FRATIA PENALULUI CRESCUT DE SECURITATEA LUI CEAUSESCU”OMUL NOU”KLAUS WERNER JOHANNIS SI SRI!

SRI si-a prezintat miercuri bilanțul.

La evenimentul participă, alături de conducerea Serviciului, președintele României, Klaus Iohannis, președintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, Adrian Țuțuianu, precum și membri ai acestei comisii.

După ziua bilanţului, Comisia SRI va începe controalele la unităţile centrale ale Serviciului.

Comisia SRI a stabilit, pe 14 martie, să efectueze controale la unităţi SRI centrale şi din teritoriu, unele controale fiind notificate prealabil, altele fiind inopinate. El a arătat că există deja o tematică de control elaborată şi că în cadrul acestor controale se vor verifica date, informaţii, documente.

Președintele Klaus Iohannis a felicitat SRI pentru activitatea din 2016 și pentru succesele ”necunoscute”, arătând că așa este normal pentru un serviciu secret. De asemenea, președintele le-a cerut celor de la SRI ”echidistanță și echilibru”.

”În calitate de pilon al securității naționale, SRI se bucură de respectul partenerilor, beneficiarilor și al societății. Am apreciat eforturile făcute de SRI pe parcursul anului trecut. România și românii au rămas într-o zonă de siguranță datorită activității SRI și a parteneriatelor cu serviciile străine.

Am remarcat că SRI și-a menținut și în 2016 reputația de partener de încredere la nivel internațional. Aștept în continuare același nivel informațional oferit de SRI, necesar pentru luarea unor decizii importante.

Am cerut SRI echilibru și echidistanță necondiționată în desfășurarea actiunilor acestora, cât și parteneriat cu cetățeanul, în slujba căruia este chemat să lucreze”, a spus Klaus Iohannis.

 

https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fstiripesurse.ro%2Fvideos%2F1409286249094035%2F&show_text=0&width=560

PENALUL PUSCARIABIL KLAUS WERNER JOHANNIS,NU II VA REVOCA PE „LAZARICA” SI „LULUTZA” DIN FUNCTII DE FRICA DOSARELOR PENALE PE CARE LE ARE IN SERTARE SIBIANCA SA FIICA NOMENCLANTURISTULUI PCR SI PROCUROR CEAUSIST IOAN LASCU SPRIJINIT DE PROCURORUL CEAUSIST MONICA MACOVEI!

„Schimbarea generalului Florian Coldea din fruntea SRI a pus capat unei domnii de 11 ani in fruntea celei mai puternice institutii din Romania”, a scris jurnalistul Dan Andronic intr-un editorial publicat pe Evz.ro.

 

„Viziunea Generalului, asa cum i se spunea pe la spate, a fost una care a dus Romania intr-o fundatura. Amicitia/interesele/prietenia lui Florian Coldea cu Laura Codruta Kovesi si Livia Stanciu a facut ca trei institutii, ICCJ, SRI si DNA sa functioneze ca intr-o mare familie siciliana. Deciziile se luau la o reuniune oficiala sau privata, de obicei o masa, erau respectate de toti, nu exista mila.”, a spus Andronic.

Consultantul politic a dezvaluit cum s-a ajuns la condamnarea multor ‘grei’ din Romania. „Florian Coldea era cel care manevra situatiile in asa fel incat sa obtina rezultatul dorit. Cine-i statea in cale primea un cartonas rosu. Pentru Florian Coldea nu exista regula din fotbal cu doua galbene, ci trecea direct la rosu. Campul tactic, asa cum a denumit extrem de inspirat generalul SRI Dumitru Dumbrava, traseul dosarului penal de la indiciile SRI la condamnare definitiva, era ca o plasa din care nu aveai cum sa scapi daca purtai stigmatul cartonasului.

Perspectiva acestei plase intinse de cei trei “pescari” ii trimitea pe multi sa bata la poarta din Jandarmeriei. Sunt povesti celebre cu genti de bani, cu politicieni care tanjeau dupa o cafea cu directorul SRI si adjunctul sau, iar partidele de tenis Maior-Dragnea-Ponta-Coldea, cu Oprea si Dancu pe coada, au devenit celebre, fiind ilustrarea cea mai potrivita pentru stilul de lucru al celor care intindeau plasa. Nu erau doar evenimente mondene, relaxarea normala a unor oameni apropiati, se discutau chestiuni strategice si se rezolvau interese marunte in beneficiul ambelor parti, mandatul de prim-ministru al lui Victor Ponta reprezentand apogeul puterii atinsa de SRI si DNA.”, a mai scris jurnalistul.

Citeste si: Traian Basescu, despre noul prim-adjunct al SRI: ” Acest general tanar va…”

Dan Andronic a scris si despre cum a decurs ancheta interna a SRI in cazul Florian Coldea. „Florian Coldea a dat vina pe George Maior, spunand ca prezenta sa la intalniri cu oameni politici a fost posibila doar in virtutea faptului ca era chemat de directorul SRI. O jumatate de adevar, dar pe care George Maior, venit sa dea declaratii in fata comisiei, a sustinut-o.

Sedinta nu a decurs asa cum a fost ea prezentata. Respectiv pasajul care o descrie: “Prim-adjunctul Directorului a solicitat Directorului SRI, domnul Eduard Hellvig, eliberarea din functie si punerea la dispozitia si nevoile institutiei, dupa aproape 12 ani de cand exercita aceasta functie. Prim-adjunctul Directorului a prezentat motive ce tin de demnitatea si onoarea militara si de riscul afectarii grave a activitatii institutiei. In acest sens, Directorul SRI a solicitat Presedintelui Romaniei trecerea in rezerva a domnului general-locotenent Florian Coldea”, este cosmetizat puternic.

(…) Prin gestul lui Hellvig multi au inteles: Klaus Iohannis dadeau un semnal clar ca s-a incheiat o epoca. Nu era vorba de Epoca Basescu, ci Epoca Coldea!”, a scris Dan Andronic.

Citeste si: Sorin Rosca Stanescu: Noul asalt al dreptei

Jurnalistul crede ca situatia i se aplica si Laurei Codruta Kovesi. „Cam asa sta situatia si in cazul Laurei Codruta Kovesi. DNA este o institutie necesara, lupta anti-coruptie nu poate fi pusa sub semnul intrebarii. Dar nu poate fi facuta sub semnul inversunarii de tip Procurorul “Portocala”, un smenar al ideii de Justitie. Trebuie trasa o linie, iar Kovesi a gresit grav in cazul anchetarii OUG 13. A crezut, asa cum a crezut si Florian Coldea, ca totul este permis, ca daca spune tot timpul Noi Suntem DNA!, inseamna si Noi Suntem Statul! Poate ca la K2 si K4 lucrurile astea erau valabile, dar intr-un stat normal, nu. Atata timp cat avem o Constitutie, iar separatia puterilor in Stat nu a fost suspendata, cineva trebuie sa plateasca. Onorabil ar fi fost sa se retraga de buna voie, dar asa cum va spuneam in familiile siciliene, Onorabilitate = Vendetta. Ceea ce-i face extrem de periculosi, temuti si respectati.

Va avea curaj Klaus Iohannis sa o demita pe Kovesi? Eu cred ca nu, dar m-am mai inselat de cateva ori.

De fapt, este o intrebare la care vom primi raspuns in cateva zile.”, a incheiat Dan Andronic.

MINISTRUL TUDOREL TOADER,ABSOLVENT AL FACULTATII DE STIINTE JURIDICE AL UNIV.ALEX.IOAN CUZA DIN IASI,SPER CA NU VA FACE DE RAS PE PROFESORUL DE DREPT CONTITUTIONAL IOAN BENDITER SI PE CEILALTI PROFESORI UNIVERSITARI ,SI NU VA DEZAMAGI:”SPER CA VA ALEGE ONOAREA SI RESPECTUL FATA DE LEGE SI DECIZIA CCR DE REVOCARE DIN FUNCTIE A CELOR DOI SATRAPI AI REPUBLICII PROCURORILOR,’LAZARICA” PENALUL SI”LULUTZA” PENALA?,DAR MA GANDESC CA NE VA FACE DE RUSINE PE NOI,ALEGAND SLUGARNICIA SI RUSINEA SI NU-I VA REVOCA LA ORA 18,00 PE CEI DOI IN CIUDA DECIZIEI CCR,CARE IL OBLIGA PE MAFIOTUL PENAL KLAUS WERNER JOHANNIS SA-I REVOCE AUTOMAT!,DAR CE FACEA CU DOSARELE SALE PENALE SI ALE SOATEI SALE CARMENCITA!

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, urmează să prezinte, miercuri, într-o conferinţă de presă, concluziile evaluării activităţii procurorului general Augustin Lazăr şi a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. Anunţată iniţial pentru ora prânzului, conferinţa de presă a fost amânată pentru ora 18.00, a anunţat MJ.

 

Luni, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a venit la sediul Ministerului Justiţiei pentru o discuţie cu ministrul Toader.

Fac această precizare pentru a evita speculaţiile: în opinia mea, nu va fi dat afară nici unul dintre cei doi procurori, în ciuda Deciziei CCR!

N-am vrut pînă acum să exprim nici un punct de vedere, pentru a nu se interpreta că fac presiuni (nici nu ştiu cum aş putea face) ca personajul cel mai malefic al ultimului deceniu, Codruţa Kovesi, să fie trimis acasă. Am scris, în schimb, multe articole despre abuzurile incredibile ale procurorilor DNA, ca şi cînd episodul „Ordonanţa 13“ n-ar fi existat.
De la început vreau să exprim aprecierea pe care o am faţă de judecătorul Tudorel Toader, pentru cartea pe care o ştie şi, mai ales, pentru elocinţa sa, calitate a marilor oratori, a celor care fac din vorbire o artă a cuvîntului. Această apreciere va rămîne valabilă şi după anunţul de miercuri.

Însă ceea ce nu mai rămîne valabil în cazul în care ministrul Toader îi va salva pe Kovesi şi Lazăr este respectul faţă de meseria de judecător. Cu o carieră strălucită în spate, cu o experienţă la CCR de două mandate, aflat la o vîrstă respectabilă, Tudorel Toader are toate motivele să nu ţină cont de nici un fel de opinie venită din afara propriei sale convingeri. Dacă va rezista tuturor presiunilor, făcute în modul cel mai evident, Toader îşi va merita respectul nostru, dacă însă va ceda şi va căuta să împace pe toată lumea, înseamnă că este la fel ca orice alt politician, adică atent la ce spune ambasadorul SUA sau Monica Macovei!

De ce am rezerve faţă de decizia de miercuri? În primul rînd, pentru că nu am înţeles de ce nu a luat decizia imediat după publicarea motivării CCR. Faptul că Toader a anunţat mai întîi o evaluare managerială mi se pare suspect, căci aceasta nu are nici o legătură cu Decizia CCR! Putea să propună preşedintelui destituirea Codruţei Kovesi, de pildă, apoi, indiferent de hotărîrea lui Iohannis, putea să facă şi evaluarea managerială la DNA. Aşa însă, totul pare a fi o aşteptare pe timpul căreia să vadă cum va bate vîntul, ceea ce nu mai seamănă a independenţă, ci, din contră, dorinţa de a fi pe placul cuiva!

În al doilea rînd, prorogarea anunţului cu două zile este o minciună. Am văzut cu toţii că, exact în acest termen prorogat, la Ministerul Justiţiei a venit însuşi ambasadorul SUA, iar la numai cinci minute a sosit şi Laura Codruţa Kovesi! Oricît de naivi am fi, nu putem să credem că pur şi simplu aşa s-a întîmplat, că exact în acelaşi timp cei doi s-au nimerit taman la Ministerul Justiţiei.
Să ne imaginăm cum naiba s-au potrivit ceasurile ambasadorului şi al lui Kovesi: Klemm a stat circa o oră la minister, ceea ce înseamnă că şefa DNA a stat în maşină, pîndind momentul în care a ieşit ambasadorul, căci numai un tîmpit ar putea să-şi imagineze că Laura Codruţa Kovesi venea, aşa, agale, cu maşina spre minister, şi, coincidenţa naibii, exact cînd cobora, tocmai ieşea ambasadorul! Adică, dacă Klemm mai stătea cinci minute, Kovesi intra peste el în cabinetul lui Toader! Pe bune?

Se vede de la o poştă că totul era aranjat, că i s-a cerut ministrului Justiţiei să amîne anunţul deciziei sale tocmai pentru că ambasadorul a vrut să-i transmită un mesaj! De altfel, după cum am văzut, în toată această perioadă de după Decizia CCR, Kovesi nici măcar nu a fost chemată la minister. Şi atunci, ce evaluare a făcut Tudorel Toader? Sau de evaluat era altceva? În fond, Kovesi, ca procuror, conform art. 132, al. 1 din Constituţie, „îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei“! Dar tocmai despre încălcarea Constituţiei de către Kovesi şi Lazăr vorbea şi Decizia CCR!
Toate aceste semne de întrebare mă fac să am mari rezerve faţă de decizia anunţată miercuri. Cu ceva tot vom rămîne: vom afla ce şi cine sîntem în acest moment! Dacă Tudorel Toader va ceda presiunilor externe, înseamnă că pentru încă mult timp de aici înainte statul de drept rămîne doar o vorbă în vînt. Dacă ministrul va lua în calcul Decizia CCR, înseamnă că mai avem o şansă pentru a spera că ne-am reinstalat pe drumul bun.

Cei care s-au exprimat în favoarea instituţiilor de forţă ale statului („Codruţa, nu uita, / noi suntem de partea ta!“) am văzut că sînt extrem de activi în spaţiul public, în timp ce aceia care cred că abuzurile DNA trebuie să ducă la schimbări la vîrf sînt destul de tăcuţi, dacă nu cumva chiar indiferenţi.
Miercuri vom şti dacă gălăgia este mai importantă decît Legea şi dacă ministrul Justiţiei îi are în subordine pe procurori sau Codruţa Kovesi este deasupra tuturor, inclusiv a ministrului Justiţiei. Este marea provocare ce stă în faţa lui Tudorel Toader. Vom vedea miercuri ce a ales: onoare şi respect, sau slugărnicie şi ruşine?

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, este așteptat să vină cu raportul în ceea ce privește activitatea Laurei Codruța Kovesi, procuror șef al DNA. Între cei doi există se pare legături mai vechi decât am crede, pentru că Tudorel Toader a făcut parte din comisia care i-a acordat titlul de doctor în drept Laurei Codruța Kovesi, pe o lucrare suspectă de plagiat.

Jurnalistul Ovidiu Zară dezvăluie aceste legături și a găsit chiarși o imagine cu oamenii din jurul acestei mașinării.

”16 decembrie 2011. Procurorul sef al DNA. Laura Codruta Kovesi isi susținea teza de doctorat la Universitatea de Vest din Timisoara in fata unei Comisii formata personaje extrem de interesante:
– av. Dorel Julean – profesor de Procedura Penala, fost colaborator al Securitatii sub numele de „Sandu”;
– av. Viorel Pașca – coordonatorul lucrarii de doctorat a lui Kovesi – fost procuror comunist ce a avut legaturi cu Securitatea (FOTO alaturi de Toader Tudorel);
– Radu Motica – fost Decan al Facultatii de Drept şi Ştiinţe Administrative din Universitatea de Vest din Timişoara, prieten cu indrumatorul tezei de doctorat al lui Kovesi, av. Viorel Pasca;
– actualul ministru al Justitiei, Tudorel Toader – fost procuror comunist la Panciu intre 1986-1991, apoi avocat si ulterior decanul Facultăţii de Drept din 2004, directorul şcolii doctorale din 2005, rector al universităţii ieşene din 2016, prieten cu Viorel Pasca.

In afara acestor personaje pitoresti, in sala a mai fost o audienta care a avut rolul de a o sustine pe Kovesi: Mircea Criste – fost procuror general, George Maior – ex-seful SRI, generalul Florian Coldea, Marius Iacob – procuror general adjunct DNA, etc.
Interesant este ca inainte de izbuncirea scandalului privind doctoratul lui Kovesi, reporterii „Atac de Iasi” au devoalat relatia de prietenie dintre Tudorel Toader (era si membru in C.N.A.T.D.C.U.) si Viorel Pașca – conducatorul de doctorat al sefei DNA, cei doi fiind surprinsi la un sprit (FOTO)”, scrie Ovidiu Zară.

Ulterior, ea a declarat că nu i s-a cerut demisia şi că nu intenţionează să îşi dea demisia.

„Nu mi-a cerut demisia, nu intenţionez să-mi dau demisia, nu am de ce să îmi dau demisia, DNA şi-a făcut treaba. A fost o discuţie despre care nu doresc să dau foarte multe detalii, veţi afla după ce se termină această etapă”, a precizat Kovesi.

Întrebată dacă a acţionat corect în ceea ce priveşte instrumentarea dosarul privind OUG 13, Kovesi a răspuns: „Întotdeauna am acţionat corect”.

Pe 12 martie, ministrul Justiţiei anunţa că va face o evaluare a activităţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a DNA.

„Prin intermediul colegilor mei de la Ministerul Justiţiei, voi face o fundamentare, o evaluare a activităţilor desfăşurate de Ministerul Public pe de o parte, de DNA, pe de altă parte. Şi atunci, evaluarea va avea două componente: pe de o parte, cea profesională, pe cauze, pe de altă parte, cea managerială, privind instituţiile pe care domniile lor le conduc. După ce am discuţia cu dânşii şi voi face această evaluare pe două direcţii, voi stabili măsurile pe care le voi lua şi voi comunica presei hotărârea pe care o voi lua”, spunea atunci Tudorel Toader.

ION FICIOR ,FOSTUL TORTIONAR UCIGAS FOST COMANDAT AL COLONIEI DE MUNCA DE LA PERIPRAVA CONDAMNAT LA 20 DE INCHISOARE!

Ioan Ficior, fostul comandant al Coloniei de muncă Periprava, a fost condamnat miercuri de ÎCCJ la 20 de ani de închisoare.

Decizia este definitivă.

Torţionarul Ion Ficior a fost trimis în judecată, luni, de procurorii Parchetului General, fiind acuzat de infracţiuni împotriva umanităţii. Ficior a fost comandant al închisorii Periprava, iar în această perioadă 103 oameni au murit în penitenciar din cauza relelor tratamente la care au fost supuşi. Ştiri pe aceeaşi temă Surorile lui Corneliu Coposu, audiate ca martori în dosarul în care es… Torţionarul Ioan Ficior, 85 de ani, acuzat că în perioada în care a condus închisoarea de la Periprava a impus un regim de detenţie inuman, în urma căruia au murit 103 deţinuţi, a fost trimis în judecată fiind acuzat de infracţiuni împotriva umanităţii. Ficior va fi judecat de magistraţii Curţii de Apel, iar dacă va fi găsit vinovat, riscă detenţia pe viaţă. În rechizitoriul trimis ieri instanţei, anchetatorii explică pe larg modul în care Ficior a condus închisoarea de la Periprava în perioada august 1958 – noiembrie 1963, cât a fost comandant. Abuzurile comise aici sunt descrise ca «anarhice», „fără a ţine socoteală de prevederile regulamentare”, spun anchetatorii. „Deţinuţii erau bătuţi crunt şi legaţi cu cătuşe de copaci timp de mai multe ore. Erau izolaţi complet de familii şi de orice alte persoane, de lumea externă în general, condiţiile de cazare erau mizerabile, frigul insuportabil în barăci, iar sancţiunile fizice erau crunte pentru abateri minore. De asemenea, hrana era deficitară, deţinuţii fiind în permanenţă înfometaţi şi însetaţi, lipsa apei potabile era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre. Regimul impus nu asigura sub nicio formă condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung, având în vedere că de cele mai multe ori sentinţele se întindeau pe o perioadă care depăşea 10 ani”, mai explică procurorii, care arată că deţinuţii politici erau privaţi de drepturile fundamentale ale omului şi supuşi „la un tratament de natură să ducă la distrugerea fizică”. Cel mai tânăr deţinut care a murit avea 19 ani De asemenea, anchetatorii arată în document că deţinuţii înfometaţi erau puşi să muncească în condiţii grele de dimineaţă până seara. „Aceştia nu se puteau odihni corespunzător, camerele fiind supraaglomerate, şi nu se puteau spăla. Condiţiile insalubre duceau la îmbolnăvirea deţinuţilor, caz în care aceştia erau scoşi la muncă în continuare şi nu primeau îngrijiri medicale. La toate acestea se adaugă violenţele psihice exercitate de conducătorul unităţii direct sau prin subalternii săi”, mai arată anchetatorii. Sărea cu calul peste trupurile deţinuţilor Potrivit actului de sesizare a instanţei, Ioan Ficior a rămas în amintirea deţinuţilor drept un om de o cruzime deosebită. „Fost comandant şi la Poarta Albă, în 1954, Ficior a conceput şi ordonat măsuri represive inumane, de o cruzime şi ferocitate extreme: „deţinuţii care încălcau interdicţiile fixate de comandant, mâncând de pe câmp porumbul crud, erau pedepsiţi de un tribunal, în cadrul unui spectacol în toate detaliile şi urmat de bătaie. Obişnuia să sară cu calul peste trupurile deţinuţilor “, este declaraţia unui fost deţinut, ataşată la rechizitoriu. Un alt fost deţinut le-a povestit procurorilor că în cadrul coloniei de la Periprava existau şi trei adventişti care, din motive religioase, nu puteau munci sâmbăta, însă Ioan Ficior i-a obligat s-o facă. „Era sfârşitul lui februarie 1961. Lângă locul unde munceam, la nici 10 metri era un canal cu apă, în care apa era până la genunchi şi era îngheţată. Le-a legat mâinile la spate cu sârmă ghimpată, cu apa până la genunchi şi îi punea să se uite cu ochii deschişi la soare, dacă coborau privirea erau bătuţi. Au fost ţinuţi aşa pe toată perioada în care noi am muncit. Acest lucru s-a făcut din ordinul lui Ficior”, se arată în documentul citat. În urma analizării mai multor documente oficiale, procurorii au descoperit că în acea perioadă au avut loc 103 decese, în 1960 fiind înregistrate cele mai multe, mai exact 53. Cel mai tânăr deţinut a murit în anul 1960 şi avea 19 ani, iar cel mai în vârstă a decedat la 71 de ani în anul 1961. Niciun deţinut nu era încredinţat familiilor după deces, ci erau îngropaţi în gropi comune, fără sicrie şi fără preot, se arată în rechizitoriul prin care torţionarul a fost deferit justiţiei. Colonia de muncă Periprava Colonia de muncă de la Periprava era situată pe Grindul Letea, în Delta Dunării, la 30 de km de vărsarea braţului Chilia în Marea Neagră. Deţinuţii transferaţi la Periprava au fost cazaţi iniţial în corturi şi pe bacuri. Primele barăci au fost construite în anii 1958-1959 şi erau din paiantă, fără fundaţie şi acoperite cu stuf. Iniţial, închisoarea era pentru deţinuţi de drept comun, însă reprofilarea ei s-a realizat în 1959, când aici au fost aduşi deţinuţi politici şi internaţi administrativ. De ce au murit deţinuţii de la Periprava 15 decese au fost cauzate de enterocolită cronică sau acută, asociată sau nu cu alte afecţiuni. Una dintre afecţiunile cu care se asociază enterocolita este caşexia 19 decese au fost cauzate de tuberculoză şi/sau pneumonie 21 de decese au fost cauzate de diverse afecţiuni ale aparatelor digestiv şi excretor 32 de decese au fost cauzate de afecţiuni cardiace

Citeste mai mult: adev.ro/nahvwz

LAURA BADEA A FOST ALEASA PRESEDINTA A FEDERATIEI ROMANE DE SCRIMA!

Laura Badea a fost aleasă, miercuri, în funcția de președinte al Federației Române de Scrimă, potrivit Agerpres.

În cadrul Adunării Generale, Laura Badea a primit 32 de voturi, în timp cel al doilea candidat, Marius Florea, a obținut 18 voturi, un vot fiind anulat.

Laura Badea a lucrat peste 12 ani la Comitetul Olimpic și Sportiv Român. Al doilea candidat din cei înscriși în cursă, Marius Florea, a fost secretar general al Federației de specialitate.

NAZISTUL KLAUS WERNER JOHANNIS ,SELFIE LA ROMA SI UITAND DE SCLAVELE ROMANCE DIN ITALIA!

«La câteva sute de km de locul unde s-a făcut această foto zilele acestea sunt cetățeni români, în special femei violate, bătute, ținute în sclavie.

Nu cer nimic domnului președinte, că nu înțelege oricum ce aș vrea să exprim prin aceasta postare, însă First Lady ar fi trebuit să aibă ceva de spus.

Oricum s-a schimbat stilul, nu mai avem “băi de mulțime” cu Diaspora “Stupid”»

Comentariul la fotografiile făcute de Klaus Iohannis la Accademia di Romania de la Roma aparține lui Pavel Croitoru, militant pentru drepturile românilor din Italia, fost vicepreședinte PNȚCD și fost aspirant la candidatura la parlamentare în Diaspora.

Preşedintele Klaus Iohannis, aflat la Roma la Summit-ul aniversar al UE, s-a întâlnit, la Accademia di Romania, cu studenţi şi cadre didactice române din Italia. El a evitat să facă vreo referire la subiectul sclavelor române din Italia, femei bătute și violate despre care presa internațională a scris recent.

Iohannis le-a spus studenţilor şi cadrelor didactice române că a fost o solicitare să meargă la Accademia di Romania: “Vreau să vă spun că apreciez foarte mult faptul că dumneavoastră, cei care studiaţi peste hotare, aţi rămas conectaţi la evoluţiile din ţară şi sunteţi interesaţi de ceea ce se întâmplă cu viitorul Uniunii Europene., fiindcă despre asta a fost întâlnirea şefilor de state şi guverne. Totodată, cadrele didactice care vă ghidează în activitatea academică au un rol esenţial în procesul de a transforma România în ţara puternică şi educată pe care ne-am propus cu toţii să o construim”, a afirmat preşedintele, în discursul de la Accademia di Romania.

ALTETA SA REGALA CHARLES ,PRINTUL DE WALES INCEPE DE ASTAZI PANA VINERI O VIZITA IN ROMANIA UNDE SA VA INTALNI CU KLAUS WERNER JOHANNA ,SCUZE JOHANNIS SI PREMIERUL SORIN GRINDEANU!

Prințul de Wales va avea întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Sorin Grindeanu, dar şi cu organizaţii care lucrează în domenii variate.

 

Prinţul de Wales îşi începe, miercuri, vizita oficială în România, care reprezintă, potrivit ambasadorului Marii Britanii la Bucureşti Paul Brummell, celebrarea forţei legăturilor dintre cele două ţări.

„Aceasta va fi a doua vizită oficială a Alteţei Sale, dar nu este străin de România. Face frecvent vizite private aici. Este un mare prieten şi admirator al României, are o fundaţie aici, care susţine prezervarea arhitecturii tradiţionale şi dezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale, spre exemplu”, a afirmat diplomatul britanic, potrivit Agerpres.

Paul Brummell a arătat că Prinţul Charles va avea întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Sorin Grindeanu, dar şi cu organizaţii care lucrează în domenii variate, dar care „au un numitor comun – implică o colaborare, într-un fel sau altul, între Marea Britanie şi România”.

„Cred că acesta este mesajul principal: că vizita Alteţei Sale reprezintă celebrarea modalităţilor, de o diversitate imensă, prin care oamenii şi organizaţiile din România şi Marea Britanie colaborează pentru a face lucruri bune”, a precizat Brummell.

Administraţia Prezidenţială a anunţat că preşedintele Klaus Iohannis îl va primi, miercuri, pe Prinţul Charles la Palatul Cotroceni şi că temele de discuţie vor viza dezvoltarea şi aprofundarea relaţiei de Parteneriat Strategic dintre România şi Marea Britanie, inclusiv în domeniul securităţii, evoluţia relaţiilor dintre cele două ţări în perspectiva Brexit, cu accent pe situaţia comunităţii româneşti din Marea Britanie, precum şi ampla activitate caritabilă desfăşurată de Prinţul de Wales în România.

Şeful statului îi va conferi Prinţului Charles „Steaua României” în Grad de Mare Cruce, în semn de „preţuire pentru activitatea în România şi pentru promovarea imaginii acesteia în lume”.

Vizita oficială a Prinţului Charles în România se încheie vineri.

PASE CU 3 MILIOANE.CINE AR TREBUI SA VOTEZE PROPUNEREA DE REVIZUIRE A CONSTITUTIEI CONFORM DECIZIEI CCR!

 

Ȋn luna mai a anului trecut, Coaliția pentru Familie a înregistrat la Senat, pentru dezbatere, propunerea legislativă de revizuire a Constituției României. La 7 iunie 2016, proiectul legislativ a fost prezentat în Biroul Permanent al Senatului și transmis apoi Curții Constituționale a României (CCR), pentru verificarea respectării dispozițiilor constituționale privind revizuirea Constituției, precum și a celorlalte condiții prevăzute de lege.

La CCR fuseseră depuse și listele cu semnăturile celor 3 milioane de români care doresc revizuirea Constituției, prin modificarea art. 48, alin (1), astfel încât acesta să prevadă că  „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie (n.r. – și nu între soți, așa cum este formulat acum), pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”

Ȋn iulie 2016, CCR a decis, cu unanimitate de voturi, că „inițiativa legislativă a cetățenilor intitulată «Lege de revizuire a Constituției României» îndeplinește condițiile prevăzute de art.150 și art.152 din Constituție”.

A fost prima, dar și ultima decizie asumată în legătura cu această inițiativă legislativă ce are în spate voința declarată a 3 milioane de cetățeni români. Toți, cu drept de vot. Ținând cont de faptul că nu au avut dreptul să semneze pe liste decât cetățenii cu domiciliu în România, numărul celor care susțin această inițiativă legislativă este mai mare decât numărul celor care au votat PSD la ultimele alegeri parlamentare (45% din 7.200.000 prezenți la urne).

3 milioane de alegători chiar pot face diferența. Și, deși asta ar trebui să-i motiveze, parlamentarii vechi și noi n-au făcut altceva decât să desconsidere voința acestor oameni. Pas cu pas.

Mai întâi, s-a spălat pe mâini Senatul

La 14 octombrie 2016, deci după ce a decis că inițiativa legislativă este constituțională, CCR a comunicat Senatului hotărârea. Nu a făcut asta Coaliția pentru Familie, nu vreun cetățean din cele de 3 milioane de semnatari, ci însăși CCR, garant al supremației Constituției.

Foto 1

Mai mult decât atât, în Decizia nr.580 din 20 iulie 2016, prin care s-a pronunțat asupra acestei inițiative legislative, CCR preciza, negru pe alb, că hotărârea luată „se comunică inițiatorilor revizuirii, precum și Președintelui Senatului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Nu Președintelui României, nu Președintelui Camerei Deputaților, ci Președintelui Senatului.

Proiectul a fost prezentat Biroului Permanent al Senatului și apoi trimis pentru raport la Comisia juridică și la Comisia pentru constituționalitate și libertăți civile. Secretarul general al Senatului a trimis adrese către Secretariatul General al Guvernului și către ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul, solicitându-le punctele de vedere.

La 3 noiembrie 2016, cele două comisii din Senat au anunțat că „supun spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului, raportul comun de admitere a propunerii legislative. Ȋn raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor constituționale și urmează a fi supusă votului plenului Senatului, potrivit art.151, alin.(1) din Constituția României, republicată, care prevede că «Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaților și de Senat, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere».”

Pe 7 noiembrie, proiectul a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Senatului. Și toată lumea aștepta votul final. Inutil, pentru că onor parlamentarii au intrat în campanie electorală, preocupați fiind de obținerea unui nou mandat. După ce s-au văzut cu voturile în căruță, și-au reamintit, vag, și de propunerea legislativă susținută de cele 3 milioane de români.

Iar în 6 februarie a.c., la Biroul Permanent al Senatului, în ședința condusă de Niculae Bădălău, Șerban Nicolae a propus „aprobarea scoaterii de pe ordinea de zi a Senatului și transmiterea către Camera Deputaților a propunerii legislative”. Vă redăm integral stenograma acelui moment:

„Domnul Niculae Bădălău: Punctul 8, scrisoarea Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, prin care înaintează propuneri cu privire la procedura de revizuire a Constituției României.

Domnul Șerban Nicolae: Dacă îmi îngăduiți.

Domnul Niculae Bădălău: Vă rog.

Domnul Șerban Nicolae: Foarte rapid vă sintetizez. Am mai avut discuția asta. Ceea ce propunem noi de la cele două comisii:

Unu – pe ordinea de zi a plenului să fie înscris ca punct aprobarea scoaterii de pe ordinea de zi a Senatului și transmiterea către Camera Deputaților a propunerii legislative, urmând ca cei de la Cameră să se pronunțe mai înaintea noastră.

A doua chestiune – propunem modificarea Regulamentului Senatului pentru asemenea ipoteză de inițiativă de revizuire a Constituției. Noi nu avem în Regulament o procedură distinctă, deși Constituția instituie o procedură distinctă pentru legile constituționale față de legile organice și ordinare.

Și a treia chestiune – este vorba de o solicitare către Birourile permanente reunite, pe care o să o facem și acolo, prin dumneavoastră, ca și regulamentul activităților comune să suporte aceleași modificări pentru procedura de revizuire a Constituției.

Domnul Niculae Bădălău: De acord.

Domnul Șerban Nicolae: Pentru primă fază, prima chestiune este de punere pe ordinea

de zi a primului plen a scoaterii de pe ordinea de zi a acestui punct. Și transmiterea către Comisia pentru regulament a propunerii de modificare a Regulamentului.

Domnul Niculae Bădălău: Vă rog, domnule președinte.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Ca membru al Comisiei pentru constituționalitate, susțin tot ce a spus domnul președinte, pentru că este o decizie pe care am luat-o în comisie ca să putem să deblocăm situația cu inițiativa. Mulțumesc.

Domnul Niculae Bădălău: Mulțumesc. Domnul vicepreședinte.

Domnul Remus Mihai Goțiu: Nu am înțeles care ar veni, până la urmă, comisia decisivă. Intenționăm să fie plen reunit să decidem?

Domnul Șerban Nicolae: Nu. Prima Cameră care se pronunță este Camera Deputaților. Este ordinea dată de Constituție. Noi ne pronunțăm după Camera Deputaților, dar nu în calitate de Cameră decizională, ci pe procedura care implică, în caz de divergență, medierea. Și atunci, noi doar o transmitem la Cameră, urmând ca ei să introducă în circuitul legislativ la Cameră inițiativa de revizuire a Constituției privind modificarea unui articol.

Domnul Niculae Bădălău: Le trimitem la regulament și Cameră. Mulțumesc, domnule președinte. De acord.”

La 8 februarie, Senatul a trimis inițiativa legislativă Camerei Deputaților. Ȋn locul lui Călin Popescu Tăriceanu a semnat adresa chiar Niculae Bădălău, vicepreședinte al Senatului.

Ieri, Camera Deputaților s-a spălat pe față

A greșit CCR, așa cum susțin senatorii de mai sus, atunci când a considerat că Senatul este prima cameră sesizată?

Cea care stabilește ordinea în care sunt sesizate Camerele e chiar Constituția României. Art. 75, alin (1) prevede că „se supun spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi și propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaționale și a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum și proiectele legilor organice prevăzute la (…). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii și adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului.”

Există legi constituționale, legi organice și legi ordinare. Clasificarea lor se realizează pe criteriul conținutului reglementărilor, dar și pe cel al procedurii de adoptare. Legile constituționale sunt cele de revizuire a Constituției (art.73, alin.2).

Iar art.75, alin. (1) stabilește că, în cazul legilor constituționale, nu Camera Deputaților e primă Cameră sesizată. De altfel, acest lucru este prevăzut și de art.92, alin (8) din Regulamentul Camerei Deputaților.

Ȋn 2003, șase deputați și trei senatori au depus un proiect de lege pentru organizarea și desfășurarea referendumului național privind revizuirea Constituției. Prima cameră sesizată a fost Senatul, iar proiectul a fost adoptat, devenind Legea 375/2003. Și nimeni n-a pus atunci la îndoială că acela ar fi fost traseul legislativ corect.

Ajunsă la Camera Deputaților în 13 februarie a.c., inițiativa legislativă e trimisă la cules de avize prin Comisii. Ȋn 7 martie, proiectul primește și raportul favorabil al Comisiei Juridice și e gata să intre pe ordinea de zi a plenului. Minunea se întâmplă luni, 27 martie, când deputații își declară, pe rând sprijinul personal, dar și în numele grupului parlamentar din care fac parte (PSD, ALDE, PMP). A doua zi, urmează votul final.

Și, nu-i magie, e piftie, proiectul dispare iar de pe ordinea de zi. De ce? Pentru că din nou parlamentarii încep să se scarpine șecspirian în creștet, întrebându-se cine ar trebui să fie prima Cameră sesizată. Iar dilema îi lovește, exact ca la Senat, nu atunci când proiectul e înregistrat la Biroul Permanent, nu când e discutat în comisii, ci fix înainte de votul final. Cu același argument, de tipul „să fie bine, ca să nu fie rău”.

„A fost o dezbatere de dimineață, dacă am fi sau n-am fi prima Cameră sesizată”, a declarat, pentru Active News, Florin Iordache, deputat PSD. „Și s-a stabilit că e nevoie de o întâlnire a Birourilor Permanente reunite, pentru a tranșa această problemă”.

Probabil că Birourile reunite vor ajunge la concluzia că nu Parlamentul României, ci cel al Republicii Moldova ar trebuie să legifereze organizarea referendumului pentru care au semnat 3 milioane de cetățeni.

Știți ce înseamnă 3 milioane?! Sunt toți oamenii din București, plus Iașiul, Timișoara și Cluj-Napoca. Nici Casa Poporului nu-i îndeajuns de mare, ca să nu poată fi înconjurată!

ENEL I-O CONFIRMAT PREMIERULUI SORIN GRINDEANU CA VA PLATI DATORIA DE 400. MILIOANE EURO CATRE ROMANIA!

Directorul Enel România, Georgios Stassis, i-a comunicat marți, 28 martie, premierului Sorin Grindeanu că gigantul energetic italian va plăti până la sfârșitul acestui an suma de peste 400 de milioane de euro datorată statului român în urma deciziei Curții Internaționale de Arbitraj de la Paris.

Cei doi au avut o întâlnire la Palatul Victoria, principalele teme abordate fiind securitatea energetică a României și oportunitățile de investiții în acest domeniu. Autoritățile de la București au cerut italienilor 521 milioane de euro în contul a 13,57% din pachetul de acțiuni al celui mai important distribuitor de curent din țară, Electria Muntenia Sud, vândută în 2007 către Enel. Compania italiană nu a fost de acord cu această suma și a oferit 250 milioane de euro. Ministerul Energiei, condus la acea vreme de Răzvan Nicolescu, a refuzat şi a iniţiat în 2014 demersurile împotriva Enel. În 2007, s-a semnat contractul de privatizare al Electrica Muntenia Sud, societate care distribuie electricitate în București. Enel a plătit pentru 50% din capital și pentru majorarea de până la 64% 820 de milioane de euro.

Autoritățile române au susținut că italienii aveau obligația prin contractul de privatizare să cumpere până la finele lui 2012 cote de câte 13,57% din participațiile rămase în posesia statului la Enel Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia (entităție formate după spargerea Electrica Muntenia Sud), fapt ce nu s-a întâmplat. Curtea de la Paris a acceptat poziția părții române și a stabilit suma la 401 milioane de euro.

Enel este prezentă pe piața din România în distribuția, furnizarea și producția de electricitate. Italienii susțin că până în prezent au investit 3 miliarde de euro în dezvoltarea operațiunilor sale locale și că în următorii doi ani vor mai investi 330 de milioane de euro.

ZIUA Z PENTRU LAURA CODRUTA LASCU-KOVESI SI AUGUSTIN LAZAR:”CINE CONDUCE -MINISTRUL JUSTITIEI SAU PROCURORII!”

 

Tudorel Toader, ministrul Justiției, va prezenta miercuri la ora 18.00 rezultatele evaluării activității șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, și a procurorului general, Augustin Lazăr. Acum o lună, decizia CCR cu privire la legalitatea anchetei deschise de DNA asupra membrilor Guvernului a debusolat politicienii. Între timp, s-au cerut și s-au retras demisii ale șefilor celor două instituții, s-au publicat sondaje de opinie, s-au făcut declarații contradictorii.

În urmă cu o lună, Curtea Constituțională a stabilit că DNA și-a depășit competențele și a generat un conflict constituțional cu Guvernul atunci când a deschis o anchetă împotriva modului de adoptare a controversatei ordonanțe 13.
„Având în vedere că prin ordonanța din 1 februarie 2017 a Direcției Naționale Anticorupție se reține că «nu există vreunul dintre cazurile care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale» și, în consecință, se dispune începerea urmăririi penale și se efectuează acte de urmărire penală cu privire la săvârșirea infracțiunilor menționate în denunț, apare cu evidență faptul că Ministerul Public, ca parte a autorității judecătorești, s-a considerat competent să verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative și, implicit, legalitatea adoptării ordonanței de urgență a Guvernului. O astfel de conduită echivalează cu o încălcare gravă a principiului separației puterilor în stat, deoarece Ministerul Public nu doar că își depășește atribuțiile prevăzute de Constituție și de lege, dar își arogă atribuții ce aparțin puterii legislative sau Curții Constituționale.
Curtea constată că prin verificarea circumstanțelor în care a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017, Direcția Națională Anticorupție și-a arogat competența de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care excedează cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj instituțional din perspectiva dispoziţiilor constituţionale ce consacră separaţia şi echilibrul puterilor în stat“, se arată în motivarea CCR.

Majoritatea membrilor Curții au luat această decizie deoarece au considerat că „începerea urmăririi penale presupune activități de cercetare și anchetă penală cu privire la modul în care Guvernul și-a îndeplinit atribuțiile de legiuitor delegat“ și că acțiunea Parchetului încetează să mai fie legitimă, „devenind abuzivă, întrucât depășește competența stabilită de cadrul legal în vigoare. Mai mult, acțiunea Ministerului Public creează o presiune asupra membrilor Guvernului, care afectează buna funcționare a acestei autorități sub aspectul actului legiferării, având drept consecință descurajarea/intimidarea legiuitorului delegat de a-și exercita atribuțiile constituționale“, mai afirmă CCR.
În concluzie, din aceste motive, Curtea constată „existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –, Direcția Națională Anticorupție, pe de o parte, și Guvernul României, pe de altă parte“.

Accidentul Binomului

Senatorul Valer Marian acuză Parchetul General că sub conducerea Laurei Codruța Kovesi l-a favorizat și pe generalul Florian Coldea, prim adjunct al directorului SRI, în cazul accidentului de circulație comis de acesta cu un autoturism de serviciu, în perioada 2007-2008, pe Șoseaua Ștefan cel Mare din București. Coldea a suferit răni grave la cap și a fost dus de urgență la o clinică de pe strada Batiștei. În autoturism s-a aflat, ca pasager în partea dreaptă față, Laura Codruța Kovesi, care a suferit un șoc și a fost internată ulterior la neurologie. Dosarul accidentului a fost mușamalizat de Secția Parchetelor Militare din Parchetul ÎCCJ. Există suspiciuni că în cauză nu au fost efectuate cercetări temeinice față de generalul Coldea, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui autovehicul cu o alcoolemie peste limita legală.

Kovesi, fan RCS&RDS

Emil-Florin Nemeș, coordonatorul de Marketing și PR al RCS&RDS, a avut o relație apropiată încă din 2012 cu Kovesi, scriu cei de la Cațavencii.
În această perioadă, imediat după numirea ei la conducerea DNA, Sorin Alexandrescu, şeful Antena Group, a fost arestat preventiv pentru şantajarea grupului RCS&RDS.
Kovesi a negat orice legătură între cele două fapte: „Simpla împrejurare că, de-a lungul timpului, am avut relaţii personale cu persoane angajate la o societate comercială nu poate să afecteze imparţialitatea sau legalitatea unui dosar instrumentat de colegii mei din cadrul DNA“.

Favorizarea familiei

De-a lungul perioadei în care Kovesi a condus Parchetul General și DNA au existat suspiciuni legate de favorizarea unor membri ai familiei sale în anumite dosare penale.
Ioan Lascu, tatăl lui Kovesi, nu a fost cercetat în dosarul în care au fost condamnați fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu Nicușor Florin Apostu și omul de afaceri Ilie Carabulea, deși din stenograme rezultau elemente de complicitate la faptele inculpaților sus menționați, cu care Lascu se afla în relații foarte apropiate. Au fost tergiversate patru dosare penale ce au ca obiect fraude de zeci de milioane de euro la
TRANSGAZ, în care este vizat și fratele său, Sergiu Lascu, fost director adjunct la această companie.
Fostul soț Eduard Kovesi a beneficiat de neînceperea urmăririi penale într-un dosar înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, iar un verișor primar a fost condamnat, tot cu suspendare condiționată, pentru infracțiuni de corupție comise în calitate de funcționar public în cadrul ANAF.

Anchete cu nereguli

Kovesi se lăuda la bilanțul DNA pe 2016 că instituția pe care o conduce nu are niciun dosar restituit definitiv procurorilor. Fals. Florica Roman, judecătoare la Curtea de Apel Oradea, trimisă în judecată de DNA, alături de alți trei judecători, sub acuzația de abuz în serviciu, o contrazicea pe Laura Codruța Kovesi. „Mă abțin să comentez despre alte dosare, însă în dosarul care mă privește există o hotărâre definitivă a ÎCCJ care constată grave nereguli făcute de procurorii DNA care ne-au anchetat, violări de proceduri și drepturi, acțiuni abuzive și arbitrare care au condus la restituirea definitivă a dosarului la DNA.“ Prin Încheierea definitivă nr. 231/2016, din dosarul 854/33/2014/a1, ÎCCJ a reținut: „În acest context, procedând la propriul examen al legalității actului de sesizare, în limitele efectului devolutiv al contestaţiei, judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanţei de control judiciar constată, în situaţia inculpaţilor Florica Roman şi Gheorghe Jurcă, că actul de sesizare este caracterizat prin imprecizie, fiind lipsit de detalii esenţiale privind faptele presupus comise de aceşti inculpaţi, ceea ce semnifică nerespectarea dispoziţiilor art. 328 C.pr.pen. şi determină încălcarea dreptului la un proces echitabil, inculpaţii fiind privaţi de informaţii suficiente pentru a înţelege în mod precis învinuirea care li se aduce şi a cunoaşte limitele în care ar trebui să-şi formuleze apărările. (…) Rechizitoriul cuprinde formulări cu caracter generic, nefiind descrise în detaliu acţiunile inculpaţilor Jurcă Gheorghe şi Roman Florica, încadrarea lor în succesiunea evenimentelor, de natură a determina, în concret şi complet, faptele de care sunt acuzaţi. Nici în cuprinsul actului de sesizare, nici cu ocazia stabilirii încadrării juridice şi nici prin ordonanţa de remediere a actului de sesizare nu s-a descris situaţia de fapt cu elementele sale esenţiale, procurorul nu a indicat, în baza unei interpretări proprii a probelor administrate în faza de urmărire penală, circumstanţele de timp (data, perioada), loc şi nici modalitatea în care inculpata Roman Florica ar fi comis faptele de care este acuzată, exigenţe de conţinut ale actului de sesizare a instanţei. (…) Descrierea deficitară a situaţiei de fapt în actul de sesizare dă naştere arbitrariului“.

Apropiații lui Băsescu, protejați

În dosarele penale întocmite, în perioada în care Kovesi a deținut funcția de procuror general al României, pentru Sorin Blejnar, acuzat de fapte săvârșite în timpul cât a fost comisar general adjunct al Gărzii Financiare (2005-2009) și președinte al ANAF (2009-2012), s-a dispus NUP. Niciuna dintre cele trei instituții abilitate să ancheteze faptele de corupție și de crimă organizată la adresa lui Sorin Blejnar, respectiv DNA, DIICOT, Înalta Curte de Casație și Justiție, nu l-a anchetat. Dosarul în care Blejnar a fost arestat preventiv pentru trafic de influență a fost instrumentat de Serviciul Teritorial Ploiești al DNA, în urma unui autodenunț al unui om de afaceri. Dosarul „Motorina“ a fost instrumentat de Serviciul Teritorial Brașov al DIICOT și Sorin Blejnar a fost condamnat în primă instanță la 5 ani de închisoare.
În dosarul ALRO (30/D/P/2007), Elena Udrea a fost cercetată de DIICOT pentru infracțiuni de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat și tentativă de subminare a economiei naționale, în perioada când era consilier prezidențial și șef al Cancelariei Prezidențiale. Atunci, SRI, condus de George Maior și de generalul Florian Coldea, a refuzat punerea în executare a mandatului de interceptare dispus de Înalta Curte de Casație și Justiție, la cererea lui Ciprian Nastasiu, procuror-șef adjunct al DIICOT. Acesta împreună cu Angela Ciurea, tot procuror-șef adjunct, au fost demiși din funcție. În dosar s-a dispus NUP de către procurorul Horia Șelaru, promovat ulterior judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.
DIICOT și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au instrumentat niciun dosar în cazul prejudiciului de 10 miliarde de euro de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților – ANRP.

Kovesi și plagiatul

Senatorul Valer Marian adresa, la 4.10.2016, o interpelare ministrului Educației, prin care cerea verificarea de către CNATDCU și PÎCCJ a acuzațiilor de plagiat în teza de doctorat a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi: „În esență, am invocat că Grupul de Investigații Politice a publicat în data de 18.05.2012 o analiză amplă și temeinică, însoțită de documente doveditoare, prin care se apreciază că teza de doctorat a doamnei Laura Codruța Kovesi este un plagiat, fiind prezentat în acest sens un tabel în care sunt puse față în față circa 50 de pasaje plagiate și textele originale“.
La rândul său, Asociația GRAUR anunța, printr-un comunicat, că a solicitat retragerea titlului științific de doctor în drept și a motivat prin identificarea a 11 surse plagiate. În cele din urmă, CNATDCU a stabilit că acuzațiile de plagiat sunt neîntemeiate. „Aceste împrumuturi neautorizate pot constitui fapte de plagiat sau falsificare. Pasajele reprezintă circa 20 de pagini din 444, ceea ce reprezintă aproape 4% din teză. Deci se constată o culpă în construcția demonstrației tezei. Proporția reținută afectează o mică parte a tezei. Retragerea titlului de doctor autorului tezei ni se pare excesivă și neadaptată“, spunea șeful Comisiei Juridice, Mircea Bob.

O INTREBARE CATRE MINISTRUL JUSTITIEI ,TUDOREL TOADER:”VETI RATA ASTAZI LA ORA 12,00 MAREA PROVOCARE A VIETII DUMNEAVOASTRA?!”

La ora cînd scriu acest editorial, sînt mai puţin de 24 de ore pînă la anunţul ministrului Justiţiei referitor la soarta Laurei Codruţa Kovesi şi a lui Augustin Lazăr, şefa DNA, respectiv, Procurorul General al României. Fac această precizare pentru a evita speculaţiile: în opinia mea, nu va fi dat afară nici unul dintre cei doi procurori, în ciuda Deciziei CCR!

N-am vrut pînă acum să exprim nici un punct de vedere, pentru a nu se interpreta că fac presiuni (nici nu ştiu cum aş putea face) ca personajul cel mai malefic al ultimului deceniu, Codruţa Kovesi, să fie trimis acasă. Am scris, în schimb, multe articole despre abuzurile incredibile ale procurorilor DNA, ca şi cînd episodul „Ordonanţa 13“ n-ar fi existat.
De la început vreau să exprim aprecierea pe care o am faţă de judecătorul Tudorel Toader, pentru cartea pe care o ştie şi, mai ales, pentru elocinţa sa, calitate a marilor oratori, a celor care fac din vorbire o artă a cuvîntului. Această apreciere va rămîne valabilă şi după anunţul de miercuri.

Însă ceea ce nu mai rămîne valabil în cazul în care ministrul Toader îi va salva pe Kovesi şi Lazăr este respectul faţă de meseria de judecător. Cu o carieră strălucită în spate, cu o experienţă la CCR de două mandate, aflat la o vîrstă respectabilă, Tudorel Toader are toate motivele să nu ţină cont de nici un fel de opinie venită din afara propriei sale convingeri. Dacă va rezista tuturor presiunilor, făcute în modul cel mai evident, Toader îşi va merita respectul nostru, dacă însă va ceda şi va căuta să împace pe toată lumea, înseamnă că este la fel ca orice alt politician, adică atent la ce spune ambasadorul SUA sau Monica Macovei!

De ce am rezerve faţă de decizia de miercuri? În primul rînd, pentru că nu am înţeles de ce nu a luat decizia imediat după publicarea motivării CCR. Faptul că Toader a anunţat mai întîi o evaluare managerială mi se pare suspect, căci aceasta nu are nici o legătură cu Decizia CCR! Putea să propună preşedintelui destituirea Codruţei Kovesi, de pildă, apoi, indiferent de hotărîrea lui Iohannis, putea să facă şi evaluarea managerială la DNA. Aşa însă, totul pare a fi o aşteptare pe timpul căreia să vadă cum va bate vîntul, ceea ce nu mai seamănă a independenţă, ci, din contră, dorinţa de a fi pe placul cuiva!

În al doilea rînd, prorogarea anunţului cu două zile este o minciună. Am văzut cu toţii că, exact în acest termen prorogat, la Ministerul Justiţiei a venit însuşi ambasadorul SUA, iar la numai cinci minute a sosit şi Laura Codruţa Kovesi! Oricît de naivi am fi, nu putem să credem că pur şi simplu aşa s-a întîmplat, că exact în acelaşi timp cei doi s-au nimerit taman la Ministerul Justiţiei.
Să ne imaginăm cum naiba s-au potrivit ceasurile ambasadorului şi al lui Kovesi: Klemm a stat circa o oră la minister, ceea ce înseamnă că şefa DNA a stat în maşină, pîndind momentul în care a ieşit ambasadorul, căci numai un tîmpit ar putea să-şi imagineze că Laura Codruţa Kovesi venea, aşa, agale, cu maşina spre minister, şi, coincidenţa naibii, exact cînd cobora, tocmai ieşea ambasadorul! Adică, dacă Klemm mai stătea cinci minute, Kovesi intra peste el în cabinetul lui Toader! Pe bune?

Se vede de la o poştă că totul era aranjat, că i s-a cerut ministrului Justiţiei să amîne anunţul deciziei sale tocmai pentru că ambasadorul a vrut să-i transmită un mesaj! De altfel, după cum am văzut, în toată această perioadă de după Decizia CCR, Kovesi nici măcar nu a fost chemată la minister. Şi atunci, ce evaluare a făcut Tudorel Toader? Sau de evaluat era altceva? În fond, Kovesi, ca procuror, conform art. 132, al. 1 din Constituţie, „îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei“! Dar tocmai despre încălcarea Constituţiei de către Kovesi şi Lazăr vorbea şi Decizia CCR!
Toate aceste semne de întrebare mă fac să am mari rezerve faţă de decizia anunţată miercuri. Cu ceva tot vom rămîne: vom afla ce şi cine sîntem în acest moment! Dacă Tudorel Toader va ceda presiunilor externe, înseamnă că pentru încă mult timp de aici înainte statul de drept rămîne doar o vorbă în vînt. Dacă ministrul va lua în calcul Decizia CCR, înseamnă că mai avem o şansă pentru a spera că ne-am reinstalat pe drumul bun.

Cei care s-au exprimat în favoarea instituţiilor de forţă ale statului („Codruţa, nu uita, / noi suntem de partea ta!“) am văzut că sînt extrem de activi în spaţiul public, în timp ce aceia care cred că abuzurile DNA trebuie să ducă la schimbări la vîrf sînt destul de tăcuţi, dacă nu cumva chiar indiferenţi.
Miercuri vom şti dacă gălăgia este mai importantă decît Legea şi dacă ministrul Justiţiei îi are în subordine pe procurori sau Codruţa Kovesi este deasupra tuturor, inclusiv a ministrului Justiţiei. Este marea provocare ce stă în faţa lui Tudorel Toader. Vom vedea miercuri ce a ales: onoare şi respect, sau slugărnicie şi ruşine?

INCA O LOVITURA PENTRU FAMIGLIA MAFIOTA BASESCU!

La o zi după condamnarea Elenei Udrea la șase ani cu executare, fostul președinte al României primește o altă lovitură de la judecători.

Mircea Băsescu, fratele fostului președinte, nu va fi eliberat din închisoare. Tribunalul Constanța a admis contestația formulată de DNA la decizia anterioară a Judecătoriei Medgidia de eliberare condiționată a lui Mircea Băsescu.

Decizia Tribunalului Constanța este definitivă, astfel că fratele fostului președinte rămâne în continuare după gratii. Fratele lui Băsescu poate formula însă o nouă cerere de eliberare condiţionată peste trei luni.

Judecătoria Medgidia admisese cererea de eliberare condiționată formulată de Mircea Băsescu, care a fost contestată însă de procurori.

Mircea Băsescu a fost condamnat pe 16 iunie 2016 de Curtea de Apel Constanța la patru ani de închisoare cu executare în dosarul în care a fost acuzat că a primit 250.000 de euro de la familia lui Bercea Mondial pentru a interveni la magistrați.

SANCTIUNEA PENALULUI KLAUS WERNER JOHANNIS PENTRU MIHAI NECOLAICIUC!

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat marţi, decretul privind retragerea decorației Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler lui Necolaiciuc Mihai, având în vedere Decizia Penală nr. 1758 din 23 noiembrie 2016 a Curții de Apel București, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

Ordinul a fost acordat prin Decretul Președintelui României nr. 554 din 1 decembrie 2000, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 16 decembrie 2000.

Fostul director al CFR Mihai Necolaiciuc a fost condamnat definitiv, în data de 23 noiembrie 2016, de Curtea de Apel București, la opt ani închisoare pentru abuz în serviciu.

Curtea de Apel București a dispus ca din cei opt ani de închisoare să fie scăzuți aproximativ trei ani și trei luni, respectiv perioada când a stat în arest preventiv (iunie 2009 — ianuarie 2012) și perioada petrecută în penitenciar (octombrie 2014 — iulie 2015).

GWEN STEFANI – USED TO LOVE YOU!

DELTA GODREM ft GRIZZLE – ENOUGH!