PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS TREBUIE SA DESECRETIZEZE IN CSAT ,CARE NU ESTE ORGAN LEGISLATIV,PROTOCOALELE INCHEIATE DE JUDECATORUL HORATIUS DUMBRAVA DE LA CSM CU SRI!

31 mart.

Imagini pentru IOHANNIS,HORATIUS DUMBRAVA POZEImagini pentru IOHANNIS,HORATIUS DUMBRAVA POZE

Judecătorul Horaţiu Dumbravă a reuşit să protejeze documentele CSM

Cel care a reuşit să protejeze documentele CSM în cadrul Protocolului încheiat între CSM şi SRI a fost judecătorul Horatius Dumbravă, desemnat să coordoneze negocierile dintre cele două instituţii. „Cotidianul” vă prezintă mai jos întreg traseul care a dus la încheierea acestui controversat Protocol dintre SRI şi CSM, aşa cum rezultă din cele patru şedinţe ale Comisiei nr. 1 din cadrul CSM.

Ieri, „Lumea Justiţiei” a semnalat că între CSM şi SRI a existat un Protocol încă din anul 2014, prezentînd şi punctul de vedere al actualului CSM. De fapt, este vorba despre „Centrul Naţional Cyberint”, aflat în curtea SRI, despre care am scris încă de anul trecut, după ce col. SRI (r) Ion Dedu i-a devoalat existenţa în cadrul simpozionului „Garanţii legale pentru respectarea drepturilor omului în cadrul metodelor speciale de supraveghere”, organizat de „Centrul de Resurse Juridice” (CRJ), al cărui director executiv este Georgiana Iorgulescu, la care am participat şi noi. La vremea respectivă, „Cotidianul” a prezentat pe larg implicaţiile acestui „Centrul National Cyberint” (http://www.cotidianul.ro/sri-detine-si-centrul-national-cyberint-pentru-controlul-total-al-internetului-279208/). Iată, mai întîi, o sinteză a acelui material, realizat atunci cu sprijinul col. SRI (r) Ion Dedu, care se dovedeşte a fi extrem de actual:

Centrului Naţional Cyberint” devine Autoritatea Naţională de Interceptarea comunicaţiilor prin Internet

Magistraţii sînt preocupaţi de felul în care a fost rezolvată problema scoaterii SRI din cercetarea penală, aşa cum a decis CCR. Eforturile Ministerului Justiţiei, dar şi ale Guvernului, în general, de a oferi în continuare un rol sporit ofiţerilor SRI, în detrimentul magistraţilor nu este privit cu ochi buni de către magistraţi, mai ales după ce a ieşit la iveală că acel Centru Naţional de Interceptarea Comunicaţiilor (CNIC), înfiinţat prin Hotărîre CSAT încă din 2002 ca structură internă în cadrul SRI, a devenit acum Autoritatea Naţională de Interceptarea Comunicaţiilor! Magistraţii au înţeles însă că aceeaşi activitate, declarată de CCR ca neconstituţională, devine prin acest OUG o activitate legală!

Şi, pentru a întregi intenţiile Preşedinţiei şi Guvernului de a spori rolul şi puterea SRI în raport cu toate celelalte instituţii, precum şi cu cetăţenii, se anunţă deja că se pregăteşte o procedură similară şi pentru interceptarea comunicaţiilor prin Internet!

Culmea este că toate informaţiile despre acest Centrului Naţional Cyberint (CNC) se pot afla de pe site-ul Ministerul Afacerilor Externe, la secţiunea„Strategia de securitate cibernetică a României”, care poate fi consultată la adresa http://www.mae.ro/node/28367. Ce aflăm aici? „Prin Hotărârea CSAT nr. 16/2013 şi HG nr. 271/2013 a fost aprobată Strategia de Securitate Cibernetică a României, care stabileşte cadrul conceptual, organizatoric şi de acţiune necesar asigurării securităţii cibernetice”.

Aflăm aici şi care este obiectivul Strategiei: „Principalul obiectiv al Strategiei de Securitate Cibernetică a României îl reprezintă crearea unui sistem naţional integrat – Sistemul Naţional de Securitate Cibernetică (SNSC) organism care are rolul de a superviza implementarea coerentă a tuturor măsurilor de prevenire şi reacţie la atacurile cibernetice împotriva instituţiilor publice sau a companiilor private şi care reuneşte autorităţile şi instituţiile publice cu responsabilităţi şi capabilităţi în domeniu”.

Totul pare în regulă, numai că, după această „pregătire” a auditoriului, MAE trece la lucruri concrete şi introduce SRI în ecuaţia acestei Strategii, arătînd cine asigură implementarea sa:

– „Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică (COSC), al cărui Regulament de Organizare şi Funcţionare a fost aprobat prin Hotărârea CSAT nr. 17/2013; COSC este format din reprezentanţi la nivel de secretar de stat din cadrul instituţiilor sistemului de securitate naţională, inclusiv ai MAE şi care realizează coordonarea unitară a SNSC. Funcţia de coordonator tehnic al COSC este asigurată de către „Serviciul Român de Informaţii” în calitate de „Autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice” prin intermediul „Centrului Naţional Cyberint” (CNC) care informează operativ COSC cu privire la apariţia incidentelor cibernetice care pot aduce atingere securităţii naţionale;

Grupul de Suport Tehnic (GST) – format din reprezentanţi la nivel de expert din cadrul instituţiilor sistemului de securitate naţională reprezentate în cadrul COSC”.

Ni se spune pe şleau: „În structura SRI funcţionează Centrul Naţional de Securitate Cibernetică (CNSC) care, în caz de atac cibernetic asupra securităţii cibernetice a României, este punct de contactpentru relaţionarea cu organismele similare din străinătate”.

Tot pe site-ul MAE aflăm că Legea privind Securitatea Cibernetică a Românieise află în dezbatere publică încă din 28 ianuarie 2016, şi este a doua variantă, după ce CCR respinsese prima propunere.

Fără să se dea vreo garanţie în privinţa respectării drepturilor omului, Strategia de Securitate Cibernetică invocă, totuşi, cîteva principii: libertate, democraţie, demnitate, egalitate, solidaritate, statul de drept, urmînd recomandările UE din documentul „Diplomaţia Cibernetică Europeană – „An outline for European Cyber Diplomacy Engagement” (adoptat cu ocazia Consiliului UE pentru Afaceri Generale din 11 februarie 2015). Angajamentul României, alături de celelalte state prevede chiar la primul punct: „aplicabilitatea drepturilor omului în cadrul spaţiului cibernetic (« Liniile Directorare ale UE privind Drepturile Omului asupra Libertăţii de Expresie online şi offline »)”!

Dar, atunci cînd este vorba despre respectarea drepturilor omului, tocmai SRI este instituţia care să le garanteze? Mai ales acum, cînd CCR tocmai a decis că interceptările judiciare efectuate de Centrul Naţional de Interceptarea Comunicaţiilor (CNIC) au fost declarate neconstituţionale?

De remarcat că şi acest „Centrului Naţional Cyberint” (CNC) a fost înfiinţat cu mult timp în urmă tot prin Hotărîre a CSAT, şi tot în cadrul SRI, la fel ca şi „Centrul Naţional de Interceptarea Comunicaţiilor” (CNIC), fiind, la rîndul său, declarat ca „Autoritate Naţionalăîn domeniul securităţii cibernetice”! A fost dotat cu tehnică încă din momentul Hotărîrii CSAT, astfel încît acum se pregăteşte să devină singura instituţie care asigură securitatea cibernetică, mai exact cea care va putea să supravegheze tot ce ţine de folosirea Internetului!

CUM S-A AJUNS LA PROTCOLUL DINTRE CSM ŞI SRI?

Lumea Justiţiei” a prezentat în articolul de ieri răspunsul dat de CSM la solicitarea readacţiei. În cuprinsul său, se face referire la şedinţele Comisiei nr. 1 din cadrul CSM, însă nici măcar preşedinta instituţiei, Mariana Ghena, nu a sesizat că a existat cineva care a salvat CSM de grave ingerinţe ale SRI în activitatea CSM. Este vorba despre judecătorul Horatius Dumbravă, pe atunci membru CSM!

Negocierile acestui Protocol dintre CSM şi SRI au avut loc în patru şedinţe ale Comisiei nr. 1 din cadrul CSM, în zilele de: 3.11.2014; 17.11.2014; 2.12.2014şi 8.12 2014. După fiecare şedinţă, s-a încheiat cîte o Minută, care a fost publicată imediată pe site-ul CSM, cu un rezumat al discuţiilor.

Este de mirare că mulţi dintre magistraţii care vorbeau despre acest Protocol ca fiind secret, nu au observat că aceste date erau publice încă din anul 2014! „Cotidianul” vă prezintă în premieră aceste documente, ele arătînd exact cum au evoluat negocierile între 3.11.2014 – 8.12.2014.

Prima şedinţăa Comisiei nr. 1 a CSM a avut loc în 3.11.2014, sub coordonarea judecătorului Mircea Aron, pe atunci preşedintele CSM. Pe ordinea de zi a figurat acest text: „Punct de vedere cu privire la propunerea de încheiere a unui acord de cooperare în domeniul securităţii cibernetice. Soluţia consemnată în Minută a fost următoarea: „Comisia a amînat discutarea lucrării pentru data de 17.11.2014, în vederea invitării la dezbateri, prin intermediul Biroului Informatică, a unorreprezentanţi ai ServiciuluiRomân de Informaţii! Aşadar, încă de la început, CSM ştia că acel „Centru National Cyberint” aparţinea SRI! Iată Minuta şedinţei, publicată a doua zi pe site-ul CSM:

A doua şedinţăa Comisiei nr. 1 a CSM a avut loc în ziua de 17.11.2014. În aceasta s-a decis ca judecătorul Horatius Dumbravă să coordoneze negocierile: „Comisia a decis constituirea unui grup de lucru, coordonat de domnul judecător Nicolae Horatius Dumbravă, care să analizeze aspectele pe care le presupune încheierea acordului acordului de cooperare preconizat”. Acesta ne poate spune cel mai bine ce s-a discutat în cursul acestor negocieri!

A TREIA ŞEDINŢĂa Comisiei nr. 1 a CSM a avut loc în ziua de 2.12.2014. Este cea mai importantă fază a negocieriii Protocolului, în care CSM cere interdicţia accesului celor de la SRI la documentele CSM! Soluţia este descrisă în Minuta încheiată: „Comisia a amînat discutarea lucrării, urmînd ca DLDC să întocmească o notă cu privire la ultima formă a proiectului de acord, care să semnaleze şi necesitatea reglementării unei interdicţii de acces la conţinutul propriu zis al documentelor Consiliului Superior al Magistraturii!

Aici este meritul judecătorului Horatius Dumbravă, care a sesizat pericolul ca documentele CSM să ajungă în curtea SRI. Drept urmare, Comisia condusă de el a cerut ca forma finală a Protocolului să conţină această interdicţie a celor de la SRI:

A PATRA ŞEDINŢĂa Comisiei nr. 1 a CSM a avut loc în ziua de 8.12.2014. Acum s-a stabilit ca „Acordul” să fie denumit „Protocol”. Tot acum se stabileşte ca la art. 5, al. 2 al Protocolului să fie consemnată interdicţia ca SRI să aibă acces la documentele CSM: „Comisia a apreciat că denumirea de Protocol este mai potrivită pentru actul ce urmează a fi încheiat cu „Centrul Naţional Cyberint” şi a stabilit ca dispoziţia, în conformitate cu care „Centrul Naţional Cyberint nu are acces la conţinutul documentelor Consiliului Superior al Magistraturii” să fie preluată la art. 5 din protocol în cuprinsul al. 2”. De asemenea, Comisia a decis ca, după integrarea acestor modificări în cuprinsul protocolului, acesta să fie transmis la Plen”.

Acesta a fost întregul traseu al Protocolului dintre SRI şi CSM. După cum se vede, numai insistenţa celor din Comisia coordonată de judecătorul Horatius Dumbravă a făcut ca toate documentele CSM să nu ajungă în mîna ofiţerilor SRI. Oare la fel au făcut şi celelalte instituţii care au încheiat astfel de Protocoale cu SRI?

Trebuie subliniat faptul că la CSM, după cum se observă în Minutele de mai sus, au fost foarte multe persoane care au particpat la încheierea acestui Protocol şi este greu de înţeles de ce nimeni nu a vorbit pînă acum despre el, deşi în spaţiul public s-a tot bătut monedă pe astfel de înţelegeri cu SRI, derivate mai ales din Hotărîrile CSAT!

Iată ce spunea în 2016 judecătoarea Dana Gîrbovan, preşedinta UNJR, la acel simpozion organizat de CRJ la Senat: „Într-un interviu, Traian Băsescu spunea că, pentru ca lupta împotriva corupţiei să se accentueze, a fost nevoie să se intervină la nivel de CSAT, astfel încît SRI-ului să i se acorde mai multe drepturi decît prevede textul de lege. Ne-am adresat CSAT să ne spună care au fost acele hotărîri ale CSAT şi am primit răspunsul că „la nivelul anului 2005 nu mai erau suficiente atribuţiile prevăzute în Legea SRI”! În loc să modifice Legea SRI, s-a preferat o Hotărîre a CSAT care, fiind secretă, noi nu avem acces la ea şi nu ştim ce conţine! De asemenea, nu există nici un text de lege care să spună că trebuie să existe echipe mixte, formate din procuror şi ofiţeri SRI! Se pare că SRI îşi depăşeşte atribuţiile. Astfel, în anul 2004, CSAT a emis o Hotărîre prin care procurorul putea da aprobare pentru supraveghere, deşi legea acordă acest drept DOAR judecătorului! Evident, şi această Hotărîre CSAT, fiind secretă, cetăţeanul nu are nici o posibilitate să se apere în faţa ei! Şi pe această chestiune am acţionat în judecată CSAT pentru că nu ne-a răspuns în termenul legal la întrebările noastre. Am cerut explicaţii despre acel „cîmp tactic” şi de la SRI, dar nici ei nu ne-au răspuns, sub motivaţia secretului. Evident, îi vom acţiona şi pe ei în judecată! UNJR a cerut CSAT, de asemenea, după comunicatul care spunea că nu există „acoperiţi” în Justiţiei, să ne spună dacă are capacitatea de a verifica aceste lucruri şi care a fost procedura folosită pentru a da acel Comunicat

Măcar acum, cei care au luat parte la negocierile unor astfel de protocoale ar trebui să spună public cine le-a cerut, pe ce bază şi cum au fost purtate discuţiile. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis trebuie să desecretizeze urgent Hotărîrile CSAT care au decis ilegal încheierea unor astfel de Protocoale, căci CSAT nu este organ legislativ!

Reclame

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: