Arhiva | 11:30 am

GLUMA SAPTAMANII,SAU CA PRESA DIN ROMANIA INGHITE PE NEMESTECATE ORICE DIVERSIUNE:”PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS SI-A IMPUS PUNCTUL DE VEDERE LA ROMA!”

26 mart.

Polonia, in schimbul semnaturii, a obtinut ceva si, probabil, vom afla in viitorul apropiat ce.
Romania nu a obtinut nimic. Iohannis a semnat ca primarul.
Imagini pentru IOHANNIS, SUMMIT ROMA,POZE
Știind că presa din România înghite pe nemestecate orice diversiune, în Statement, Klaus Iohannis a sugerat că forma finală a Declarației e rezultatul influenței uriașe pe care o are România în Uniunea Europeană, mai precis al influenței uriașe a președintelui, potrivit jurnalistului Ion Cristoiu care a scris pe această temă un editorial pe blogul personal. ”România a fost una dintre numeroasele ţări care a avut obiecţii. Nu ştim dacă, asemenea Poloniei, România a ameninţat că n-o semnează. E greu de crezut că nepoţelul Klaus Iohannis a avut curaj s-o înfrunte pe mătuşa Angela Merkel. Sigur e că Declaraţia finală n-a fost întocmită numai şi numai aşa cum a vrut România. Prin caracteru-i oficial, Statementul nu dă posibilitatea să te făleşti potrivit zicalei Laudă-mă gură, că îţi dau friptură! Era nevoie ca, în schimbul fripturii, altcineva să-l laude pe Klaus Iohannis pentru contribuţia sa magistrală la fala României în lume. Acest rol şi l-a asigurat un jurnalist, Dan Cărbunaru, de la site-ul Calea Europeană. Alcătuită din două părți, întrebarea e o capodoperă a a ceea ce s-ar putea numi Cum să-l lingi pe șef cu întrebări pe care acesta moare să i se pună: „Domnule Preşedinte, dacă îmi permiteţi, pentru că aţi menţionat această situaţie a Declaraţiei de la Roma şi am urmărit şi noi, pe «Calea Europeană» comparaţia între discuţia nu doar lansată de domnul Juncker, în Cartea sa Albă, dar şi discuţia în patru de la Versailles, cu şefii de stat şi de guvern din Franţa, Spania, Germania şi Italia, a intervenit apoi un Consiliu European, din cîte ştim, aţi avut o intervenţie importantă şi dacă ne-aţi putea spune cum aţi reuşit să răsturnaţi, practic, tot acest discurs care venea dinspre nordul şi vestul Europei şi care părea să nu aibă nicio rezistenţă în zona de Est, cel puţin. Atît cît se poate să ne spuneţi. Şi pentru că aţi făcut o trimitere şi la ce poate face România în plan intern ca să beneficieze de pe urma acestei declaraţii politice, pînă la urmă, ce credeţi că ar trebui să facă guvernul din România – nu mă refer acum nici la capacitatea administrativă neapărat, care ştim că are foarte mari probleme, dar în special la capacitatea de absorbţie care ne afectează şi suntem în continuare la 0% şi e destul de dificil să susţineţi într-un Consiliu că avem nevoie de nişte bani pe care nu îi folosim.” De remarcat cele două părţi ale întrebării de tip Domnule președinte, vă fac cadou o întrebare. S-o răspundeți sănătos! Prima, referitoare la Preşedinte, e învelită în ciocolată. A doua, referitoare la Guvern, e învelită în mătrăgună. Cum putea răspunde preşedintele altfel decît dînd din coadă la prima parte şi acrindu-se la a doua? „Cum am reuşit? Poate am avut o zi bună.” Vine vorba de chestia cu fondurile europene: „Din păcate, aici trebuie să vă dau dreptate. Se apropie cu paşi repezi perioada cînd se negociază următorul buget şi cu absorbţia pe care o avem acum tare mă tem că nu vom fi în pole position, cum se spune, adică vom fi cu cărţi proaste în mînă. Am de gînd să discut aceste chestiuni cu Guvernul în săptămînile următoare. Nu am vrut să mă grăbesc foarte, foarte tare, fiindcă la început Guvernul s-a ocupat de cu totul alte lucruri, vă amintiţi, Ordonanţa 13, 14 şi aşa mai departe. ”, a notat jurnalistul.

Acest text este protejat de drepturile de autor. Il puteti copia pe site-ul dumneavoastra doar cu citarea sursei si link activ. http://sokant.ro/gluma-saptamanii-iohannis-si-a-impus-punctul-de-vedere-la-roma-cristoiu-explica/

Reclame

LOVITURA PENTRU ANTENA 3,RAZVAN DUMITRESCU PLEACA LA TELEVIZIUNEA NCN DIN CLUJ-NAPOCA!

26 mart.

 

Antena 3 începe să-și piardă oamenii de bază. După Alina Petrescu a ales să accepte oferta premierului Grindeanu de a fi purtător de cuvânt al Guvernului, acum și Răzvan Dumitrescu va părăsi Antena 3. Însă nu de tot. Își va prezenta emisiunea doar în weekend, în restul săptămânii activând la un post local.

Începând cu 3 aprilie, jurnalistul va prezenta Clujul în direct, la televiziunea NCN din Cluj-Napoca, potrivit paginademedia.ro. Răzvan Dumitrescu va face emisiune la NCN zilnic de luni până vineri, timp de două ore.

Anunțul a fost făcut pe site-ul Ziar de Cluj.

 

Postul este deținut de jurnalistul clujean Liviu Alexa, care a declarat: „Sunt foarte mândru că am încheiat această înţelegere contractuală cu Răzvan Dumitrescu, de departe unul dintre cei mai serioşi profesionişti din media TV. Contractul este pe 5 ani şi asta demonstrează seriozitatea ambelor părţi, dorinţa de a ne implica foarte serios în acest proiect inedit care este NCN.”

Liviu Alexa a mai menționat că Răzvan Dumitrescu va sta la Cluj în timpul săptămânii, iar în weekend va veni la București, pentru a prezenta emisiunea Subiectiv, la Antena 3.

PUNCTUL PE I. ARE CURAJ ,PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS ,”COPILUL CRESCUT DE SISTEM” SA O DEMITA PE SIBIANCA SA PENALA LAURA CODRUTA LASCU -KOVESI?!

26 mart.

Imagini pentru IOHANNIS,KOVESI POZE

 

„Schimbarea generalului Florian Coldea din fruntea SRI a pus capăt unei domnii de 11 ani în fruntea celei mai puternice instituții din România”, a scris jurnalistul Dan Andronic într-un editorial publicat pe Evz.ro.

„Viziunea Generalului, așa cum i se spunea pe la spate, a fost una care a dus România într-o fundătură. Amiciția/interesele/prietenia lui Florian Coldea cu Laura Codruța Kovesi și Livia Stanciu a făcut ca trei instituții, ICCJ, SRI și DNA să funcționeze ca într-o mare familie siciliană. Deciziile se luau la o reuniune oficială sau privată, de obicei o masă, erau respectate de toți, nu exista milă.”, a spus Andronic.

Consultantul politic a dezvăluit cum s-a ajuns la condamnarea multor ‘grei’ din România. „Florian Coldea era cel care manevra situațiile în așa fel încât să obțină rezultatul dorit. Cine-i stătea în cale primea un cartonaș roșu. Pentru Florian Coldea nu exista regula din fotbal cu două galbene, ci trecea direct la roșu. Câmpul tactic, așa cum a denumit extrem de inspirat generalul SRI Dumitru Dumbravă, traseul dosarului penal de la indiciile SRI la condamnare definitivă, era ca o plasă din care nu aveai cum să scapi dacă purtai stigmatul cartonașului.

Perspectiva acestei plase întinse de cei trei “pescari” îi trimitea pe mulți să bată la poarta din Jandarmeriei. Sunt povești celebre cu genți de bani, cu politicieni care tânjeau după o cafea cu directorul SRI și adjunctul său, iar partidele de tenis Maior-Dragnea-Ponta-Coldea, cu Oprea și Dâncu pe coadă, au devenit celebre, fiind ilustrarea cea mai potrivită pentru stilul de lucru al celor care întindeau plasa. Nu erau doar evenimente mondene, relaxarea normală a unor oameni apropiați, se discutau chestiuni strategice și se rezolvau interese mărunte în beneficiul ambelor părți, mandatul de prim-ministru al lui Victor Ponta reprezentând apogeul puterii atinsă de SRI și DNA.”, a mai scris jurnalistul.

 

Dan Andronic a scris și despre cum a decurs ancheta internă a SRI în cazul Florian Coldea. „Florian Coldea a dat vina pe George Maior, spunând că prezența sa la întâlniri cu oameni politici a fost posibilă doar în virtutea faptului că era chemat de directorul SRI. O jumătate de adevăr, dar pe care George Maior, venit să dea declarații în fața comisiei, a susținut-o.

Ședința nu a decurs așa cum a fost ea prezentată. Respectiv pasajul care o descrie: “Prim-adjunctul Directorului a solicitat Directorului SRI, domnul Eduard Hellvig, eliberarea din funcţie şi punerea la dispoziţia şi nevoile instituţiei, după aproape 12 ani de când exercită această funcţie. Prim-adjunctul Directorului a prezentat motive ce ţin de demnitatea şi onoarea militară şi de riscul afectării grave a activităţii instituţiei. În acest sens, Directorul SRI a solicitat Preşedintelui României trecerea în rezervă a domnului general-locotenent Florian Coldea”, este cosmetizat puternic.

(…) Prin gestul lui Hellvig mulți au înțeles: Klaus Iohannis dădeau un semnal clar că s-a încheiat o epocă. Nu era vorba de Epoca Băsescu, ci Epoca Coldea!”, a scris Dan Andronic.

Jurnalistul crede că situația i se aplică și Laurei Codruța Kovesi. „Cam așa stă situația și în cazul Laurei Codruța Kovesi. DNA este o instituție necesară, lupta anti-corupție nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Dar nu poate fi făcută sub semnul înverșunării de tip Procurorul “Portocală”, un șmenar al ideii de Justiție. Trebuie trasă o linie, iar Kovesi a greșit grav în cazul anchetării OUG 13. A crezut, așa cum a crezut și Florian Coldea, că totul este permis, că dacă spune tot timpul Noi Suntem DNA!, înseamnă și Noi Suntem Statul! Poate că la K2 și K4 lucrurile astea erau valabile, dar într-un stat normal, nu. Atâta timp cât avem o Constituție, iar separația puterilor în Stat nu a fost suspendată, cineva trebuie să plătească. Onorabil ar fi fost să se retragă de bună voie, dar așa cum vă spuneam în familiile siciliene, Onorabilitate = Vendetta. Ceea ce-i face extrem de periculoși, temuți și respectați.

Va avea curaj Klaus Iohannis să o demită pe Kovesi? Eu cred că nu, dar m-am mai înșelat de câteva ori.

De fapt, este o întrebare la care vom primi răspuns în câteva zile.”, a încheiat Dan Andronic.

BIROUL POLITIC CENTRAL AL ALDE SE REUNESTE DUMINICA INTR-O SEDINTA PRIN CARE I SE VA RETRAGE SPRIJINUL POLITIC AL VICEPREMIERULUI DANIEL CONSTANTIN!

26 mart.

Conducerea Alianţei Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) se reuneşte duminică într-o şedinţă a Biroului Politic Central. Reuniunea are loc în contextul unor divergenţe între cei doi copreşedinţi ai formaţiunii, Călin Popescu-Tăriceanu şi Daniel Constantin, dar şi după ce un vicepreşedinte al partidului a solicitat public retragerea sprijinului politic pentru actualul vicepremier al ALDE. Imagini pentru TARICEANU,DANIEL CONSTANTIN POZE

Duminica trecută, Daniel Constantin a părăsit întâlnirea Delegaţiei Permanente a partidului, căreia i-a contestat validitatea şi a spus că sunt nemulţumiri în interiorul ALDE cu privire la modul în care se iau deciziile, relatează agerpres.

„Au fost foarte mulţi colegi din teritoriu şi sunt în continuare foarte nemulţumiţi vizavi de modalitatea în care se iau decizii. Cu alte cuvinte nu au participat la decizie. Chiar dacă există formal o comisie de fuziune aceasta s-a întrunit foarte rar şi deciziile au fost luate oarecum unilateral (…) în ALDE, care au, în momentul în care suntem parteneri ai coaliţiei de guvernare, repercusiuni în ceea ce priveşte coaliţia de guvernare, guvernarea şi asupra cetăţenilor. (…) Este o miză de putere, de control, o miză pe care probabil domnul Tăriceanu o are de a deţine controlul total şi, în cel mai scurt timp, miza mea, dacă mă întrebaţi, este aceea de onoare”, a spus atunci Constantin.

Ulterior, Călin Popescu-Tăriceanu a afirmat că declaraţiile politice ale lui Daniel Constantin îl pun „serios pe gânduri” şi crede că acesta forţează să fie exclus din ALDE.

„Părerea mea este că, în momentul de faţă, cred că asta încearcă (să fie exclus din partid – n.r.). Cred că, statutar, Delegaţia Permanentă nu o poate face, dar o poate face Congresul. Eu nu ţin cu tot dinadinsul să ajungem în stadiul acesta, însă declaraţiile politice pe care le face mă pun serios pe gânduri, pentru că ceea ce observ este că nu e o problemă numai de orgoliu”, a susţinut Tăriceanu.

Potrivit acestuia, există o „diferenţă majoră de percepţie” asupra realităţii politice între ALDE ca partid liberal şi Daniel Constantin.

Vicepreşedintele ALDE Andrei Gerea a propus retragerea sprijinului politic pentru Daniel Constantin, adăugând că i se pare normal ca acesta îşi „dea măcar demisia de bun simţ” din poziţiile pe care le deţine.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, care a purtat discuţii marţi cu ambii copreşedinţi ALDE, i-a rugat pe cei doi ca până la sfârşitul săptămânii să încerce să găsească o soluţie într-un for statutar al partidului cu privire la calea pe care o vor urma.

„Am discutat şi cu domnul Daniel Constantin şi cu domnul Călin Popescu-Tăriceanu, le-am prezentat dorinţa mea şi dorinţa noastră ca în ALDE situaţia să fie stabilă şi calmă, noi fiind acelaşi partener serios de ani de zile, negenerând tulburări în rândul vreunui partid cu care noi am fost aliaţi. Mi-am exprimat speranţa că se vor înţelege. Nu-mi permit eu să le spun unuia sau altuia ce să facă, dar, în acelaşi timp, i-am rugat ca până la sfârşitul săptămânii să încerce să găsească o soluţie sau o decizie, într-un for statutar al partidului, de care să aflăm şi noi, să înţelegem cam care este calea de urmat în ALDE sau ce se intenţionează, ce plan există acolo”, a spus Dragnea.

CUM A TRADUS ROMANIA ,SLUGA OCULTEI FINANCIR -BANCARE ,PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS,”DECLARATIA DE LA ROMA”,UNDE TARA NOASTRA ESTE CU UN PICIOR IN AFARA „EUROPEI UNITE”,ADICA PE SLEAU ESTE O „COLONIE” A ACESTEIA!

26 mart.

Președintele Klaus Iohannis a susținut sâmbătă că textul „Declaraţiei de la Roma„, semnat de liderii UE, este pozitiv și echilibrat, în acord cu poziția promovată de România cu privire la viitorul Europei, sintagma „Europa cu două viteze” dispărând din discursurilor liderilor europeni.

Întrebat despre controversatul paragraf din declarație: „Vom acționa împreună în ritmuri și cu intensitate diferită acolo unde este necesar”, Klaus Iohannis a răspuns: „Da, ne-am opus și pot să remarc, cum am făcut și în text, ne-am opus cu succes, fiindcă ați constatat cu toții, până și din discursul liderilor, pur și simplu, a dispărut sintagma „Europa cu două viteze” sau „Europa cu mai multe viteze” sau „Europa cercurilor concentrice”. Pasajul la care vă referiți este în perfectă consonanță cu tratativele, deci reflectă situația de acum a Uniunii și este ceea ce am descris eu mai devreme, în scurta mea prezentare, cu sintagma „colaborare consolidată”. S-a dovedit că este din când în când cazul de proiecte unde nu toată lumea vrea să intre de la început. Ca să vă dau două exemple, Zona Euro. Nu toată lumea este în Zona Euro, dar asta nu înseamnă că Europa funcționează cu două viteze monetare. Toți se angajează și s-au angajat când au aderat la Uniune, să devină, la momentul potrivit, și membri în Zona Euro, cu ceva excepții care s-au făcut la început, cu așa-numitele opt out-uri, adică opțiunea de a nu fi. De exemplu, Marea Britanie a avut un așa-numit opt out pe euro, acum are un opt out de tot, din nefericire, trebuie să spun. Un alt proiect este cel pe care l-am co-inițiat și noi, România, proiectul cu procuror european și aici, deocamdată, din 27 și-au arătat interesul imediat 19. Deci avem, iată, un nou proiect, unde 19 state membre intră de la început, ceilalți mai evaluează și dacă doresc – nota bene, dacă doresc – vor avea tot timpul ușa deschisă să vină în acest proiect. Cred că s-a înțeles destul de bine deja după aceste discuţii care au fost preliminare, nu se poate merge pe ideea Europei cu mai multe viteze. Pur și simplu nu este posibil. Ne-am întoarce în timp și nu-și dorește absolut nimeni să facem în Uniune pași înapoi. Noi vrem să facem pași înainte. Toți vor o Uniune mai puternică, o Uniune care face față mai bine crizelor, în definitiv o Uniune care răspunde solicitărilor cetățenilor europeni”.

Iohannis a anunțat totodată că va invita liderii politici din România la „discuţii multiple” pentru a înţelege cum vede lumea politică din ţara noastră viitorul Europei.

„După ce vom termina această festivitate de la Roma, voi invita și voi provoca politicienii de acasă la discuții în multiple formate pentru a vedea cum vede lumea politică de la noi viitorul Europei. Și am de gând să fac acest lucru. Dacă se va întâmpla la Snagov sau la București sau în altă parte, vom vedea. Dar da, am intenția să particip la formate și să încurajez formate de discuții pentru a avea o energie pozitivă în definitiv în acest demers. Este clar că noi vrem să jucăm un rol pozitiv”, a afirmat președintele.

Declarația lui Klaus Iohannis, integral (Sursa: Administrația Prezidențială)

„Am participat astăzi la Summitul aniversar care marchează 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, semnate la 25 martie 1957, o reuniune care are nu doar semnificaţia unei celebrări a istoriei proiectului european, ci şi a unui moment de bilanţ al celor şase decenii de integrare.
Avem toate motivele să fim mândri de ce am realizat până acum, dar, în acelaşi timp, este necesar să reînnoim angajamentul de a continua dezvoltarea proiectului nostru unic, pentru că de el depinde asigurarea păcii, a securităţii şi a prosperităţii tuturor cetăţenilor europeni.
Cu ocazia acestui Summit aniversar, am adoptat Declarația de la Roma, un document politic menit să definească o viziune comună asupra direcției de continuare a proiectului european pentru următoarea decadă și să contribuie la recâștigarea încrederii cetățenilor în propriul proiect, proiectul european.
Extrem de important este faptul că, după 60 de ani, viziunea fondatorilor proiectului european înscrisă în preambulul Tratatului inițial de la Roma, aceea de a crea o uniune din ce în ce mai strânsă între popoarele Europei, rămâne de actualitate și se regăsește și în Declarația pe care am adoptat-o astăzi.
Menținerea unității celor 27 de state membre este și trebuie să rămână deviza noastră în continuare. Într-o lume globalizată, cu nenumărate provocări, o Uniune mai bine integrată oferă perspective în mod clar mai bune pentru noi toţi decât o Uniune fragmentată.
Textul Declaraţiei este pozitiv și echilibrat, în acord cu poziția promovată de România cu privire la viitorul Europei. Au fost preluate preocupările exprimate de România în cadrul negocierilor privind cooperarea consolidată. De asemenea, a fost inclusă și o referire suplimentară la coeziune în ceea ce priveşte o Europă prosperă și sustenabilă.
Doresc să subliniez faptul că menţionarea, în textul final al Declaraţiei de la Roma, a conceptului de cooperare consolidată este făcută strict în limitele prevederilor actualului Tratat al Uniunii, obiectivul fiind ca toate statele să acţioneze împreună. În plus, textul Declaraţiei menţionează că uşa rămâne deschisă pentru statele membre care doresc să se alăture mai târziu acestor forme de cooperare consolidată.
Cu siguranță, nu dorim pași înapoi de la ceea ce am realizat până acum. Este important ca Uniunea să evolueze permanent în sensul consolidării acelor politici care asigură fundamentul şi eficienţa Uniunii. Mă refer aici la Piața Internă cu cele patru libertăți fundamentale, la politica de coeziune, la politica de extindere și la politica de vecinătate.
Nu trebuie uitat faptul că o Uniune mai puternică înseamnă, fără îndoială, și o Uniune mai aproape de cetățeni. Din această perspectivă, o funcționare mai eficientă a instituțiilor europene este condiționată de mecanisme mai transparente și proceduri mai suple, care să devină cât mai curând o realitate pentru oameni.
Pentru România este important să își mențină, cu realism și consecvență, prioritățile de agendă și să se implice activ în continuarea și consolidarea acelor politici care pot contribui semnificativ la reducerea decalajelor existente în cadrul Uniunii Europene.
La începutul anului 2019, România va exercita, pentru prima dată, Președinția Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de 6 luni, ceea ce reprezintă, fără îndoială, o oportunitate. România îşi va stabili prioritățile pentru acea perioadă, în care vom avea, pentru prima dată, ocazia de a promova interesul european prin medierea unor poziții comune, consensuale, între statele membre, dar și de a demonstra viziunea noastră, viziunea proprie a României în identificarea unor soluții de compromis, capabile să avanseze proiectul european.
Obiectivul major al României este acela al unei Uniuni unite și coezive în acțiunile sale interne și externe, o Uniune care are capacitatea de a juca un rol-cheie la nivel global.
Acestea cred că sunt şi așteptările cetățenilor, care îşi doresc o Europă puternică, incluzivă, bazată pe principii şi norme. Oamenii se raportează în continuare la aceleaşi valori pe care s-a construit Uniunea Europeană. Este misiunea noastră, a şefilor de stat şi a liderilor politici, să demonstrăm că avem viziunea de a duce mai departe proiectul nostru comun şi să recâştigăm, încă o dată, încrederea în viitorul unei Europe unite.
Aceasta este principala modalitate prin care putem contracara tendinţele eurosceptice, xenofobe şi radicale.
Am convingerea că putem depăşi această perioadă de incertitudine înţelegând mesajul clar de coeziune care a fost dat şi astăzi. Un mesaj care, dincolo de diferențele de viziuni între statele membre cu privire la modul de integrare, relevă dorința tuturor de a continua acest proiect de succes, care este Uniunea Europeană.
Vă mulțumesc! Dacă aveți întrebări, poftiți!”

Întrebări din partea reprezentanților mass-media:

Jurnalist: Domnule Președinte, în declarația finală, se găsește și următorul paragraf: „Vom acționa împreună în ritmuri și cu intensitate diferită acolo unde este necesar”. Puteți să explicați acest paragraf? Pentru că el seamănă cumva cu celebra sintagmă „Europa cu mai multe viteze”, căreia și România i s-a opus.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, ne-am opus și pot să remarc, cum am făcut și în text, ne-am opus cu succes, fiindcă ați constatat cu toții, până și din discursul liderilor, pur și simplu, a dispărut sintagma „Europa cu două viteze” sau „Europa cu mai multe viteze” sau „Europa cercurilor concentrice”. Pasajul la care vă referiți este în perfectă consonanță cu tratativele, deci reflectă situația de acum a Uniunii și este ceea ce am descris eu mai devreme, în scurta mea prezentare, cu sintagma „colaborare consolidată”. S-a dovedit că este din când în când cazul de proiecte unde nu toată lumea vrea să intre de la început. Ca să vă dau două exemple, Zona Euro. Nu toată lumea este în Zona Euro, dar asta nu înseamnă că Europa funcționează cu două viteze monetare. Toți se angajează și s-au angajat când au aderat la Uniune, să devină, la momentul potrivit, și membri în Zona Euro, cu ceva excepții care s-au făcut la început, cu așa-numitele opt out-uri, adică opțiunea de a nu fi. De exemplu, Marea Britanie a avut un așa-numit opt out pe euro, acum are un opt out de tot, din nefericire, trebuie să spun. Un alt proiect este cel pe care l-am co-inițiat și noi, România, proiectul cu procuror european și aici, deocamdată, din 27 și-au arătat interesul imediat 19. Deci avem, iată, un nou proiect, unde 19 state membre intră de la început, ceilalți mai evaluează și dacă doresc – nota bene, dacă doresc – vor avea tot timpul ușa deschisă să vină în acest proiect. Cred că s-a înțeles destul de bine deja după aceste discuţii care au fost preliminare, nu se poate merge pe ideea Europei cu mai multe viteze. Pur și simplu nu este posibil. Ne-am întoarce în timp și nu-și dorește absolut nimeni să facem în Uniune pași înapoi. Noi vrem să facem pași înainte. Toți vor o Uniune mai puternică, o Uniune care face față mai bine crizelor, în definitiv o Uniune care răspunde solicitărilor cetățenilor europeni. Mulțumesc!

Jurnalist: Așa cum știm, pe 29 martie Marea Britanie activează articolul 50, încep așadar oficial Brexit-ul. În ce mod cetățenii români aflați în Marea Britanie sunt ajutați, sunt protejați de statul român? Care este planul, să spunem așa?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu am spus de la început că, în situația Brexit-ului, tema cea mai importantă pentru noi sunt români care trăiesc acolo. Nu suntem singuri. Polonia are 800.000 de cetățeni acolo și alții, și alții. Trebuie să știți că și Marea Britanie are o preocupare foarte puternică față de cetățenii ei care trăiesc în alte state. Sunt destul de mulți care trăiesc în România, de exemplu. Practic, în toate statele europene sunt cetățeni britanici. Și atunci, această temă cu siguranță va fi în atenția tuturor și noi o să avem grijă să negociem împreună cu celelalte state membre în așa fel încât chestiunea cetățenilor Uniunii Europene în Marea Britanie să fie rezolvată bine. Nu dorim să lăsăm cetățenii noștri undeva suspendați, cu un statut incert. Mi-am luat acest angajament. Avem un guvern nou și acest guvern nou a înțeles și a luat tot acest angajament. În acest sens, am discutat cu toți partenerii cu care am avut ocazia, și cu doamna Prim-ministru May, știți că am avut recent și o discuție telefonică, am reiterat această temă, dar și de partea europeană cu negociatorul Uniunii am discutat in extenso aceste chestiuni. Pot să-i asiguri pe românii care trăiesc în Marea Britanie că nu este doar o formulă de politețe, este o preocupare foarte, foarte serioasă pentru noi cum vor fi ei poziționați acolo.

Jurnalist: Am văzut ieri imaginile, dumneavoastră și cu Sanctitatea sa Papa Francisc, i-ați adresat câteva cuvinte, chiar minute bune. Puteți să ne împărtășiți din discuția pe care ați avut-o, având în vedere că se vorbește deja despre o posibilă vizită a Sanctității Sale în România?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da. În afară de, sigur, un schimb de amabilități protocolare care se fac cu aceste ocazii, i-am reiterat invitația mea, pe care am făcut-o în 2015, când am avut o vizită oficială, de a vizita România în 2018. Am reiterat această invitație pe care am făcut-o cu o săptămână înainte și în forma protocolară, scrisă. Nu în acest format se răspunde la o invitație, dar de la început a părut foarte interesat și sunt convins că se vor face toate demersurile și, dacă va fi posibil, eu cred că va veni.

Jurnalist: Domnule Președinte, concret, cu ce poate contribui România mai bine ca acest proces să meargă mai departe, inclusiv în ceea ce privește aria de securitate chiar și a frontierelor externe ale Uniunii? Și v-aș pune acum și a doua întrebare. Ca să iasă procesul, să iasă toate elemente pe care le-ați gândit, inclusiv legate de cetățenii noștri care sunt în Regatul Unit, spre exemplu, dacă v-ați gândit să convocați liderii politici în țară la o nouă reuniune de tip Snagov.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Am spus cred că săptămâna trecută. După ce vom termina această festivitate de la Roma voi invita și voi provoca politicienii de acasă la discuţii în multiple formate pentru a vedea cum vede lumea politică de la noi viitorul Europei. Și am de gând să fac acest lucru. Dacă se va întâmpla la Snagov sau la București sau în altă parte, vom vedea. Dar da, am intenția să particip la formate și să încurajez formate de discuţii pentru a avea o energie pozitivă în definitiv în acest demers. Este clar că noi vrem să jucăm un rol pozitiv. M-ați întrebat ce putem să facem concret. Sunt nenumărate lucruri pe care putem să le facem și România are o poziție chiar privilegiată. Ați urmărit, ultimul Eurobarometru a arătat că românii sunt în continuare cei mai euro-optimiști. Mai demult, în 2006, 2007, eu am spus că românii sunt euroforici, adică chiar își doresc foarte mult să fie în Uniune. Până în ziua de astăzi, cu toate că optimismul a scăzut un pic, suntem în continuare în vârf. Asta înseamnă să ne facem treaba. Asta înseamnă, sigur, să ne facem treaba și acasă. În primul rând să respectăm ce am convenit cu toții, bunăoară să nu avem deficit bugetar excesiv. E un lucru foarte, foarte concret pe care putem să-l facem. Însă România poate să facă mult mai mult. Am avut și încă mai avem într-o oarecare măsură ce s-a numit „criza migrației”. România a făcut față foarte bine și cred că toată lumea îmi dă dreptate fiindcă am știut cum să ne apărăm granița. Nu suntem în Schengen, acționăm ca un membru de facto Schengen și am arătat cum poate o țară europeană să-și apere foarte bine granițele. Poate reușim să-i convingem și pe alții să folosească abordări similare, fiindcă una din preocupările de bază pentru toți europenii este securitatea granițelor externe. Nu-și dorește nimeni să revenim la situația din 2015 când populații străine, cred că putem să spunem, au intrat în UE fără niciun fel de control. Așa ceva nu se mai poate repeta și nu trebuie să se repete. În domeniul apărării, nu vrem să construim ceva paralel cu NATO, dar cred că exemplul nostru cu 2% pentru înzestrare, pentru apărare este nu doar o promisiune politică sau un exemplu, este un fapt cu care noi, concret, vom contribui la creșterea securității în Europa și multe alte lucruri de acest tip. Nu trebuie să-și imagineze lumea să se așteaptă de la noi mari filosofii europene și pe urmă să-i convingem pe toţi. Ca într-o familie, funcționează cel mai bine dacă fiecare își face treaba fără să vorbească mai mult decât e necesar, dar să muncească mai mult decât trebuie. Mulțumesc!

Jurnalist: Domnule Președinte, dacă îmi permiteți, pentru că ați menționat această situație a Declarației de la Roma și am urmărit și noi, pe „Calea Europeană” comparația între discuția nu doar lansată de domnul Juncker, în Cartea sa Albă, dar și discuția în patru de la Versailles, cu șefii de stat și de guvern din Franța, Spania, Germania și Italia, a intervenit apoi un Consiliu European, din câte știm, ați avut o intervenție importantă și dacă ne-ați putea spune cum ați reușit să răsturnați, practic, tot acest discurs care venea dinspre nordul și vestul Europei și care părea să nu aibă nicio rezistență în zona de Est, cel puțin. Atât cât se poate să ne spuneți. Și pentru că ați făcut o trimitere și la ce poate face România în plan intern ca să beneficieze de pe urma acestei declarații politice, până la urmă, ce credeți că ar trebui să facă guvernul din România – nu mă refer acum nici la capacitatea administrativă neapărat, care știm că are foarte mari probleme, dar în special la capacitatea de absorbție care ne afectează și suntem în continuare la 0% și e destul de dificil să susțineți într-un Consiliu că avem nevoie de niște bani pe care nu îi folosim. Vă mulțumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Din păcate, aici trebuie să vă dau dreptate. Se apropie cu pași repezi perioada când se negociază următorul buget și cu absorbția pe care o avem acum tare mă tem că nu vom fi în pole position, cum se spune, adică vom fi cu cărți proaste în mână. Am de gând să discut aceste chestiuni cu Guvernul în săptămâni următoare. nu am vrut să mă grăbesc foarte, foarte tare, fiindcă la început Guvernul s-a ocupat de cu totul alte lucruri, vă amintiți, Ordonanța 13, 14 și așa mai departe. Pe urmă, au început ușor, ușor să lucreze ceva și da, am de gând să invit pe Prim-ministrul, cu cine dorește domnia sa, la o discuție pe absorbția fondurilor europene. Cred că aici, dacă vrem să contăm în 2019, când avem Președinția Consiliului Uniunii, chiar trebuie să ne facem temele mult mai bine.
Cum am reușit? Poate am avut o zi bună. Nu, am prezentat din punctul meu de vedere pericolele unei Europe cu două viteze, unde pericolul cel mai mare pe care-l văd este revenirea la geometria Cortinei de Fier, care ar fi mortală pentru Uniune, fiindcă, dacă acceptăm conceptul – încă o dată, dacă am accepta – a ieșit din discurs, dar că să vă răspund la întrebare, dacă am fi acceptat Europa cu două viteze, mai devreme sau mai târziu, viteza a doua ar fi fost în Est, și atunci cu siguranță ar fi revenit niște temeri profunde ale est-europenilor, temerea de a fi lăsați în urmă. Cum în Vest, cu certitudine, încet, dar sigur, foarte mulți europeni se tem că le ia cineva locurile de muncă, că vine cineva și îi împinge la ei în țară deoparte. Or nici una, nici alta nu au voie să se întâmple și nu avem voie să lăsăm Uniunea să ajungă într-o stare în care europenii, în loc să fie optimiști și încrezători în proiectul lor, să înceapă să se teamă de proiectul european și, sigur, am adus mai multe argumente. Și alții au avut argumente care, recunosc, au venit în sprijinul expunerii mele și, din fericire, cu toții, împreună, am reușit să găsim exprimări mai bune. Mulțumesc!

Jurnalist: Mai am eu o întrebare, domnule Președinte, dacă îmi permiteți. În ultima perioadă, în presa internațională au apărut anchete despre situația muncitorilor români din Italia, în Sicilia în special, ale căror drepturi sunt încălcate. Guvernul a avut o acțiune, o vizită în Italia. Dumneavoastră ați discutat cumva cu premierul italian în aceste zile această situație și la ce concluzie ați ajuns? Mulțumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, am discutat-o. Am discutat cu Președintele Consiliului de Miniștri, domnul Paolo Gentiloni, despre această chestiune, chestiune neplăcută. Românii sunt chemați la munci de obicei agricole și au apărut acuzații de exploatare. Domnul Prim-ministru Gentiloni m-a asigurat că se va implica și va da la rândul lui semnale clare autorităților, în special din Sicilia, în acest sens și sunt convins că acest lucru se va și întâmpla. Bine, vă mulțumesc!

LOVITURA DE GRATIE DATA DE ADMINISTRATORUL FRANKLIN TEMPLETON:FONDUL ROMANESC PROPRIETATEA TRANSFERAT IN PORTOFELELE RECHINILOR DE PE WALL STREET!

26 mart.

Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea din 2010, a solicitat acţionarilor FP să aprobe în Adunarea Generală Extraordinară (AGEA) din 3 mai reducerea capitalului social subscris de la 5,23 miliarde de lei la 4,85 miliarde de lei, prin anularea unui număr de 739.398.468 de acţiuni proprii, cu o valoare nominală de 0,52 lei, achiziţionate de Fond în cadrul celui de-al şaptelea program de răscumpărare. Astfel, după diminuare, capitalul social subscris va fi împărţit în 9.334.628.278 acţiuni, cu valoarea nominală de 0,52 lei pe acţiune. Această mișcare gândită de americanul Paul Singer, numit „hoitarul de pe Wall Street“ și care stă în spatele Franklin Templeton, deturnează sensul desființării FP.

În ultimii ani, Fondul a lichidat dețineri de aproape 550 de milioane de euro de la companii de stat precum Romgaz, Transelectrica sau OMV Petrom. Ce înseamnă asta? Că administratorul FP, Franklin Templeton, s-a angajat, la ordinul acţionarului cel mai puternic, Paul Singer, să transfere valoarea din conturile şi portofoliile Fondului spre cele ale acţionarilor prin aşa-numita operaţiune „vânzare pe bucăţi“. Practic, FP vinde cele mai bune acţiuni din portofoliu şi cu banii încasaţi îşi răscumpără acţiunile, le anulează apoi, reduce capitalul şi distribuie diferenţa de bani acţionarilor. Şi în felul acesta Paul Singer şi celelalte fonduri de investiţii care populează acţionariatul FP pun mâna pe hălci din ce în ce mai mari din capital. Astfel că FP, creat pentru a despăgubi persoanele care au fost deposedate de proprietăţi de către regimul comunist, a ajuns să transfere bani altor personaje. Sunt voci pe piaţa de capital care spun că acţiunea aceasta de răscumpărare urmăreşte de fapt desfiinţarea FP.

„Spuneam la începutul anului 2016 că Fondul Proprietatea s-a aşezat cu faţa la apus. De fapt, am sesizat intenţia de lichidare a Fondului încă de acum trei ani, în urma acumulării în «mâinile» unor fonduri americane de hedging (în special, Elliot şi Cartesian) a peste 62% din acţiuni. Noii deţinători ai controlului fondului au impus în AGA un mandat precis administratorului Franklin Templeton: lichidarea treptată a afacerii. Ba, chiar i-au fixat şi un onorariu de succes pentru asta. Şi s-a trecut la treabă. S-a început cu participaţiile în societăţi din domeniul energiei. Vânzările de acţiuni din acest domeniu s-au făcut în pachete mari, ceea ce a dus, inevitabil, la mari discounturi – la Romgaz, Transgaz şi Transelectrica au fost vânzări de circa 500 milioane euro, la discounturi de circa 12% (organele de anchetă penale ar face bine să urmărească aceste acţiuni, pentru a vedea cine a beneficiat de informaţiile privilegiate necesare pentru a face această uriaşă afacere)“, a declarat recent avocatul Gheorghe Piperea.

Mișcări de vânzare-cumpărare cu profit

În ianuarie 2016, Fondul Proprietatea a mai efectuat o reducere de capital social, în vederea restituirii către acţionari a unei părţi din aporturi, rezultând o sumă de restituit de circa 100 de milioane de euro, sumă care, conform Codului fiscal român, este scutită total de impozite şi taxe (cu condiţia să fie vorba despre o reducere de capital nedeterminată de pierderi). Cum 62% din acţiuni sunt deţinute de cele două fonduri, peste 60 de milioane de euro au ieşit din ţară, fără plata vreunui cent ca impozit sau taxă către statul român. În ultimele luni, firmele lui Paul Singer au făcut câteva mișcări de vânzare-cumpărare a unor acțiuni OMV Petrom din care a scos profit, prin diferența de preț. În data de 17 martie a înstrăinat 2 milioane de acțiuni OMV Petrom, la un preț mediu pe unitate de 0,3035 lei. Cu câteva zile mai devreme, între 10 și 14 martie, a cumpărat 7,15 milioane de acțiuni la un preț cuprins între 0,2926 și 0,2966 lei. La începutul lunii martie, a vândut în jur de 8 milioane de acțiuni, la un preț mediu de 0,3 lei acțiunea. După cum se observă, vânzările s-au făcut la prețuri de peste 0,3 lei, iar cumpărările, la prețuri sub acest nivel. În luna februarie a acestui an, Autoritatea de Supraveghere Financiară a aprobat cea mai mare ofertă de răscumpărare de acțiuni FP, administratorul Franklin Templeton punând pe masă 582,4 milioane de lei pentru a răscumpăra 640 milioane de acțiuni FP.

Cine este omul din spatele Franklin Templeton

Paul Singer, omul din spatele mişcărilor de la FP, dar şi de la Roşia Montană, este supranumit „hoitarul de pe Wall Street“ pentru modul cum ştie să facă bani de pe urma unor aşa-zise hoituri: companii şi naţiuni falimentare. Financial Times a spus despre el că a ieşit în evidenţă prin creativitatea şi tenacitatea strategiilor puse în aplicare la nivel internaţional de fondurile sale, folosindu-se de studiile juridice.

Singer a pus pe picioare Elliott Management, unul dintre cele mai mari fonduri speculative din lume, care administrează active de circa 25 de miliarde de dolari. Interesul său converge către achiziţia de datorii cu risc mare de rambursare.

Singer este absolvent de psihologie şi ştiinţe juridice. A plecat la drum cu Elliott, după ce a strâns 1,3 milioane de dolari de la rude şi prieteni în 1977. De numele său se leagă restructurările de la Chrysler şi Lehman Brothers, dar şi de al doilea faliment al Argentinei. În 2008, Elliott a cumpărat obligaţiuni de stat emise de Argentina pentru 48,7 milioane de dolari. Compania a cerut plata integrală, incluzând dobânzi şi penalităţi, echivalent al unei sume care se ridică la 1,44 miliarde de dolari, potrivit Huffington Post. Adică un câştig de 30 de ori mai mare decât investiţia făcută de Singer. Diferendul cu autorităţile de la Buenos Aires se dispută acum la curţile internaţionale. Mai înainte de Argentina, Singer a scos bani din Peru şi Congo. În 1996 a recuperat o datorie de 58 de milioane de dolari, pe care a cumpărat-o mai înainte cu 11,4 milioane de dolari. De la guvernul din Congo a primit 90 de milioane de dolari, pentru datorii pe care le-a cumpărat cu mai puţin de 20 de milioane de dolari.

Mihai Antonescu, Bursa: „FP, o construcție șubredă“

„FP e alcătuit din participaţii la societăţi nu tocmai transparente, 13 listate (28%), 32 nelistate (61%), nerentabile, cu perspective de a deveni nerentabile sau imprevizibile, administrate dubios, căpuşate de grupurile care le-au luat în arendă, în unele cazuri. Acţionarii au dobândit, în semnificativă proporţie, părţile deţinute, prin trafic pe o piaţă haotică de drepturi litigioase, evaluate după criterii obscure, achiziţionate la valori profund discrepante. Principalele deţineri ale FP sunt la companii şubrede, fără producţie competitivă, fără planuri viabile, fără cercetare şi proiectare care să promită articole revoluţionare destinate unei pieţe determinate. Companii care depind de reglementări de preţ, de politica acţionarilor majoritari, de resurse naturale. Reducerea capitalului şi a valorii titlurilor nu e nici o surpriză, nici o nenorocire, în sine. Nici distribuirea a jumătate de miliard de lei, în compensaţii de 5 bani, nu e un lucru total greşit“.

EXPLOZIE DEVASTATOARE INTR-UN ORASEL MERSEYSIDE DE LANGA LIVERPOOL ,SOLDAT CU 34 DE RANITI!

26 mart.

 

content-image

content-image

content-image

content-image

Cel puțin 34 de persoane au fost rănite, iar mai multe clădiri au fost distruse noaptea trecută într-o posibilă explozie de gaz care a avut loc într-un orăşel englez situat lângă Liverpool.

”Explozia a zburat pereţii şi a dus la prăbuşirea unui acoperiş. De asemenea, există avarii la nivelul locuinţelor din apropiere”, a declarat un reprezentant al pompierilor.

Două persoane sunt în stare gravă, iar pagubele produse de explozie sunt majore.

”S-a auzit ca un cutremur. Întreaga noastră casă s-a zguduit. Am crezut că geamurile vor fi spulberate. Ştiu oameni care locuiesc 8-10 kilometri distanţă şi au auzit explozia”, a declarat Lew Hopkis, care locuieşte în apropierea exploziei din Merseyside.

%d blogeri au apreciat asta: