Arhiva | 11:54 am

EDITORIAL DE EXCEPTIE AL JURNALISTULUI CORNEL NISTORESCU:”KOVESI, IN PRAG DE ADIO!”

13 mart.

Anticorupţia se dezumflă nu pentru că n-ar fi necesară, ci pentru că a fost adjudecată de 2-3 persoane şi transformată în instrument de putere. Putea Laura Codruţa Kovesi să facă de una singură un asemenea mecanism de putere şi să îi adauge o armată? O fi pivotul nostru de baschet dotat fizic, dar în aceşti ani ea n-a dat semne că trăieşte într-un ideal şi nici că se bucură de o mare susţinere în stat. Mai degrabă, ea a fost introdusă într-un proiect nebun, un soi de aranjament. Să nu uităm că, nu demult, noul director al SRI declara: „SRI alocă resurse umane, resurse procedurale şi tehnologice de cel mai înalt nivel în cooperarea cu DNA. Asta se poate traduce în sute de echipe operative comune, care reprezintă un parteneriat interinstituţional de succes.

Acest standard de excelenţă profesională este replicat în toată ţara. De aceea, vreau să îi asigur pe cei din structurile teritoriale ale DNA că la nivelul conducerii strategice a SRI acordăm o atenţie deosebită manierei de cooperare la nivel teritorial“. (http://www.sri.ro/fisiere/discursuriinterviuri/Discurs_DNA.pdf)

Este greu de stabilit dacă la data afirmaţiei de mai sus Eduard Hellvig realiza sau nu gravitatea afirmaţiei şi se lăuda cu inconştienţă, sau la ora respectivă asta era politica SRI şi a preşedintelui României.

Acum, SRI se zbate între acuzele magistraţilor, criticile societăţii civile şi încălcările de lege comise în perioada elanului de combatere a corupţiei. Este vorba despre o perioadă în care, dintr-un elan marinăresc transmis SRI, aproape orice părea posibil, tolerabil, aplicabil şi folositor statului român.

Ce face acum SRI cu cheltuielile aberante şi abuzive descoperite de Curtea de Conturi, cu cheltuielile scăpate de sub control în operaţiunile speciale făcute împreună cu DNA? Ce face acum SRI cu anchetele penale (in personam, nu in rem) deschise pentru spălare de bani şi primire de foloase necuvenite? Ce face cu cei 1.600 de ofiţeri SRI detaşaţi de George Maior şi Florian Coldea şi de care Eduard Hellvig a aflat tîrziu? Sursele noastre susţin că directorul SRI l-ar fi informat pe preşedintele Iohannis şi i-ar fi spus că nu ştie ce să facă. Nu demult, directorul SRI a anunţat retragerea a 20 de ofiţeri din ANAF. Mai demult, Victor Ponta a pomenit cifra de 140. Conform unor informaţii primite la redacţie, în ANAF s-ar fi aflat 164 de ofiţeri acoperiţi. Ceea ce înseamnă că mai sunt încă 144! Aceleaşi detaşări de ofiţeri din SRI s-au făcut către DNA de generalii Coldea şi Dumbravă. Pentru început, la DNA au fost detaşaţi doar 50 de ofiţeri care lucrau alături de procurori. Dar la dosarele DNA şi pentru a servi instituţia cu probe şi pentru a prezerva şi a prelucra, mai lucrau încă sute. Pe acelaşi principiu, SRI a detaşat oameni în mai toate instituţiile administraţiei centrale şi locale.

Un mecanism de tip totalitar a fost pus în funcţiune în cadrul cooperării SRI – DNA. Pe baza acestuia, puterea celor două instituţii a devenit incontrolabilă. SRI-ul putea „lucra“ pe oricine, iar DNA-ul îi putea întocmi dosarul. Apoi, prin sprijinul unor judecători ataşaţi Binomului, adversarii erau executaţi (condamnaţi). Nu întîmplător, judecătoarea Dana Gîrbovan (văzută de unii ca succesoare a Codruţei Kovesi) susţinea: „Fără îndoială, situaţia generată de acţiunea DNA este gravă şi necesită o analiză serioasă la nivel de sistem, pentru a vedea care au fost cauzele ce au permis un astfel de derapaj“.

Începe să se contureze un caz cu implicaţii penale. DNA-ul a sărit calul pentru că se baza pe SRI, iar SRI, pentru că siguranţa naţională a devenit un concept extrem de larg şi de urechist, a trecut la abordarea informativă a presei, a străinilor, a judecătorilor, politicienilor şi a oamenilor de afaceri etc.

Consecinţa: o pierdere masivă de încredere din partea partenerilor externi!

Pentru a înţelege ce sistem de forţă se prăbuşeşte de sub Laura Codruţa Kovesi, ar trebui să adăugăm şi situaţia de la Institutul Naţional de Expertize Criminalistice. Din informaţiile noastre, oameni din conducerea INEC l-au informat pe noul ministru al Justiţiei că în anumite cazuri SRI s-ar fi implicat în expertize care modificau realitatea şi care au fost drese pentru susţinerea acuzaţiilor DNA. Un fel de ajustare de probe, cu riscul unor acuzaţii de fals şi uz de fals, a fost introdus în realizarea probaţiunii judiciare.

Cum şi-a orchestrat DNA-ul susţinerea publică? Este vorba despre o altă poveste încă nelămurită. Deocamdată ne aflăm în faţa prăbuşirii mecanismului de tip totalitar numit şi „Binom“. El geme din toate încheieturile, iar autorul lui, fostul preşedinte Traian Băsescu, încearcă să se scuze şi să se derobeze.

Guralivul preşedinte al României ar putea fi totuşi acuzat că a numit la conducerea a două instituţii-cheie ale statului român doi tineri lipsiţi de valoare şi experienţă.

Reclame

LIDERUL CAMEREI DEPUTATILOR,LIVIU DRAGNEA DESPRE DECIZIA CCR!

13 mart.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat luni, la Adunarea generală a primarilor de municipii, că motivarea deciziei CCR privind conflictul DNA – Guvern stabileşte o delimitare „clară” între oportunitate şi legalitate, iar el nu va mai accepta ca primarii să fie consideraţi „prezumtivi infractori”.

„Motivarea deciziei CCR statuează un lucru despre care vorbesc de foarte mulţi ani, stabileşte o delimitare clară între oportunitate şi legalitate, nu e vorba doar de miniştri, ci şi de primari, aleşi locali. De prea multe ori majoritatea instituţiilor publice de control din România, Curtea de Conturi, parchete, alte instituţii au venit să întrebe primarul de ce a făcut drumul ăla, nu celălalt. Cred că această decizie a CCR ar trebui luată în seamă în mod serios. Ce legi vor trebui modificate, vor fi modificate, primarul trebuie să răspundă doar de legalitate, nu poate fi controlat pe oportunitate”, a opinat Dragnea.

El a mai spus că „orice atac la primari este un atac la comunităţile pe care le reprezintă”.

„Cât în Constituţie spune că poporul exercită suveranitatea prin structurile constituţionale, prin alegeri libere, corecte şi primarii sunt parte a suveranităţii poporulului, orice atac la primari este atac pe comunităţile pe care le reprezintă”, a afirmat liderul PSD.

PRESEDINTELE SENATULUI CALIN POPESCU TARICEANU:INCERCAREA LUI JOHANNIS „OMUL SISTEMULUI SECURISTIC CEAUSIST”,O INCERCARE DE LOVITURA DE LOVITURA DE STAT DE CATIFEA!”

13 mart.

Copreședintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni, la reuniunea Adunării generale a primarilor de municipii, că la începutul anului a avut loc „o încercare de lovitură de stat de catifea”, pe care Curtea Constituțională a sancţionat-o prin două decizii pe care le-a numit „istorice”.

”Românii au ales fără echivoc o majoritate PSD-ALDE. Cu toate acestea, la începutul anului 2017 am avut o încercare de lovitură de stat de catifea, pe care, din fericire, CCR a sancţionat-o prin două decizii pe care le-aş caracteriza ca istorice. Din păcate, de mai mult de trei luni avem o instabilitate politică fără precedent, prin raportarea la alegerile din decembrie şi la rezultatul clar al acestora. Ne confruntăm cu o ofensivă aproape zilnică din partea unor instituţii de forţă împotriva instituţiilor rezultate din votul democratic al românilor. Mă îngrijorează că această ofensivă permanentă pune sub semnul întrebării echilibrul puterilor în stat”, a declarat Tăriceanu.

Acesta a acuzat că sunt proiecte pe plan local care sunt blocate din cauza ”instituţiilor de forţă”.

”Obiectivul nostru comun este dezvoltarea României, în ciuda frânei puse de instituţiile de forţă. Ştiu că se tot vorbeşte în ultima perioadă despre aproape un fel de prigoană pornită împotriva primarilor, că sunt situaţii în care primarii nu au avut curajul să semneze documente de frică să nu ajungă pe mâna procurorilor”, a susținut Tăriceanu.

Liderul ALDE a făcut un apel și către primari: ”Dacă vă simţiţi hăituiţi, dacă nu vă puteţi face treaba aşa cum trebuie, dacă se fac presiuni asupra dumneavoastră, atunci ieşiţi şi spuneţi public aceste lucruri”.

CONTINUA ATACURILE MARILOR CORPORATII BANCARE PRIN”COZILE DE TOPOR” DIN PRESA SI ASA „ZISI ANALISTI A LUI PESTE PRAJIT”,IMPOTRIVA GUVERNATORULUI MUGUR ISARESCU PENTRU DESTABILIZAREA BNR!

13 mart.

Surse din fosta Direcţie de Informaţii Externe (DIE) a Securităţii susţin că guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, ar fi fost ofiţer acoperit în cadrul Institutului de Economie Mondială (IEM), relatează pressone.ro.

El ar fi fost recrutat ca ofiţer în 1971, când se pregătea să-şi finalizeze studiile de la Academia de Ştiinţe Economice, şi în acelaşi an a fost angajat la IEM.

Istoria acestui Institut a intrat în atenţia publică după ce ziarul România liberă a publicat documente din care reiese că, pe vremea când era angajat la IEM, Mugur Isărescu a semnat note informative sub numele de cod „Manole”.

Surse din SRI au declarat pentru site-ul citat că, după apariţia articolelor din România liberă, în cadrul SRI s-a declanşat o anchetă pentru identificarea persoanei care s-a ocupat de inventarierea documentelor, pe motiv că aceasta nu ar fi „periat” suficient de bine dosarul Institutului de Economie Mondială înainte de a-l trimite la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), în anul 2008.

Documente aflate în arhiva CNSAS demonstrează că Institutul de Economie Mondială a funcţionat ca una dintre instituţiile deplin conspirate ale spionajului extern din perioada regimului Ceauşescu.

În cadrul IEM funcţiona şi o divizie specială, folosită pentru legendarea şi trimiterea în străinătate a unor ofiţeri acoperiţi, căreia i s-a dat numele de „Grupul Operativ Negoiu”.

De-a lungul timpului, Departamentul Securităţii Statului a deschis cel puţin trei dosare care au vizat IEM, aşa cum reiese din documentele de la CNSAS.

Unul a fost Dosarul de obiectiv „Fundaţia”, iar celelalte două au avut denumire identică – Dosarul de obiectiv „Institutul de Economie Mondială”.

Două dintre dosare au fost deschise de UM 0544 (Centrul de Informaţii Externe) şi erau axate pe probleme de contrainformaţii, pe când cel de-al treilea a fost deschis de Direcţia a III-a de Contraspionaj a Securităţii.

Documentele arată că, din aproximativ 170 de angajaţi ai Institutului, mai mult de o treime – circa 60, în anul 1979 – erau ofiţeri acoperiţi ai UM 0544.

Dosarele de Securitate ale Institutului de Economie Mondială se găsesc la CNSAS, incluse în fondul documentar al Dosarului de obiectiv „Agerpres”. La CNSAS nu se află însă şi un Dosar de personal al lui Mugur Isărescu.

Surse din SRI au explicat că, procedural, dacă o persoană cu o anumită calitate în fosta Securitate a rămas în activitate şi după 1990, dosarul său de dinainte de 1989 nu se declasifică şi nici nu se predă la CNSAS.

Recrutarea lui Mugur Isărescu

1971 a fost primul an, potrivit surselor pressone.ro, în care Securitatea a recrutat studenţi ce urmau să absolve Facultatea de Comerţ Exterior din cadrul ASE, cu scopul de a-i infiltra ca ofiţeri acoperiţi la Institutul de Economie Mondială.

La vremea respectivă, absolvenţii erau obligaţi să meargă în provincie pentru un stagiu de doi ani. La cererea DIE, primul-ministru al României, Ion Gheorghe Maurer, a semnat o derogare de la această regulă pentru patru studenţi de la Facultatea de Comerţ Exterior, astfel încât, după absolvire, aceştia să poată fi încadraţi direct la IEM.

Primul selectat şi inclus pe lista DIE a fost Eugen Dijmărescu, studentul cu cea mai mare medie din promoţia sa. După 1990, el avea să devină, printre altele, ministru de Finanţe şi viceguvernator al BNR.

Sursele afirmă că Mugur Isărescu nu s-a aflat printre opţiunile iniţiale, însă pentru el a intervenit colonelul Victor Dorobanţu, comandantul Centrului de Cifru şi Comunicaţii Cifrate din DIE.

În anii ’60, Dorobanţu fusese coleg la Ambasada României din Washington cu Mihai Croitoru, cumnatul lui Mugur Isărescu, între familiile lor legându-se o strânsă prietenie.

Aceleaşi surse susţin că Victor Dorobanţu a intervenit la ofiţerul DIE care se ocupa de selecţia viitorilor absolvenţi de ASE. Pentru a-i mări şansele, Dorobanţu l-a prezentat pe Mugur Isărescu ca fiind „nepotul său” şi a insistat să se numere printre cei patru studenţi aleşi.

Isărescu a fost a cincea persoană pe lista absolvenţilor Facultăţii de Comerţ Exterior care au fost selectaţi pentru a deveni ofiţeri acoperiţi ai spionajului extern la Institutul de Economie Mondială.

Premierul Maurer a aprobat, în final, lista cu cinci nume propuse de DIE, deşi acceptul său iniţial vizase doar patru persoane.

Aceleaşi surse susţin că, în martie 1990, Isărescu a fost trimis ca secretar II la Ambasada României din SUA la intervenţia aceluiaşi ofiţer DIE care îl selectase în 1971, deşi acesta nu era diplomat de carieră.

Numirea lui Isărescu, în 1990, în poziţia de guvernator al BNR a fost făcută la recomandarea aceluiaşi ofiţer DIE, însă purtătorul de mesaj a fost Paul Niculescu-Mizil, mai precizează sursele.

Înalt demnitar în regimul Ceauşescu, fost viceprim-ministru şi membru al Comitetului Politic Executiv al PCR din 1965 până în 1989, Paul Niculescu-Mizil ar fi fost cel care l-a convins pe Ion Iliescu să îl numească guvernator pe Isărescu, pe atunci în vârstă de 40 de ani.

O altă propunere făcută de Niculescu-Mizil la recomandarea aceluiaşi ofiţer DIE, şi acceptată de Ion Iliescu, a fost numirea lui Eugen Dijmărescu ca ministru în guvernul Petre Roman.

Contactat pentru a-şi exprima punctul de vedere, Mugur Isărescu a transmis prin intermediul Biroului de Presă al BNR refuzul său de a face orice comentariu pe marginea acestui subiect.

MINISTRUL JUSTITIEI ,TUDOREL TOADER DESPRE DEMITEREA LUI „LAZARICA „SI „LULUTZA”!

13 mart.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat luni că nu le-a sugerat procurorului general, Augustin Lazăr, și șefei DNA Laura Codruța Kovesi să îşi dea demisia, ci a invocat o „instituţie” care există în Codul Muncii.

„Nu am sugerat să-și dea. Am spus și am rugat să nu se speculeze pe tema aceasta și am evocat o instituție care există în Codul muncii. Oricine poate să-și dea demisia, nimeni nu e obligat să muncească ceva împotriva voinței lui. Nu am spus că trebuie, am invocat o instituție din Dreptul muncii”, a afirmat Tudorel Toader, la Ministerul Justiției.

Ministrul a adăugat că, după evaluarea pe care o va face, sub aspect profesional și managerial, va stabili care este procedura de urmat.

În ceea ce privește ancheta în cazul OUG 13, Toader a explicat: „Nelegalitatea unui act nu o stabilește ministrul Justiției, nelegalitatea unui act se stabilește prin contencios administrativ de către judecător, după cum neconstituționalitatea se stabilește de către Curtea Constituțională și nu e în sarcina mea să fac această apreciere”.

Întrebat dacă în decizia de a demara evaluarea au fost presiuni politice, ministrul Justiției a spus: „Nu, vă asigur că nu am avut și nu am nicio presiune. Vă asigur că mă bucur de deplina independență în a decide bunul mers în activitățile pe care le are de desfășurat Ministerul Justiției, vă asigur de acest fapt și în numirea secretarilor de stat și în structura organizatorică”.

Ce a declarat Toader la Antena 3

Ministrul Justiției a precizat, duminică seara la Antena 3, răspunzând unei întrebări, că nu exclude posibilitatea ca Augustin Lazăr și Laura Codruța Kovesi să demisioneze.

„Sigur, eu nu exclud ca în lipsa unei proceduri declanșate de mine să aibă dânșii inițiativa unei proceduri lăuntrice, individuale, privind modul în care s-au poziționat, repet, la dispoziții legale, constituționale și chiar în dezbaterile din spațiul public, într-o perioadă atât de sensibilă, când lumea are o trăire deosebită, pentru că are o așteptare deosebită, în 2017, în care ne aflăm”, a spus Toader.

STEVE AOKI ft. LOUIS TOMLINSON – JUST HOLD ON!

13 mart.

SOFI TUCKER ft.BETTA LEMME – AWOO!

13 mart.

%d blogeri au apreciat asta: