Arhiva | 6:05 pm

FAMIGLIA PENALA KLAUS WERNER SI CARMEN JOHANNIS STRIVITI DE MOTIVAREA CURTII DE APEL PITESTI ,PRIN DECIZIA nr.40/2017 PRONUNTATA DE COMPLETUL CURTII DE APEL IN DATA DE 22 FEBRUARIE 2017 ,PRIN CARE I S-O RESPINS DEFINITIV CONTESTATIA IN ANULARE!

24 mart.

Imagini pentru KLAUS ,CARMEN IOHANNIS POZE

 

 

Lumeajustitiei.ro a intrat in posesia motivarii deciziei pronuntate de Curtea de Apel Pitesti prin care s-a decis in mod definitiv ca presedintele Romaniei Klaus Werner Iohannis a dobandit in mod fraudulos o casa din centrul Sibiului, fiind cumparator de rea-credinta. Este vorba despre decizia nr. 40/2017 pronuntata de CA Pitesti in data de 22 februarie 2017, prin care s-a respins definitiv contestatia in anulare formulata de Klaus Iohannis si sotia acestuia Carmen Iohannis, in calitate de contestatori, impotriva deciziei Curtii de Apel Brasov prin care s-a decis anularea contractului de vanzare-cumparare a imobilului situat in strada Nicolae Balcescu nr. 29 din Sibiu, aflat pana la acel moment in posesia sotilor Iohannis.

Curtea de Apel Pitești a făcut publică motivarea deciziei prin care a fost respinsă contestația în anulare formulată de familia prezidențială în cazul casei pierdute din Sibiu.

În motivare sunt prezentate cele opt motive de contestație invocate de familia Iohannis, instanța apreciind, în urma analizării lor, că nu sunt întrunite condițiile pentru a putea fi admisă contestația în anulare.

„Prin prezenta contestație în anulare, contestatorii au înțeles să atace decizia pronunțată în cadrul recursului, motivat de faptul că au existat mai multe erori materiale ale instanței de recurs în soluționarea acestei din urmă căi de atac, precum și pentru că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de recurs. (…) Nu pot fi reținute susținerile contestatorilor legate de admisibilitatea contestației în anulare și de extinderea interpretării noțiunii de ‘greșeală materială’ din perspectiva dispozițiilor art. 6 din CEDO, jurisprudența instanței europene fiind în sens contrar, respectiv al păstrării securității raporturilor juridice și sancționării anulării hotărârilor definitive și irevocabile, pentru unicul motiv că ar exista un punct de vedere diferit asupra aprecierii faptelor de cel al instanțelor precedente, fără niciun element de dovadă suplimentară care să poată justifica această diferență de apreciere”, se arată într-un paragraf al motivării.

 

Iohannis a acuzat instanta de recurs ca s-a aflat in eroare

Conform deciziei civile nr. 40/2017 din dosarul nr. 645/64/2015, Curtea de Apel Pitesti, Klaus Iohannis si Carmen Iohannis au invocat faptul ca instanta de recurs, in speta Curtea de Apel Brasov, s-a aflat in eroare cu privire la data inregistrarii cererii de chemare in judecata, ce a facut obiectul dosarului nr. 262/62/2014, sustinand in consecinta ca “solutia pronuntata in privinta calitatii procesuale active si a interesului reclamantilor pentru promovarea actiunii introductive si, in special a petitului 4, este rezultatul unei erori materiale evidente, derivata din neobservarea unor date esentiale, aflate la dosarul cauzei, respectiv data inregistrarii cererii de chemare in judecata si data elibrarii Certificatului nr. 168”. In cererea sa, Iohannis a sustinut si ca instanta de recurs, respingand recursul, “a omis din greseala sa cerceteze toate motivele de modificare si de casare cu care a fost investita”.

Fata de aceste motive invocate in actiunea sotilor Iohannis, Curtea de Apel Pitesti a precizat in motivarea deciziei de respingere a contestatiei in anulare ca “nu pot fi retinute sustinerile contestatorilor legate de admisibilitatea contestatiei in anulare si de extinerea notiunii de ‘greseala materiala’ din perspectiva dispozitiilor art. 6 din CEDO, jurisprudenta instantei europene fiind in sens contrar, respectiv al pastrarii securitatii raporturilor juridice si sanctionarii anularii hotararilor definitive si irevocabile, pentru unicul motiv ca ar exista un punct de vedere diferit asupra aprecierii faptelor de cel al instantelor precedente, fara niciun element de dovada suplimentara care sa poata justifica aceasta diferenta de apreciere”.

Curtea de Apel Pitesti a mai retinut ca din argumentele invocate de sotii Iohannis in contestatia in anulare “este evidenta nemultumirea contestatorilor de modalitatea in care instanta de recurs a interpretat un inscris ce a fost depus la dosarul cauzei, mai exact faptul ca s-a retinut un efect al acestuia ce nu le era favorabil”. Iar modul in care Curtea de Apel Pitesti a transat cererea sotilor Iohannis este, dupa cum veti vedea, remarcabil!:

Toate aprecierile acestora de mai sus nu sunt decat motive de recurs pe care le invoca impotriva unei decizii pronuntate in solutionarea unui recurs, ceea ce este inadmisibil. Se critica in mod evident rationamentul instantei de recurs in solutionarea acelui element privind inscrisul reprezentat de certificatul nr. si efectele pe care le produce (‘inscris intocmit pro causa’).”

Referindu-se la motivul invocat de sotii Iohannis pentru formularea contestatiei in anulare, legat de faptul ca instanta s-ar fi aflat in eroare cu privire la regimul juridic al imobilului din strada Nicolae Balcescu, Curtea de Apel Pitesti a stabilit ca si in privinta acestui motiv de contestatie in anulare se poate observa ca nemultumirile contestatorilor se refera la modul in care instanta de recurs a interpretat regimul juridic al imobilului, deci modalitatea in care a dezlegat acest aspect al procesului, iar nu la o simpla eroare materiala.”

Analizand “greselile” pe care Klaus Iohannis si Carmen Iohannis le-au invocat in sustinerea contestatiei in anulare si pe care au afirmat ca le-ar fi facut judecatorii de la Curtea de Apel Brasov care au decis definitiv ca acestia au dobandit fraudulos imobilul din Nicolae Balcescu, judecatorii Curtii de Apel Pitesti au statuat urmatoarele:

Petentii chiar arata ‘greselile’ pe care le-ar fi comis instanta de recurs in solutionarea caii de atac, ceea ce probeaza inca o data ca acestia nu fac decat sa promoveze un recurs la recurs, iar nu sa invoce adevarate erori materiale. (…) Or, efectuarea de aprecieri asupra modalitatii in care instanta de recurs a inteles sa interpreteze continutul unui act juridic sau sa concluzioneze asupra modalitatii in care s-a transmis o succesiune si componenta masei succesorale nu reprezinta decat o contestare a deciziei de recurs pe fondul sau, iar nu invocarea unei erori materiale.”

Iata pasaje relevante din motivarea Curtii de Apel Pitesti:

*Cititi aici integral motivarea Curtii de Apel Pitesti

SURSA : http://luju.ro/

LEGEA „SUPERIMUNITATII”AVOCATILOR PROMULGATA DE JOHANNIS!

24 mart.

Legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat a fost promulgată vineri de preşedintele Klaus Iohannis, a a anunţat Administraţia Prezidenţială. Legea a stârnit controverse din cauza faptului că introduce o „superimunitate” a avocaţilor.

În luna ianuarie, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată o obiecţie de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din Legea privind modificarea şi completarea Legii 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Legea care reglementează meseria de avocat a fost adoptată toamna trecută de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. Printre cele mai importante modificări se număra acordarea unei „superimunităţi” a avocaţilor. S-a eliminat condiţia informării „de îndată” asupra interceptării realizate, iar decanul baroului sau un reprezentant al acestuia nu mai trebuie să fie prezent la efectuarea percheziţiilor în biroul avocatului.

Potrivit proiectului de lege, „raportul” dintre avocat şi client nu poate face obiectul unei interceptări şi nu pot fi ridicate înscrisurile care conţin comunicări între client şi avocatul său şi înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea clientului.

Comisia juridică introdusese o excepţie pentru situaţia în care „din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că avocatul a comis infracţiuni în exercitarea activităţilor specifice profesiei”, însă aceasta nu a trecut de plen, la propunerea deputatului UDMR Mâţe Andras.

Brandul PNL: „Sageata Liberala”

24 mart.

ALIANTA DREPTEI

Una din trasaturile partidelor politice romane este folosirea emblemelor electorale drept simbol de marketing politic.

Partidul National Liberal foloseste inca din alegerile legislative din 1932 simbolul electoral al „Sagetii Liberale”. In alegerile parlamentare si prezidentiale din 1990 PNL uziteaza simbolul electoral „Sageata” (de aceasta data in albastru incadrat intr-un patrat galben.

Albastru este culoarea folosita de conservatori, iar galbenul este culoarea liberalilor, ambele imbinate in patrat, care la randul lui simbolizeaza armonie, stat rational, modernismul, natiunea civilizata.

PNL – Gheorghe Bratianu uzita drept logo electoral trei linii verticale (III) care semnificau personalităţile lui I.C. Brătianu, Ionel Brătianu şi Gh. Brătianu.

PNL a uzitat in perioada 1919-26 drept simbol electoral „crucea plina„. In aprilie 1926 conducerea PNL a adoptat un nou simbol electoral: …”Pentru liberali (PNL), linia dreaptă verticală (sau stâlpul) reprezenta „verticalitatea lor de idei, de astăzi şi de totdeauna” (Partidele politice şi-au ales semnele electorale, în Viitorul…

Vezi articolul original 737 de cuvinte mai mult

NOUL PARTID NATIONAL LIBERAL POPULAR – PPE,ADICA NOUL PDL ESTE DATOR VANDUT SI NU ARE NICIO LEGATURA CU PARTIDUL NATIONAL LIBERAL ISTORIC AL BRATIENILOR CARE ESTE SUSPENDAT!

24 mart.

Imagini pentru PARTIDUL NATIONAL LIBERAL POPULAR LOGOImagini pentru PARTIDUL NATIONAL LIBERAL POPULAR LOGO

Sloganul care a scris istorie la sfârșitul secolului XIX, „Daţi un leu pentru Ateneu!“, este din nou actual pentru curtea liberalilor. Condus în regim de avarie cu președinți interimari atât la centru, cât și în teritoriu, PNL se zbate nu doar să facă față rolului de principal partid de opoziție, dar și să-și achite „colecția“ de datorii care au ajuns la aproximativ 6 milioane de euro.

Ticluirea și desfacerea alianțelor în perspectiva Congresului reprezintă o altă îndeletnicire care le ocupă aproape tot timpul liberalilor. Sarcina de a lupta pe mai multe fronturi, cel puțin ca să facă figurație, dacă victoriile sunt greu de obținut de șefii interimari și care încă își amintesc cu drag că provin din vechiul PNL sau din fostul PDL, este de-a dreptul istovitoare pentru unii din actuala conducere a partidului, motiv pentru care au decis că jocurile de imagine sunt mult mai ușoare și dau rezultate imediate. Agitația pe care o provoacă continuu algoritmii de interschimbare a candidaților și a echipelor acestora țin, fără mare efort, opinia publică cu ochii fixați pe PNL.

Șantaj cu candidaturile contra a 3 lei

Biroul Politic Naţional al PNL a modificat regulamentul privind organizarea, desfăşurarea şi conducerea activităţii organizaţiilor locale şi judeţene în așa fel încât membrii de partid care nu şi-au plătit cotizaţia nu vor putea candida la nicio funcţie în cadrul alegerilor interne şi nici nu vor putea fi delegaţi în cadrul conferinţelor judeţene sau la Convenţia Naţională. Modificarea adusă Regulamentului PNL care impune această interdicţie îi vizează pe liberalii care nu şi-au plătit cotizaţia începând cu luna iulie 2016. Totuşi, dacă vor să participe la alegerile interne din partid, liberalii îşi pot plăti cotizaţiile restante până la începutul procesului electoral intern. Cotizaţia minimă în PNL pentru membrii care nu au funcţii în partid sau în administraţie este de 3 lei pe lună, în timp ce membrii Biroului Politic Judeţean pot plăti până la 250 de lei pe lună, în funcţie de posturile deţinute și în cadrul Biroului Politic Local. Membrii Biroului Permanent Judeţean plătesc 250 de lei, membrii Biroului Permanent Local – 200 de lei, iar un consilier judeţean, respectiv local, oferă partidului în plus 1/3 din indemnizaţie. Probleme sunt în cazul liberalilor care sunt membri în ambele birouri, iar aceştia sunt dezorientaţi când vine vorba de plata cotizaţiei ori la municipiu, ori la judeţ.

Parlamentarii PNL dau, lunar, câte 1.000 de lei partidului. Cei mai fericiți sunt membrii pensionari, pentru că ei scot din buzunar doar câte 1 leu. Din cei 3 lei ai liberalilor de rând, un leu rămâne la organizaţia de bază, unul e direcționat către organizaţia judeţeană şi un altul merge către puşculiţa centrală.

Mai au 1 an pentru plata a 5 milioane de euro

Fuziunea cu PDL a venit la pachet pentru PNL și cu niște datorii cumulate, care au devenit de atunci încoace de-a dreptul istorice. Din datoria de 6 milioane de euro, PNL a plătit doar un milion. Termenul final pentru onorarea obligațiilor bănești este sfârșitul anului viitor. Strânși cu ușa de sumele mari pe care trebuie să le înapoieze creditorilor, dar și de termenul destul de mic pe care-l au la dispoziție, liberalii au hotărât ca toți consilierii locali, județeni, viceprimarii și primarii să doneze partidului câte un salariu pe an. Această măsură salvatoare i-ar ajuta pe liberali, numai că aceștia nu au nicio evidență centralizată a tuturor aleșilor lor locali. Deja se lucrează, la foc automat, prin filiale, la repararea acestei tare organizatorice, pentru că nu s-au găsit încă bani pentru organizarea congresului. Liberalii au început doar pe hârtie pregătirile pentru alegerile interne din 17 iunie, pentru că nu au încă un buget pregătit pentru eveniment. Astfel, costurile de organizare, de închiriere a sălii și a consumabilelor sunt încă în aer, la nici trei luni până la congres.

Raluca Turcan nu renunță la supremație

Apropierea alegerilor de la vârful PNL împarte, constant, partidul în noi tabere și bisericuțe, care mai de care mai ciudate din cauza eterogenității lor. Toate calculele se fac, deocamdată, în jurul a două candidaturi importante, cea a lui Ludovic Orban, respectiv cea a lui Cristian Bușoi, însă nu este exclus ca și aripa PDL să vină cu un candidat. Surse din PNL ne-au declarat că actualul lider interimar, Raluca Turcan, nu vizează doar funcția de președinte al organizației Sibiu. Aspirațiile acesteia sunt mult mai înalte. Chiar dacă Turcan spune, public, la ora actuală că nu mai vrea să fie șefa liberalilor după congres, de fapt, funcția supremă este singura care o atrage pe aceasta. În varianta în care va constata că nu poate atrage susținerea majorității colegilor săi, Turcan și‑ar fi aranjat deja ploile cu Cristian Bușoi, în așa fel încât să ocupe o poziție de prim-vicepreședinte. Chiar dacă Orban nu are o echipă cu care să convingă și să câștige, Turcan nu l-a sărit nici pe acesta din schema negocierilor pentru același loc secund în varianta unei posibile noi ascensiuni a fostului ministru al Transporturilor.

JUBILEUL A 60 DE ANI DE „COMUNITATE ECONOMICA EUROPEANA”,SAU CUM A FOST ARUNCAT LA COSUL DE GUNOI TRATATUL DE LA ROMA!

24 mart.

Aniversările creării a ceea ce este astăzi Uniunea Europeană par să nu cadă în cele mai potrivite momente. Jubileul UE din 2007, sărbătorit la Berlin, a fost marcat de gustul amar lăsat de respingerea proiectului Constituției Europene la referendumurile din Franța și Olanda. Acum, după criza financiară, criza datoriilor din zona euro și cea a refugiaţilor, ne putem întreba dacă liderii europeni au ce sărbători la Roma, pe 25 martie, scrie cotidianul elvețian Le Temps, într-o revistă a presei europene dedicată aniversării a 60 de ani de la apariția Comunității Economice Europene.

Tratatul CE, semnat de doi viitori secretari generali NATO

Pe 25 martie, 1957 se semna la Roma Tratatul instituind Comunitatea Economică Europeană și Tratatul instituind Comunitatea Europeană a Energiei Atomice. Statele fondatoare: Franța, Germania, Italia, Olanda, Belgia, Luxemburg. Au semnat din partea Franței ministrul de Externe, Christian Pineau, și Maurice Faure, secretar de stat în cadrul aceluiași minister, viitor ministru al Instituțiilor Europene, viitor ministru de Interne, ministru al Justiției. Din partea Germaniei: cancelarul Konrad Adenauer și secretarul de stat Walter Hallstein, care urma să fie primul președinte al Comisiei Europene (în 1958). Din partea Italiei: premierul Antonio Segni și ministrul de Externe, Gaetano Martino. Din partea Olandei: secretarul de stat Johannes Linthorst Homan și ministrul de Externe, Joseph Luns (1952-1971 – cel mai lung mandat în fruntea diplomației olandeze), care avea să devină secretar general NATO pentru un mandat la fel de lung (1971-1984). Din partea Belgiei: Paul-Henri Spaak, la acea dată fost premier, fost președinte al Adunării Generale ONU, fost președinte al Adunării Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului și viitor secretar general NATO (1957-1961). El a fost cel care a condus comisia care a negociat Tratatul de la Roma (Comisia Spaak). La redactarea tratatului a contribuit din partea echipei belgiene baronul David Rotschild, șeful de cabinet al lui Spaak în timpul mandatului la Ministerul de Externe. Din partea Belgiei a mai participat și Jean-Charles Snoy et d’Oppuers (licențiat la Harvard), secretar general în Ministerul Economiei și viitor ministru de Finanţe. Din partea Luxemburgului: premierul Joseph Bech și diplomatul Lambert Schaus, fost ministru al Apărării, cel care urma să fie primul comisar European pentru Transport.

Un tratat plin de file albe

În Belgia, publicația Le Vif își propune să marcheze summitul aniversar de la Roma publicând povestea jurnalistului britanic David Willey, care în 1957 a fost trimis de BBC la Roma, pentru a relata despre semnarea tratatului ce dădea naștere Comunității Economice Europene. BBC a acordat o atenție extrem de mare evenimentului, câtă vreme The Times nu a alocat decât o treime de coloană apariției CE.

Jurnalistul britanic este și acum amuzat de faptul că Tratatul de la Roma ”era de fapt plin de foi goale, pentru că totul a fost pregătit în mare grabă și pentru că organizarea italienilor a lăsat de dorit, fiind obligați să umple acele pagini abia după semnarea lor”. Anecdota aceasta este confirmată de surse oficiale europene. Mai rău, scrie Le Vif, Elveția, care nu a făcut și nu face parte din acest proiect european, ”și-a adus contribuția blocând trenul care trebuia să aducă la Roma documentele pregătite la Bruxelles”.

Albert Breuer, unul dintre responsabilii cu partea logistică a evenimentului din 1957, spune: “Cu câteva zile înainte de 25 martie a plecat un vagon de la Bruxelles, cu oprire la Luxemburg, cu destinația Roma. În el se aflau toate cele necesare pentru traducere, pentru reproducere. Am însoțit acest transport. La Basel, elvețienii au decis să blocheze vagonul. Au urmat telefoane, nervi, dar nu s-a putut face nimic. Mi-am continuat drumul către Milano, unde ar fi trebuit să recuperez materialele. Însă vagonul a dispărut, cu tot ce era în el. După multe căutări, vagonul a fost gasit pe o linie moartă, la zeci de kilometri. Imediat ce am ajuns la Roma, am început să dactilografiem tratatul. Însă ce am adus la Roma era doar o ciornă, care trebuia lucrată și apoi tipărită la o tipografie din Roma”. “Pe jos era plin de hârtii și matrițe. Seara, când au venit și au descoperit hârtiile acestea pe jos, femeile de serviciu au aruncat totul la gunoi. Nu am mai putut recupera nimic, totul a fost dus la groapa de gunoi”. În disperare de cauză, “am mai luat o echipă de dactilografe”.

Europa are de ales între unitate şi reîntoarcerea la ”mama” Asia

„Ce rămâne din această epopee acum, în 2017?”, se întreaba Le Temps. UE trebuie să facă front comun pentru a negocia despărțirea de Marea Britanie, și ea tot mai divizată de ascensiunea partidelor xenofobe, care speră să înregistreze progrese și la alegerile din Franța și Germania. Șomajul e ridicat, creșterea economică este timidă, crizele datoriilor publice în țările din sudul UE au venit una după alta, iar Bruxelles-ul a răspuns impunând cure nepopulare de austeritate. În acest context dificil, negocierile pentru Brexit ce vor începe în luna mai pot da impresia că UE se mai ține într-un singur fir.

Mai optimist, Courrier International scrie că UE ar trebui să se uite la modelul Spaniei și Portugaliei, țările care au “reînvățat alfabetul european”. Iar contextul ar putea fi favorabil, pentru că amenințarea Trump și Brexitul le vor aminti europenilor de costul politic și financiar al modelului “fiecare pentru el”. “Fie construim unitatea europeană și încetăm să considerăm această unitate drept o utopie, un miraj îndepărtat sau un capriciu și ne convingem de necesitatea ei absolută; fie Europa, acest copil al Asiei, care a produs atât de mult tumult în lume, se va reîntoarce cu înțelepciune în brațele mamei sale”, scria Heinrich Mann în 1923.

Care este pericolul astăzi? Corriere della Sera scrie: “Londra care va rămâne fidelă stilului său de negociere și va revendica accederea la piața unică și protejarea activităților sale financiare, fără însă a se angaja să respecte regulile UE. Strategia constă în divizarea Uniunii, profitând de divergențele dintre statele membre (o strategie britanică clasică). Riscul este ca Brexitul să declanșeze un proces de dezintegrare în întreaga UE”.

Există și publicații mai pesimiste. “Dilemele care separă azi Europa sunt foarte greu de rezolvat în mod pașnic. Statele Unite nu au putut evita un război civil, în 1861-1865. Istoria ne învață că, până azi, nu a existat niciodată posibilitatea creării și menţinerii unei organizații supranaționale prin mijloace pașnice”, scrie cotidianul Magyar Nemzet.

FINANCIAL TIMES.PRESEDINTELE COMISIEI EUROPENE ,LUXEMBURGHEZUL MAFIOT JEAN-CLAUDE JUNCKER SI INCERCAREA NEREUSITA DE AL ATENTIONA PE PRESEDINTELE USA DONALD TRUMP CA DACA „UNIUNEA EUROPEANA SE PRABUSESTE ,VA IZBUCNI UN NOU RAZBOI IN BALCANII DE VEST!”

24 mart.

Imagini pentru JUNCKER POZEImagine similară

 

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, l-a atenționat pe președintele american Donald Trump să nu încurajeze și alte țări să urmeze exemplul Marii Britanii de a ieși din Uniunea Europeană, spunând că o destrămare a blocului comunitar ar putea duce chiar la un război în Balcanii de Vest, relatează Agerpres, citând Financial Times.

Într-un interviul apărut vineri în Financial Times, Juncker a spus că entuziasmul liderului de la Casa Albă în legătură cu ieșirea Marii Britanii din UE este „deranjant” și „surprinzător” și arată că liderul american nu cunoaște istoria complicată a Europei.

Fostul premier luxemburghez, în vârstă de 62 de ani și un veteran al politicii europene, a transmis acest avertisment în timpul unei întrevederi din luna februarie la Bruxelles cu vicepreședintele american Mike Pence, scrie Financial Times.

„I-am spus vicepreședintelui: ‘Nu spuneți asta, nu îi îndemnați și pe alții să plece, pentru că dacă Uniunea Europeană se prăbușește, va izbucni un nou război în Balcanii de Vest”, a declarat Juncker.

În 1991, la sfârșitul Războiului Rece, dezmembrarea fostei Iugoslavii a dus la războaie etnice între sârbi, croați și bosniacii musulmani, care nu s-au încheiat decât după o intervenție militară a NATO.

Juncker a spus că este important să le fie oferită țărilor din regiune perspectiva aderării la UE. „Dacă le lăsăm singure, aceste țări — Bosnia-Herțegovina, Republika Srpska, Macedonia, Albania — vor intra din nou în război”, a opinat șeful Comisiei Europene.

Juncker a mai afirmat că Trump îi sperie pe europeni cu retorica sa „America pe primul loc”. „Pentru prima dată în istoria postbelică avem un președinte american care lasă impresia că nu este interesat de afacerile europene”, a declarat el.

Președintele CE intenționează să efectueze o vizită la Washington luna viitoare, însă nu se știe dacă se va întâlni cu Trump.

„Încearcă să aranjeze, însă el are alte priorități. Apropo, el nu înțelege nimic despre Europa. A vorbit cu Tusk (Donald Tusk, președintele Consiliului European — n.r.) la telefon și a crezut că sunt eu”, a mai spus Juncker.

DECIZIE DEFINITIVA :SORIN BLEJNAR RAMANE IN AREST PREVENTIV!

24 mart.

Curtea de Apel Bucureşti a decis, vineri, definitiv, ca fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, să rămână în arest preventiv după ce Tribunalul Bucureşti a hotărât, pe 17 martie, ca el să fie cercetat sub control judiciar.

“Admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii din data de 17.03.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti. Desfiinţează în totalitate încheierea atacată şi rejudecând în fond: Respinge ca neîntemeiată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, formulată de inculpatul Blejnar Sorin. Definitivă”, se arată în decizia de vineri a Curţii de Apel Bucureşti.

Sorin Blejnar este în arest preventiv din 8 noiembrie 2016, în dosarul în care a fost trimis în judecată, în 16 decembrie, pentru trafic de influenţă, cauză care în prezent este în procedură de cameră preliminară la Tribunalul Bucureşti.

%d blogeri au apreciat asta: