăm 60 de ani de la semnarea Tratatelor. Declarația a fost pregătită într-o primă formă și cu toții, cu toții 27, ne-am referit la acest text propus. Contrar așteptărilor multor analiști, nu s-a discutat viitorul Uniunii Europene, ci s-a discutat textul care va fi, cu siguranță, semnat la Roma, un text care subliniază realizările Uniunii de până acum, care arată nivelul de ambiție pentru viitor. În ansamblu, ne dorim un text pozitiv, care ne dă curaj să continuăm în Uniunea Europeană. Sigur, nu s-a putut discuta despre ambițiile de viitor fără a avea, ici-colo, și mențiuni legate de felul cum vedem noi, cu toții, viitorul Uniunii Europene, iar în acest context, de exemplu, am explicat colegelor și colegilor de ce o Europă cu mai multe viteze nu este o soluție bună. Dimpotrivă, este o soluție care, in extremis, ar putea chiar să ducă la scindarea Uniunii Europene.
Dar asta, repet, nu a fost tema principală și, în continuare, ne vom concentra pe textul care va fi semnat la Roma, după care, sigur, o să ne apucăm să discutăm Cartea Albă prezentată de domnul Juncker și vom încerca într-un an, maxim doi ani, să conturăm felul în care vedem cu toții împreună viitorul Uniunii Europene”, a precizat Iohannis.

„Referitor la ședința formală a Consiliului, care a avut loc ieri, cred că toată lumea a aflat între timp că a fost reales, cu doar un vot împotrivă, domnul Tusk în calitatea sa de Președinte al Consiliului European. Au fost discuții și la acea alegere, însă, în final, cred că lucrurile au intrat pe un făgaș normal și foarte bun, și faptul că a fost doar un vot împotrivă arată că lumea a fost și este mulțumită de prestația domnului Președinte Tusk.
Tot ieri s-a discutat, seara, destul de târziu, o temă care pentru noi este foarte importantă, și anume Balcanii de Vest. Balcanii de Vest sunt vitali pentru noi în Europa, fiindcă țin de Europa. Faptul că acolo au reapărut foarte multe probleme ne îngrijorează și cu toții am discutat felul în care putem să ne implicăm pentru a contribui la rezolvarea problemelor din zonă, și sunt destul de multe probleme. Calea diplomatică este, evident, cea mai la îndemână, dar și calea ajutoarelor de dezvoltare trebuie mai bine explorată.
Au fost și alte teme pe care le-am abordat ieri, dar nu au fost discuții ample, fiindcă toată lumea a fost de acord cu concluziile care au fost prezentate de inițiator. S-a discutat despre creștere, ocupare și competitivitate, temă extrem de importantă. S-au discutat câteva aspecte legate de piața internă.
Mai degrabă, au fost prezentate reușitele din ultima vreme și, evident, s-a discutat un pic și despre migrație, unde putem să constatăm că avem niveluri care nici nu se mai compară cu ce am avut în 2015, însă fenomenul există, trebuie mult mai bine controlat și toți cei prezenți au fost de acord că un lucru esențial este sprijinul și ajutorul care trebuie dat țărilor de origine, țărilor de proveniență.
Un accent foarte puternic a căzut aseară pe Africa, Africa care, încet, dar sigur, devine o sursă destul de importantă de migrație și este interesul nostru, al tuturor, să intervenim acolo, la sursă, și să ajutăm țările de acolo”, a mai menționat președintele.

DIN CICLUL EUROPA CELOR DOUA VITEZE!.GAULEITERUL NAZI ,PENALUL KLAUS WERNER HOINNARIS,SCUZE JOHANNIS INDATORAT FATA DE GERMANIA ,IAR PREMIERUL GRINDEANU MUSTRAT LA BRUXELLES!

10 mart.

Premierul şi preşedintele par a căuta confirmarea în poziţiile influente de la Bucureşti

Premierul şi preşedintele par a căuta confirmarea în poziţiile influente de la Bucureşti

Dincolo de deja tradiționalele teme ale migrației și creșterii economice, Consiliul European care a avut loc joi și vineri la Bruxelles a fost marcat de un scandal polonez și de negocierea unei declarații privind viitorul UE: se va îndrepta UE către un sistem mult mai integrat, cvasifederal, sau va deveni o uniune cu mai multe viteze, cu un centru și o periferie recunoscute ca atare? Declarația cu pricina va deveni oficială la summit-ul de la Roma, pe 25 martie.

La Bruxelles au plecat președintele Klaus Iohannis și premierul Sorin Grindeanu, numai că destinațiile lor sunt diferite. Președintele a participat la amintitul Consiliu European, în timp ce premierul s-a întâlnit cu liderii din Partidul Socialiștilor Europeni. Cu sau fără vreo consultare între ei, ar putea Iohannis și Grindeanu să negocieze eficient?

Amenințarea Poloniei

Să luăm cazul Poloniei. Guvernul de a Varșovia, condus din umbră de Lech Kaczynski, președintele partidului majoritar, ca și în România, a anunțat că se va opune reînnoirii mandatului de președinte al Consiliului European deținut de liberalul polonez Donald Tusk. Acesta din urmă este susținut de mai toate guvernele conservatoare și liberale din Europa, însă guvernul polonez îl consideră „simbolul răului și al prostiei“, în cuvintele ministrului de Externe Witold Waszczykowski. Tusk este acuzat, acasă, că s-a implicat politic, încălcându-și mandatul de la Bruxelles în susținerea amplelor proteste antiguvernamentale de la finalul anului trecut. Recurgând la un gest neortodox, contestarea mandatului unui compatriot, guvernul polonez urmărește să obțină concesii din partea mai-marilor Europei, iar Financial Times sugerează că poate fi vorba de îndulcirea poziției UE față de încălcarea principiilor statului de drept în Polonia sau despre garanții privind construcția pe sub Marea Baltică a gazoductului ruso-german Nord Stream 2.

Statele central-europene nu trebuie să fie obediente

Polonia a încercat fără succes să blocheze adoptarea Concluziilor Consiliului European. În cele din urmă, a fost singurul stat care s-a opus realegerii lui Donald Tusk pentru încă un mandat de doi ani și jumătate. De la crearea acestei funcții de președinte al Consiliului European, la finalul anului 2009, alegerea s-a făcut prin consens, însă Tratatul de la Lisabona, cel care guvernează acum UE, prevede că alegerea se poate face și prin vot de majoritate calificată. Polonia s-a opus însă adoptării Concluziilor Consiliului European, care necesită consens. Statele membre au recurs la un artificiu fără precedent, iar Concluziile acestui Consiliu de primăvară se intitulează ”Concluziile Președintelui Consiliului Europeam” și sunt însoțite de o notă: ”Consiliul European a deliberat asupra documentului atașat. A fost sprijint de 27 de state, dar nu a întrunit consensul, din motive ce nu au legătură cu substanța sa”.

Premierul polonez Beata Szydlo a calificat alegerea lui Donald Tusk, în dauna celeilalte propuneri poloneze – fostul vicepreședinte al PE Jacek Saryusz-Wolski, drept o insultă la adresa Poloniei. ”De ce nu ne respectăm reciproc, de ce nu ne ascultăm. Asta este cea mai mare problemă a UE. Acum a fost cazul Poloniei, dar mâine poate fi orice altă țară”, a spus Szydlo.

Comentatorii de la Bruxelles au criticat fronda poloneză și au arătat că astfel Polonia se îndepărtează de ceea ce poate fi în viitor nucleul oficializat al UE și se îndreaptă către viitoarea periferie. Întrebată de presă dacă un stat beneficiar net al fondurilor europene are dreptul să se opuna restului statelor membre, Szydlo a replicat că o buna parte din aceste fonduri intră în buzunarul companiilor occidentale care au contractat proiecte europene. ”Aud foarte des că statele central-europene beneficiază de fondurile UE și că din acest motiv ar trebui să fie obediente”, a spus Szydlo.

În acest joc al alegerii noului președinte al CE a intrat și Ungaria, iar rațiunile sunt similare – obținerea unor concesii în alte dosare, de interes pentru Budapesta. În plus, parlamentul de la Budapesta a adoptat recent o lege care prevede plasarea în detenție a tuturor imigranților ilegali din țară. Este ceva de neconceput în Vestul Europei, dar nu și în Austria, unde modelul se aplică de ani buni. Premierul Vik­tor Orban plusează, pentru a avea de unde să piardă ulterior în dosarul imigranților. Polonia s-a luptat pentru înalta funcție de președinte al Consiliului European și amenință cu deturnarea întâlnirii de la Bruxelles. Care este pârghia de negociere a președintelui Iohannis pentru poziția în viitoarea arhitectură a UE? Să amenințe cu MCV-ul?…

Grindeanu și cadavrul politic al PSE

Să trecem apoi la premierul Grindeanu, care, în cuvintele lui Liviu Dragnea, a mers ”în cealaltă parte“, la reuniunea liderilor Partidului Socialist European. „Cealaltă parte“ este un soi de cadavru politic, pentru că puține sunt statele UE care sunt conduse de guverne de stânga, și vor fi și mai puține, incapabile să coaguleze o viziune asupra Europei de mâine. În plus, socialiștii au pierdut recent și președinția Parlamentului European. Chiar presupunând că fostul președinte al Consiliului Județean Timiș poate să o facă, cu cine să pună el Europa la cale? Cu socialiștii francezi, care în acest an vor pierde puterea și l-au criticat pentru Ordonanța 13? Cu cei spanioli, care nu mai au președinte și secretar general începând din octombrie 2016? Cu Partidul Democrat din Italia, aflat la guvernare, dar lipsit de conducere și amenințat de anticipate? Cu social-democrații cehi, care pot pierde alegerile din acest an? Cu social-democrații din Austria lui Holzindustrie Schweighofer?

Europa cu două standarde

Poate unul dintre cele mai relevante exemple despre ce înseamnă Consiliile Europene pentru state precum România este recenta dispută privind diferențele de calitate ale produselor alimentare comercializate în Estul și în Vestul UE. Plângerile au fost lansate de Cehia, cu susținerea României, Slovaciei, Ungariei, Bulgariei. Sunt țări care nu vor să vadă mai mulți îndulcitori artificiali în Sprite decât în Germania și nici mai puțin pește în preparatele de pește. S-au adresat Comisiei Europene, iar luxemburghezul Jean-Claude Juncker a venit cu două soluții: crearea unei Agenții Europene pentru Protecția Consumatorilor sau să lăsăm lucrurile așa cum sunt. A fost suficient ca ministrul Agriculturii din Germania să spună că ultimul lucru de care are nevoie UE este o „nouă agenție de verificat Nutella“ și concluziile deja redactate ale Consiliului, pe 9-10 martie, stabilesc că nu e o problemă dacă esticii mănâncă mai prost decât vesticii. Totul spre satisfacția lobby-ului marilor producători, care susțin: „Companiile iau în calcul gusturile și preferințele consumatorilor din fiecare țară“.

Iohannis și Grindeanu au fost la Bruxelles. S-au dus mai mult pentru a căuta confirmarea în funcțiile de la București, decât pentru afirmarea intereselor României. Premierul pleacă de poziția „elevului rău“, mustrat în timpul protestelor de vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans (precum Victor Ponta când primea „cele zece porunci“ de la președintele Barroso, în 2012). Președintele pleacă, ca și predecesorul său la Cotroceni, de pe poziția celui îndatorat pentru sprijinul primit din partea celor mari. Acasă, alegătorii se îndulcesc cu o carbogazoasă produsă deja pentru viteza a doua a Europei.

CCR A PUBLICAT MOTIVAREA DECIZIEI LUATE PE 27 FEBRUARIE ,DAND O LOVITURA NAPRAZNICA PENTRU SEFII PARCHETULUI GENERAL,AUGUSTIN LAZAR ,A A DN,LAURA CORDUTA LASCU-KOVESI,CSM,DIICOR ,HORODNICEANU FACANDU-L K.O. PE PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS! SE IMPUNE DEMISIA ACESTOR INDIVIZI CARE S-AU RIDICAT DEASUPRA LEGII FUNDAMENTALE A STATULUI ROMAN!

10 mart.

Curtea Constituțională a României  a publicat vineri motivarea deciziei luate pe 27 februarie prin care s-a stabilit că nu există un conflict juridic natură constituțională între Guvern și DNA, referitor la ancheta DNA privind adoptarea OUG 13/2017, informează Digi 24.
Decizia a fost luată cu majoritate de 8 la 1, singura care a făcut opinie separată fiind judecătoarea Livia Stanciu.
În motivare se arată că membrii Guvernului nu pot răspunde penal dacă adoptă acte cu încălcarea legii.
„Niciun ministru nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile politice sau acțiunile exercitate în vederea elaborării ori adoptării unui act normativ cu regim de lege. (…) Doar Curtea Constituțională este abilitată să efectueze controlul asupra ordonanțelor simple sau de urgență ale Guvernului, nicio altă autoritate publică neavând competența materială în acest domeniu”, se arată în textul citat.

DNA este o institutie abuziva, care a incalcat grav legea si a instrumentat cu spectacol televizat si defilari de ministri un dosar penal impotriva Guvernului Grindeanu, actiunea echivalenta cu o tentativa de lovitura de stat, in conditiile in care aceasta cauza a fost folosita pentru incitarea protestatarilor din Piata Victoriei.

Curtea Constitutionala a dat vineri publicitatii motivarea Deciziei nr. 68 din 27 februarie 2017, in care s-a statuat ca DNA si-a arogat atributia de a verifica legalitatea si oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 13/2017, cu incalcarea competentelor constitutionale ale Guvernului si Parlamentului, producand prin aceasta un conflict de natura constitutionala.

Motivarea Curtii Constitutionale releva practic ca procurorii DNA au comis un abuz urias atunci cand au inceput urmarirea penala pentru trei infractiuni (favorizarea faptuitorului; folosirea influentei ori a autoritatii sale de catre persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite; si prezentarea cu rea-credinta de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului).

Judecatorii Curtii Constitutionale spun negru pe alb ca DNA avea obligatia sa claseze dosarul si nicidecum sa inceapa urmarirea penala. Asta intrucat infractiunile imputate nu puteau subzista in conditiile emiterii unui act normativ.

Mai mult, cu privire la extinderea urmaririi penale pe infractiunile de sustragere si distrugere de inscrisuri si fals intelectual (fapte declinate la PICCJ – Sectia de urmarire penala), judecatorii CCR afirma ca procurorii DNA nu aveau competenta materiala sa cerceteze asemenea fapte.

Cu alte cuvinte, CCR a demascat actiunea DNA ca un abuz de maxima gravitate, care trebuie investigat de autoritati in perioada urmatoare.

In opinia Lumeajustitiei.ro, se impune de urgenta excluderea din Magistratura a procurorilor de caz, precum si destituirea sefei DNA Laura Kovesi (care si-a permis zeci de declaratii cu conotatii politice si de defaimare la adresa Guvernului, cu efect de incitare a populatiei impotriva acestuia), precum si a Procurorului General Augustin Lazar, care a facut acelasi tip de declaratii si a protejat activitatea abuziva a DNA, actionand si reusind cu ajutorul Sectiei de procurori a CSM sa dea jos din functie pe secretarii de stat din Ministerul Justitiei Oana Haineala si Constantin Sima, audiati in dosarul deschis abuziv.

MOTIVAREA DECIZIEI 68/2017

Prezentam in continuare fragmentele relevante din Decizia 68/2017 a CCR pronuntata de judecatorii Valer Dorneanu, Marian Enache, Petre Lazaroiu, Mircea Stefan Minea, Daniel Marius Morar, Mona Maria Pivniceru, Simona Maya Teodoroiu, si Atilla Varga:

“… 109. Prin urmare, ”vazand ca actul de sesizare indeplineste conditiile prevazute de lege si ca nu exista vreunul dintre cazurile care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale, prevazute la art.16 alin.(1) din Codul de procedura penala”, in temeiul art.305 alin.(1) si (2) din cod, ordonanta procurorului dispune inceperea urmaririi penale in cauza cu privire la savarsirea urmatoarelor infractiuni: folosirea influentei ori a autoritatii sale de catre persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, infractiune prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000, favorizarea faptuitorului, infractiune prevazuta de art.269 alin.(1) din Codul penal, si prezentarea cu rea-credinta de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului, infractiune prevazuta de art.8 alin.(1) lit.b) din Legea nr.115/1999.

110. Avand in vedere faptele reclamate si cele retinute in ordonanta procurorului de caz, Curtea apreciaza ca toate elementele prezentate drept elemente materiale constitutive ale infractiunilor imputate nu constituie altceva decat aprecieri personale sau critici ale autorilor denuntului cu privire la legalitatea si oportunitatea actului adoptat de Guvern (…)

111. Curtea, analizand incadrarea juridica a faptelor denuntate, asa cum este ea configurata de catre procuror in ordonanta de incepere a urmaririi penale in rem, retine, in ceea ce priveste infractiunea de favorizare a faptuitorului, prevazuta de art.269 din Codul penal, ca aceasta infractiune nu poate fi comisa prin adoptarea unui act normativ. Este evident ca un act normativ de clementa (de gratiere) ori de dezincriminare a anumitor infractiuni este favorabil unor persoane care au comis faptele penale care cad sub incidenta respectivului act normativ, dar acest aspect nu se poate converti nicicum in ”ajutorul dat faptuitorului”, ca element material al infractiunii de favorizare a faptuitorului. Art.269 din Codul penal are in vedere alte ipoteze, respectiv acte individualizate strict care pot constitui un folos dat faptuitorului, menit sa impiedice infaptuirea justitiei intr-o cauza penala concreta. Actele normative de clementa sau de dezincriminare reprezinta intotdeauna vointa legiuitorului, iar optiunea acestuia este justificata de anumite nevoi sociale, juridice, economice, raportate la un anumit moment din evolutia societatii. Este evident ca prin caracterul lor normativ, legile si ordonantele Guvernului au aplicabilitatea generala si isi extind efectele asupra unui numar nedeterminat de subiecte vizate de ipoteza normelor. in aceasta logica, devine posibil ca in sfera de aplicabilitate a acestor acte sa intre si cei care le-au adoptat sau rudele, prietenii, cunostintele lor. A aprecia altfel, inseamna ca niciodata legiuitorul primar sau delegat nu ar putea adopta acte normative fara a fi sanctionat penal, intrucat caracterul mai favorabil al normelor adoptate ar favoriza intotdeauna anumiti faptuitori. Or, Curtea retine ca tocmai caracterul de generalitate a actului normativ, aplicabilitatea sa asupra unui numar nedefinit de persoane distinge actul normativ de actul individual, singurul care poate fi susceptibil de a produce foloase, avantaje, ajutor, in sensul prevazut de legea penala.

112. Asadar nu este de acceptat ca autoritatea legiuitoare primara sau delegata (parlamentari sau ministri) sa intre sub incidenta legii penale prin insusi faptul adoptarii sau participarii la actul decizional al adoptarii actului normativ, aceasta indeplinindu-si o atributie constitutionala. In virtutea imunitatii care insoteste actul decizional de legiferare, care, asa cum Curtea a retinut in prealabil, este aplicabila mutatis mutandis si membrilor Guvernului, niciun parlamentar sau ministru nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile politice sau actiunile exercitate in vederea elaborarii ori adoptarii unui act normativ cu putere de lege. A admite contrariul inseamna a lasa, indirect, posibilitatea intruziunii in procesul legislativ a unei alte puteri, cu consecinta directa a incalcarii separatiei puterilor in stat. Lipsa raspunderii juridice pentru activitatea de legiferare este o garantie a exercitarii mandatului fata de eventuale presiuni sau abuzuri ce s-ar comite impotriva persoanei care ocupa functia de parlamentar sau de ministru, imunitatea asigurandu-i acesteia independenta, libertatea si siguranta in exercitarea drepturilor si a obligatiilor ce ii revin potrivit Constitutiei si legilor.

113. In acest sens, reglementeaza si Codul penal in cadrul Titlului V. Infractiuni de coruptie si de serviciu, Capitolul 2. Infractiuni de serviciu, respectiv infractiunea de conflict de interese, prevazuta de art.301. Dispozitiile alin.(2) al acestui articol stabilesc o conditie negativa, si anume ca dispozitiile incriminatoare de la alin.(1) nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative. in justificarea acestei conditii negative, in doctrina se arata ca ratiunea acestei formulari a fost aceea de a evita riscul pentru legiuitor sa fie acuzat de conflict de interese, in conditiile in care actele normative emise, aprobate sau adoptate produc, de regula, efecte asupra tuturor persoanelor, fiind astfel posibil ca si persoane apropiate emitentilor actului normativ sa beneficieze de acele acte. Situatia este identica si in ceea ce priveste infractiunea de favorizare a faptuitorului, chiar daca legiuitorul nu a prevazut expres clauza exoneratoare de raspundere penala in cuprinsul art.269 din Codul penal.

114. De altfel, Curtea a antamat subiectul incidentei legii penale in cazul adoptarii unui act juridic normativ cu ocazia pronuntarii Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, mai sus citata, analizand notiunea de ”act”, existenta in continutul infractiunii de abuz in serviciu. Cu acel prilej, Curtea a aratat ca in sfera de cuprindere a acestei notiuni nu poate intra si actul juridic normativ, intrucat, in aceasta situatie, legislatia penala ar interfera cu proceduri judiciare reglementate de legiuitor in mod expres printr-o legislatie distincta, respectiv exceptia de nelegalitate/exceptia de neconstitutionalitate.

115. In ceea ce priveste infractiunea prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000, Curtea retine ca aceasta sanctioneaza fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid de a-si folosi influenta sau autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Pentru considerentele aratate mai sus, tocmai datorita caracterului de generalitate al unei legi sau ordonante, ”folosul” din textul incriminator are in vedere alte ipoteze si nicidecum ”beneficiul” obtinut de o persoana ca urmare a adoptarii unui act normativ, astfel ca acesta nu poate fi in niciun caz element constitutiv al laturii obiective a unei infractiuni si astfel nu poate determina raspunderea penala.

116. Referitor la infractiunea prevazuta de art.8 alin.(1) lit.b) din Legea nr.115/1999, Curtea observa ca aceasta incrimineaza fapta de prezentare, cu rea-credinta, de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului. Aceasta infractiune a fost introdusa in Legea responsabilitatii ministeriale prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.130/1999, prin art.61, nota de fundamentare prevazand necesitatea completarii legii cu ”doua infractiuni specifice activitatii unui membru al Guvernului in exercitiul functiei sale”. Din analiza elementelor constitutive ale acestei infractiuni reiese ca aceasta norma este incidenta atunci cand prezentarea de catre membrii Guvernului a datelor inexacte este rezultatul indeplinirii unei obligatii legale fata de cei indrituiti sa solicite aceste date, Parlamentul, respectiv Presedintele Romaniei. Or, raportat la starea de fapt descrisa in denuntul formulat si retinuta in ordonanta de incepere a urmaririi penale emisa de organul judiciar, potrivit careia ”in mod deliberat ministrul justitiei a dezinformat Parlamentul Romaniei cu privire la intentiile lui a promova acte normative […] prin procedura ordonantei de urgenta” si ca ”in mod deliberat, prim-ministrul Romaniei si ministrul justitiei l-au dezinformat pe Presedintele Romaniei, inaintea sedintei de Guvern ca nu aveau intentia sa treaca pe ordinea de zi cele doua ordonante”, Curtea constata ca ”datele inexacte” se refera la necomunicarea unor intentii, care, in viziunea autorilor denuntului si a organului judiciar, se converteste in ”dezinformare”. Nicio norma legala sau constitutionala nu obliga Guvernul sal informeze pe Presedintele Romaniei cu privire la ”intentiile” sale in sensul includerii pe ordinea de zi a unei sedinte de Guvern a actelor normative supuse adoptarii si nici sa informeze Parlamentul cu privire la ”intentia” sa de a adopta ordonante de urgenta. Cu privire la acest din urma aspect, singura obligatie a Guvernului este de a depune, dupa adoptare, ordonanta de urgenta spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta pentru ca aceasta sa intre in vigoare, conform art.115 alin.(5) din Constitutie.

117. Avand in vedere toate aspectele prezentate mai sus, Curtea constata ca starea de fapt descrisa in actul de sesizare a organului judiciar si incadrata juridic in dispozitiile art.269 din Codul penal, art.13 din Legea nr.78/2000 si in cele ale art.8 alin.(1) lit.b) din Legea nr.115/1999 constituie cadrul procesual retinut si asumat de Ministerul Public – Directia Nationala Anticoruptie, care prin Ordonanta din 1 februarie 2017 a dispus inceperea urmarii penale in rem, cu privire la faptele reclamate. Toate argumentele expuse mai sus, impuneau insa organului judiciar solutia de clasare, in baza art.294 alin.(3) din Codul de procedura penala, fara a efectua acte de urmarire penala, ca urmare a incidentei art.16 alin.(1) din acelasi cod, intrucat toate faptele reclamate priveau in realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate si legalitate care nu cad sub incidenta controlului organelor de cercetare penala, indiferent de incadrarea juridica stabilita de catre procuror. intrucat, doar prin ea insasi, adoptarea actelor normative nu poate constitui elementul material al unor infractiuni, Curtea constata ca faptele reclamate prin denuntul care a stat la baza intocmirii Dosarului nr.46/P/2017, inregistrat pe rolul Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, nu pot intra sub incidenta legii penale, indiferent de incadrarea juridica data.

118. De altfel, aceasta concluzie rezulta si din examinarea Ordonantei din 24 februarie 2017 de clasare, disjungere si declinare a cauzei, unde la ”Situatia de fapt, asa cum a rezultat in urma efectuarii urmaririi penale” pentru cele trei infractiuni, procurorul face referire (filele 2-7 din ordonanta) exclusiv la aspecte ce tin de procedura de legiferare, respectiv cronologia evenimentelor, intocmirea proiectelor de ordonanta de urgenta, opiniile critice exprimate de specialistii din Ministerul de Justitie, lipsa unor avize, emiterea unor avize incomplete ori cu observatii, nemotivarea urgentei proiectului de ordonanta de urgenta, suplimentarea ordinii de zi a Guvernului etc.

119. In legatura cu mentiunea de la fila 2 din Ordonanta din 24 februarie 2017 de clasare, disjungere si declinare a cauzei, potrivit careia in aceeasi zi, printro alta ordonanta, procurorul a dispus extinderea urmaririi penale pentru alte trei infractiuni, respectiv infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri, prevazuta de art.259 alin.(1) si (2) din Codul penal, infractiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de inscrisuri, prevazuta de art.275 din Codul penal, si pentru infractiunea de fals intelectual, prevazuta de art.321 din Codul penal, Curtea constata ca nici una dintre infractiunile pentru care s-a dispus extinderea nu intra in sfera de competenta a Directiei Nationale Anticoruptie. Or, extinderea urmaririi penale cu privire la aceste fapte in conditiile in care procurorul dispune in aceeasi zi declinarea competentei la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, tocmai pentru ca nu era indrituit sa efectueze urmarirea penala, nu este in logica fireasca a cursului cauzei. Oricum aceste imprejurari, prezentate Curtii Constitutionale in ziua dezbaterilor, 27 februarie 2017, nu sunt de natura a schimba starea de fapt si de drept a cauzei si, implicit rationamentul Curtii Constitutionale in analiza si solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala dintre Ministerul Public si Guvern.

120. Pentru aceste considerente, avand in vedere ca prin Ordonanta din 1 februarie 2017 a Directiei Nationale Anticoruptie se retine ca ”nu exista vreunul dintre cazurile care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale” si, in consecinta, se dispune inceperea urmaririi penale si se efectueaza acte de urmarire penala cu privire la savarsirea infractiunilor mentionate in denunt, apare cu evidenta faptul ca Ministerul Public, ca parte a autoritatii judecatoresti, sa considerat competent sa verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative si, implicit, legalitatea adoptarii ordonantei de urgenta a Guvernului. O astfel de conduita echivaleaza cu o incalcare grava a principiului separatiei puterilor in stat, garantat de art.1 alin.(4) din Constitutie, deoarece Ministerul Public nu doar ca isi depaseste atributiile prevazute de Constitutie si de lege, dar isi aroga atributii ce apartin puterii legislative sau Curtii Constitutionale. In activitatea sa de interpretare si aplicare a legii, procurorul trebuie sa realizeze un echilibru intre spiritul si litera legii, intre exigentele de redactare si scopul urmarit de legiuitor, fara a avea competenta de a se substitui autoritatilor competente in acest domeniu. Obligatia care incumba procurorilor deriva direct din normele constitutionale ale art.131 din Constitutie, potrivit carora, in activitatea judiciara, ei reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.

121. in aceasta lumina, Curtea constata ca prin verificarea circumstantelor in care a fost adoptata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal si a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala, Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Directia Nationala Anticoruptie sia arogat competenta de a efectua o ancheta penala intrun domeniu care excedeaza cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj institutional din perspectiva dispozitiilor constitutionale ce consacra separatia si echilibrul puterilor in stat. Astfel, in conditiile in care inceperea urmaririi penale presupune activitati de cercetare si ancheta penala cu privire la modul in care Guvernul si-a indeplinit atributiile de legiuitor delegat, actiunea Ministerului Public inceteaza sa mai fie una legitima, devenind abuziva, intrucat depaseste competenta stabilita de cadrul legal in vigoare. Mai mult, actiunea Ministerului Public creeaza o presiune asupra membrilor Guvernului care afecteaza buna functionare a acestei autoritati sub aspectul actului legiferarii, avand drept consecinta descurajarea/intimidarea legiuitorului delegat de a-si exercita atributiile constitutionale. Declansarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justitiei, ridicarea de acte, audierea unui numar mare de functionari publici, secretari de stat si ministri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihica, chiar pe durata derularii unor proceduri de legiferare, creandu-se premisele unui blocaj in activitatea de legiferare. Astfel, sub imperiul unei temeri declansate de activitatea de cercetare penala si de formularea unor viitoare acuzatii care 55

pot determina incidenta raspunderii penale, Guvernul este blocat in activitatea sa de legiuitor. imprejurarea creata goleste de continut garantia constitutionala referitoare la imunitatea inerenta actului decizional de legiferare, de care beneficiaza membrii Guvernului, garantie care are ca scop tocmai protejarea mandatului fata de eventuale presiuni sau abuzuri ce s-ar comite impotriva persoanei care ocupa functia de ministru, imunitatea asigurandu-i acesteia independenta, libertatea si siguranta in exercitarea drepturilor si a obligatiilor ce ii revin potrivit Constitutiei si legilor. Prin conduita sa, Ministerul Public – Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie Directia Nationala Anticoruptie a actionat ultra vires, si-a arogat o competenta pe care nu o poseda – controlul modului de adoptare unui act normativ, sub aspectul legalitatii si oportunitatii sale, ceea ce a afectat buna functionare a unei autoritati, care isi are remediul in dispozitiile art. 146 lit. e) din Constitutie, care prevad solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice de catre Curtea Constitutionala.

122. Prin urmare, Curtea constata existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Directia Nationala Anticoruptie, pe de o parte, si Guvernul Romaniei, pe de alta parte.

(…)

125. In ceea ce priveste Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Directia Nationala Anticoruptie, conduita conforma Constitutiei transpare din cele statuate mai sus, si anume exercitarea competentelor stabilite de lege in conformitate cu prevederile constitutionale referitoare la separatia puterilor in stat si, deci, abtinerea de la orice actiune care ar avea ca efect subrogarea in atributiile altei autoritati publice. Prin urmare, Ministerul Public nu are competenta de a desfasura activitati de cercetare penala cu privire la legalitatea si oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.

126. Avand in vedere considerentele expuse, dispozitiile art.146 lit.e) din Constitutie, precum si prevederile art.11 alin.(1) lit.A.e), ale art.34 si 35 din Legea nr.47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA

in numele legii

DECIDE:

Constata ca a existat si exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Directia Nationala Anticoruptie si Guvernul Romaniei, generat de actiunea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Directia Nationala Anticoruptie de asi aroga atributia de a verifica legalitatea si oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.13/2017, cu incalcarea competentelor constitutionale ale Guvernului si Parlamentului, prevazute de art.115 alin.(4) si (5) din Constitutie, respectiv ale Curtii Constitutionale, prevazute de art.146 lit.d) din Constitutie.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata in sedinta din 27 februarie 2017.”

NOTA – Judecatoarea Livia Stanciu fosta presedinta a Inaltei Curti care s-a declarat public “partenera de nadejde a procurorilor DNA” a facut opinie separata, in sensul ca in mintea ei nu ar exista un conflict juridic de natura constitutionala intre DNA si Guvern.

* Cititi aici integral Decizia nr. 68/27.02.2017 a Curtii Constitutionale

AFACERISTA FRANTUZOICA,CLOTILDA ARMAND SI FIRMA EI VIZATA DE UN CONTROL PRIVIND AFACEREA AUTOSTRAZII BECHTEL!

10 mart.

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a trimis Corpul de Control la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – CNAIR pentru a verifica legalitatea mai multor contracte, inclusiv Contractul de Servicii de Supervizare a Lucrărilor de Construcţie a Autostrăzii Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea – Graniţa România / Ungaria nr. 2562, încheiat între CNADNR și J.V. EGIS ROUTE-SCETAUROUTE / EGIS INTERNATIONAL, se arată într-o informare a ministerului.

Compania Egis este condusă în România de Clotilde Armand, unul dintre cei mai importanți lideri ai USR. „Din datele primite de la CNAIR, Contractul de Servicii de Supervizare a Lucrărilor de Construcţie a Autostrăzii Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea – Graniţa România / Ungaria nr. 2562a fost încheiat în data de 31.08.2004 cu J.V. EGIS ROUTE-SCETAUROUTE / EGIS INTERNATIONAL, prin procedură de licitaţie deschisă. Obiectul Contractului îl constituie supervizarea lucrărilor de proiectare şi execuţie a Autostrăzii Braşov – Tg. Mureș – Cluj – Oradea, reprezentând 415 km, împărţiţi iniţial în 8 secţiuni. Valoarea Contractului de Supervizare, la semnare, a fost de 236.576.980,00 lei fără TVA. Până în prezent s-au încheiat 8 acte adiționale la Contractul de Supervizare, astfel: în anul 2005, 2006, 2007, 2008, 2012 (2 Acte Adiționale), 2014 și 2016. Dintre acestea, 5 au avut ca obiect modificarea graficului de prestare a serviciilor în corelare cu termenele de execuție a lucrărilor pe șantier. Precizăm că plățile efectuate de către CNAIR SA către Prestator reprezintă doar contravaloarea serviciilor realizate de acesta pentru contracte de lucrări aferente unui număr de 133 km”, se arată în comunicatul Ministerului Transporturilor.

O clauză din contractul încheiat în 2004 obligă CNAIR să le plătească francezilor 30% din factura lunară previzionată de aceştia, dacă lucrările pe şantier sunt oprite din motive independente de firma de supervizare. „După încetarea Contractului cu Antreprenorul BECHTEL Int. Inc. (în data de 29 mai 2013) a fost aplicată clauza 2.81 din Condițiile Speciale ale Contractului de Servicii de Supervizare a Lucrărilor de Construcție a Autostrăzii Brașov – Tg. Mureș – Cluj – Oradea – Granița România / Ungaria, oprirea temporară a lucrărilor de proiectare și execuție”, au declarat recent pentru pentru Economica.net reprezentanţii Companiei de Drumuri. Conform clauzei, „în cazul opririi temporare a lucrărilor din motive independente de activitatea consultantului, autoritatea contractantă va notifica în acest sens consultantul cu cel puțin 3 luni înainte de oprirea temporară a lucrărilor iar consultantul va asigura serviciul minim necesar pe durata opririi temporare a lucrărilor menținând biroul din București (Coordonatorul de Proiect și personalul necesar pentru a-l asista în activitate). Pe perioada opririi temporare a lucrărilor, autoritatea contractantă va plăti consultantului, lunar, o sumă reprezentând 30% din valoarea facturii aferente serviciilor estimată conform previziunii cashflow-ului întocmită de consultant.”

PROTEST RADICAL PE TRANSFAGARASAN A 30 DE ACTIVISTI AGENT GREEN!

10 mart.

Treizeci de activiști Agent Green, oameni de știință și alpiniști profesioniști au blocat vineri pe Transfăgărășan camioanele încărcate cu arbori din munții Făgăraș.

Potrivit unui mesaj postat pe pagina de Facebook Agent Green, protestatarii trag prin această acțiune pașnică spontană semnalul de alarmă cu privire la distrugerea ultimelor păduri virgine din zona Vidraru care pun în pericol inclusiv lacul de acumulare, un obiectiv strategic pentru sistemul energetic național.

Protestatarii au ocupat arborii cu corturi speciale și au afișat bannere cu mesajul ”Salvați Ultimele Păduri Virgine” în limbile română și engleză.

Activiștii cer anchetă la Vidraru și moratoriu național la exploatarea pădurilor virgine.

Protestatarii cer anchetă la Vidraru și moratoriu national la exploatarea pădurilor virgine30 de activiști Agent Green, oameni de știiință și alpiniști profesioniști blochează în această dimineață pe Transfăgărășan camioanele încărcate cu arbori din munții Făgăraș. Protestatarii trag prin această acțiune pașnică spontană semnalul de alarmă cu privire la distrugerea ultimelor păduri virgine din zona Vidraru care pun în pericol inclusiv lacul de acumulare, un obiectiv strategic pentru sistemul energetic national. Protestatarii au ocupat arborii cu corturi speciale și au afișat bannere cu mesajul ”Salvați Ultimele Păduri Virgine” în limbile română și engleză.

Reacția Romsilva

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a anunţat, în urma protestului, că transportul era unul legal, autorizat şi că lemnul nu provenea dintr-o pădure virgină, ci din fondul forestier administrat de Ocolul Silvic Vidraru din cadrul Direcţiei Silvice Argeş.

„Autovehiculul cu numărul de înmatriculare AG-95-SRV, oprit de activiştii de mediu, desfăşoară un transport legal, autorizat, toate datele fiind introduse în aplicaţia SUMAL (aviz seria AP nr. 2393420 din 10.03.2017; Cod on-line 113DD7E4YAD6F), precum şi în Inspectorul Pădurii”, spun reprezentanţii Romsilva.

Aceştia mai precizează că lemnele de foc transportate nu provin dintr-o pădure virgină, aşa cum au spus activiştii, ci din fondul forestier de stat administrat de Ocolului Silvic Vidraru, din cadrul Direcţiei Silvice Argeş şi subliniază că exploatarea s-a făcut legal, în baza unei autorizaţii.

„Suprafaţa respectivă nu a fost inclusă în Studiul PIN MATRA 2001/018, aşa cum, în mod eronat, au acuzat activiştii de mediu. Parcela respectivă a fost inclusă în Situl Natura 2000 RO SCI 0122 şi exploatarea lemnului este avizată favorabil de custodele sitului respectiv”, susține Romsilva.

FOSTUL SEF DE LA ANAF,SEBASTIAN BODU:STATUL ROMAN TREBUIE SA RECUPEREZE DE LA PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS ,640.000 DE EUROI!

10 mart.

„Statul trebuie să recupereze 640.000 de euro de la Iohannis”. Fost șef ANAF: Am solicitat autorităților să confişte imobilul din Sibiu şi să recupereze chiriile încasate de preşedinte

Fostul șef ANAF Sebastian Bodu a solicitat Fiscului și Primăriei Sibiu să pună în executare hotărârea judecătorilor prin care s-a dispus retrocedarea casei din Sibiu a președintelui Klaus Iohannis. totodată, acesta cere instituțiilor statului să recupereze și chiriile încasate de șeful statului.

Bodu susține că prejudiciul în dosarul familiei Iohannis se ridică la 640.000 de euro.

„Am solicitat ANAF și Primăriei Sibiu (printr-o scrisoare recomandată) să pună în executare hotararea Curții de Apel Brașov din 12 noiembrie 2015, prin care s-a dispus reîntoarcerea imobilului din Sibiu, str. Nicolae Bălcescu nr. 29, în proprietatea statului, titlul de proprietate al lui Iohannis Klaus Werner, Iohannis Carmen Georgeta și Baștea Rodica fiind desființat. În acest scop, am solicitat ANAF și Primăriei Sibiu să ceară întabularea dreptului de proprietate al statului în Cartea Funciară. Menționez că hotărârea ce trebuie pusă în executare este definitivă și irevocabilă, contestația în anulare aflată pe rol nefiind suspensivă de executare si nepunând in discuție fondul litigiului. Am solicitat, de asemenea, ca ANAF și Primăria Sibiu să reintre în posesia imobilului, notificând actualul chiriaș în vederea evacuării spațiul închiriat, în condițiile în care locatorul și-a pierdut calitatea de proprietar (cred, însă, că locatarul, o bancă comercială, va rezilia contractul de locațiune și va elibera imobilul în mod voluntar, pentru a evita o procedură de evacuare, cu costurile aferente de imagine). Nu în ultimul rând, am solicitat ca ANAF și Primăria Sibiu să demareze procedura recuperării, prin instituirea de sechestre și popriri, de la posesorii neproprietari, a fructelor civile (chiriile) încasate, în calitate de locatori, după data primei cereri de chemare în judecată, moment când aceștia au devenit posesori de rea-credință. Așa cum spunea dl. Klaus Iohannis, Președintele României, în 24 februarie 2015, „recuperarea prejudiciilor este obligatorie, nu opțională pentru autoritățile statului”. În cazul de față, suma se ridică la aproximativ 640.000 de euro, conform estimărilor RISE Project”, scrie fostul șef al Fiscului pe Facebook.

Casa, care are peste 150 de metri pătraţi şi în care funcţionează o bancă şi mai multe firme, a fost a unei familii din localitatea Porumbacu de Jos, judeţul Sibiu. La moartea celor doi soţi, din cauza faptului că nu aveau moştenitori, imobilul a intrat în posesia statului român şi a fost cumpărat de chiriaşi, atunci când acest lucru a fost posibil. Ulterior, în instanţă, un bărbat pe nume Nicolae Baştea a arătat că este nepot al foştilor proprietari ai imobilului din centrul Sibiului, iar contractele de vânzare-cumpărare ale chiriaşilor au fost anulate. Familia Iohannis a devenit proprietară a imobilului după ce a cumpărat părţile de proprietate ale urmaşilor lui Nicolae Baştea. Nemulţumiţi de această stare de fapt, foştii chiriaşi au deschis o serie de procese şi au depus plângeri în urma cărora s-a iniţiat şi o cercetare penală pentru stabilirea modului în care Nicolae Baştea a obţinut certificatul de moştenitor.

GUVERNUL ROMANIEI,CONDUS DE PREMIERUL SORIN GRINDEANU A ABROGAT H.G. A CABINETULUI SOROSIST A LUI JOHANNIS PRIVIND ACHIZITIA DE CORVETE:ESTE ILEGALA.A FOST ADOPTATA FARA APROBAREA PARLAMENTULUI!

10 mart.

Premierul Sorin Grindeanu a declarat că Executivul va abroga Hotărârea de Guvern luată în mandatul lui Dacian Cioloș, privitoare la achiziția de corvete, întrucât nu ar fi fost dată în mod legal.

„Vom abroga hotărârea de guvern dată în decembrie pentru că n-a fost dată în mod legal. Trebuia să existe înainte un memorandum care să fie aprobat în Parlament. Orice investiție în acest domeniu mai mare de 100 de milioane de euro trebuie aprobată de către Parlament, deci pașii sunt cât se poate de clari. Se abrogă, se merge cu memorandum în Parlament. Parlamentul aprobă sau nu, după care se vine în Guvern cu o hotărâre de guvern de acest tip. Nu s-au respectat acei pași, tocmai de aceea trebuie să abrogăm această hotărâre de guvern”, a spus Sorin Grindeanu, preluat de Agerpres.

Guvernul României a aprobat, în noiembrie 2016, cumpărarea de către Ministerul Apărării Naționale a patru nave de luptă noi, de tip corvetă multifunțională. În varianta de proiect, publicată inițial de MApN la 2 noiembrie, apăreau costuri mai mici decât cele incluse în textul Hotărârii de Guvern, care a fost aprobată de Executiv la data de 29 noiembrie.

La 2 noiembrie 2016, în Nota de fundamentare a proiectului HG exista un paragraf dedicat impactului financiar, unde se preciza că, în 2017, România va plăti 562.500 mii lei, în anul 2018 aceeași sumă, în 2019 va plăti 1.215.000 lei, iar în anul 2020 vor fi plătiți 1.260.000 mii de lei. Asta înseamnă în total 3.600.000 mii de lei, de-a lungul a patru ani, aproximativ 837 milioane de euro.

În Nota de fundamentare publicată la 2 noiembrie 2016 nu se preciza dacă aceste sume sunt cu sau fără TVA. Dacă sumele indicate ar fi fost fără TVA, valoarea contractului, inclusiv TVA, ar fi fost de circa 1,04 miliarde de euro.

Cu toate acestea, Executivul a aprobat la data de 29 noiembrie 2016 o Hotărâre de Guvern care menționează că „valoarea estimată a programului, pe întreaga perioadă de șapte ani, este de 1,6 miliarde Euro (cu TVA), sumă în care sunt cuprinse și achiziția munițiilor și suportul logistic inițial, care include și instruirea echipajelor”.

Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, declara în februarie că Hotărârea de Guvern care stabilește procedura de achiziție a corvetelor pentru Armata Română este „ilegală” și trebuie abrogată.

„Acolo este o problemă serioasă. În situația respectivă acea Hotărâre de Guvern nu putea fi adoptată fără să existe aprobarea Parlamentului. Ceea ce cred eu că va face Guvernul — și trebuie să facă — să abroge acea Hotărâre de Guvern și să reia procedura legală care înseamnă eventual memorandum în Guvern, solicitarea de la Parlament pentru aprobare după care să purceadă la hotărârea de guvern care să aibă un rezultat sau altul”, afirma Dragnea.

Citește și Armata Română va cumpăra tehnică militară în valoare de doua miliarde de euro, în baza unui acord semnat anul trecut pe timpul Guvernului Cioloș

AFP:VARSOVIA A BLOCAT SUMMITUL DE LA BRUXELLES DATORITA IUDEI DONALD TUSK!

10 mart.

Donald Tusk

Varșovia a blocat joi adoptarea concluziilor summitului Uniunii Europene, după ce s-a opus fără succes realegerii polonezului Donald Tusk în funcția de președinte al Consiliului European, a anunțat premierul Beata Szydlo, scrie AFP, potrivit Agerpres.

Donald Tusk, care conduce instanța ce îi reunește pe liderii celor 28 de țări ale Uniunii Europene, a fost reales joi după-amiază cu sprijinul a 27 dintre aceștia, până la sfârșitul lui noiembrie 2019, în pofida opoziției țării sale natale.

„Nu voi accepta concluziile summitului, deci summitul nu va fi valid”, a subliniat Beata Szydlo în cursul unei conferințe de presă, denunțând un „precedent periculos”.

Conflictul declanșat de premierul polonez nu pune sub semnul întrebării realegerea lui Donald Tusk, pentru că este vorba despre un act separat, votat cu majoritatea calificată.

Polonia, al cărei guvern naționalist și conservator întreține relații tensionate cu Bruxellesul pe tema respectării statului de drept, a creat o situație inedită propunând un candidat alternativ la Donald Tusk, fostul său prim-ministru liberal, care a candidat pentru al doilea mandat.

Varșovia îl acuză pe Donald Tusk de lipsă de „imparțialitate”și de „neutralitate” și îi reproșează că s-a amestecat în dezbaterile de politică internă.

Ca reacție la realegerea lui Donald Tusk, ministrul polonez de externe, Witold Waszczykowski, a acuzat Uniunea Europeană că se supune „dictatului Berlinului”.

PREMIERUL REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII: NU VA MAI PLATI SUME PENTRU UNIUNEA EUROPEANA ,DUPA BREXIT!

10 mart.

Imagini pentru THERESA MAY ,POZEImagini pentru THERESA MAY ,POZE

Premierul britanic Theresa May i-a avertizat joi pe omologii săi europeni că Regatul Unit nu va continua să livreze „sume mari” pentru bugetul UE după Brexit, reiterându-și voința de a declanșa procedura de separare până la sfârșitul lunii, potrivit AFP.

În cursul ultimului său summit al UE înainte de termenul pe care și l-a stabilit (31 martie), premierul britanic a afirmat că vrea “să meargă înainte cu desprinderea de UE”, cu aprobarea celorlalți șefi de stat și de guvern reuniți în aceste zile la Bruxelles.

Bruxellesul ar putea cere britanicilor “o factură de ieșire” din UE ajungând până la 60 miliarde de euro, potrivit mai multor surse europene. Această sumă ar corespunde angajamentelor asumate deja de Londra cu privire la contribuția la bugetul UE.

„Este clar că atunci când alegătorii au votat în 23 iunie (2016) ca noi să ieșim din UE, ei au votat pentru a nu plăti mai târziu sume mari către Uniunea Europeană în fiecare an”, a avertizat Theresa May în cursul unei conferințe de presă. “Și, bineînțeles, când vom părăsi Uniunea Europeană, acesta va fi cazul”, a insistat ea.

La Londra, proiectul de lege care vizează să autorizeze guvernul conservator condus de Theresa May să declanșeze Brexit urmează să fie reexaminat de către deputații britanici începând de luni. Examinarea s-ar putea prelungi marți și miercuri până la adoptarea definitivă.

Aceasta înseamnă că Londra ar fi în măsură să activeze articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, care va lansa procedura de separare de Uniunea Europeană, începând de săptămâna viitoare.

„Partenerii noștri europeni m-au făcut să înțeleg clar că vor să mergem înainte cu negocierile pentru ieșire”, a explicat primul ministru britanic, exprimându-și acordul.

„Este timpul să o facem, să părăsim UE și să construim Marea Britanie autonomă și independentă pe care poporul britanic a cerut-o”, a pledat Theresa May, confirmând că va invoca art.50 „înainte de sfârșitul acestei luni”.

ROMANIA PROTOCOALELOR SECRETE!

10 mart.

Imagini pentru IOHANNIS,COLDEA POZE

Scandalul privitor la implicarea SRI în justiție a adus în atenția publică o serie de protocoale pe care cel mai mare dintre serviciile noastre secrete le-a încheiat de-a lungul timpului cu alte instituții fundamentale ale statului.

Ultimul dintre acestea a fost adus în atenția opiniei publice miercuri, când Eduard Hellvig, directorul Serviciului Român de Informaţii, a demarat procedurile de retragere a ofițerilor SRI care au acționat în cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală. Este vorba despre 28 de ofițeri care-și desfășurau activitatea în cadrul ANAF, încă din cursul anului 2014.

Preşedintele Comisiei de control al activităţii SRI, Adrian Ţuţuianu, a anunţat, pe 28 februarie 2017, că directorul SRI a hotărât „denunţarea protocoalelor“ care nu mai corespund criteriilor de necesitate şi actualitate. De asemenea, Ţuţuianu a precizat că până anul trecut a existat un protocol secret între SRI şi Înalta Curte. Anunțata „denunțare“ vine la circa doi ani de la momentul în care fostul general SRI Dumitru Dumbravă a declarat, într-un interviu, că pentru SRI justiția rămâne „câmp tactic“, chiar și după încheierea fazei de cercetări penale. Puse cap la cap, aceste două evenimente au declanșat scandalul privitor la faptul că Binomul SRI – DNA se implică în activități de „poliție politică“.

Ce spune legea
Activitatea SRI este reglementată de Legea nr. 14 din 24 februarie 1992, privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii. Acolo, în Cap. 1, Art. 1, se menționează că „Serviciul Român de Informaţii este serviciul organizat de stat, specializat în domeniul informaţiilor privitoare la siguranţa naţională a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare, activitatea sa fiind organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării“. Iar Art. 2 menționează că „SRI organizează şi execută activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricăror acţiuni care constituie, potrivit legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României“.

Noțiunea de „amenințări la adresa siguranței naționale“ este însă definită într-o altă lege, dedicată acestui domeniu: Legea nr. 51/1991, privind siguranța națională a României, care, în Art. 3 menționează: „Constituie amenințări la adresa siguranței naționale a României următoarele: a) planurile și acțiunile care vizează suprimarea sau știrbirea suveranității, unității, independenței sau indivizibilității statului român; b) acțiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de război contra țării sau de război civil, înlesnirea ocupației militare străine, aservirea față de o putere străină ori ajutarea unei puteri sau organizații străine de a săvârși oricare din aceste fapte; c) trădarea prin ajutarea inamicului; d) acțiunile armate sau orice alte acțiuni violente care urmăresc slăbirea puterii de stat; e) spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora, procurarea ori deținerea ilegală de documente sau date secrete de stat, în vederea transmiterii lor unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora sau în orice alt scop neautorizat de lege, precum și divulgarea secretelor de stat sau neglijența în păstrarea acestora“. Acestora li se adaugă o serie de alte fapte asemănătoare, care vizează mai ales preîntâmpinarea unor acte teroriste ori alte acțiuni îndreptate împotriva ordinii de stat. Posibilitatea ca SRI să se implice în „lupta contra corupției“ a apărut mult mai târziu.

Câte protocoale are SRI
Ovidiu Marincea, consilierul directorului Eduard Hellvig, responsabil de comunicarea publică, a transmis că „SRI nu are niciun protocol cu DNA“. „Avem protocoale cu multe instituţii ale statului, perfect legale, care nu fac altceva decât normează activitatea ofiţerilor SRI, în raport cu Parchetele sau alte instituţii. Astăzi, multe din aceste documente nu mai sunt actuale pentru că noul Cod penal şi CPP şi decizia CCR, din martie 2016, le-au anulat“, transmite Marincea. Oficialul SRI a ținut să sublinieze: „Protocolul nu este secret. Este strict secret, pentru că normează activitatea operativă a ofiţerilor SRI, în raport cu atribuţiile legale pe care le avea: punerea în aplicare a mandatelor de la judecători. Adică supraveghere tehnică“.

Cooperarea SRI cu alte instituții
Conform legii de funcționare, SRI are dreptul să colaboreze cu alte instituții. Art. 14 menționează: „În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, SRI colaborează cu SIE, SPP, MApN, MI, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, MAE, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Direcţia Generală a Vămilor (…)“. Legea este foarte clară: SRI poate coopera cu instituțiile enumerate doar în cazul unor fapte care țin de atribuțiunile din cadrul Legii nr. 14/1992. Dar, chiar și în acest context, aria de competență a SRI este clar definită: Art. 12 – „în cazul constatării unei infracţiuni flagrante la regimul siguranţei naţionale stabilit de lege, a unui atentat sau act terorist ori a unor tentative sau acte preparatorii la asemenea infracţiuni, dacă sunt pedepsite de lege, cadrele SRI pot reține pe făptuitor, predându-l de îndată organelor judiciare împreună cu actul de constatare şi corpurile delicte. La solicitarea organelor judiciare competente, cadre anume desemnate din SRI pot acorda sprijin la realizarea unor activităţi de cercetare penală pentru infracţiuni privind siguranţa naţională. Organele de urmărire penală au obligaţia să comunice SRI orice date sau informaţii privitoare la siguranţa naţională, rezultate din activitatea de urmărire penală“. Iar Art. 13: „organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest“.

Corupția, pericol la siguranța națională

Așadar, legea proprie de funcționare a SRI menționează aria de competență a serviciului secret. Iar acolo nu era menționată și corupția. Intervenția serviciului secret în derularea actului de justiție a devenit posibilă abia după ce, în 2005, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a introdus corupția printre factorii care afectează siguranța națională. „Corupția afectează statul de drept şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării, buna guvernanţă, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor; disfuncţii în absorbţia fondurilor europene, utilizarea banului public“, se menționează și în Ghidul Strategiei Naționale de Apărare a Țării din 2015. Acolo există o mare problemă pentru SRI: „Strategia națională“ a CSAT este o decizie administrativă. Activitatea CSAT este supusă examinării şi verificării parlamentare, iar de activitatea Consiliului sunt responsabili toţi membrii CSAT, pentru că toate hotărârile acestui organism se iau prin consens.
Iar în această situație SRI are de respectat propria lege de funcționare, cea care-i definește „câmpul tactic“, iar acesta a fost extins în baza hotărârilor CSAT, care au depășit prevederile legale în domeniu.

Decizii ale CSAT care au crescut SRI
În 2005, CSAT a hotărât că faptele de corupție sunt un pericol la siguranța națională. În 2008, printr-o decizie a CSAT, SRI a devenit autoritate naţională în materia interceptării comunicaţiilor. În baza unor decizii CSAT din 2004 și 2006, SRI a prelungit în 2009 protocoalele cu Ministerul Justiției, Parchetul General și alte instituții din sistemul judiciar.

Protocoalele recunoscute
14 decembrie 2012
„În contextul măsurilor întreprinse de către procurorii DIICOT cu privire la destructurarea unei reţele de crimă organizată transfrontalieră, specializată în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălarea banilor, SRI este împuternicit să comunice următoarele: începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2011, au fost obţinute date şi informaţii privind acţiunile unei reţele ce acţiona atât pe teritoriul României, cât şi în afara ţării. În baza legii şi a Protocoalelor de Cooperare, SRI a sprijinit cu date şi informaţii DIICOT, pentru finalizarea măsurilor întreprinse.“

9 aprilie 2013
„Începând cu anul 2011, au fost monitorizate activitățile ilicite ale unei grupări de medici oncologi, farmaciști și distribuitori de medicamente. Aceștia erau implicați în acțiuni ce reprezintă fapte cu consecințe deosebit de grave, atât din perspectiva afectării dreptului constituțional al cetățenilor la ocrotirea sănătății, cât și a prejudicierii bugetului alocat sistemului sanitar. În context, SRI a acordat sprijin de specialitate pentru documentarea activităților infracționale, în conformitate cu prevederile legale și protocolul de cooperare interinstituțional existent între SRI și Ministerul Public.“

În anul 2015, perioadă în care era premier, Victor Ponta a recunoscut că în cadrul ANAF acţionează şi angajaţi ai SRI, vorbind chiar despre 140 de ofiţeri. „Bineînţeles că e adevărat. Direcţia Antifraudă lucrează cu toate instituţile statului. Unde e adevărat, e adevărat, unde e greşit, e propagandă.

Serviciul Român de Informații și procurorii

Eduard Hellvig, directorul SRI: „Au existat, în urma hotărârilor pe care decidenţii le-au luat, protocoale de colaborare cu organele de aplicare a legii. Vă pot spune că ofiţerii SRI au oferit în cadrul acestor protocoale asistenţă tehnică de specialitate şi nu au desfăşurat activităţi de cercetare penală. Cu alte cuvinte, punerea în aplicare a mandatelor a însemnat prestare de servicii de supraveghere operativă şi tehnică în aceste dosare, în baza şi în limitele mandatelor“.
Directorul SRI a ţinut să precizeze că această colaborare se realizează şi în prezent, în concordanţă cu decizia CCR din martie 2016.
„În prezent, colaborează cu organele de aplicare a legii, colaborarea se face în concordanţă cu decizia CCR din martie 2016. Consider că astăzi avem nevoie de un cadru legal adaptării nevoilor statului clar, transparent şi îmi exprim speranţa că Parlamentul României să ne ajute în acest sens“, a subliniat Eduard Hellvig.
„Niciodată SRI, în mandatul meu, nu va fi implicat politic, în ­nicio activitate de asemenea gen“, a conchis Eduard Hellvig.
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a afirmat că nu există nicio echipă mixtă formată din angajați ai DNA și ai SRI. „A fost protocolul cu procedurile. Nu există în document nicio mențiune că ar fi o echipă mixtă, nu există nicio echipă mixtă. Echipa de care se vorbește este exact ceea ce v-am spus, ofițerii și procurorul predau mandatul de supraveghere tehnică unui ofițer mandatat în baza protocolului de operatorul de inteligență, fie că era de la SRI, fie că era de la Poliția Română, și dacă găseau de cuviință că e nevoie de mai mulți care să lucreze, să instaleze, să supravegheze, să facă raportul către procuror, își făceau o echipă dacă credeau de cuviință“, a explicat Augustin Lazăr. „Nu există relație interinstituțională fără să aibă proceduri scrise într-un protocol. Acest protocol a funcționat până în februarie, când ei erau operatorii de informații, erau abilitați să ne pună nouă supravegherea tehnică în aplicare. Aceia nu au făcut niciun fel de acte de urmărire penală care sunt invocate acum că ar produce nulități în dosare pentru ca anumite persoane care sunt condamnate în penitenciar să poată beneficia de ele“, a spus procurorul general. „A existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public şi serviciile de informaţii, însă eu mereu mi-am pus următoarea problemă: acest protocol nu există, eu nu mi l-am însușit şi nu mergem înainte cu astfel de inginerii, să zic aşa, pentru că ele nu se găsesc în Codul de Procedura Penală. Noi anchetăm, iar dumneavoastră judecaţi după Codul de Procedură Penală. Nu există nimic altceva care să se numească echipă mixtă“, a spus Augustin Lazăr, în şedinţa CSM din 18 ianuarie.
„A existat un protocol de colaborare nu doar cu SRI. Există la nivelul Ministerului Public și existau protocoale de colaborare cu mult mai multe instituții ale statului român. Aceste protocoale de colaborare s-au făcut în temeiul legii. Protocoale au fost întocmite între MP și celelalte instituții ale statului, ele având aplicabilitate pentru toate structurile din cadrul MP, inclusiv DNA“, a declarat Laura Codruța Kovesi, la Radio România Actualități.
Niciun ofiţer de informaţii, de la niciun serviciu de informaţii (…), în niciun dosar penal, nu a desfăşurat activităţi de cercetare penală sau de urmărire penală, nu a audiat martori, nu a participat la audierea unor persoane“, a spus şefa DNA.

Băsescu – amnezie sau minciună
2011 – „A fost una din vulnerabilitățile pe care noi în CSAT le-am constatat și un importat efort a fost pentru a pune toate aceste instituții, SRI, Poliție, SIE, DIM, Parchetele, pe aceleași obiective și într-o relație de cooperare și de schimb continuu de informații. Rezultatul îl vedeți la televizor, prin arestările de crimă organizată, prin arestările de primari, prin arestările de demnitari, în procesele deschise împotriva parlamentarilor… Deci cooperarea, până la urmă, a început să dea roade și sunt convins că va fi tot mai eficientă cooperarea SRI cu celelalte structuri ale statului pentru combaterea fenomenului de corupție, evaziune fiscală și tot ceea ce înseamnă nerespectarea legilor statului… Niciun om politic sau din justiție sau din orice altă activitate, chiar din sectorul privat, nu mai poate sta liniștit, pentru că statul român și-a dezvoltat capacități de culegere de informații care fac puțin probabilă comiterea de infracțiuni fără ca acestea să nu ajungă în fața justiției… SRI este structura statului care desfășoară cea mai completă acțiune de prevenire a cazurilor de corupție“.
2017 – „Nu există niciun protocol între DNA – Parchete și SRI aprobat sau sugerat a se face de către CSAT. Dom’ne, poate că după ce am plecat s-au extins lucrurile, treaba voastră ce vorbiți, dar nu le puneți în seama mea. Doi: în CSAT, dragii mei, a fost domnul președinte Tăriceanu, a fost colegul dumneavoastră Victor Ponta și îl puteați întreba, să vă dumiriți că niciodată CSAT nu a aprobat protocoale între SRI și DNA“.

Magistrații și serviciile
Asociaţia Magistraţilor din România şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România au trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, în care îi cereau acestuia să declasifice hotărârile CSAT prin care s-au semnat protocoale între serviciile de informaţii şi Parchet.
UNJR a publicat un document al CSAT vizând relaţia dintre serviciile de informaţii şi justiţie, din care ar rezulta că CSAT a trasat SRI sarcini informativ-operative ce nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut.
UNJR a semnalat că existenţa echipelor mixte SRI – procurori nu ar avea nicio bază legală. „În privinţa relaţiei dintre Parchete şi serviciile de informaţii, CSAT a precizat că relaţiile de cooperare interinstituţională s-au materializat în «constituirea de echipe mixte, cu reprezentanţi ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional»“, spun judecătorii.
Magistraţii au arătat că existenţa echipelor mixte SRI – procurori a fost anunţată din 2014 de Băsescu, iar la bilanţul DNA pentru 2015 a fost confirmată de directorul SRI, Eduard Hellvig.

Istoricul protocoalelor
Adrian Țuțuianu: SRI a încheiat protocoale încă din 1992, la inițiativa Serviciului sau a altor instituții. Unele au fost aprobate de CSAT.
Protocoalele sunt bilaterale sau multilaterale, majoritatea au caracter de secret de stat, pentru că privesc obiective, resurse sau activități ale SRI.
Au existat și există protocoale încheiate cu MAI, MApN, SIE, STS, SPP, Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comerțului, Ministerul Sănătății.
În urma analizei realizate la SRI, din dispoziția domnului Hellvig, s-a constatat că unele documente de cooperare nu mai corespund realităților juridice și nu se corelează cu realitățile juridice de la momentul realizării, iar altele și-au atins obiectivele. Directorul a hotărât denunțarea acestor protocoale, inclusiv în domeniul justiției. S-a reiterat nevoia unui cadru normativ adoptat nevoilor actuale, care să permită SRI să funcționeze în condiții optime.
Există un protocol din 4.02.2009 între SRI și PÎCCJ. Are la bază Legea 14/1991 și Legea 51/1992, Codul de procedură penală, Legea protecției informațiilor clasificate, legile de organizare a DNA și Legea 78/2000.

ATAC CU TOPORUL IN GARA DIN DUSSELDORF.ATACATORUL A FOST PRINS!

10 mart.

Un atac a avut loc în joi seară în Gara din Dusseldorf, oraş situat în vestul Germaniei.

Update: Poliţia germană a anunţat pe Twitter că autorul atacului din gara de la Dusseldorf este un bărbat de 36 de ani, originar din fosta Iugoslavie, cu probleme psihice. Bilanţul atacului a ajuns la şapte răniţi, dintre care trei în stare gravă, informează News.ro. Suspectul a fost arestat.

Autorul atacului ar locui în oraşul Wuppertal, din landul Renania de Nord-Westfalia.

Forţele de ordine au recuperat arma atacului, un topor, relatează Russia Today, scrie sursa citată.

Agresiunea a avut loc joi, în jurul orei locale 21 (22 ora României). Bărbatul a atacat pasagerii de pe peron, la întâmplare, înainte de a fugi de forţele de ordine.

Cel puţin cinci persoane au fost rănite de doi atacatori, înarmaţi cu un topor şi un pistol. AFP confirmă, citand politia locala, numărul persoanelor rănite. Potrivit The Telegraph, două persoane au fost arestate, iar martorii vorbesc despre un „nebun”.


Purtătorul de cuvânt al poliției, Rainer Kerstiens, a declarat pentru agentia The Associated Press ca se crede ca sunt mai mulți presupuși atacatori care ar fi fugit de la locul faptei. Imagini din interiorul garei centrale din Dusseldorf arată persoane rănite, întinse pe podea, primind îngrijiri.

Gara a fost evacuată, iar poliţia a intervenit deja la faţa locului.

Presa germană informează că un suspect a fost deja arestat, dar al doilea a reuşit să scape.

UPDATE 23:50. Un martor a povestit pentru BILD ca unul dintre agresori a coborat din tren si a inceput sa atace lumea.

Victimele stateau pe peron, iar el a sarit brusc din tren si le-a atacat cu un topor. Era sange peste tot. Am trecut prin multe, dar asa ceva n-am mai trait„, a povestit martorul.

UPDATE 23:45. Potrivit AP, mai sunt încă doi atacatori, care au reușit să fugă în centrul orașului. Trupele anti-tero sunt pe urmele lor. Politia a retinut doi suspecti si a precizat ca cerceteaza in continuare zona.

Gara a fost evacuata si incercuita de ofiteri inarmati ai fortelor antitero. Trenurile nu mai opresc in statie.

Un calator a relatat pentru Bild: „Stateam pe peron, asteptand trenul. A venit trenul, iar apoi deodata cineva a sarit cu un topor si a lovit oamenii. Era sange peste tot„.

Un utilizator de Twitter, Bruno Macedo, a postat urmatorul mesaj: „Breaking: Un individ cu un topor urmarit de politie in Dusseldorf. Gara este inchisa. Sunt in tren, lucurile arata rau #politie #teroare„.

Macedo a adăugat: „Stati departe de gara din #Dusseldorf, un nebun cu un #topor e in libertate„.

Acest atac din Dusseldorf are loc la scurtă vreme de la atacul cu camion comis la un targ de Craciun din Berlin, care s-a soldat cu 12 morti.

VANOTEK ft. ENELI – TELL ME WHO!

10 mart.

VANOTEK – TAKE THE HIGHWAY!

10 mart.

KDA ft.TINASHE – JUST SAY!

10 mart.

%d blogeri au apreciat: