DEMISIA TUDORICA MAICA,AI FACUT DE RUSINEEE, PROFESORUL DE DREPT CONSTITUTIONAL , CARE ERA SEVER:”RAPORTUL TAU ESTE UN COLAJ STUPID”,O CACEALMA PE CARE TU AI ORCHESTRAT-O IN FAVOAREA JUNEI LULUTZA LASCU-KOVESI,INTRUCAT AI FACUT PARTE DIN COMISIA DE DOCTORAT A ACESTEI INDIVIDE!

3 apr.

Din cele 19 pagini ale „Raportului Toader” ( de fapt, 18 pagini şi 4 rînduri), 13 pagini reprezintă fragmente din Decizia CCR nr. 68/2017, jurisprudenţa CCR, comentarii despre Raportul MCV şi observaţii despre Raportul JAI. Procentual, 72,22% din „Raportul Toader” sînt pagini care nu au nici o legătură cu evaluarea Laurei Codruţa Kovesi şi a lui Augustin Lazăr!

Analiza noastră reliefează faptul că în primele 18 pagini ale „Raportului Toader”, în afară de colajele precizate mai sus, contribuţia efectivă a ministrului Justiţiei reprezintă:

7 rînduri: scopul evaluării şi cadrul legal prevăzut de Constituţie care-i dă dreptul să-i evalueze pe procurori

18 rînduri: necesitatea evaluării, rezultată din Decizia CCR nr. 68/2017

19 rînduri: observaţii teoretice pe marginea Decizia CCR nr. 68/2017, din care 10 rînduri conţin întrebarea dacă o astfel de decizie trebuie să ducă la luarea unor măsuri sancţionatorii faţă de cei care încalcă prevederile Constituţiei

15 rînduri: introducerea şi concluzia analizei pe baza jurisprudenţei CCR

22 rînduri: despre Raportul MCV

14 rînduri: concluziile ministrului despre Raportul MCV şi Raportul JAI.

Deci, din primele 17 pagini şi jumătate ale „Raportului Toader”, 95 de rînduri conţin introduceri şi comentarii pe marginea Deciziei CCR, jurisprudenţa CCR MCV şi Raportul JAI. O pagină din „Raportul Toader” are 30 de rînduri, deci toate observaţiile ministrului reprezintă 3 pagini şi 5 rînduri. Tot „Raportul Toader” are 18 pagini şi 5 rînduri, deci un total de 545 de rînduri, incluzînd spaţiile libere şi notele de subsol.

Abia de la pagina 18 a„Raportului Toader” avem cele 16 rînduri în care ministrul prezintă celebra sa concluzie, potrivit căreia nu este oportună luarea unei măsuri de sancţionare a Laurei Codruţa Kovesi şi Augustin Lazăr! Acestea:

Aşadar, ceea ce ne-a prezentat Tudorel Toader în cele 44 de minute ale aşa numitei Conferinţe de presă se putea rezuma doar la aceste 16 rînduri! De altfel, notele acelea ce păreau mai dure din discursul său nici măcar nu fac parte din raportul scris care a fost publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei!

Cotidianul” vă prezintă mai jos şi o analiză grafică a „Raportului Toader”, în aşa fel încît chiar şi cei care nu au citit acest document prezentat public de ministrul Justiţiei să înţeleagă de ce acesta a generat atît de multe reacţii contradictorii în rîndul politicienilor şi al opiniei publice.

Pasajele subliniate în chenar galben reprezintă citate din Decizia CCR nr. 68/2017, referiri la Raportul MCV şi la Raportul JAI, pe fiecare pasaj fiind înscrise denumirile citatelor sau comentariilor.

Iată cele 18 pagini ale „Raportului Toader”, unde se vede foarte clar cît de penibil a fost construită marea cacealma, numită batjocoritor „evaluarea Procurorului general şi a Şefei DNA”:

După cum se ştie, imediat după prezentarea acestui „Raport Toader”, aproape toţi cei care au aşteptat două săptămîni, cu sufletul la gură, să vadă dacă ministrul Justiţiei va solicita demiterea Codruţei Kovesi şi a lui Augustin Lazăr s-au întrecut în declaraţii ipocrite, subliniind „gestul de mare curaj” (Tăriceanu) al lui Toader pentru că, chipurile, au arătat că ministrul Justiţiei poate controla procurorii! Or, acest lucru era consemnat chiar şi în Constituţia din 1991, unde, la art. 131, al. 1 se spune: „Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialitătii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”, adică exact ce prevede şi actuala Constituţie la art. 132, al. 1!

Alţii, din aceleaşi raţionamente ipocrite, au spus că există o discrepanţă între corpul „Raportului” şi concluzia acestuia, sugerînd că, în prima parte, ar fi vorba despre un Rechizitoriu al celor doi şefi vizaţi, deşi, cum se vede foarte clar în textul Raportului, prima parte este una absolut inutilă, în care aşa-zisele „acuzaţii” sînt, în realitate, citate din Decizia CCR nr. 68/2017! Cei care au venit cu acest argument, confundă prezentarea verbală din Conferinţa de presă cu textul Raportului, căci acele pasaje „mai dure” la adresa lui Lazăr sau Kovesi nu se regăsesc în textul scris al ministrului, ci doar în prezentarea orală!

Cei care se pricep oarecum la comunicare, ştiu că atunci cînd o anumită reacţie are un orizont de aşteptare uriaş, cum a fost şi în acest caz, anunţul final trebuie să fie concis, adică scurt şi clar, fără nuanţe care să ducă la interpretări contradictorii! Altfel, în loc să reducă tensiunea acumulată, va amplifica semnele de întrebare şi se va încheia cu o şi mai mare harababură.

Spre exemplificare, iată textul integral al „Declaraţiei de război” a Germaniei împotriva SUA, înaintată de Hans Thomsen, amabasadorul Germnaiei la Washington, la data de 11 decembrie 1941, către Ray Atherton, de la Deaprtamentul de Stat al SUA:

Guvernul Statelor Unite au violat în cea mai evidentă formă și cu o intensitate crescândă toate regulile neutralității în favoarea adversarilor Germaniei și s-au făcut vinovate de cele mai severe provocări contra Germaniei de la începutul coflictului european, pornit prin declarația de război emisă de de britanici la 3 septembrie 1939. Pe 11 septembrie 1941 președintele Statelor Unite a declarat public faptul că a ordonat Marinei Americane și Forțelor Aeriene să atace orice vas de război german. În discursul din 27 octombrie 1941 a reconfirmat acest ordin. Sub acest ordin, vasele Marinei Americane, de la începutul lui septembrie 1941 au atacat sistematic navele germane. Distrugătoarele Greer, Kearney și Ruben James au deschis focul asupra submarinelor germane. Secretarul Marinei Americane, dl. Knox, a confirmat că distrugătoarele americane au atacat submarinele germane. În plus, forțele navale ale Statelor Unite, conform indicațiilor guvernului și contrar legilor internaționale au capturat navele comerciale germane, considerându-le inamice.

Astfel guvernul german constată:

Deși Germania a respectat legile internaționale în relația cu Statele Unite în timpul prezentului război, guvernul Statelor Unite a trecut de la violarea legilor neutralității la acte de război contra Germaniei. Guvernul Statelor Unite a creat astfel o stare de război.Guvernul german în consecință va înceta relațiile diplomatice cu Statele Unite și declară că datorită circumstanțelor create de președintele Roosevelt, Germania se consideră începând de azi într-o stare de război cu Statele Unite ale Americii. Acceptați, domnule ministru, înaltele mele considerațiuni.

Decembrie 11, 1941, Ribbentrop”.

Vă daţi seama cît de ridicol pare „Raportul Toader”, dacă i-au fost necesare 19 pagini pentru a spune că nu se schimbă nimic, în timp ce Germaniei i-a fost necesară doar o filă pentru a declara un război mondial? Sau cît de penibilă ar fi fost „Declaraţia de război” a Germaniei, dacă ea ar fi conţinut 18 pagini despre importanţa păcii, pentru ca, la final, să se declare starea de război?

Aşadar, nu trebuie să ne lăsăm păcăliţi de declaraţiile politicianiste, care arată presupusa marea inteligenţă şi curajul ministrului de justiţie Tudorel Toader, rezultate din acest „Raport de evaluare”, întrucît documentul nu este decît o imensă cacealma, menită să diminueze impactul colosal pe care l-a avut Decizia CCR nr. 68/2017, prin care s-a constatat că atît Laura Codruţa Kovesi, cît şi Augustin Lazăr au încălcat grav Constituţia României, pe care cei doi juraseră în faţa Preşedintelui României!

Dacă vă aminitiţi, în urmă cu cîţiva ani era o vorbă: „dacă vrei să îngropi o problemă, faci o Comisie parlamentară”! Ei, bine, prin acest „Raport de evaluare”, Tudorel Toader nu a făcut altceva decît să îngroape definitiv problemele scoase la iveală de Curtea Constituţională, exact cum făceau acele comisii din parlament!

P.S. Să nu uităm că Tudorel Toader este unul dintre cei care au validat plagiatul Codruţei Kovesi din teza de doctorat, fiind atît membru al Comisiei de la Universitatea de Vest, cît şi membru al CNATDCU! Iată ce făcea Tudorel Toader, în timp ce Laura Codruţa Kovesi era felicitată pentru doctoratul plagiat:

E o vorbă înţeleaptă în folclorul nostru: „corb la corb nu-şi scoate ochii”. Cum Tudorel Toader a fost procuror comunist, ca şi tatăl Codruţei Kovesi sau Augustin Lazăr, se pare că proverbul cu corbii este valabil şi pentru procurori.

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

<span>%d</span> blogeri au apreciat: