Arhiva | 11:54 am

EDITORIAL DE EXCEPTIE AL JURNALISTULUI CORNEL NISTORESCU:”KOVESI, IN PRAG DE ADIO!”

13 mart.

Anticorupţia se dezumflă nu pentru că n-ar fi necesară, ci pentru că a fost adjudecată de 2-3 persoane şi transformată în instrument de putere. Putea Laura Codruţa Kovesi să facă de una singură un asemenea mecanism de putere şi să îi adauge o armată? O fi pivotul nostru de baschet dotat fizic, dar în aceşti ani ea n-a dat semne că trăieşte într-un ideal şi nici că se bucură de o mare susţinere în stat. Mai degrabă, ea a fost introdusă într-un proiect nebun, un soi de aranjament. Să nu uităm că, nu demult, noul director al SRI declara: „SRI alocă resurse umane, resurse procedurale şi tehnologice de cel mai înalt nivel în cooperarea cu DNA. Asta se poate traduce în sute de echipe operative comune, care reprezintă un parteneriat interinstituţional de succes.

Acest standard de excelenţă profesională este replicat în toată ţara. De aceea, vreau să îi asigur pe cei din structurile teritoriale ale DNA că la nivelul conducerii strategice a SRI acordăm o atenţie deosebită manierei de cooperare la nivel teritorial“. (http://www.sri.ro/fisiere/discursuriinterviuri/Discurs_DNA.pdf)

Este greu de stabilit dacă la data afirmaţiei de mai sus Eduard Hellvig realiza sau nu gravitatea afirmaţiei şi se lăuda cu inconştienţă, sau la ora respectivă asta era politica SRI şi a preşedintelui României.

Acum, SRI se zbate între acuzele magistraţilor, criticile societăţii civile şi încălcările de lege comise în perioada elanului de combatere a corupţiei. Este vorba despre o perioadă în care, dintr-un elan marinăresc transmis SRI, aproape orice părea posibil, tolerabil, aplicabil şi folositor statului român.

Ce face acum SRI cu cheltuielile aberante şi abuzive descoperite de Curtea de Conturi, cu cheltuielile scăpate de sub control în operaţiunile speciale făcute împreună cu DNA? Ce face acum SRI cu anchetele penale (in personam, nu in rem) deschise pentru spălare de bani şi primire de foloase necuvenite? Ce face cu cei 1.600 de ofiţeri SRI detaşaţi de George Maior şi Florian Coldea şi de care Eduard Hellvig a aflat tîrziu? Sursele noastre susţin că directorul SRI l-ar fi informat pe preşedintele Iohannis şi i-ar fi spus că nu ştie ce să facă. Nu demult, directorul SRI a anunţat retragerea a 20 de ofiţeri din ANAF. Mai demult, Victor Ponta a pomenit cifra de 140. Conform unor informaţii primite la redacţie, în ANAF s-ar fi aflat 164 de ofiţeri acoperiţi. Ceea ce înseamnă că mai sunt încă 144! Aceleaşi detaşări de ofiţeri din SRI s-au făcut către DNA de generalii Coldea şi Dumbravă. Pentru început, la DNA au fost detaşaţi doar 50 de ofiţeri care lucrau alături de procurori. Dar la dosarele DNA şi pentru a servi instituţia cu probe şi pentru a prezerva şi a prelucra, mai lucrau încă sute. Pe acelaşi principiu, SRI a detaşat oameni în mai toate instituţiile administraţiei centrale şi locale.

Un mecanism de tip totalitar a fost pus în funcţiune în cadrul cooperării SRI – DNA. Pe baza acestuia, puterea celor două instituţii a devenit incontrolabilă. SRI-ul putea „lucra“ pe oricine, iar DNA-ul îi putea întocmi dosarul. Apoi, prin sprijinul unor judecători ataşaţi Binomului, adversarii erau executaţi (condamnaţi). Nu întîmplător, judecătoarea Dana Gîrbovan (văzută de unii ca succesoare a Codruţei Kovesi) susţinea: „Fără îndoială, situaţia generată de acţiunea DNA este gravă şi necesită o analiză serioasă la nivel de sistem, pentru a vedea care au fost cauzele ce au permis un astfel de derapaj“.

Începe să se contureze un caz cu implicaţii penale. DNA-ul a sărit calul pentru că se baza pe SRI, iar SRI, pentru că siguranţa naţională a devenit un concept extrem de larg şi de urechist, a trecut la abordarea informativă a presei, a străinilor, a judecătorilor, politicienilor şi a oamenilor de afaceri etc.

Consecinţa: o pierdere masivă de încredere din partea partenerilor externi!

Pentru a înţelege ce sistem de forţă se prăbuşeşte de sub Laura Codruţa Kovesi, ar trebui să adăugăm şi situaţia de la Institutul Naţional de Expertize Criminalistice. Din informaţiile noastre, oameni din conducerea INEC l-au informat pe noul ministru al Justiţiei că în anumite cazuri SRI s-ar fi implicat în expertize care modificau realitatea şi care au fost drese pentru susţinerea acuzaţiilor DNA. Un fel de ajustare de probe, cu riscul unor acuzaţii de fals şi uz de fals, a fost introdus în realizarea probaţiunii judiciare.

Cum şi-a orchestrat DNA-ul susţinerea publică? Este vorba despre o altă poveste încă nelămurită. Deocamdată ne aflăm în faţa prăbuşirii mecanismului de tip totalitar numit şi „Binom“. El geme din toate încheieturile, iar autorul lui, fostul preşedinte Traian Băsescu, încearcă să se scuze şi să se derobeze.

Guralivul preşedinte al României ar putea fi totuşi acuzat că a numit la conducerea a două instituţii-cheie ale statului român doi tineri lipsiţi de valoare şi experienţă.

LIDERUL CAMEREI DEPUTATILOR,LIVIU DRAGNEA DESPRE DECIZIA CCR!

13 mart.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat luni, la Adunarea generală a primarilor de municipii, că motivarea deciziei CCR privind conflictul DNA – Guvern stabileşte o delimitare „clară” între oportunitate şi legalitate, iar el nu va mai accepta ca primarii să fie consideraţi „prezumtivi infractori”.

„Motivarea deciziei CCR statuează un lucru despre care vorbesc de foarte mulţi ani, stabileşte o delimitare clară între oportunitate şi legalitate, nu e vorba doar de miniştri, ci şi de primari, aleşi locali. De prea multe ori majoritatea instituţiilor publice de control din România, Curtea de Conturi, parchete, alte instituţii au venit să întrebe primarul de ce a făcut drumul ăla, nu celălalt. Cred că această decizie a CCR ar trebui luată în seamă în mod serios. Ce legi vor trebui modificate, vor fi modificate, primarul trebuie să răspundă doar de legalitate, nu poate fi controlat pe oportunitate”, a opinat Dragnea.

El a mai spus că „orice atac la primari este un atac la comunităţile pe care le reprezintă”.

„Cât în Constituţie spune că poporul exercită suveranitatea prin structurile constituţionale, prin alegeri libere, corecte şi primarii sunt parte a suveranităţii poporulului, orice atac la primari este atac pe comunităţile pe care le reprezintă”, a afirmat liderul PSD.

PRESEDINTELE SENATULUI CALIN POPESCU TARICEANU:INCERCAREA LUI JOHANNIS „OMUL SISTEMULUI SECURISTIC CEAUSIST”,O INCERCARE DE LOVITURA DE LOVITURA DE STAT DE CATIFEA!”

13 mart.

Copreședintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni, la reuniunea Adunării generale a primarilor de municipii, că la începutul anului a avut loc „o încercare de lovitură de stat de catifea”, pe care Curtea Constituțională a sancţionat-o prin două decizii pe care le-a numit „istorice”.

”Românii au ales fără echivoc o majoritate PSD-ALDE. Cu toate acestea, la începutul anului 2017 am avut o încercare de lovitură de stat de catifea, pe care, din fericire, CCR a sancţionat-o prin două decizii pe care le-aş caracteriza ca istorice. Din păcate, de mai mult de trei luni avem o instabilitate politică fără precedent, prin raportarea la alegerile din decembrie şi la rezultatul clar al acestora. Ne confruntăm cu o ofensivă aproape zilnică din partea unor instituţii de forţă împotriva instituţiilor rezultate din votul democratic al românilor. Mă îngrijorează că această ofensivă permanentă pune sub semnul întrebării echilibrul puterilor în stat”, a declarat Tăriceanu.

Acesta a acuzat că sunt proiecte pe plan local care sunt blocate din cauza ”instituţiilor de forţă”.

”Obiectivul nostru comun este dezvoltarea României, în ciuda frânei puse de instituţiile de forţă. Ştiu că se tot vorbeşte în ultima perioadă despre aproape un fel de prigoană pornită împotriva primarilor, că sunt situaţii în care primarii nu au avut curajul să semneze documente de frică să nu ajungă pe mâna procurorilor”, a susținut Tăriceanu.

Liderul ALDE a făcut un apel și către primari: ”Dacă vă simţiţi hăituiţi, dacă nu vă puteţi face treaba aşa cum trebuie, dacă se fac presiuni asupra dumneavoastră, atunci ieşiţi şi spuneţi public aceste lucruri”.

CONTINUA ATACURILE MARILOR CORPORATII BANCARE PRIN”COZILE DE TOPOR” DIN PRESA SI ASA „ZISI ANALISTI A LUI PESTE PRAJIT”,IMPOTRIVA GUVERNATORULUI MUGUR ISARESCU PENTRU DESTABILIZAREA BNR!

13 mart.

Surse din fosta Direcţie de Informaţii Externe (DIE) a Securităţii susţin că guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, ar fi fost ofiţer acoperit în cadrul Institutului de Economie Mondială (IEM), relatează pressone.ro.

El ar fi fost recrutat ca ofiţer în 1971, când se pregătea să-şi finalizeze studiile de la Academia de Ştiinţe Economice, şi în acelaşi an a fost angajat la IEM.

Istoria acestui Institut a intrat în atenţia publică după ce ziarul România liberă a publicat documente din care reiese că, pe vremea când era angajat la IEM, Mugur Isărescu a semnat note informative sub numele de cod „Manole”.

Surse din SRI au declarat pentru site-ul citat că, după apariţia articolelor din România liberă, în cadrul SRI s-a declanşat o anchetă pentru identificarea persoanei care s-a ocupat de inventarierea documentelor, pe motiv că aceasta nu ar fi „periat” suficient de bine dosarul Institutului de Economie Mondială înainte de a-l trimite la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), în anul 2008.

Documente aflate în arhiva CNSAS demonstrează că Institutul de Economie Mondială a funcţionat ca una dintre instituţiile deplin conspirate ale spionajului extern din perioada regimului Ceauşescu.

În cadrul IEM funcţiona şi o divizie specială, folosită pentru legendarea şi trimiterea în străinătate a unor ofiţeri acoperiţi, căreia i s-a dat numele de „Grupul Operativ Negoiu”.

De-a lungul timpului, Departamentul Securităţii Statului a deschis cel puţin trei dosare care au vizat IEM, aşa cum reiese din documentele de la CNSAS.

Unul a fost Dosarul de obiectiv „Fundaţia”, iar celelalte două au avut denumire identică – Dosarul de obiectiv „Institutul de Economie Mondială”.

Două dintre dosare au fost deschise de UM 0544 (Centrul de Informaţii Externe) şi erau axate pe probleme de contrainformaţii, pe când cel de-al treilea a fost deschis de Direcţia a III-a de Contraspionaj a Securităţii.

Documentele arată că, din aproximativ 170 de angajaţi ai Institutului, mai mult de o treime – circa 60, în anul 1979 – erau ofiţeri acoperiţi ai UM 0544.

Dosarele de Securitate ale Institutului de Economie Mondială se găsesc la CNSAS, incluse în fondul documentar al Dosarului de obiectiv „Agerpres”. La CNSAS nu se află însă şi un Dosar de personal al lui Mugur Isărescu.

Surse din SRI au explicat că, procedural, dacă o persoană cu o anumită calitate în fosta Securitate a rămas în activitate şi după 1990, dosarul său de dinainte de 1989 nu se declasifică şi nici nu se predă la CNSAS.

Recrutarea lui Mugur Isărescu

1971 a fost primul an, potrivit surselor pressone.ro, în care Securitatea a recrutat studenţi ce urmau să absolve Facultatea de Comerţ Exterior din cadrul ASE, cu scopul de a-i infiltra ca ofiţeri acoperiţi la Institutul de Economie Mondială.

La vremea respectivă, absolvenţii erau obligaţi să meargă în provincie pentru un stagiu de doi ani. La cererea DIE, primul-ministru al României, Ion Gheorghe Maurer, a semnat o derogare de la această regulă pentru patru studenţi de la Facultatea de Comerţ Exterior, astfel încât, după absolvire, aceştia să poată fi încadraţi direct la IEM.

Primul selectat şi inclus pe lista DIE a fost Eugen Dijmărescu, studentul cu cea mai mare medie din promoţia sa. După 1990, el avea să devină, printre altele, ministru de Finanţe şi viceguvernator al BNR.

Sursele afirmă că Mugur Isărescu nu s-a aflat printre opţiunile iniţiale, însă pentru el a intervenit colonelul Victor Dorobanţu, comandantul Centrului de Cifru şi Comunicaţii Cifrate din DIE.

În anii ’60, Dorobanţu fusese coleg la Ambasada României din Washington cu Mihai Croitoru, cumnatul lui Mugur Isărescu, între familiile lor legându-se o strânsă prietenie.

Aceleaşi surse susţin că Victor Dorobanţu a intervenit la ofiţerul DIE care se ocupa de selecţia viitorilor absolvenţi de ASE. Pentru a-i mări şansele, Dorobanţu l-a prezentat pe Mugur Isărescu ca fiind „nepotul său” şi a insistat să se numere printre cei patru studenţi aleşi.

Isărescu a fost a cincea persoană pe lista absolvenţilor Facultăţii de Comerţ Exterior care au fost selectaţi pentru a deveni ofiţeri acoperiţi ai spionajului extern la Institutul de Economie Mondială.

Premierul Maurer a aprobat, în final, lista cu cinci nume propuse de DIE, deşi acceptul său iniţial vizase doar patru persoane.

Aceleaşi surse susţin că, în martie 1990, Isărescu a fost trimis ca secretar II la Ambasada României din SUA la intervenţia aceluiaşi ofiţer DIE care îl selectase în 1971, deşi acesta nu era diplomat de carieră.

Numirea lui Isărescu, în 1990, în poziţia de guvernator al BNR a fost făcută la recomandarea aceluiaşi ofiţer DIE, însă purtătorul de mesaj a fost Paul Niculescu-Mizil, mai precizează sursele.

Înalt demnitar în regimul Ceauşescu, fost viceprim-ministru şi membru al Comitetului Politic Executiv al PCR din 1965 până în 1989, Paul Niculescu-Mizil ar fi fost cel care l-a convins pe Ion Iliescu să îl numească guvernator pe Isărescu, pe atunci în vârstă de 40 de ani.

O altă propunere făcută de Niculescu-Mizil la recomandarea aceluiaşi ofiţer DIE, şi acceptată de Ion Iliescu, a fost numirea lui Eugen Dijmărescu ca ministru în guvernul Petre Roman.

Contactat pentru a-şi exprima punctul de vedere, Mugur Isărescu a transmis prin intermediul Biroului de Presă al BNR refuzul său de a face orice comentariu pe marginea acestui subiect.

MINISTRUL JUSTITIEI ,TUDOREL TOADER DESPRE DEMITEREA LUI „LAZARICA „SI „LULUTZA”!

13 mart.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat luni că nu le-a sugerat procurorului general, Augustin Lazăr, și șefei DNA Laura Codruța Kovesi să îşi dea demisia, ci a invocat o „instituţie” care există în Codul Muncii.

„Nu am sugerat să-și dea. Am spus și am rugat să nu se speculeze pe tema aceasta și am evocat o instituție care există în Codul muncii. Oricine poate să-și dea demisia, nimeni nu e obligat să muncească ceva împotriva voinței lui. Nu am spus că trebuie, am invocat o instituție din Dreptul muncii”, a afirmat Tudorel Toader, la Ministerul Justiției.

Ministrul a adăugat că, după evaluarea pe care o va face, sub aspect profesional și managerial, va stabili care este procedura de urmat.

În ceea ce privește ancheta în cazul OUG 13, Toader a explicat: „Nelegalitatea unui act nu o stabilește ministrul Justiției, nelegalitatea unui act se stabilește prin contencios administrativ de către judecător, după cum neconstituționalitatea se stabilește de către Curtea Constituțională și nu e în sarcina mea să fac această apreciere”.

Întrebat dacă în decizia de a demara evaluarea au fost presiuni politice, ministrul Justiției a spus: „Nu, vă asigur că nu am avut și nu am nicio presiune. Vă asigur că mă bucur de deplina independență în a decide bunul mers în activitățile pe care le are de desfășurat Ministerul Justiției, vă asigur de acest fapt și în numirea secretarilor de stat și în structura organizatorică”.

Ce a declarat Toader la Antena 3

Ministrul Justiției a precizat, duminică seara la Antena 3, răspunzând unei întrebări, că nu exclude posibilitatea ca Augustin Lazăr și Laura Codruța Kovesi să demisioneze.

„Sigur, eu nu exclud ca în lipsa unei proceduri declanșate de mine să aibă dânșii inițiativa unei proceduri lăuntrice, individuale, privind modul în care s-au poziționat, repet, la dispoziții legale, constituționale și chiar în dezbaterile din spațiul public, într-o perioadă atât de sensibilă, când lumea are o trăire deosebită, pentru că are o așteptare deosebită, în 2017, în care ne aflăm”, a spus Toader.

STEVE AOKI ft. LOUIS TOMLINSON – JUST HOLD ON!

13 mart.

SOFI TUCKER ft.BETTA LEMME – AWOO!

13 mart.

ANNE – MARIE – CIAO ADIOS!

13 mart.

EDGUY – KING OF FOOLS!

13 mart.

GOTTHARD – FEEL WHAT I FELL!

13 mart.

STRYPER – NO MORE HELL TO PAY!

13 mart.

FINAL DE GONG IN CAZUL „GALA BUTE”: SENTINTA PE CARE O VA PRONUNTA INSTANTA ,IN CAZUL ELENEI UDREA ,HOTARATOARE PENTRU MENTORUL ACESTEIA MAFIOTUL TRAIAN BASESCU!

13 mart.

Dosarul „Gala Bute“ ajunge astăzi la final. Timp de șase ani, Elena Udrea și-a susținut nevinovăția și s-a declarat o victimă politică. Timp de șase ani, în apărarea ei au sărit doar fostul președinte Traian Băsescu și prietena ei Alina Bica, fost procuror-șef al DIICOT, implicată la rândul său în mai multe dosare penale. Sentința în dosarul „Gala Bute“, de condamnare sau de achitare a inculpaților, este importantă nu doar pentru Udrea, ci pentru întreaga grupare de interese care a gravitat în jurul său și al lui Traian Băsescu timp de 10 ani, cât s-a aflat la conducerea României.

Acest dosar „e construit în jurul Elenei Udrea. Acum şase ani s-a început cercetarea, timp de trei ani nu am fost niciodată chemată, s-a făcut o primă soluţie, infirmată, s-au mai cercetat fapte, apoi, la câteva zile după ce am avizat doi reprezentanţi ai statului, mai mulţi oameni au fost luaţi cu mascaţii şi acuzaţi, iar pe seară am fost şi eu pusă sub acuzare“, a spus Elena Udrea, când a avut dreptul la ultimul cuvânt în faţa instanţei, potrivit News.ro.

Fără remușcări

Ea a adăugat că dacă ar fi să o ia de la capăt, ar face din nou ca Bute să boxeze în România şi şi-a exprimat speranţa ca decizia instanţei să nu fie un semnal pentru angajaţii din domeniul public că nu trebuie să semneze nimic. „Nu am intrat în politică ca să fac bani. Mi-am dorit foarte mult să fac performanță. Dacă ar fi să o iau de la capăt, aş face din nou în aşa fel încât Bute să boxeze în România. Sper şi cred că voi fi judecată pe probe, nu pe părerile despre mine, mai bune sau mai rele. Şi că nu va fi un semnal pentru angajaţii din domeniul public că nu trebuie să mai semneze nimic, de frică că vor fi condamnaţi“, a încheiat Elena Udrea.

Pe 21 aprilie 2015, procurorii DNA au finalizat dosarul „Gala Bute“ și au dispus trimiterea în judecată a inculpaților. Anchetatorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații, a Direcției Generale Antifraudă, a Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice și a Brigăzii de Intervenție Specială a Jandarmeriei București.
Astăzi Instanța Supremă urmează să se pronunțe pe fondul cauzei. Sentința completului de trei judecători nu va fi definitivă și va putea fi atacată de cei care vor fi nemulțumiți de hotărârea judecătorilor, indiferent dacă aceștia vor fi inculpații sau procurorii. Procurorul de şedinţă a cerut pedepse cu executare spre maximum şi în limitele prevăzute de lege pentru Elena Udrea, Ion Ariton, Rudel Obreja, Tudor Breazu şi Ştefan Lungu. În schimb, pentru Gheorghe Nastasia, Ana Maria Topoliceanu şi Marius Botoroagă, procurorii au cerut pedepse cu executare, dar reduse cu o treime, după ce aceştia şi-au recunoscut vinovăţia.

Inculpații

Din probele strânse la dosar, procurorii DNA au stabilit că în perioada 2010-2012 au fost comise mai multe infracțiuni de corupție privind administrarea fondurilor publice ale Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, dar și ale Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri. Inculpații trimiși în judecată au fost Elena Udrea – luare de mită, abuz în serviciu și tentativă la folosirea de documente false sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene; Tudor Breazu – complicitate la luare de mită; Rudel Obreja – complicitate la luare de mită, evaziune fiscală și spălare de bani; Gheorghe Nastasia – luare de mită; Ștefan Lungu – complicitate la dare de mită; Ana Maria Topoliceanu – luare de mită; Dragoș Botoroagă – dare de mită; Ion Ariton – participație improprie la abuz în serviciu, folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite.

„Modus operandi“

În rechizitoriu, procurorii au reținut că Elena Udrea, care îndeplinea în acea perioadă funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate acesteia (inculpații Ștefan Lungu – consilier personal al ministrului, Ana Maria Topoliceanu – director CNI, Gheorghe Nastasia – secretar general al ministerului și Tudor Liberiu Breazu – asistent personal) au primit, cu știința inculpatei, sume de bani de la reprezentanții unor societăți comerciale, pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanțate de minister. Sumele obținute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri și servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizația București a PDL și inculpatul Rudel Obreja).
De asemenea, Elena Udrea și-a exercitat atribuțiile în mod nelegal și a determinat alți funcționari din cadrul ministerului să își încalce atribuțiile, cu prilejul achiziției de servicii de publicitate la o gală de box profesionist, prejudiciind bugetul ministerului și creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

Complice

În ceea ce-l privește pe Ion Ariton, procurorii au stabilit că a determinat reprezentanții mai multor companii din subordinea ministerului să realizeze sponsorizări într-o modalitate interzisă de lege. Pentru a diminua cuantumul taxelor datorate la bugetul de stat pentru veniturile obținute în modalitățile descrise anterior, Rudel Obreja a înregistrat în contabilitatea societății pe care o administra cheltuieli fictive.

Detaliile afacerii

Pe 24.06.2011 s-a încheiat un contract, atribuit prin negocierea directă, între Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și SC Europlus Computers SRL, având ca obiect prestarea serviciilor de promovare a României cu ocazia organizării Galei Internaționale de Box profesionist de către Federația Română de Box. În baza acestui contract, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a plătit serviciile de promovare în valoare de 8.116.800 lei. Fondurile publice au fost folosite pentru finanțarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată reprezintă prejudiciu în patrimoniul ministerului.

Dosare penale pe bandă rulantă

Elena Udrea a solicitat, în septembrie 2016, modificarea Codului penal, în sensul că toți cei care săvârșesc fapte de corupție să scape de pedeapsă, dacă se denunță în trei luni de la comiterea acelor fapte. O cerere cel puțin ciudată, în condițiile în care ea însăși este „titulara“ mai multor dosare penale în care este acuzată de comiterea unor fapte grave de corupție.

Dosarul „Gala Bute“

Acesta este dosarul în care magistrații se vor pronunța astăzi. Demarat în aprilie 2015, în acest dosar Elena Udrea este acuzată de abuz în serviciu, comis cu ocazia organizării, de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), a evenimentului sportiv care dă și numele dosarului. De asemenea, ea mai este acuzată de luare de mită și în ceea ce privește finanţarea multor contracte de către MDRT.

Dosarul „Microsoft“

Este primul dosar penal pentru care Elena Udrea a ajuns în fața justiției. În ianuarie 2015, procurorii DNA au descoperit că, alături de alte persoane, ea a fost implicată în operaţiunea de „albire“ a sumei de nouă milioane de euro, pe care Dorin Cocoș, fostul ei soț, ar fi cerut-o mită lui Claudiu Florică, reprezentantul Fujitsu în România. Suma respectivă ar fi fost cerută de Cocoș, pentru a interveni pe lângă Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor, care urma să aprobe cumpărarea licenţelor Microsoft prin firmele lui Claudiu Florică. Anchetatorii au susținut că de acești bani ar fi știut și Elena Udrea, care nu ar fi fost străină nici de înţelegerea dintre Dorin Cocoş şi Dinu Pescariu, care ar fi aranjat să spele banii prin intermediul a 16 contracte fictive de împrumut. Motiv pentru care, în februarie 2015, DNA a dispus declanșarea urmăririi penale, sub acuzațiile de trafic de influenţă și spălare de bani, atât în legătură cu contractul principal, cât și cu actele adiționale privitoare la achiziționarea de licențe Microsoft în 2009, dar și pentru contractul „e-România“. Pe parcursul anchetei, anchetatorii DNA au dispus mai multe disjungeri ale dosarului „Microsoft“, care au fost trimise pe rând în judecată. Primul dintre acestea s-a încheiat pe 3 octombrie 2016, când magistrații instanței supreme au pronunțat primele sentințe definitive. Atunci, fostul ministru Gabriel Sandu a fost condamnat la trei ani cu executare, afaceristul Dorin Cocoș a primit doi ani și patru luni cu executare, Gheorghe Ștefan, fost primar la Piatra Neamț, șase ani cu executare, iar Nicolae Dumitru, doi ani și patru luni de închisoare, cu executarea pedepsei. La aceste pedepse s-au adăugat și confiscarea, de la fiecare condamnat, a unor mari sume de bani, cuprinse între 2,96 milioane de euro și 9 milioane.

Dosarul „Hidroelectrica“

Un dosar deosebit de complex, în care Elena Udrea este acuzată de trafic de influență, luare de mită, spălare de bani, instigare la abuz în serviciu şi fals în declaraţii. În vara anului 2010, afaceristul Bogdan Buzăianu i-a oferit Elenei Udrea, pe atunci ministru al Dezvoltării şi Turismului în guvernul Boc, cinci milioane de dolari, sumă în schimbul căreia ea urma să intervină pe lângă ministrul Economiei, Ion Ariton, în vederea prelungirii contractului pe care Buzăianu îl avea cu Hidroelectrica. Elena Udrea a primit cele cinci milioane de dolari doi ani mai târziu. În acest dosar, alături de Elena Udrea și Bogdan Buzăianu, mai sunt anchetați și Dan Andronic, directorului general al Evenimentului Zilei, și Radu Budeanu, fondatorului Cancan.

Dosarul „Udrea – BRD“

Un alt dosar penal pentru care Elena Udrea a ajuns pe mâna justiției a fost cel deschis în decembrie 2015, referitor la modul în care ea a obţinut un credit de peste trei milioane de euro pentru o investiţie imobiliară. Împrumutul i-ar fi fost acordat de BRD în condiții ilegale, între 2007 și 2010. Conform DNA, împrumutul i-ar fi fost acordat prin complicitatea fostului director Sorin Mihai Popa. Este vorba despre 3.280.000 euro, pe care Elena Udrea i-a primit în regim de „Private Banking“ – client privilegiat, iar banii urmau să fie utilizați pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar pe malul Lacului Chitila. Ilegalitatea acelui credit consta în faptul că Elena Udrea a discutat despre condițiile acordării lui direct cu directorul băncii, nu cu subalternii săi, așa cum se întâmplă de obicei. În plus, ea a depus la bancă un raport supraevaluat al terenurilor plasate ca garanție ipotecară.
În afară de aceste dosare deja celebre, Elena Udrea mai este anchetată, începând cu anul 2016, și într-un alt dosar, privitor la finanțarea campaniei electorale din anul 2009, în care ea este acuzată de comiterea a două infracțiuni de instigare la luare de mită și spălare de bani.

Băsescu ar vrea ca Udrea să fie achitată în acest dosar

„Eu i-aș dori să fie o achitare. Cred că are șanse să fie o achitare. Chiar solicitarea extremă a procurorilor DNA arată că nu sunt deloc siguri pe acuzațiile pe care le-au făcut. Acest dosar a fost generat de un interviu și de un denunț pe care l-a făcut Elena Udrea într-o vineri, iar marți, la intervale de câte o jumătate de oră, i s-au cerut consecutiv patru arestări, toate devenind capete de acuzare în acest dosar. Deci cred că a fost un dosar făcut în pripă. Dosarul oricum va merge la CEDO, pentru că doamna Udrea nu a avut parte de un proces corect“, a declarat Băsescu la B1 TV.
Întrebat cum se face că se cer atâția ani de închisoare dacă nu sunt probe, așa cum susține Elena Udrea, Băsescu a răspuns: „Asta ușor-ușor decredibilizează DNA. Este păcat, pentru că România are nevoie de o instituție ca DNA. Vor ieși la suprafață foarte multe (dosare – n.r.) care nu țin, din 2015-2016. Aici, în această Gală Bute, cel care a dat mita nu este inculpat, a rămas să se cerceteze dacă a dat mită, în schimb au găsit cine a primit mită, Elena Udrea. E ridicol aproape.“

Elena Udrea: „Am un sentiment pozitiv“

„Procurorii au cerut, trebuie să mai aibă și grijă ce probe aduc. Mie mi-au trebuit doi ani să văd că la ultima faptă nici măcar nu mai eram când s-a întâmplat. Am constatat că la acea vreme nu mai eram ministru. Era vorba chiar de două săptămâni. Nu poți să fii atât de disperat să acuzi un om, ca să omiți astfel de detalii. Sentimentul meu este unul pozitiv. Eu nu am ezitat nimic timp de doi ani de zile. Am susținut mereu aceleași lucruri. Cei care au mințit și-au schimbat de 100 de ori declarațiile. Acuzațiile care mi se aduc au fost demontate de alte acuzații. M-am bucurat că este un complet format din femei, pentru că am constatat că femeile sunt mai curajoase, sigur, cu excepții. Mi-aș dori, chiar și așa, în condițiile în care au săvârșit aceste fapte, să primească o pedeapsă cât mai mică, dacă se poate, chiar fără să ajungă la închisoare. I-am iertat de mult. Pot să înțeleg slăbiciunile unor oameni. Unul toarnă că are copii, altul că îi e frică de închisoare, dar noi, ăștia care nu avem copii și avem și onoare, ce să facem? Să ne asumăm toate acuzațiile mincinoase?“
Elena Udrea a afirmat că acest dosar a fost făcut ca urmare a dorinței șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, care ar fi dorit să o scoată din joc.
„Uitați-vă cine. Cei care folosesc instrumentul acesta al acuzării pentru a-și elimina adversarii politici. Simplu, doamna Kovesi și domnul Coldea. A pornit acest dosar la două zile după ce am făcut denunțul. Nu este adevărat că a început înainte. Eu am făcut denunțul vineri, iar cererile de arestare preventivă au început să curgă împotriva mea marți. La cinci zile după. Probabil că interesul de a scoate anumiți oameni politici din joc este acela de a înlătura oameni care știau lucruri despre ei. Pe de altă parte, de a-i înlătura pe toți cei care nu ar fi ascultat de ordinele lor. Și de a-i înlocui cu oameni politici slabi, marionete“, a explicat Udrea.

În legătură cu cei șase ani, cât a durat procesul, jurnalistul Cătălin Tolontan, care a prezentat pentru prima dată în presă date despre Gala Bute, afirmă că au fost „o cursă dusă de justiție din frâne și accelerație“. Într-un remember dedicat acestui proces, Tolontan afirmă pe blogul său: „Faptele sunt încăpățânate și, ridicându-se deasupra orgoliilor și subiectivității oricui, arată cum Gala Bute a avut:
Un an în care n-a fost băgată în seamă de procurori. Încă un an în care Elena Udrea a fost cercetată tiptil, ca să nu pățească procurorii ce pățeau ziariștii care-l enervau pe președintele statului. Și, în final, doi ani și jumătate în care dosarul a fost finalizat și cazul s-a judecat“.

CUM AR TREBUI PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS SA ACTIONEZE DUPA DECIZIA CCR: FIICA NOMENCLATURISTULUI PCR,IOAN LASCU,LULUTZA LASCU-KOVESI AR TREBUI SA-SI GASEASCA SINGURA UN LOC DE MUNCA!

13 mart.

Imagini pentru IOHANNIS,KOVESI POZE

Cu toate diplomele şi medaliile sale, Laura Codruţa Kovesi este pe făraş! În ciuda tuturor presiunilor posibile, nu cred că preşedintele Iohannis îndrăzneşte s-o ţină în fruntea DNA, desigur, dacă ministrul Justiţiei va face propunerea de demitere a baschetbalistei plagiatoare! Riscul de a compromite cu adevărat actul de Justiţie ar fi abia acum enorm şi irecuperabil.

În afară de spectacolul cătuşelor, Kovesi nu s-a remarcat în planul Justiţiei prin absolut nici o iniţiativă care să ţină strict de domeniul pe care l-a condus, atît ca procuror general, cît şi ca şefă a DNA. Şi nici nu avea cum, din moment ce s-a trezit pe scaunul celei mai înalte funcţii din aşa-zisul Minister Public (n-am înţeles nici acum de ce are această denumire absurdă), luată de Traian Băsescu pe criterii ştiute numai de Vasile Blaga, prietenul lui Ioan Lascu, tatăl Codruţei Kovesi! Dacă ne amintim, cam aşa spunea şi CSM în avizul negativ pe care i l-a dat în 2009, cînd i s-a reînnoit mandatul de procuror general.

Preşedintele Klaus Iohannis nu trebuie să facă nimic spectaculos pentru a reda DNA respectul pierdut din cauza Codruţei Kovesi. Este de ajuns să recitească chiar discursul său din 6 ianuarie 2015, ţinut în faţa CSM, discurs din care cităm cîteva fraze. Sînt exact acelea care i-au adus preşedintelui laude din absolut toate mediile sociale:

– 1. „Este de datoria mea să arăt, totodată, că instituțiile nu trebuie personalizate, identificate cu imaginea liderului de la un moment dat. Instituțiile nu „aparțin” conducătorilor. Doar așa ne putem feri de derapaje și manipulări, de situații periculoase și nedemocratice. Așadar, instituțiile trebuie consolidate și apărate în ansamblu, și aici mă refer la toate cele trei componente ale Ministerul Public: Parchetul general, DNA și DIICOT”.

– 2. „Dumneavoastră știți cel mai bine că, inclusiv în accepțiunea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, magistratul trebuie să judece în baza probelor, nu în baza informațiilor, indiferent de unde ar veni acestea”.

3. „Consider important de subliniat faptul că Justiția este una din cele trei puteri ale statului, nu o supraputere. Justiția trebuie exercitată cu demnitate, respect și sobrietate, nu etalată sub aspect de exotism mediatic. În același timp, Justiția se face cu respectarea tuturor drepturilor și libertăților civile, inclusiv a prezumției de nevinovăție și a dreptului la imagine. Din acest punct de vedere, este de dorit ca CSM-ul și Inspecția Judiciară să ia atitudine, potrivit atribuțiilor legale, la modul cel mai serios ori de câte ori apar scurgeri nepermise de informații în presă, din dosarele penale aflate în curs de instrumentare”.

4. Fiecare din puterile statului, precum șifiecare actor instituțional trebuie să se limiteze la cadrul normativ care îi este trasat prin Constituție și prin legile statutare într-un stat laic și nu religios, civil și nu militar. Doar astfel România va demonstra că este o democrație consolidată și puternică”.

Acestea sînt patru puncte care ar fi putut să revoluţioneze cu adevărat actul de Justiţie! Din păcate, de la acest discurs şi pînă azi, nimic nu s-a schimbat în privinţa semnalelor de alarmă trase chiar de preşedinte. Din contră, asistăm şi azi, mai mult decît oricînd, la perpetuarea derapajelor semnalate de Iohannis în 2015! Căci, iată, pe puncte, ce am constatat:

– 1. Instituţiile de care vorbea Klaus Iohannis au fost şi mai mult personalizate. Livia Stanciu a devenit partenera Codruţei Kovesi şi astfel am asistat la incredibilul abuz cunoscut sub numele „Cazul Rarinca”. În loc să fie amîndouă demise, Livia Stanciu a fost promovată judecător la CCR, iar Codruţa Kovesi ridicată în slăvi!

– 2. Din ce în ce mai multe dosare s-au întocmit nu pe baza probelor, ci doar pe informaţiile venite de la SRI! Numai Decizia CCR din februarie 2016 a pus capăt interceptărilor făcute de SRI, pe baza cărora au fost construite nenumărate dosare. Nici pînă azi nu au fost desecretizate protocoalele dintre SRI şi Parchetul General, astfel încît toţi justiţiabilii să aibă acces la „probele” care îi incriminau, în vederea construirii unei apărări reale! Presa şi asociaţiile magistraţilor atrag şi azi atenţia asupra pericolului reprezentat de „cîmpul tactic” al SRI, în care a intrat Justiţia.

– 3. Scurgerile de informaţii din dosarele aflate în curs de instrumentare nu numai că nu au încetat, ci, din contră, au devenit chestiuni cotidiene! Dreptul la imagine şi prezumţia de nevinovăţie, pentru care pleda Iohannis în 2015, au fost uitate chiar de a doua zi, oamenii fiind în continuare plimbaţi în cătuşe prin faţa camerelor de televiziune ca şi cînd ar fi fost deja condamnaţi, iar CSM şi Inspecţia judiciară parcă nici nu ar fi auzit mesajul preşedintelui, deşi acesta fusese rostit chiar la CSM! De curînd, chiar Raportul Departamentului de Stat al SUA a inclus două cazuri cu astfel de abuzuri!

4. Acest ultim punct, limitarea fiecărei Puteri în stat la atribuţiile prevăzute de Constituţie, este cel despre care azi vorbeşte toată lumea. Ordonanţa 13 l-a scos la iveală şi, din păcate, însuşi preşedintele şi-a calculat greşit paşii: nu numai că nu şi-a amintit ce spunea în 2015, dar, după ce a particpat la acel miting neautorizat, s-a dus la CSM, cerînd să fie mandatat să atace Ordonanţa la CCR. Decizia CCR şi motivarea apărută zilele acestea consfiinţesc un derapaj grav al DNA, care „şi-a arogat atribuţia de a verifica legalitatea şi oportunitatea unui act normativ cu încălcarea competenţelor constituţionale ale Guvernului”, căci, spune CCR, „Ministerul Public nu are competența de a desfășura activități de cercetare penală cu privire la legalitatea și oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor”! Cu alte cuvinte, acţiunea Codruţei Kovesi, ca şefă a DNA, este contrară spuselor preşedintelui, care ceruse ca „fiecare actor instituţionalsă se limiteze la cadrul normativ care îi este trasat prin Constituție”! Ceea ce nu poate să rămînă nepedepsit, din moment ce şeful statului mai spunea că „doar astfel România va demonstra că este o democrație consolidată și puternică” şi, în consecinţă, Codruţa Kovesi a pus în pericol democraţia!

În aceste condiţii, măcar acum, după Decizia CCR, Klaus Iohannis trebuie să acţioneze în conformitate cu ceea ce bine spunea la începutul mandatului său de preşedinte. Nu are nevoie să-i asculte pe opozanţii săi politici şi nici măcar pe noi, jurnaliştii, sau asociaţiile de magistraţi (deşi n-ar fi rău s-o facă), ci trebuie doar să recitească propriul său discurs ţinut în faţa CSM în 6 ianuarie 2015!

Va înţelege astfel că demiterea Laurei Codruţa Kovesi în acest moment nu este moftul nimănui, ci o necesitate pentru ca însăşi democraţia să nu fie pusă în pericol. Chiar președintele, în același discurs, spunea foarte clar: „Instituțiile nu «aparțin» conducătorilor” şi credem că în 2015 nu s-a gîndit cumva s-o excepteze pe Codruţa Kovesi!

Şi ar mai fi ceva de adăugat. Dacă Iohannis va face ceea ce este normal, adică s-o demită urgent pe Kovesi, sperăm ca ea să nu urmeze traseul Monicăi Macovei, adică să fie trimisă să reprezinte România pe la nu ştiu ce instituţii europene sau transatlantice, aşa cum s-a mai întîmplat cu cu alte triste figuri şi chiar cu Kovesi cînd i se terminase mandatul de procuror general!

Dacă va fi demisă, înseamnă că Laura Codruţa Kovesi a comis abateri de la Constituţie, deci nu poate fi recompensată cu vreo stipendie. Ea va trebui să suporte absolut acelaşi tratament ca oricare alt cetăţean care şi-a făcut prost meseria, adică să fie lăsată să-şi găsească singură servici, depunînd un CV undeva, participînd la interviuri de angajare sau dînd concurs pentru vreo funcţie!

Nu se poate ca tocmai Codruţa Kovesi, care a băgat atîţia oameni în puşcărie pentru abuz în serviciu, să fie recompensată tot pentru un… abuz în serviciu! Ce naiba, sîntem o ţară, nu o adunătură de oameni.

OMUL DE AFACERI ION TIRIAC ATAC DUR LA SECURISTII SI URMASII SECURISTILOR REGIMULUI CEAUSESCU+CDR+REGIMUL BASESCU:”AU AUTORIZATIA SA SE UNEASCA SI SA MARSALUIASCA?”

13 mart.

Omul de afaceri Ion Ţiriac a criticat duminică seara la Realitatea TV protestele la adresa Guvernului.

„Mă întreabă oamenii, că dacă sunt român toţi mă întreabă şi eu stau mai mult pe afară. Mă întreabă oamenii: Măi, ce-i cu voi românii? Voi sunteţi sănătoşi la cap? Avem alegeri, avem o coaliţie la mai bine de 51%. Din ce am înţeles, preşedintele României nu a aprobat primul guvern. Nu ştiu dacă are el obligaţia să ne spună de ce nu l-a aprobat. Însă pe al doilea l-a aprobat, care după 10 zile iese cu câteva mii de oameni într-o piaţă acolo care vor să dea jos Guvernul care a stat 10 zile. Acum vă întreb eu: De ce? Bineînţeles că Guvernul nu face ce doreşte, că după trece pe la Parlament să-i aprobe ceea ce doreşte şi are mai multe manete de control”, a precizat Ţiriac.

Afaceristul ia în calcul ipoteza potrivit căreia protestatarii din Piaţa Victoriei „ar fi împinşi de la spate de cineva” pentru a manifesta împotriva Guvernului.

„Oamenii au dreptul să se manifeste şi este o treabă foarte democratică. Toţi aceia care vin acolo cu pancarde tipărite bine. Oare nu este mânat de la spate de cineva? Oamenii aceştia au autorizaţia să se unească şi să mărşăluiască? Adică ei se adună pentru că nu sunt de acord cu cei care au votat în majoritate. Este asta democraţie sau anarhie? Deocamdată au votat oamenii pentru ăştia. Lasaţi-i! Oamenii ăştia nu au voie să fie acolo. Şi ăla care nu a votat deloc nu are ce căuta în piaţă. Ăştia din Piaţa Victoriei sunt atât de departe de adevăr de nici nu vă daţi seama. Hai să-i lăsam pe ăştia să vedem ce-or face. Că de fiecare dată tot sperăm. Primul lucru pe care toată lumea şi-l doreşte sunt banii în visteria statului”, a mai spus afaceristul.

Ion Ţiriac a mai precizat, că protestele din România i-au pus beţe în roate în domeniul afacerilor şi este întrebat constant la întâlnirile de afaceri despre această criză din România.

„Mie nu-mi plac coincidenţele. Eu vreau să fac o universitate şi sper să o fac până la urmă. Am mers la New York University şi am vorbit cu ei despre asta. Şi din discuţie în discuţie mă întreabă: Domnule, ce se întâmplă în România? Şi eu le spun, păi au votat ăştia pentru un partid şi ceilalţi nu sunt de acord. Şi vin ăştia după câteva zile şi-mi spun să lăsăm discuţiile deocamdată aşa vreo câteva luni şi vedem după. Să fie asta coincidenţă sau nu?”, a transmis Ţiriac.

SECURISTII ,SCHIZOIZII URMASII SECURISTILOR REGIMULUI CEAUSESCU+BASESCU ,PLATITI DE GEORGE SOROS,URLA CA DISPERATII IN FIECARE DUMINICA IN PIATA VICTORIEI!,TREBUIE PRIPONITI SI DUSI SA FACA AUTOSTRAZILE IN FRUNTE CU NAZISTUL KLAUS WERNER JOHANNIS,OMUL SECURITATII LUI CEAUSESCU!

13 mart.

 Protest față de legea grațierii
 Protest față de legea grațierii
 Protest față de legea grațierii
 Protest față de legea grațierii

Protest față de legea grațierii
Proiectul de lege privind grațierea, aflat în dezbatere în Parlament, a scos din nou oameni în stradă duminică seara în București. Manifestații au fost anunțate și în alte orașe ale țării, precum Cluj, Brașov, Iași, Sibiu. Numărul participanților la proteste a fost unul scăzut.

Update: Manifestanții de la Parlament au cântat imnul naţional şi au aprins lanternele telefoanelor mobile. De asemenea au intonat şi Imnul Golanilor, înainte de a se îndrepta, spre case, în jurul orei 22.30.

Update: La Braşov, manifestanții au scris din lumini „#rezist”.

Update: La Parlament se scandează:”Ruşine să vă fie!”, „Cuib de hoţi şi de mafioţi”, „CCR, sluga PSD!”, „Șerban Nicolae, du-te la pârnaie!”, „300”. Numărul protestatarilor a ajuns la circa 2.500, conform unei estimări.

Update ora 21.08: Manifestanții au ajuns la Parlament, unde huiduie.

Update: În jurul orei 19.40, cei aproape 1.000 de protestatari strânși în București au plecat în marș de la Guvern către Parlament, flancați de jandarmi.

S-au scandat din nou lozinci antiguvernamentale și anti-PSD. Alte mesaje de pe pancarte: „Comunismul n-a murit, este Dragnea travestit”, „Vedea-ţi-aş hamsterul în cocotier”.

În Piaţa Victoriei s-au distribuit gratuit ceai şi cafea.

Update: Câteva sute de persoane s-au adunat, în Piaţa Victoriei, după ora 18.00. Manifestanții afișează pancarte cu mesaje precum: „Obosiţi, dar tot aici”, „DNA, noi suntem arma ta”, „Corupților, furați liniștiți. CCR veghează pentru voi”, „Afara penalii din politică și demnități publice”, „PSD, ciuma roșie”, „Noi ca furnicile, voi ca șobolanii”, „Nu tolerăm corupția” sau „Demisia”. Se scandează „Hoții!”, „Justiție, nu corupție!”, „România cere fără grațiere!” și „Demisia!”. În jurul orei 19,00, jandarmii au montat gardurile de protecție în jurul protestatarilor.

La Galați în jur de 15 persoane purtând în piept insigne pe care scria „#rezist” s-au adunat duminică seara în fața sediului Prefecturii Galati, unde au citit cărți, solicitând în continuare demisia Guvernului. Protestatarii de la Galați au amplasat și un panou cu mai multe coli, simbolizând o carte, în care se puteau citi mesaje precum „Art. 55 din Constituția României – cetățenii au dreptul și obligația să apere România”.

Protestul din București, organizat sub lozinca „Stop Joc. În Democrație, Corupții Stau La Pușcărie”, a fost anunțat pe pagina de Facebook „Corupția Ucide”.

Organizatorii au explicat pe pagina de Facebook a evenimentului de ce ar trebui să se iasă din nou în stradă: „De ce? OUG 13 revine pe filieră parlamentară. PSD intenţionează să graţieze faptele de corupţie. Este esenţa prescurtată a amendamentelor propuse de senatorul PSD Şerban Nicolae. Serban Nicolae despre amendamentele la proiectul legii gratierii: Ar beneficia aproximativ 2.700 de persoane. Nu cred ca cei care sunt corupti trebuie sa stea 3 intr-un pat, in conditii de igrasie, de igiena precara Corupții trebuie să stea la pușcărie iar dacă nu au condiții, condițiile trebuie făcute pentru toți oamenii care stau în pușcărie Ca sa afle toată lumea de acest eveniment, este util ca fiecare sa își invite prieteni la eveniment.

Vrei alt Motiv ? 2. Romania o sa intre in faliment, pe modelul Greciei.

Ministrul Municii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat că salariile bugetarilor mai mici de 4.000 de lei se vor dubla.

„Suntem în discuţii pe legea salarizării unitare. De luni începem să avem întâlniri cu sindicatele, primele care vor intra la discuţii vor fi sindicatele din ordinea publică şi din sănătate. (…) Până la pragul de 4.000 lei salariile se dublează, după 4.000 lei este o creştere cu 45% a salariilor, iar după pragul de 7.000 lei sunt creşteri, dar nu foarte mari“, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu la postul de televiziune România TV.

3. Romania chiar o sa intre in faliment.
OUG 9 va permite primariilor sa cheltuiasca bani care inca nu exista. Adica copiii tai o sa plateasca pentru ce au cheltuit ei acum.

Dispare reforma din Sanatate, Mediu facuta de guvernul Ciolos

4. OUG 79, care ar permite sa avem directori de spitale alesi prin concurs, nu spaga si relatii, a fost respinsa in Senat, se discuta in Camera Deputatiilor

5. OUG 51/2016, care a dus la scăderea cu 80% a tăierilor ilegale de păduri, e pe lista neagră, în Parlament

Mai mult, în urma adoptării OUG 51/2016, Comisia Europeană a anulat procedura de infringement declanșată împotriva României, tocmai pentru netranspunerea prevederilor din regulamente. Considerăm că prevederile OUG 51/2016 reprezintă, în cea mai mare parte, un instrument esențial în lupta împotriva tăierilor ilegale de pădure și este necesar ca aceste prevederi să fie adoptate prin lege.
Deci daca scapam de acesta lege, riscam sa fim amendati din nou. Dorim demisia guvernului Grindeanu, demisia sefului PSD Liviu Dragnea, demisia sefului senatului, Tăriceanu”.

%d blogeri au apreciat: