Arhiva | 7:55 pm

LE FIGARO.ALEGERILE PREZIDENTIALE DIN FRANTA:MARINE LE PEN PE PRIMUL LOC URMATA DE EMMANUEL MACRON SI FRANCOIS FILLON

23 apr.

inchide

Aproximativ 47 de milioane de francezi sunt asteptati astazi la urne, incepand cu ora locala 8.00 (9.00 ora Romaniei), in primul tur al alegerilor prezidentiale din Republica. Batalia se da intre centristul Emmanuel Macron si presedinta Frontului National Marine Le Pen, dar ecartul dintre primii patru candidati este mic.Turul doi este programat pe 7 mai.

––––––––––

https://i0.wp.com/i.f1g.fr/media/figaro/orig/2017/01/29/INFfa7b62b2-e632-11e6-9790-e668ca622fe5-805x913.jpg

Centristul Emmanuel Macron şi lidera forţelor de extremă dreapta Marine Le Pen conduc în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, potrivit unui exit-poll realizat în prima jumătate a zilei şi citat de postul de radio şi televiziune de limbă franceză belgian RTBF. Aproximativ 47 de milioane de francezi sunt chemaţi la urne, duminică, pentru a-l alege pe succesorul socialistrului Francois Hollande. Ştiri pe aceeaşi temă Alegeri Franţa. Ce candidaţi au profitat de pe urma atacului terorist…. UPDATE 19.41 L’Echo a publicat exit-polluri ale celor trei institute franceze. Toate sondajele la ieşirea de la urne ale acestora îl dau în fruntea primului tur al alegerilor prezidenţiale pe centristul independent Emmanuel Macron. Institutul Harris îl creditează pe Macron cu 24-25% din voturi. Jean-Luc Mélenchon şi Marine Le Pen ar fi cap la cap cu 20%, iar François Fillon s-ar clasa pe locul al patrulea cu 18%. Ifop o dă pe Marine Le Pen tot pe locul al doilea, în timp ce locul al treilea este disputat de Mélenchon şi Fillon. Şi OpinionWay o plasează pe lidera Frontului Naţional tot pe locul al doilea. UPDATE 19.10 La ora locală 17.45 (18.45 ora României) mai multe exit-polluri realizate de mai multe institute de sondare a oponiei publice confirmau că Emmanuel Macron se află în frunte, 24% la sută din voturi, urmat de Marine Le Pen, Francois Fillon şi Jean-Luc Mélenchon cu scoruri între 18% şi 20%. Urnele urmează să se închidă la ora locală 19.00 (20.00 ora României) în localităţile mai mici şi la ora locală 20.00 (21.00 ora României) în marile oraşe. UPDATE 18.31 Potrivit RTBF, francezii din America (cu excepţia Montréalului) au votat preponderent pentru Emmanuel Macron (45.35%). Macron : 45,35 Fillon : 25,33 Mélenchon : 14,05 Marine Le Pen : 6,29 ​ Hamon : 5,94 Dupont- Aignan : 1,20 Asselineau : 0,73 Poutou : 0,42 Lassalle : 0,37 Arthaud : 0,18 Cheminade : 0,14 Centristul Emmanuel Macron şi lidera forţelor de extremă dreapta Marine Le Pen conduc în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, potrivit unui exit-poll realizat în prima jumătate a zilei şi citat de postul de radio şi televiziune de limbă franceză belgian RTBF. Macron se află pe primul loc cu 24% din voturi, fiind urmat de Le Pen cu 22%, potrivit exit-poll-urilor realizate în prima jumătate a zilei de un reputat institut de sondare a opiniei publice pe care postul Radio-TV s-a angajat să nu-l divulge. Fostul premier conservator Francois Fillon ar întruni 20,5% din voturi, în timp ce liderul de extremă stânga Jean-Luc Melenchon s-ar bucura de 18% din voturile francezilor, potrvit aceluiaşi exit-poll. UPDATE 18.09 Rata de participare la vot la ora locală 17.00 (ora 18.00 ora României) era de 69,42%, potrivit ministerului de Interne francez. În 2012 prezenţa la urne la aceeaşi oră a fost superioară, de 70,59%. UPDATE 18.04 Potrivit primelor rezultate ale unui exit-poll realizat în prima parte a zilei, Emmanuel Macron ar conduce cu 24%, urmat de Marine Le Pen cu 22%, François Fillon 20,5% şi Jean Luc Mélenchon 18%. Sondajul l-a ieşirea la urme a fost efectuat duminică până la ora 13.30 de un istitut de sondare a opiniei publice reputat, al cărui nume publicaţia La Libre Belgique s-a angajat să nu-l divulge. UPDATE 17. 51 Autorităţile franceze au evacuat duminică mai multe secţii de votare din motive de securitate în localităţile Besancon, Saint-Omer, Haguenau şi Paris. UPDATE 15.52 Google estimează un tur doi între Mélenchon şi Macron! Cu câteva ore înainte de deschiderea secţiilor de votare, numărul de căutări legate de candidaţi, măsurat prin intermediul Google Trends (instrument care doar permite să ştii cele mai utilizate la un moment de cercetare) dă un rezultat destul de surprinzător, Emmanuel Macron şi Jean-Luc Mélenchon, fiind cei mai căutaţi de internauţii francezi. În spatele acestui duo, se află François Fillon, urmat de Marine Le Pen. Duminică, la prânz, Marine Le Pen conducea în clasamentul celor mai citaţi candidati pe reţelele sociale, cu 27,2 la sută, urmata de Emmanuel Macron, Francoin Fillon şi Jean-Luc Melenchon, aflaţi la mică distanţă unul de altul. Şi şeful institutului de sondare a opiniei publice Dedicated, Marc Dumoulin , estimează un duel Macron-Mélenchon în turul doi. UPDATE 15.14 Potrivit publicaţiei La Libre Belgique, candidatul de extremă stânga Jean-Luc Mélenchon a ieşit învingător în teritoriile de peste mării, unde votul s-a încheiat. Potrivit postului de televiziune RTBF, Melenchon a ieşit pe primul loc la St Pierre şi Miquelon, cu 35,45% din voturi, fiind urmat de Marine Le Pen, cu 18,16% şi Macron (17,97%). În Martinica, Mélenchon a ieşit, de asemenea, pe primul loc, cu 27,36% din voturi, fiind urmat de Emmanuel Macron (25,53%) şi François Fillon (16,85%. În Guyana, Melenchon a câştigat cu 24,72% din voturi, urmat de Marine Le Pen cu 24,29% din voturi, şi Emmanuel Macron cu 18,75%. În Guadelupa, Macron s-a clasat pe primul loc cu 30,32% din voturi, urmat de Melenchon cu 23.99% şi François Fillon cu 14,87%. Publicaţia belgiană notează că aceste rezultate ar trebui să fie luate cu precauţie deoarece alegătorii francezi din teritoriile de peste mări votează în mod tradiţional candidaţii la stânga. Rezultatele votului din aceste teritorii nu sunt, de obicei, reprezentative pentru restul electoratului francez. UPDATE 13.30 Militante Femen au fost arestate la Henin-Beaumont, acolo unde a votat Marine Le Pen. Activistele au încercat să intre în secţia de vot chiar înainte de sosirea liderei extremei drepte. UPDATE 13.00 Prezenta la urne a fost de 28,54%, la ora prânzului, a informat Ministerul de Interne din Franţa, constatându-se o uşoară creştere faţă de rata de participare la vot din anul 2012, când la aceeaşi oră, prezenta la urne era de 28, 29%. Alegătorii francezi s-au mobilizat în multe oraşe din întreaga lume pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidenţiale. Cozi lungi s-au format şi în mai multe capitale europene, precum Londra şi Berlin, dar şi în metropola canadiană Montreal. Francezii aflaţi în Australia şi Marea Britanie au stat la cozi de peste trei ore pentru a vota pentru că au fost organizaţii prea puţine secţii de votare. Analiştii cred că prezenţa ridicată la urne va fi crucială pentru oprirea ascensiunii candidatei Frontului Naţional, Marine Le Pen. Reprezentanţii ministerului de Externe susţin că prezenţa ridicată la urne nu a creat probleme majore la secţiile deschise în străinătate. Cozi imense la ambasada Franţei din Londa UPDATE 12.30 Autorităţile franceze au anunţat duminică dimineaţă evacuarea unei secţii de vot din localitatea Besancon, situată în apropiere de Dijon. Potrivit primelor informaţii, autorităţile au decis să evacueze secţia după ce un autovehicul furat a fost abandonat în apropiere, acesta având inclusiv motorul pornit. UPDATE 12.00 Mulţi dintre cei unsprezece candidaţi au votat deja. Suveranistul Nicolas Dupont-Aignan şi stân gista Nathalie Arthaud au votat deja, în Yerres (Essonne) şi Pantin (Seine-Saint-Denis). Liderul En Marche!, centristul Emmanuel Macron a votat în Le Touquet, însoţit de soţia sa, iari François Asselineau şi-a exercitat dreptul de vot în arondismentul al unsprezecelea din Paris. Marine Le Pen, candidata Frontului Naţional (extreme-dreapta) şi favorită în sondaje pentru a intra în turul doi de scrutin a votat la Hénin-Beaumont. Benoît Hamon, candidatul Partidului Socialist, a votat în Trappes (Yvelines). Preşedintele în exerciţiu, François Hollande, care nu şi-a arătat sprijinul pentru nici un candidat pentru primul tur al alegerilor, a mers în comuna sa Tulle, din Corrèze pentru a-şi exprima opţiunea la urne. În Franţa, secţiile de vot s-au deschis la ora locală 8.00 (9.00 ora României), în vreme ce alegătorii au început să voteze încă de sâmbătă în teritoriile franceze de peste mări, inclusiv în Guadelupa şi Martinica. Şeful statului este ales prin vot universal direct într-un sistem uninominal majoritar în două tururi, pentru un mandat de cinci ani ce mai poate fi reînnoit o singură dată. Pentru a fi ales în primul tur, un candidat trebuie să obţină o majoritate absolută din voturile exprimate. În caz contrar, candidaţii clasaţi pe locul unul şi doi din primul tur se vor confrunta într-un al doilea tur de scrutin, pe 7 mai. Urnele se vor închide la ora locală 19.00 (20.00 ora României). În unele oraşe mari, secţiile de votare vor rămâne deschise până la ora locală 20:00 (21.00 ora României). Legea franceză interzice publicarea rezultatelor — cu excepţia datelor privind rata de participare — înainte de închiderea urnelor, duminică, la ora locală 20:00 (21.00 ora României), pentru a evita influenţarea alegătorilor. Închiderea mai târzie a secţiilor de vot în anumite oraşe complică sarcina institutelor de sondare a opiniei publice, care vor avea la dispoziţie o oră în minus pentru a-şi pregăti estimările odată ce începe deschiderea urnelor şi numărarea voturilor. Dacă scorurile înregistrate de candidaţi sunt strânse, imaginea mult-aşteptată a celor doi finalişti calificaţi în turul doi, din 7 mai, care apare în mod tradiţional pe ecranele televizoarelor la ora locală 20:00 (21.00 ora României), nu poate fi prea exactă. Estimările vor fi actualizate cu regularitate pe parcursul serii electorale pe măsură ce se centralizează rezultatele. Alegătorii vor avea de ales dintre 11 candidaţi, cei mai mulţi cu programe anti-europene şi populiste: 1. Emmanuel Macron, 39 de ani, En Marche (centru). Fost bancher de investiţii, ministru al Economiei în mandatul preşedintelui socialist Francois Hollande. Şi-a propus să atragă electoratul dezamăgit de partidele tradiţionale de stânga şi de dreapta. 2. Marine Le Pen, 48 de ani, Frontul Naţional (extrema-dreaptă). Campania s-a s-a axat pe teme antiimigraţioniste, antieuropene şi antiglobalizare. 3. Jean-Luc Melenchon, 65 de ani, (extrema-stânga). A candidat şi în 2012 , obţinând 11,1% din voturi. Propune o revizuire radicală a sistemului politic, o creştere a impozitelor şi este ostil Uniunii Europene. 4. Francois Fillon, 63 de ani, Republicanii (conservator). Implicat în politică de aproape 40 de ani, fost premier, deputat de Paris, a făcut campanie mizând pe austeritate şi reformă, cotat la începutul campaniei cu mari şanse de a ajunge în turul doi, este fragilizat de un scandal privind „angajări fictive“ ale unor membri ai familiei şi a fost inculpat recent pentru „deturnare de fonduri publice“. 5. Benoit Hamon, 49 de ani, Partidul Socialist. Fface parte din aripa stângii dure din Partidul Socialist şi are un programul social şi ecologist. 6. Natalie Arthaud, 46 de ani, din partea formaţiunii Lupta Poporului. Este profesoară de economie şi candidează din partea unui partid troţkist şi stângist. 7. Francois Asselineau, 59 de ani, Uniunea Populară Republicană. Adept al suveranităţii, doreşte retragerea din UE, euro şi NATO, se prezintă drept „candidatul eliberării naţionale” şi colportează teorii ale conspiraţiei. 8. Jacques Cheminade, 75 de ani, Partidul pentru Solidaritate şi Progres. Fost funcţionar în Ministerul Economiei. Doreşte ca Franţa să se elibereze de finanţele internaţionale, să părăsească UE şi să renunţe la euro. 9. Nicolas Dupont-Aignan, 55 de ani, susţinut de formaţiunea Debout La France. Gaullist, parlamentar pro-suveranitate. Doreşte să renegocieze tratatele europene, să reducă imigraţia, să evalueze oportunitatea rămânerii în zona euro. 10. Jean Lassalle, 61 de ani, independent. Parlamentar de centru, fost cioban. Cunoscut după ce timp de 39 de zile a făcut o grevă a foamei pentru a se opune închiderii unei fabrici în circumscripţia sa. Propune un moratoriu asupra datoriei naţionale, renegocierea tratatelor europene, dezangajarea din operaţiunile militare externe. 11. Philippe Poutou, 49 de ani, Noul Partid Anticapitalist (NPA). Muncitor într-o uzină de maşini. La fel ca Arthaud, declară că vrea să apere drepturile muncitorilor. Securitate sporită pentru candidaţi după atentatul de joi Candidaţii la alegerile prezidenţiale care se află în fruntea preferinţelor francezilor s-au adresat serviciilor naţionale de securitate, în ultima zi a campaniei, înaintea primului scrutin de duminică. Măsuri suplimentare de securitate au fost solicitate după atentatul de joi seara în care au fost împuşcaţi trei ofiţeri de poliţie. Primul ministru Bernard Cazeneuve a acuzat doi dintre candidaţi că au încercat să câştige capital de imagine de pe urma morţii unuia dintre poliţişti. Emmanuel Macron, candidatul de centru, a spus că prima datorie a preşedintelui este să îi protejeze pe cetăţenii francezi şi că va fi implacabil în combaterea pericolului reprezentat de Statul Islamic. François Fillon, candidatul dreptei, spune că Franţa trebuie să le arate inamicilor săi că este unită şi neînfricată şi a criticat guvernul actual, spunând că unii dintre membrii săi încă nu au înţeles pe deplin ce presupune extinderea pericolului islamist. Marine Le Pen, candidata extremei drepte, a declarat că atât guvernul actual, cât şi predecesorul său au făcut totul pentru ca Franţa să piardă războiul împotriva terorismului. Mai bine de 50.000 de jandarmi şi poliţişti , plus 7000 de soldaţi sunt desfăşuraţi pentru fiecare tur al alegerilor prezidenţiale pentru ca scrutinul să se desfăşoare în cele mai bune condiţii de securitate. Ei vor asigura paza a 67 de mii de secţii de vot dar şi a sediilor de campanie ale candidaţilor. Ministrul de Interne, Matthias Fekl a evocat un „risc terorist mai ridicat ca niciodată“. Şi nivelul de protecţie al candidaţilor a fost crescut. Spre exemplu, conservatorul François Fillon este păzit în permanenţă de şase ofiţeri de securitate. Strada pe care se află locuinţa candidatului, în Paris, a fost blocată iar în jurul imobilului a fost instalat un gard electric. I s-a propus chiar să poarte vestă antiglonţ, dar a refuzat. Cu toată această pază, marţi seara, la Lille, maşina de campanie a lui Fillon, a fost furată de unul sau mai mulţi necunoscuţi. La ultima şedinţă a guvernului înaintea primului tur al scrutinului de duminică, miercuri la Palatul Elysee, preşedintele socialist în funcţie, Francois Hollande le-a cerut miniştrilor săi să lanseze un apel la vot în favoarea adversarului candidatei extremei drepte Marine Le Pen în turul al doilea, preconizat pentru 7 mai, „oricare ar fi acesta“. Preşedintele Republicii a subliniat imprevizibilitatea rezultatului şi posibilitatea unei „enorme surprize“, ţinând seama de indecizia persistentă a alegătorilor relatează BFMTV. De alegerile din Franţa depind atât viitorul Uniunii Europene, cât şi cel al Alianţei Nord Atlantice.. Doi dintre principalii candidaţi doresc dispariţia ambelor structuri, sau cel puţin ieşirea Franţei din ambele. Este vorba de candidaţii de extrema dreaptă şi extrema stângă, Marine Le Pen şi Jean-Luc Mélenchon. Un duel între ei în turul doi e un coşmar pentru UE, NATO şi pieţe.

Citeste mai mult: adev.ro/ooud7o


UPDATE 18:30: Prezenta la urne pana la ora locala 17:00 (18:00 ora Romaniei) a fost de 69,42%, in usoara scadere fata de primul tur al prezidentialelor din 2012, cand s-a inregistrat o prezenta de 70,59% pana la aceeasi ora.

UPDATE 17:55: Emmanuel Macron (cu 24% din voturi) si Marine Le Pen (cu 22%)  sunt candidatii care vor merge in turul al doilea al alegerilor prezidentiale din Franta, arata un sondaj realizat duminica, la iesirea de la urne, dat publicitatii de televiziunea belgiana RTBF. Francois Fillon este pe locul al treilea, cu 20,5%, iar Jean-Luc Mélenchon pe locul al patrulea, cu 18% din voturi.

UPDATE 17:07: Cateva sectii de votare – din Besançon, Saint-Omer, Haguenau si o sectie din Paris – au fost inchise temporar, din motive de securitate. (Le Parisien)

UPDATE 16.42:
Francois Hollande face apel la francezi sa arate ca „democratia este mai puternica decat orice”.

UPDATE 16.11: Rezultate in departamentele de peste mari ale Frantei

Melenchon a iesit pe primul loc la St. Pierre si Miquelon, cu 35,45% din voturi, fiind urmat de Marine Le Pen, cu 18,16% si Macron (17,97%), potrivit postului de televiziune RTBF.

Melenchon a iesit pe primul loc si in Martinica, cu 27,36% din voturi, urmat acest de Emmanuel Macron, cu 25,53%, si Francois Fillon, 16,85%.

In Guyana, Melenchon a castigat cu 24.72% din voturi, insa la mica distanta de Marine Le Pen, care a adunat 24.29% din voturi. Emmanuel Macron este al treilea, cu 18,75%.

In Guadelupa, Macron este pe primul loc, de data aceasta, cu 30.32% din voturi. Melenchon este pe locul al doilea, cu 23.99%. Francois Fillon completeaza „podiumul”, cu 14,87%.

UPDATE 14.52 Francezii aflati in strainatate se plang de timpii mari de asteptare in fata sectiilor de votare, arata Le Monde.  Astfel, in Melbourne (Australia) si in Londra (Anglia), alegatorii asteapta si cate trei -patru ore inainte sa poata vota.

¬De la 3 pana la 4 ore de asteptare in Melbourne, o singura urna pentru toti francezii din regiune. Multi s-au descurajat si au abandonat¬
¬Dragi jurnalisti, sunt pe cale sa votez in Londra – dupa mai bine de doua ore si jumatate… Este inacceptabil! Toata lumea de aici este furioasa pe organizarea de toata jena. Asa de prost au fost organizate alegerile in toate orsele straine? Al vostru¬.


UPDATE 13.20 Autoritatile franceze au anuntat duminica dimineata evacuarea unei sectii de vot din localitatea Besancon, situata in apropiere de Dijon. Potrivit primelor informatii, autoritatile au decis sa evacueze sectia dupa ce un autovehicul furat a fost abandonat in apropiere, acesta avand inclusiv motorul pornit, transmite Reuters, scrie News.ro.

UPDATE 13.10 Prezenta la vot este de 28,54%, la ora pranzului, a informat Ministerul de Interne din Franta, potrivit Le Monde. Exista o usoara crestere fata de rata de participare la vot din anul 2012, cand la aceeasi ora, prezenta la urne era de 28, 29%. Ministerul va comunica o noua rata de participare partiala la ora 17.00.


UPDATE 12.55: Presedintele Frantei, Francois Hollande, si-a votat succesorul.

UPDATE 12.30 Principalii candidati la functia de presedinte al Frantei, Marine Le Pen si Emmanuel Macron, au votat deja.

UPDATE ORA 9.20. S-au deschis urnele. Francezii au inceput sa voteze.

 
Dintre cei aproape 47 milioane de francezi asteptati la urne, 119.773  sunt inscrisi pe listele electorale din Statele Unite, informeaza AFP.
 
Cei patru favoriti ai scrutinului sunt Marine Le Pen, 48 de ani (Frontul National, extrema dreapta), Francois Fillon, 63 de ani (Republicanii, dreapta), Emmanuel Macron, 39 de ani (En marche!, centru), Jean-Luc Melenchon, 65 de ani (La France insoumise, stanga radicala). 


Ceilalti sase candidati sunt suveranistii Nicolas Dupont-Aignan, 56 de ani, Jacques Cheminade, 75 de ani, si Francois Asselineau, 59 de ani, trotkistii Nathalie Arthaud, 47 de ani, si Philippe Poutou, 50 de ani, si deputatul si fostul cioban Jean Lassalle, 61 de ani.
 
Un sondaj realizat intre 20 si 21 aprilie, de BVA, citat de Reuters, arata ca Emmanuel Macron si lidera extremei drepte Marine Le Pen sunt cotati amandoi cu 23 la suta din intentiile de vot si ar urma sa se califice in turul doi al alegerilor prezidentiale din Franta.
 
Potrivit aceluiasi sondaj, candidatul extremei stanga Jean-Luc Melanchon l-a depasit pe conservatorul Francois Fillon.
 
Pana vineri, candidatul dreptei Francois Fillon a fost pe locul trei in sondaje, in ciuda scandalului legat de angajarea fictiva a sotiei sale. Acesta a fost criticat ca a facut remarci sexiste in cadrul unei emisiuni, dupa ce a sugerat ca jurnalista care il intervieveaza nu este la curent cu opiniile sale din campanie pentru ca a fost in concediu de maternitate.
 
Si Marine Le Pen are propriile probleme. Procurorii francezi au cerut Parlamentului European sa ii ridice imunitatea acesteia, intr-un nou dosar legat de suspiciuni de angajari fictive ale unor asistenti parlamentari ai Frontului National.
 
Mai exact, anchetatorii incearca sa stabileasca daca Frontul National a organizat un sistem pentru remunerarea cadrelor formatiunii sale cu fonduri publice UE, prin intermediul unor contracte de asistenti parlamentari.
 
Pe de alta parte si Emmanuel Macron a fost nevoit la un moment dat sa respinga acuzatiile ca ar fi avut o relatie extraconjugala cu un barbat. 
 
La trei zile dupa atentatul de pe Champes Elysees, 50.000 de politisti si 7.000 de militari sunt mobilizati penutru asigurarea bunei desfasurari a scrutinului. 

https://i0.wp.com/i.f1g.fr/media/figaro/orig/2017/01/29/INFfa7b62b2-e632-11e6-9790-e668ca622fe5-805x913.jpg

 

 

SONDAGE – Selon un sondage Kantar Sofres-One Point pour Le Figaro, RTLet LCI, François Fillon et Emmanuel Macron obtiendraient 22 % et 21 % au premier tour de la présidentielle, devancés par Marine Le Pen.

Un grand vent d’incertitude souffle sur la présidentielle. Réalisée les 26 et 27 janvier, notre enquête Kantar Sofres-OnePoint pour Le Figaro, RTL et LCI montre que les accusations d’emplois fictifs lancées contre le couple Fillon ont un impact sur les intentions de vote au premier tour. En effet, notre sondage mesure un resserrement entre François Fillon et Emmanuel Macron désormais au coude-à-coude avec respectivement 22% et 21%, si François Bayrou n’était pas candidat. La qualification de Marine Le Pen au second tour reste l’hypothèse la plus probable à ce stade, avec 25% des suffrages. Mais quel que soit son adversaire final, la présidente du Front national est battue en duel. Quant à la candidature de Benoît Hamon, crédité de 15% des intentions de vote, elle inverse la hiérarchie à gauche. Le député des Yvelines devance en effet Jean-Luc Mélenchon, relégué à la cinquième place avec seulement 10 % des intentions de vote.

Marine Le Pen battue au second tour dans tous les cas

«À trois mois de la présidentielle, on peut parler d’un écart entre Fillon et Macron qui n’est plus que de l’épaisseur du trait», constate Emmanuel Rivière, le directeur général France de Kantar Public. «Dans ce contexte particulier de la révélation de l’affaire des emplois fictifs, la qualification de Fillon au second tour n’est plus garantie», selon Emmanuel Rivière, qui précise que «le décrochage du candidat de la droite et du centre par rapport à sa position dominante au lendemain de sa victoire à la primaire n’est pas entièrement dû à ses ennuis judiciaires, mais à un tassement de sa dynamique de campagne».

Autre signe d’inquiétude pour Fillon: il ne battrait Le Pen qu’à 60 % contre 40 % des suffrages, tandis que Macron, lui, creuserait l’écart à 65 % des voix contre 35 % pour la présidente du Front national. Emmanuel Rivière estime que ce différentiel «tient autant aux déboires récents de l’ex-premier ministre qu’au positionnement très rigide qu’il a adopté après la primaire à la fois sur les questions sociales et sociétales». «Le choix entre Fillon et Le Pen apparaît compliqué pour un électeur de gauche», résume le directeur général France de Kantar Public.

DECLARATIA BOMBA A SEFUL SRI PRAHOVA,COLONEL CONSTANTIN MARIN CARE A RECUNOSCUT IN FATA PROCURORILOR DNA CA OFITERII SRI DIN SUBORDINE LUCRAU DOSARE PENALE CU PROCURORUL DNA MIRCEA NEGULESCU „PORTOCALA” ,ACTUALMENTE PROCUROR LA CAMPINA,INCALCAND PROTOCOLUL SECRET DINTRE PIICCJ SI SRI!

23 apr.

Imagini pentru IOHANNIS,COLDEA,HELLVIG POZE

Col. Constantin Marin a recunoscut in fata procurorilor DNA ca ofiterii SRI din subordine lucrau dosare penale cu procurorul Mircea Negulescu, incalcand protocolul secret dintre PICCJ si SRI: “mr. Teodorescu Valentin, aflandu-se in biroul PCA Ploiesti dactilografia documente in biroul si pe calculatorul procurorului Negulescu… am constatat ca si-a depasit mandatul”. Ofiterul Teodorescu a ajuns procuror dupa plecarea din SRI (Declaratia)

Lumeajustitiei.ro va prezinta o declaratie incendiara data de colonelul Constantin Marin, cel care a detinut pana in luna iulie 2014 functia de sef al SRI Prahova, ulterior inlocuit cu col. Sabin Iancu, un om de mare incredere al generalului Florian Coldea.

La data de 23 iulie 2014, fostul sef al SRI Prahova col Constantin Marin (in prezent pensionar) a fost audiat de procurorii militari din cadrul DNA in dosarul 83/P/2014. Declaratia ofiterului este stupefianta si vine sa confirme ca ofiterii SRI din structura SRI Prahova pe care o conducea nu doar ca lucrau dosare penale cot la cot cu anumiti procurori locali, in baza protocolului secret de colaborare dintre SRI si PICCJ, dar si depaseau limitele mandatului conferit de protocolul secret, pentru a genera anumite deschideri si instrumentari de dosare penale impotriva unor capi ai judetului Prahova. In aceste operatiuni, varf de lance era vestitul procuror Mircea Negulescu, care pana in vara lui 2015 a lucrat la Parchetul Curtii de Apel Ploiesti, dupa care a fost promovat la DNA Ploiesti, devenind unul dintre preferatii sefei DNA Laura Kovesi (instrumentand dosarele lui Victor Ponta, Sebastrian ghita, Mircea Cozma, Vasile Blaga etc).

Ofiterii SRI luati in vizor de sefi sunt recuperati ca procurori cu ajutorul CSM

Declaratia col. Constantin Marin trebuie luata in calcul de Comisia speciala de control a Parlamentului condusa de Adrian Tutuianu.

Mai mult, declaratia fostului sef al SRI Prahova releva faptul ca maiorul SRI Valentin Teodorescu, dupa ce a fost vizat de o cercetare disciplinara pentru relatia sa neprincipiala cu procurorul Mircea Negulescu si-a dat demisia din SRI devenind procuror dupa o intrare pe scurtatura in magistratura, via CSM, fara absolvirea Institutului National al Magistraturii.

Mai precis, Valentin Teodorescu a devenit procuror, ultimul pe lista – (vezi facsimil 1) prin admitere directa in noiembrie 2012, in cadrul unui lot de persoane acceptate la examen de intrare pe baza de recomandari, si care aveau conditia de 5 ani vechime intr-o profesie juridica.

Cine din SRI i-a dat recomandare favorabila lui Valentin Teodorescu, cand el era prins asupra faptului de seful SRI Prahova si si-a dat repede demisia in 2012, asa cum rezulta din marturia sefului sau de atunci?

Azi, Valentin Teodorescu este procuror la Parchetul Campina, atentie, acolo unde procurorul Mircea Negulescu s-a refugiat dupa alungarea din DNA, dupa ce presa i-au dat in vileag nenorocirile comise. Cum se mai gasesc intre ei tovarasii de arme… Si oare ce a ajuns magistratura? Un culcus pentru fostii ofiteri din servicii cu probleme interne?

Asa se lucra la nivel national: recunoastere oficiala a cooperarii fara baza legala a SRI cu procurorii, pe dosarele penale

Iata fragmentele relevante din declaratia col. Constantin Marin: “…Valentin Teodorescu a fost jurist la Inspectoratul de Politie Prahova, iar aproximativ in anul 2008 a fost transferat la SRI Prahova in cadrul biroului juridic. In anul 2009 a fost promovat sef birou.

In cadrul unor masuri de verificare pe linie administrativa publica l-am nominalizat pe ofiter, cu aprobarea conducerii, ca persoana de contact cu Parchetul Curtii de Apel si procurorul de caz.

Aveam informatii certe ca mr. Teodorescu Valentin, aflandu-se in sediul Parchetului Curtii de Apel Ploiesti, dactilografia documente in biroul si pe calculatorul procurorului Negulescu. La momentul respectiv, eu l-am trimis la unitatea de parchet, sa-l ajute pe procuror cu o solicitare de date catre SRI Ploiesti. Solicitare in acord cu protocolul incheiat intre institutii (parchet si SRI). Am constatat ca si-a depasit mandatul, eu luand hotararea ca ofiterul sa nu mai frecventeze parchetul.

Ofiterul a trecut in rezerva in conditiile in care in cadrul unitatii, conducerea serviciului a ordonat o verificare speciala, el si alti colegi: lt. Tomescu Georgiana, lt.col Pruna Eugen, mr. Florea Daniel, urmand sa fie testati la aparatul poligraf.

Intre timp, mr. Teodorescu Valentin, pentru a evita testul poligraf, si-a dat demisia, in conditiile in care demarase examene pentru intrarea in magistratura. In prezent este procuror la Targu Secuiesc (…)

Eu am colaborat foarte bine cu procurorii Tudose Liviu (n.red. – fostul procuror general al PCA Ploiesti) si Negulescu Mircea, in virtutea atributiilor mele de serviciu si impreuna s-a dezvoltat dosarul penal de evaziune fiscala si spalare de bani pentru un prejudiciu de peste 40.000 euro”.

* Cititi aici declaratia integrala data la DNA de col. Constantin Marin

Sursa :http://luju.ro/

NU UITATI ROMANI.23 APRILIE 1962:”INCHEIEREA COLECTIVIZARII IN ROMANIA,INCEPUTUL DISTRUGERII SATULUI ROMANESC.IN JUDETUL VRANCEA REPRIMAREA RASCOALEI DE LA VADU -ROSCA A FOST CONDUSA PERSONAL DE GENERALUL – LOCOTENENT NICOLAE CEAUSESCU,DEVENIT ULTERIOR DICTATORUL CEAUSESCU!

23 apr.

Ziua de 23 aprilie a intrat în istorie ca dată a declarării încheierii oficiale a procesului de colectivizare a agriculturii în România.
„Rezultatul pe termen lung al acestui proces a fost smulgerea țăranului din cadrele ancestrale ale existenței sale, întemeiate pe ritmurile cosmice și ciclurile naturii, anihilarea atașamentului pentru pământ și oricărui spirit de inițiativă și competiție, exterminarea elitelor satului sau, în cel mai blând caz, marginalizarea înjositoare a acestora”, se scrie pe muzeulrezistentei.ro.
Colectivizarea a fost înfăptuită cu prețul a zeci de mii de victime din rândul țăranilor fruntași de la sate, executați sumar, împușcați în timpul răscoalelor locale, arestați și exterminați la Canalul Dunăre- Marea Neagră și în alte lagăre, ori uciși în timpul anchetelor.
Colectivizarea a fost, în fapt, o confiscare de către statul totalitar a proprietăților agricole private și comasarea lor în gospodării colective.
De la declanșarea sa, procesul de colectivizare a întâmpinat rezistența dârză a țăranilor – nu doar a celor înstăriți, dar chiar și a celor săraci în mare parte.
Aceștia s-au răsculat, încă din 1949, în nordul Moldovei și în Transilvania, iar ulterior în județele Vlașca, Teleorman, Vrancea, Tecuci, Galați, Bacău, Constanța, Tulcea etc.
Trupele de Securitate și Miliție, brațele înarmate ale Partidului Comunist, au reprimat cu arma țăranii răsculați.
În județul Vrancea, reprimarea răscoalei din Vadu-Roșca a fost condusă personal de Nicolae Ceaușescu, pe atunci șef al Direcției Superioare Politice a Armatei și adjunct al Ministrului Forțelor Armate, având grad de general-locotenent, care a ordonat foc de mitralieră asupra țăranilor, ucigând 9 și rănind peste 50.
Intre 1 septembrie 1948 și 7 noiembrie 1949, Securitatea reținuse 23.597 de persoane, 10.152 de țărani (4.518 de mijlocași, 2.979 de săraci, 2.655 de chiaburi), iar între 1951 și 1952, Ministerul Afacerilor Interne efectuase în rândurile țăranilor un număr de 34.738 de arestări.

Dintre aceștia, 22.088 erau chiaburi, 7.226 aveau gospodărie mijlocie, iar 5.504, gospodărie mică.

Istoricul Dennis Deletant aproximează la 80.000 numărul taranilor trimisi in puscarii , dintre care 30.000 ar fi fost judecați public.

Cele mai cunoscute astfel de reacții violente din partea țăranilor au fost cele din județele Bihor, Arad, Suceava (1949), Giurgiu (1950), Vrancea și Argeș (1960), Olt (1961), Dâmbovița (1962).

Colectivizarea țăranilor din România a învins, orașele au fost sufocate de oameni veniți în cautarea unei vieți mai bune, iar satul românesc a început să moară.

Gheorghe Gheorghiu-Dej a sărbătorit încheierea procesului de colectivizare a agriculturii, prin organizarea unei plenare speciale a CC al PMR la 23-25 aprilie 1962, dar și la sesiunea specială a MAN în București, la 27-30 aprilie 1962, la care au participat 11.000 de țărani, numărul țăranilor invitați fiind o aluzie la numărul victimelor Răscoalei din 1907.

GAULEITERUL NAZI,PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS MESAJ DE ZIUA FORTELOR TERESTRE!

23 apr.

 

Președintele Klaus Iohannis a adresat un mesaj de felicitare tuturor celor care fac parte din Forțele Terestre, urându-le ”sănătate, prosperitate, împliniri pe toate planurile și putere de muncă”.

„Sărbătorim astăzi Ziua Forțelor Terestre, al căror ocrotitor spiritual este Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Acest moment festiv îmi oferă prilejul de a sublinia încă o dată importanța Forțelor Terestre, care alături de celelalte categorii de forțe, traversează un proces accelerat de instruire și modernizare. Prin această amplă transformare, armata noastră dă consistență conceptului de apărare și securitate extinsă și devine un instrument adaptat și eficient, capabil să contracareze amenințările prezente și viitoare. La Summitul NATO de la Varșovia de anul trecut au fost adoptate o serie de decizii care implică și Forțele Terestre din țara noastră, cărora le revin sarcini concrete și semnificative. Contextul actual, în care observăm o dinamică accentuată a riscurilor și amenințărilor la adresa securității europene, nu face decât să confirme oportunitatea acestor măsuri și necesitatea implementării lor”, afirmă șeful statului în mesajul transmis cu ocazia Zilei Forțelor Terestre Române.

Totodată, el arată că, prin alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, România a creat condițiile favorabile îndeplinirii obiectivelor strategice privind capacitatea de luptă și intervenție a armatei în context aliat, adăugând că Forțele Terestre beneficiază la rândul lor de suplimentări bugetare, care vor avea un impact pozitiv asupra procesului de modernizare.

”Adresez tuturor celor care fac parte din Forțele Terestre urări de sănătate, prosperitate, împliniri pe toate planurile și putere de muncă. La mulți ani!”, încheie președintele Iohannis mesajul transmis.

AGERPRES.

 

„Sărbătorim astăzi Ziua Forţelor Terestre, al căror ocrotitor spiritual este Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Acest moment festiv îmi oferă prilejul de a sublinia încă o dată importanţa Forţelor Terestre, care alături de celelalte categorii de forţe, traversează un proces accelerat de instruire şi modernizare. Prin această amplă transformare, armata noastră dă consistenţă conceptului de apărare şi securitate extinsă şi devine un instrument adaptat şi eficient, capabil să contracareze ameninţările prezente şi viitoare. La Summitul NATO de la Varşovia de anul trecut au fost adoptate o serie de decizii care implică şi Forţele Terestre din ţara noastră, cărora le revin sarcini concrete şi semnificative. Contextul actual, în care observăm o dinamică accentuată a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii europene, nu face decât să confirme oportunitatea acestor măsuri şi necesitatea implementării lor”, afirmă şeful statului în mesajul transmis cu ocazia Zilei Forţelor Terestre Române.

”Adresez tuturor celor care fac parte din Forţele Terestre urări de sănătate, prosperitate, împliniri pe toate planurile şi putere de muncă. La mulţi ani!”, încheie preşedintele Iohannis mesajul transmis.

PRESEDINTA NOULUI PDL,BOTOSANEANCA RALUCA TATARCAN,DEVENITA TURCAN”KILL BILL”,SAU „GURA PACATOSULUI ADEVAR GRAIESTE”:”CREDETI CA PNL AR FI FOST MAI BREAZ LA GUVERNARE DECAT PSD!”

23 apr.

Preşedintele interimar al PNL, a declarat, duminică, că partidul pe care îl conduce nu „ar fi fost mai breaz” la guvernare decât actualul Guvern.

„Gândiţi-vă că am fi ajuns la guvernare cu acest partid care scârţâie din toate încheieturile. Credeţi sincer că PNL ar fi fost mai breaz la guvernare decât cei de acum? Mie mi-e teamă că în unele locuri nu şi asta pentru că am fost în trecut fără fermitate, fără consecvenţă, fără o poziţie clară asumat, fără decizii urmate indiferent de ultimele persoane care sună pentru a le influenţa. Am avut o cruntă ruptură între centru şi baza partidului, o fractură între conducerile judeţene şi baza celor mulţi. Cu astfel de fisuri, PNL nu ar fi putut urmări cu decenţă, integritate, profesionalism şi consecvenţă valorile şi soluţiile la guvernare”, a spus Turcan, la Consiliul de coordonare judeţeană al PNL Cluj.

Turcan a recunoscut totodată că, la precedentele alegeri, „PNL a fost praf”.

„Imediat ce am fost aleasă în funcţie, am comandat un raport profesionist pentru a înţelege ce s-a întâmplat cu PNL. Concluzia acestui raport a fost că, în pofida unor rezultate foarte bune, Partidul Naţional Liberal a fost praf. Am spus-o şi o repet cu riscul de a deranja. Nici nu e greu, mai ales că sunt femeie şi a fost o perioadă în care în PNL a fost mai greu să colaboreze cu o anumită structură de conducere. După acel praf obţinut la parlamentare, riscăm să nu fi înţeles unde am greşit şi să repetăm erorile în unele locuri. Asta mă doare şi mă preocupă. La viitoarele alegeri interne am datoria să mă fi asigurat că toţi colegii din PNL au înţeles ce s-a întâmplat şi măcar au încercat să corecteze. Să nu ne mai plângem după”, a îndemnat liderul interimar al liberalilor.

FED CUP .ROMANIA INVINGE ECHIPA MARII BRITANII SI RAMANE IN GRUPA MONDIALA II!

23 apr.

Imagini pentru FED CUP ROMANIA LOGO

 

Echipa României își păstrează locul în Grupa Mondială II a Fed Cup, după ce a învins formația Marii Britanii în meci de baraj, duminică, scor 3-1, prin punctul adus de Irina Begu, care a învins-o pe Heather Watson cu 6-4, 7-5.

Begu s-a impus la capătul unui meci echilibrat, care a durat două ore și două minute.

România și Marea Britanie au jucat de șase ori în Cupa Federației, tricolorele câștigând de cinci ori, odată cu victoria de la Mamaia.

GIMNASTUL MARIAN DRAGULESCU, O NOUA MEDALIE PENTRU ROMANIA!

23 apr.

Marian Drăgulescu a fructificat astăzi și cea de-a doua șansă de a urca pe podium la Campionatele Europene de la Cluj-Napoca.
Marian a reușit să termine pe locul 2 în finala de la sărituri.

Anterior, el se calificase cu prima medie în finala în care au mai evoluat sportivi precum ca Iogor Radivilov, Artur Dalaloian sau Oleg Verniaiev.

Marian are deja o săritură care-i poartă numele și încearcă să mai inventeze una dar, din cauza durerilor la spate, nu a antrenat-o destul.

„Ori de câte ori am sărit-o trebuia să stau 4-5 zile să mă refac. Poate voi găsi o soluție să antrenez mai mult noua mea săritură. Am ales însă ca strategie să merg mai mult pe execuție și să fac totul cât mai corect”, a declarat el jurnaliștilor.

GIMNASTA CATALINA PONOR,AL CINCILEA TITLU EUROPEAN:AUR LA BARNA!

23 apr.

Gimnasta Cătălina Ponor a câştigat, medalia de aur, iar Larisa Iordache a obţinut bronzul în finală la bârnă de la Campionatele Europene individuale de la Cluj-Napoca. Acesta este cel de-al cincilea titlu european pentru Ponor.

Larisa Iordache a intrat a treia în finala de la bârnă şi a fost notă cu 13.966, iar Cătălina Ponor a intrat a şasea, fiind notată cu cea mai mare notă din concurs, 14.566.

Ponor a cucerit astfel medalia de aur, iar Larisa Iordache pe cea de bronz, medalia de argint revenind sportivei olandeze Eythora Thorsdottir (14.066).

Cătălina Ponor a fost iniţial calificată şi la sol, dar a ratat ultimul act după declasarea notei, în absenţa unui element obligatoriu în exerciţiu.

Tot duminică Marian Drăgulescu a câştigat medalia de argint la sărituri (14.733), aurul revenind rusului Artur Dalaloian (14.933), iar bronzul lui Oleg Verniaiev (Ucraina, 14.649).
Celelalte finale ale zilei sunt la paralele şi bară fixă (masculin), respectiv sol (feminin).

În celelalte finale pe aparate de sâmbătă, titlurile europene au fost cucerite de Eleftherios Petrounias (Grecia, la inele), Nina Derwael (paralele), David Beliavski (cal cu mânere, Rusia), Coline Devillard (sărituri, Franţa).
La competiţia de la Cluj-Napoca participă 274 de gimnaşti din 37 de ţări (168 gimnaşti şi 106 gimnaste), alături de aproape 450 de antrenori, medici, arbitri, oficiali.

FED CUP.SIMONA HALEP ADUCE ROMANIA IN AVANTAJ FATA DE MAREA BRITANIE ,DUPA CE A INVINS-O PE JOHANNA KONTA !

23 apr.

Simona Halep a învins-o duminică pe vedeta echipei Marii Britanii, Johanna Konta (7 WTA), în cel de-al treilea meci al confruntării din Fed Cup.

Simona a câștigat cu un scor categoric, 6-1, 6-3. Românca s-a impus în fața britanicei într-o oră și 22 de minute.

În urma acestui succes, România conduce acum Marea Britanie cu scorul general 2-1.

DACA PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS O DEMITE PE PENALA LAURA LASCU -KOVESI VA CANTA IMPREUNA CU CARMENCITA SA LA „BECIUL DOMNESC”,CANTECUL”LA CHILIA-N PORT!”

23 apr.

Ca orice om care a dobîndit la un moment dat Puterea, Klaus Iohannis ar vrea să aibă în funcţii cheie oamenii săi. Ar fi trebuit să ne dăm seama de acest adevăr cînd a spus din capul locului că vrea „Guvernul său”! Cine a urmărit atent evenimentele din ultima vreme poate să constate singur că preşedintele Klaus Iohannis l-a demis rapid pe Florian Coldea, chiar dacă, aşa cum se spune, el ar fi avut un rol important în victoria care l-a făcut, dintr-un primar oarecare de provincie, ditamai preşedintele României.

Sînt ferm convins că, dacă ar avea libertatea de decizie, Iohannis ar demite-o la fel de repede şi pe Laura Codruţa Kovesi, chiar dacă, de multe ori, îi face jocurile. Fiind însă susţinută puternic din exterior, mai ales de oficialii SUA, Kovesi este încă o nucă prea tare pentru Klaus Iohannis. Preşedintele şi consilierii săi nu pot să ignore schimbarea de atitudine a Codruţei Kovesi faţă de Traian Băsescu, mai ales după ce acesta a plecat de la Cotroceni şi, în mod cert, toţi sînt acum cu ochii pe ea, măcar pentru că unele voci spun că s-ar putea ca şefa DNA să candideze la prezidenţialele din 2019, putînd fi, deci, contracandidatul lui Iohannis.

Black Cube” – operaţiune comandată de preşedinte împotriva Codruţei Kovesi?

În acest context, ne amintim că, încă de la începutul scandalului „Black Cube”, ziarul israelian „The Times of Israel” a publiat declaraţia oficială a conducerii acestei agenţii, în care s-a spus: „Fără îndoială, Black Cube a acţionat în România în conformitate cu legile locale şi având autorizația și permisiunea de la cel mai înalt nivel posibil. Nu cred să existe cineva care să nu fi înţeles că acest „cel mai înalt nivel posibil” era Klaus Iohannis. De altfel, în declaraţia lui Dan Zorella, directorul Black Cube, dată în faţa Comisiei rogatorii la data de 24 octombrie 2016 (publicată de Ion Cristoiu), acesta spune explicit:

Există multe persoane care sunt interesate de reuşita acestui proiect, v-am povestit doar despre o parte din ei pînă acum. Din aceasta eu am dedus că Daniel se referă la domnul Hellvig şi la preşedintele României”.

Peste cîteva pagini spune din nou: „I-am explicat sensibilitatea să fie precaut cu treaba cu Coldea şi să nu îl abordeze pe Coldea din greşeală. Am precizat lui Dagan că din cîte am înţeles noi din prima întîlnire cu Daniel, clienţii care stau în spatele proiectului sînt Hellvig şi preşedintele”.

Tot din declaraţia oficială a lui Dan Zorella, dată pentru autorităţile din România, aflăm şi care a fost acest proiect în care a fost angrenată agenţia de spionaj „Black Cube”:

Daniel a început să explice că scopul proiectului este de a ne asigura şi de a confirma sau de a nega un număr de suspiciuni şi direcţii de corupţie, mită şi conduită problematică în organizaţia D.N.A. şi specific la şefa organizaţiei, Laura Kovesi. Daniel a spus că de cînd este în această funcţie, ea de fapt a preluat comanda statului şi face cu statul ca şi cum ar fi statul ei personal. Ea împreună cu nr. 2 al S.R.I-ului al cărui nume este Florian Coldea. Că acest cuplu a transformat aceasta într-un stat al fricii, teroare. Ei anchetează pe toată lumea şi chiar bagă judecători, persoane şi miniştri în închisoare. Şi îi ameninţă pe toţi”.

Declaraţia lui Dan Zorella, şeful „Black Cube”, este credibilă pentru că acesta precizează foarte clar contextul operaţiunii, aşa cum l-a înţeles de la cel care a comandat proiectul, col. SRI Daniel Dragomir, adică faptul că rezultatele anchetei urmau să ajungă la Klaus Iohannis înainte ca acesta să numească noul şef al DNA:

Doresc să precizez un detaliu important adiţional, la pagina 3 din redare Daniel precizează că există două luni pentru executarea proiectului, deoarece preşedintele trebuie să decidă despre renumirea lui Laura Kovesi la începutul lui Aprilie 2016, iar întîlnirea avut loc pe 02.2016, atunci am înțeles din aceasta că materialele se vor depune pe masa preşedintelui ca parte din probe pentru luarea de decizie în legătură cu renumirea lui Kovesi!

Anunţată cu surle şi trîmbiţe ca fiind demascarea unei acţiuni de spionaj împotriva Codruţei Kovesi, ancheta „Black Cube” a devenit un mare fîs, ceea ce, desigur, ne face să intuim că, pînă la urmă, s-a căzut la pace între Klaus Iohannis şi Codruţa Kovesi, punîndu-se batista pe ţambal în folosul amîndurora.

Rămîn însă aceste declaraţii de la dosar, care nu au fost dovedite ca fiind neadevărate nici de către instanţele de judecată şi nici de părţile nominalizate de Dan Zorella! În consecinţă, ele rămîn actuale şi trebuie să fie folosite în analiza raporturilor dintre preşedintele ţării şi şefa DNA. Ceea ce facem şi noi aici.

Cert este că dacă operaţiunea „Black Cube” ar fi reuşit, Iohannis ar fi numit în fruntea DNA o altă persoană în locul reconfirmării pe post a Codruţei Kovesi, căci, pe canalele diplomatice, ar fi ştiut cum să justifice decizia sa în faţa ambasadelor străine care o susţineau pe prea-decorata Kovesi.

Preşedintele s-a ferit să mai facă declaraţii tranşante despre cazurile în care era implicată Codruţa Kovesi

Foarte vocal atunci cînd este vorba despre Tăriceanu, Dragnea sau Ponta, preşedintele Iohannis a preferat să adopte de atunci un ton neutru de fiecare dată cînd în spaţiul public agenda era ocupată de trăsnăile Laurei Codruţa Kovesi. Fie că a fost vorba despre plagiatul din teza ei de doctorat, de dezvăluirile lui Sebastian Ghiţă sau de Ordonanţa 13!

Totuşi, citind printre rînduri declaraţiile sale publice sau observînd lipsa de reacţie a preşedintelui, putem spune că Iohannis n-a fost niciodată un susţinător al Codruţei Kovesi, dovedind astfel că n-a digerat încă deconspirarea operaţiunii „Black Cube”. Dar, ca în orice acţiune de acest fel, în cazul deconspirării, niciodată nu se recunoaşte implicarea celui care a comandat-o. Aceasta este o regulă universală, căci o recunoaştere înseamnă automat şi demisia! Vezi, în acest sens, operaţiunea „Watergate”. În această grilă trebuie interpretată declaraţia lui Iohannis din 21 octombrie 2016: „Cred că popular (acestor scenarii) li se spune făcături. Fără echivoc preşedintele şi preşedinţia nu au protejat, nu au fost implicate în absolut niciun fel în această acţiune numită „Black Cube”, nici formal, nici informal. Că unii infractori s-au gîndit că probabil dă bine să spună că SRI şi preşedintele îi apără … sigur, cine are plăcerea să se uite mult la filme cu spioni poate gaseşte o plăcere în asta”.

Să urmărim însă care a fost poziţia preşedintelui Iohannis în alte cazuri în care Laura Codruţa Kovesi a fost în centrul unor scandaluri de proporţii: plagiatul, dezvăluirile lui Sebastian Ghiţă şi Ordonanţa 13.

PLAGIATUL din teza de doctorat a Codruţei Kovesi a ţinut prima pagină a ziarelor şi prime-time-ul televiziunilor foarte mult timp. După dovezile pe care Mugur Ciuvică le-a publicat pe site-ul GIP, Universitatea de Vest din Timişoara, CNATDCU şi Ministerul Învăţămîntului au făcut eforturi disperate s-o „albească” pe Codruţa Kovesi, acceptînd, în final, ca un compromis, că aceasta a plagiat „doar” 4% din teza de doctorat. Sebastian Ghiţă a fost, la vremea respectivă, unul dintre cei care s-au ocupat de falsificarea primului Raport CNATDCU, apoi s-au găsit cu greu trei jurişti (unul din România şi doi din Franţa) care să mai facă un Raport, pentru ca, la sfîrşit, să se ajungă la compromisul cu 4%.

În 5 octombrie 2016, Klaus Iohannis, întrebat dacă este necesară demiterea Codruţei Kovesi pentru acest plagiat, declara: „Nu cred că trebuie să vorbim despre o demisie atîta vreme cît, deocamdată, nu există nici un indiciu că ar fi un plagiat acolo. Deocamdată nu există motive de îngrijorare”. Remarcăm folosirea de două ori a adverbului „deocamdată”, care are sensul de „pentru moment, în mod provizoriu, încă”! „Deocamdată” înseamnă, deci, „nu acum” sau „încă nu”, în nici un caz „în mod cert, nu”! La aceeaşi concluzie a ajuns şi Dan Andronic în serialul său, publicînd în „Evenimentul zilei” un articol cu titlul „Iohannis vrea să o demită pe Kovesi, dar (încă) nu are curaj!

DEZVĂLUIRILE LUI SEBASTIAN GHIŢĂ au trecut pe lîngă Klaus Iohannis ca apa pe lîngă gîscă, adică fără nici un efect. Absolut nici o declaraţie, cît de sumară, nu a venit dinspre Cotroceni, deşi era vorba despre întîlniri ale Codruţei Kovesi în casele conspirative ale SRI nu numai cu Sebastian Ghiţă, ci şi cu şefii staţiilor CIA din România! O asemenea atitudine indiferentă este cu totul inexplicabilă, căci, oricît de mare încredere ar avea un preşedinte în şeful unei instituţii, întîlnirea Codruţei Kovesi cu şefii unei agenţii de spionaj american nu este ceva care să fie trecut cu vederea, măcar din punctul de vedere al Securităţii naţionale. Tăcerea totală din partea lui Iohannis a fost şi reacţia după apariţia fotografiilor în care Codruţa Kovesi petrecea, la o ţuică fiartă, la braţul lui Darren White, şeful Secret Service-ului american:

Tăcerea şi lipsa de reacţie a lui Klaus Iohannis în faţa unor astfel de întîlniri conspirative sau nepotrivite ale Codruţei Kovesi arată că preşedintelui îi este teamă să ia decizii tranşante în privinţa şefei DNA, unul dintre motive fiind, desigur, falsurile din dosarul caselor din Sibiu, cu care Kovesi l-ar putea trimite oricînd pe Iohannis în banca „penalilor”!

ORDONANŢA 13 a Guvernului Grindeanu ar fi putut să-i ofere lui Klaus Iohannis cel mai bun prilej pentru a o demite pe Laura Codruţa Kovesi, după ce Curtea Constituţională a României a decis că şefa DNA „a încălcat grav Constituţia”! Numai că însuşi Klaus Iohannis a primit o lovitură dură de la CCR, la fel ca şi preşedinta CSM, ambii sesizînd în aceeaşi speţă Curtea, care le-a respins solicitarea, deci ar fi fost absurd ca Iohannis să ceară demisia Codruţei Kovesi pentru o acţiune la care a participat şi domnia sa! Iar Iohannis a fost şi la mitingul neautorizat organizat de ONG-urile lui Soros!

Nemaivorbind despre faptul că ministrul Justiţiei a renunţat să-i propună preşedintelui revocarea şefei DNA. Declaraţia dată de Iohannis înainte de „Raportul Toader” spune totul: „Sunt foarte mulțumit de activitatea procurorilor. Sincer, nu cred că cineva va solicita revocarea. Nu există nici un demers în sensul revocării. Trebuie făcută diferența dintre fapte și speculații”.

Punînd cap la cap toate aceste informaţii şi declaraţii, înţelegem că, oricît de mult şi-ar dori, preşedintele Iohannis nu îşi permite s-o demită pe Laura Codruţa Kovesi, indiferent care sînt sau vor fi acuzaţiile la adresa acesteia, atîta timp cît dosarele caselor sale din Sibiu se află în sertarele de la DNA sau cîtă vreme nu s-a dat de la Ambasada SUA semnalul înlocuirii şefei DNA.

Iohannis va trebui s-o suporte pe Laura Codruţa Kovesi în fruntea DNA, visînd că într-o zi aceasta va fi promovată undeva, la Bruxelles. Cel puţin pînă cînd Sebastian Ghiţă va putea să vorbească din nou sau să difuzeze promisul film de la Sinaia, în care spunea că însăşi Codruţa Kovesi cînta „La Chilia-n port”!

PE 23 APRILIE,CRESTINII ORTODOCSI PRAZNUIESC DUMINICA TOMII!

23 apr.

Prima duminică de după Paști, cea care încheie Săpămâna Luminată, poartă numele de Duminica Tomii, după Apostolul Toma, cel necredincios.
Duminica Tomii, prima duminică după Paști este dedicată Apostolului Toma în calendarul ortodox și sufletul morților în Calendarul Popular.
Este o sărbătoare populară cu dată mobilă, sinonimă cu Paștele Morților sau Lunea Morților, dedicată spiritelor moșilor și strămoșilor. Blajinii, oameni blânzi și pașnici, incapabili de a face rău, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Ei sunt anunțați că a sosit Paștele de către oamenii de aici care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroșitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască). Când sosesc cojile de ouă în țara lor îndepărtată, în general după o săptămână, se serbează separat „aici” și „acolo” Paștele Blajinilor sau Paștele Morților.
Ultima zi din Săptămâna Luminată este încarcată de tradiții și obiceiuri. Aceasta poartă numele de Duminica Tomii, marcând momentul în care Isus se arată Apostolilor, printre care și Toma, cel care nu credea în învierea Mântuiorului.
În această zi sunt cinstiți și morții, iar în Banat femeile pun diferite pachete cu pomeni pe ape curgătoare, iar copiii împletesc coșuri din nuiele, în care sunt așezate ouăle roșii, vopsite în ajunul acestei sărbători.
Tot în această zi, în timpul slujbei, preotul sfințește colacii și ouăle aduse de credincioși la biserică, după care se caută o apă curgătoare, pentru a fi purtate de aceasta către sufletele morților. Credincioșii spun că, astfel, ofrandele aduse îi vor elibera pe cei plecați dintre noi de o parte din păcate, pentru a umbla prin locurile în care doresc.
După terminarea slujbei, oamenii merg în cimitire, pentru a participa la o altă slujbă, cea de comemorare a celor plecați în „lumea blajunilor”, de unde vine și ziua de Paștele Blajinilor.
În această zi are loc și o defilare impresionantă a Junilor brașoveni, care vor merge călare prin centrul orașului de sub Tâmpa, tradiție păstrată de câteva sute de ani.
Pentru că duminică este prima zi după Înviere când are loc pomenirea morților, sărbătoarea se mai numește Paștele Morților, sau al Blajinilor. Blajinii reprezintă oamenii pașnici, incapabili de a face rău cuiva, care s-ar afla la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Aceștia sunt anunțați de oameni de venirea Paștelui prin aruncarea cojilor de ouă roșii în ape curgătoare. Pentru că durează o săptămână până ce acestea ajung la ei, se va sărbători Paștele cu o săptămână întârziere.
Tot de Duminica Tomii, credincioșii își plâng morții pe la morminte, după care întind mese fie în cimitir, fie lângă biserică, în aer liber. Acesta este momentul în care, potrivit tradiției, oamenii pot sta la masă alături de sufletele celor plecați dintre noi, pentru a cinsti înviere Mântuitorului și cu aceștia.

23 APRILIE :VIATA SFANTULUI MARE MUCENIC ,GHEORGHE PURTATORUL DE BIRUINTA – DRUMUL SPRE SFINTENIE!,LA MULTI ANI CELOR 900.000 DE ROMANI CARE ISI SARBATORESC ONOMASTICA SI ZIUA NUMELUI IN ACEASTA DATA!

23 apr.

 Rugându-se cu bucurie şi-a plecat capul sub sabie. Şi a fost tăiat în ziua de douăzeci şi trei a lunii Aprilie, săvârşindu-şi bine mărturisirea, împlinindu-şi alergarea şi păzind credinţa fără de prihană, pentru care a şi luat cununa dreptăţii cea pregătită lui.

Sceptrul împărăţiei Romei luându-l cu nevrednicie păgânul Diocleţian, foarte mult se silea la necurata slujbă idolească. El mai întâi cinstea pe Apolon vrăjitorul, ca şi cum i-ar fi fost mai înainte vestitor de cele ce vor să fie. Pentru că diavolul petrecând în acel idol neînsufleţit, dădea răspunsuri la cei ce-l întrebau, cu minciună proorocind despre cele ce vor să fie, deşi niciodată nu se împlineau proorociile lui. Odată, întrebând Diocleţian pe Apolon despre un lucru, diavolul i-a dat un răspuns că acesta: „Nu pot cu adevărat, ca mai înainte să-ţi spun cele ce vor să fie, căci împiedicare îmi fac oamenii cei drepţi pe pământ şi pentru aceea mint Tripoadele cele de farmece în capişti; pentru că drepţii sleiesc a noastră putere”.

    Deci, a întrebat Diocleţian pe slujitori: „Cine sunt drepţii aceia de pe pământ, din pricina cărora zeul Apolon nu poate să proorocească?” Iar slujitorii i-au răspuns: „Creştinii de sub cer sunt drepţii aceia”. Aceasta auzind-o Diocleţian, s-a umplut de mânie şi de iuţime asupra creştinilor şi prigonirea cea de deasupra lor care abia încetase, a ridicat-o iarăşi. Şi îndată a trimis sabia sa prigoni-toare asupra oamenilor lui Dumnezeu celor drepţi, nevinovaţi şi fără prihană, cu poruncă ucigătoare, în toate părţile stăpânirii sale.

    Şi puteai să vezi atunci închisorile barbarilor, tâlharilor şi ale făcătorilor de ruşine deşarte, însă erau pline de cei ce mărturiseau pe adevăratul Dumnezeu. Puteai să vezi felul caznelor celor mai înainte obişnuite, lepădându-se ca simple, iar altele noi şi mai cumplite aflându-se, prin care în toate zilele mulţimea creştinilor era schingiuită pretutindeni. Iar după ce în toate părţile şi mai ales dintre ale Răsăritului s-au adus la împărat multe scrisori pline de clevetiri asupra creştinilor, care îl înştiinţau că cei ce nu ţin porunca lui întru nimic, şi care se numesc creştini, numărul acelora este fără de sfârşit; pentru că atâta s-au înmulţit, încât este de trebuinţă, că ori să-i lase să petreacă în credinţă, ori cu război să se ridice asupra lor.

    Atunci împăratul a chemat de pretutindeni la sine în Nicomidia, pe antipaţi şi pe ighemonii săi la sfat, pe domni, pe boieri şi pe tot senatul său adunându-l; le-a descoperit mânia să asupra creştinilor şi poruncea, ca fiecare să dea sfat la lucrul ce le era pus înainte. Deci, mulţi grăind multe, la sfârşit singur tiranul a vărsat o otravă ca aceasta, că nimic nu este mai cinstit şi mai de bună trebuinţă decât să se cinstească zeii cei vechi părinteşti. Şi toţi învoindu-se cu sfatul lui, le-a zis iarăşi: „Dacă astfel toţi socotiţi şi pe aceasta cu osârdie doriţi să o faceţi şi a mea dragoste mult se cinsteşte de voi, apoi sârguiţi-vă cu totul să pierdeţi credinţa creştinească cea potrivnică zeilor noştri, din toată împărăţia noastră. Şi ca să puteţi mai cu înlesnire a săvîrşi această, eu cu toate puterile voi ajuta vouă”. Deci, toţi au primit şi au lăudat acel cuvânt împărătesc. Însă Diocleţian şi senatul au voit, ca şi al doilea şi al treilea rând să se adune la acelaşi sfat şi au înştiinţat poporul; după aceea au întărit ca neschimbată să fie porunca aceasta.

    În acea vreme, în cetatea Romanilor era minunatul ostaş al lui Hristos, Sfântul Gheorghe, cu neamul din Capadocia, fiu de părinţi creştini vestiţi, din tinereţe învăţând bună credinţă. Acela din copilăria sa a rămas orfan de tată, sfârşindu-se tatăl său prin mucenicească nevoinţă pentru Hristos, iar maica lui s-a mutat cu el în Palestina, căci de acolo era cu neamul şi avea acolo multe averi şi moşteniri. Iar după ce Gheorghe a ajuns la vârsta desăvârşită, fiind şi frumos la faţă, s-a arătat şi foarte viteaz cu trupul; pentru aceea s-a rânduit în oaste şi s-a pus tribun peste ostaşii unei cete vestite. În acea boierie fiind, după ce şi-a arătat vitejia sa în războaie, s-a cinstit cu dregătoria de comit şi de voievod de către împăratul Diocleţian, mai înainte de a şti că este creştin, la douăzeci de ani ai vârstei sale, după ce maica lui se sfârşise întru Domnul.

    Şi când acel sfat tirănesc se săvârşea spre pierderea creştinilor, Sfântul Gheorghe era lângă împăratul. Deci, în ziua dintii, văzând atâta pornire a păgânilor asupra creştinilor şi că sfatul lor cel nedrept nu poate de loc a se schimba, s-a chibzuit cu judecată, că acea vreme este potrivită mântuirii. Şi îndată, toate cele ce le avea la sine, aurul, argintul şi hainele le-a împărţit săracilor; pe robii care erau cu sine i-a liberat şi celelalte averi pe care le avea în Palestina a hotărât să le împartă la cei ce n-au, iar pe robi să-i libereze. Şi în a treia zi, în care sfatul cel sângeros al păgânului împărat şi al domnilor lui celor necuraţi, făcut cu nedreptate spre uciderea nevinovaţilor creştini, era să se întărească, Sfântul Gheorghe, viteazul ostaş al lui Hristos, lepădând toată frica omenească şi întărindu-se întru Unul Dumnezeu, având numai frică Lui în sine, a stat cu faţa luminată şi cu minte bărbătească în mijlocul adunării celei mari păgâneşti şi fără de lege şi unele ca acestea a început a le zice:

    „Până când, o, împărate şi voi domni şi sfetnici, care, fiind rânduiţi pentru îndreptarea legilor bune şi a judecăţilor celor drepte, porniţi mânia voastră asupra creştinilor şi înmulţiţi nebunia voastră, întărind hotărârile cele fărădelege şi judecăţile cele nedrepte, dându-le asupra oamenilor nevinovaţi, care n-au făcut nimănui strâmbătate? Pentru ce îi prigoniţi şi chinuiţi pe creştini prin a voastră păgânătate silind pe aceia, care au învăţat a ţine bine sfânta credinţă? Pentru că idolii voştri nu sunt dumnezei. Deci, nu vă amăgiţi cu minciunile, căci Hristos este Unul Dumnezeu şi Acela Unul, întru slava lui Dumnezeu Tatăl; toate s-au făcut prin El şi cu Duhul Lui Cel Sfânt toate s-au alcătuit. Ori singuri să cunoaşteţi adevărul şi să învăţaţi dreapta credinţă, ori pe cei ce ţin de adevăr şi de dreapta credinţă, nu-i tulburaţi cu nebunia voastră!”

    De nişte cuvinte ca acestea ale lui Gheorghe şi de îndrăzneala lui cea neaşteptată minunându-se toţi, şi-au întors ochii către împărat vrând să audă ce va răspunde la aceste vorbe. Iar împăratul, ca un ieşit din minţi sau ca un asurzit de tunet, şedea tăcând, înăbuşind în sine pornirea de mânie. Apoi a făcut semn unuia din cei ce şedeau cu el, prieten al său, cu numele Magnenţie, cu dregătoria antipat, ca să răspundă lui Gheorghe. Iar Magnenţie, chemând la sine mai aproape pe sfânt, i-a zis: „Cine te-a îndemnat la o atât de mare îndrăzneală şi grăire?” Răspuns-a sfântul: „Adevărul!” Magnenţie i-a zis: „Care este adevărul acela?” Răspuns-a Gheorghe: „Adevărul este Însuşi Hristos, Cel prigonit de voi”. Zis-a Magnenţie: „Dar şi tu eşti creştin?” A răspuns Sfântul Gheorghe: „Sunt rob al lui Hristos, Dumnezeul meu, şi spre El nădăjduind, în mijlocul vostru am stat de voia mea, ca să mărturisesc pentru adevăr”.

    Cu aceste cuvinte ale sfântului s-a pornit spre ceartă adunarea aceea, unii zicând unele şi alţii altele, apoi se auzea un glas şi o strigare fără de rânduiala, precum se obişnuieşte a se face într-o mulţime de popor păgân. Atunci Diocleţian, poruncind prin vorbitori să fie tăcere, şi-a întors ochii spre sfânt şi, cunoscându-l, i-a zis astfel: „Eu şi mai înainte m-am minunat de bunul tău neam, o, Gheorghe! Sfatul tău şi vitejia judecând-o a fi vrednică de cinste, te-am cinstit nu cu dregătorii mici; iar acum, deşi nu grăieşti spre folosul tău, însă eu iubind înţelepciunea şi bărbăţia care este în tine, cele de folos te sfătuiesc ca un tată şi te îndemn să nu te lipseşti de slava ostăşească şi de cinstea dregătoriei tale şi să nu-ţi dai floarea tinereţilor tale la munci, prin nesupunerea ta; ci să aduci jertfă zeilor, căci mai mare cinste vei lua de la noi”.

    Iar Sfântul Gheorghe a răspuns: „O, de ai fi cunoscut, mai ales tu singur, împărate, prin mine, pe adevăratul Dumnezeu şi I-ai fi adus jertfă de laudă Lui, te-ar fi învrednicit împărăţiei celei mai bune şi fără de moarte, de vreme ce aceea de care acum te îndulceşti este o împărăţie nestatornică, deşartă şi degrab pieritoare. De aceea şi cele dintr-însa sunt vremelnice şi nimic nu folosesc pe cei ce le au. Deci, nimic din acelea nu poate să-mi slăbească buna mea credinţă către Dumnezeul meu şi nici un fel de chin nu-mi va îngrozi sufletul, nici îmi va clinti mintea”.

    Acestea zicând sfântul, iar împăratul fiind cuprins cu totul de mânie şi nelăsându-l să-şi sfârşească cuvintele, a poruncit celor înarmaţi, care stăteau înainte, să scoată din adunare cu suliţele pe Gheorghe şi să-l arunce în temniţă. Iar ostaşii, săvârşind degrabă porunca lui, o suliţă atingându-se de trupul sfântului, îndată fierul s-a făcut asemenea plumbului; pentru că s-a turtit ca plumbul, iar gura mucenicului s-a umplut de laudele lui Dumnezeu. Ducând ostaşii pe mucenic în temniţă, l-au întins la pământ cu faţa în sus, bătându-l peste tălpile picioarelor, punându-i o piatră mare pe piept, căci astfel le poruncise tiranul. Iar sfântul răbdând, neîncetat înălţa mulţumire lui Dumnezeu, până în ziua următoare.

    Sosind ziua, împăratul iarăşi a chemat la cercetare pe mucenic şi văzându-l turtit de greutatea pietrei, l-a întrebat, zicând: „Oare te-ai pocăit, Gheorghe, sau încă petreci în nesupunerea ta?” Iar sfântul, având pieptul turtit de piatră, abea putea să grăiască şi i-a zis: „Dar oare într-atâta slăbănogire, o, împărate, mă socoteşti că am ajuns, ca pentru atât de mică suferinţă să-mi lepăd credinţa? Mai lesne vei slăbi tu chinuindu-mă, decât eu fiind muncit”. Atunci Diocleţian a poruncit să aducă o roată mare de muncire, sub care erau aşternute scânduri, pline de fiare ascuţite şi înfipte în ele, asemenea unor săbii, ţepuşe şi cuţite; iar acele fiare erau unele drepte, iar altele strâmbe, după asemănarea undiţelor. Pe acea roată a poruncit să lege pe mucenic şi, întorcând roata, să-i taie tot trupul cu acele fiare ascuţite, ce erau înfipte în acele scânduri sub roată. Aşa, fiind sfântul muncit şi în bucăţi tăiat şi ca o trestie sfărâmându-se, răbda cu vitejie; şi mai întâi în munca aceea, cu mare glas se ruga lui Dumnezeu, nescoţând nici un suspin; ci ca unul ce doarme şi nu simte, astfel răbda.

    Iar împăratului, părându-i-se că mucenicul este mort, bucurându-se a lăudat pe zeii săi şi a strigat, zicând: „Unde este Dumnezeul tău, Gheorghe? Pentru ce nu te-a scăpat de nişte munci ca acestea?” Deci, a poruncit să-l dezlege de la roată, ca pe un mort, iar el s-a dus la capiştea lui Apolon. Apoi deodată s-a înnorat văzduhul, s-a făcut tunet înfricoşat şi mulţi au auzit un glas de sus, zicând: „Nu te teme, Gheorghe, căci sunt cu tine!” Apoi după puţin s-a făcut o strălucire mare şi neobişnuită şi s-a arătat îngerul în chip de tânăr preafrumos, stând lângă roată ca purtător de lumină, strălucind cu faţa şi, punând mâna pe mucenic, i-a zis: „Bucură-te!” Şi nimeni nu îndrăznea să se apropie de roată şi de mucenic cât timp s-a văzut acolo cel ce se arătase. Iar după ce s-a făcut nevăzut, mucenicul s-a pogorât singur de pe roată, dezlegat de îngerul lui Dumnezeu şi tămăduit de răni; apoi stătea cu trupul sănătos, mulţumind lui Dumnezeu şi chemând pe Domnul.

    Ostaşii, văzând aceasta, au fost cuprinşi de spaimă mare şi nedumerire şi, alergând, au spus împăratului, care era încă în capişte la săvârşirea necuratei jertfe idoleşti, urmând după ostaşi şi Sfântul Gheorghe, care a stat înaintea împăratului în capişte. Văzându-l împăratul, întâi n-a crezut că este Gheorghe, ci i se părea că este altul care seamănă cu el. După aceea cei ce stăteau aproape de împărat, căutând cu dinadinsul către mucenic, au cunoscut că este chiar Gheorghe, şi încă şi mucenicul singur a strigat cu mare glas: „Eu sunt Gheorghe”. Şi toţi s-au spăimântat şi, nepricepând, au tăcut multă vreme, iar doi dintre bărbaţi care erau acolo, cinstiţi cu dregătoria curţii, Anatolie şi Protoleon, fiind mai înainte învăţaţi în credinţa creştină, văzând acea minune străină, s-au întărit desăvârşit în credinţa lui Hristos şi au strigat, zicând: „Unul este Dumnezeu mare şi adevărat! Dumnezeul creştinilor”. Şi îndată împăratul a poruncit ca să-i prindă şi fără de nici o cercetare să-i scoată afară din cetate şi să fie tăiaţi cu sabia. Şi mulţi au crezut atunci în Hristos, dar îşi tăinuiau credinţa, neîndrăznind să o mărturisească de frică.

    Împărăteasa Alexandra, fiind încă în capişte şi văzând acolo pe mucenic tămăduit prin minune şi auzind de arătarea îngerească, a cunoscut adevărul şi voind cu îndrăzneală să mărturisească pe Hristos, a oprit-o eparhul şi mai înainte de a şti împăratul, a poruncit să o ducă acasă. Iar făcătorul de rău Diocleţian, neputând să facă nici un bine, a poruncit să-l arunce pe Sfântul Gheorghe într-o groapă cu var nestins şi să-l lase acolo până a treia zi. Sfântul, ducându-se acolo, se ruga către Domnul cu mare glas, zicând: „Mântuitorul celor necăjiţi, scăparea celor izgoniţi, nădejdea celor fără de nădejde, Doamne Dumnezeul meu, auzi rugăciunea robului Tău şi caută spre mine şi mă miluieşte. Izbăveşte-mă de meşteşugirile potrivnicului, şi-mi dă putere, ca până la sfârşit, să păzesc neschimbată mărturisirea numelui Tău cel Sfânt. Nu mă lăsa, Stăpâne, pentru păcatele mele, ca să nu zică niciodată vrăjmaşii mei: „Unde este Dumnezeul lui?” Arată puterea Ta şi preamăreşte numele Tău în mine, netrebnicul robul Tău. Trimite pe îngerul Tău, pe păzitorul nevredniciei mele, Cel ce ai prefăcut în rouă cuptorul Babilonului şi pe sfinţii Tăi tineri i-ai păzit nevătămaţi, Doamne, că bine eşti cuvântat în veci. Amin”.

    Aşa rugându-se şi îngrădindu-şi tot trupul cu semnul Crucii, s-a pogorât în groapă, bucurându-se şi preaslăvind pe Dumnezeu. Iar slujitorii, scufundându-l legat, după poruncă, în vărul cel nestins, s-au întors. A treia zi a poruncit împăratul să scoată oasele mucenicului din groapă, crezând că a ars în var. Şi, ducându-se slujitorii, au săpat varul şi au găsit pe sfânt întreg, mai presus de nădejde, viu şi sănătos, stând dezlegat, cu faţa luminată, cu mâinile întinse în sus şi mulţumind lui Dumnezeu pentru toate facerile de bine. Iar slujitorii şi poporul care erau lângă el, se uimeau de spaimă şi de mirare şi într-un glas preamăreau pe Dumnezeul lui Gheorghe şi-L numeau mare!

    Aflând despre aceasta Diocleţian, a poruncit să aducă îndată pe sfânt înaintea lui şi, preamult minunându-se, a zis: „De unde este în tine, Gheorghe, o putere ca aceasta şi cu ce fel de vrăji meşteşugeşti? Spune, pentru că mi se pare că tu, prin arătarea meşteşugului vrăjitoresc prefaci credinţa Celui răstignit în vrăjitorie, ca făcând pe toţi să se minuneze de vrăjile tale, să te arăţi că eşti mare”. Sfântul răspunse: „Eu aşteptam, o, împărate, ca tu să nu poţi nici a-ţi deschide gura spre hulirea Atotputernicului Dumnezeu, Căruia toate îi sunt cu putinţă şi cu minuni izbăveşte din primejdii pe cei ce nădăjduiesc spre El. Iar tu, fiind înşelat de diavol, ai alunecat într-o rătăcire şi o pierzare atât de adâncă, încât numeşti vrăji şi farmece minunile Dumnezeului meu cele văzute de ochii noştri; deci plâng de orbirea voastră, vă numesc ticăloşi şi vă judec nevrednici de răspunsul meu!”

    Atunci Diocleţian a poruncit să aducă nişte încălţăminte de fier care să aibă într-însele piroane lungi şi arzându-le, să-i încalţe amândouă picioarele mucenicului, apoi bătându-l, să-l fugărească până la temniţă. Într-o încălţăminte ca aceea fugărit fiind mucenicul, tiranul îşi bătea joc, zicând: „Cât de grabnic eşti, Gheorghe! Foarte repede alergi, Gheorghe!” Iar mucenicul fiind târât aşa de greu şi bătut cumplit, zicea către el: „Aleargă, Gheorghe, aleargă ca să ajungi, căci alergi aşa ca şi cum n-ai şti”. După aceea, chemând pe Dumnezeu, grăia: „Caută din cer, Doamne, şi vezi osteneala mea. Auzi suspinul ticălosului Tău rob, că s-au înmulţit vrăjmaşii mei şi cu urâciune nedreaptă m-au urât, pentru numele Tău cel Sfânt. Deci Tu Însuţi mă vindecă, Stăpâne, că s-au tulburat oasele mele şi-mi dă răbdare până la sfârşit ca să nu zică vreodată vrăjmaşul meu: „M-am întărit asupra lui”.

    Aşa se ruga Sfântul Gheorghe, mergând la temniţă, în care, fiind aruncat, slăbea cu trupul de răni, având picioarele foarte rănite. Însă cu duhul se întărea, pentru că toată ziua aceea şi toată noaptea nu înceta a înălţa mulţumiri şi rugăciuni lui Dumnezeu. Apoi s-a tămăduit de răni, cu ajutorul lui Dumnezeu, în acea noapte şi s-a făcut sănătos la picioare, precum şi la tot trupul.

    A doua zi l-au adus iarăşi în faţa împăratului, la locul de privelişte, unde era împreună cu împăratul toată suită. Văzând împăratul că mucenicul merge bine, neşchiopătînd cu picioarele, ca şi cum n-ar fi avut nici o rană, cu mare mirare a zis către dânsul: „Ce este, Gheorghe, ţi-au plăcut încălţămintele?” Sfântul răspunse: „Cu adevărat mi-au fost plăcute!” Împăratul zise: „Leapădă-ţi îndrăzneala şi fii blând şi supus. Apoi, lepădând meşteşugul vrăjitoresc, apropie-te şi jertfeşte milostivilor zei, ca să nu te lipseşti de viaţa aceasta dulce, prin chinurile cele grele”. Sfântul Gheorghe răspunse: „Cât sunteţi de nebuni! Căci puterea lui Dumnezeu o numiţi farmece şi vă mândriţi cu înşelăciunea diavolească cea fără de ruşine”. Deci Diocleţian, căutând cu ochi mânioşi şi răcnind cu glas sălbatec, a tăiat vorba mucenicului şi a poruncit celor ce stăteau înainte să bată peste grumaji pe sfânt, ca să se înveţe a nu ocărî pe împărat. Apoi a poruncit să-l bată cu vine de bou până ce trupul lui se va vedea plin de sânge.

    Astfel, Sfântul şi Marele Mucenic Gheorghe, fiind cumplit chinuit, nicidecum nu şi-a schimbat lumina feţii sale; lucru pentru care împăratul, mâniindu-se mult, zicea către cei ce erau împrejurul lui: „Cu adevărat, aceasta nu este putere şi bărbăţie în Gheorghe, ci un lucru de meşteşugire şi vrăjitoresc”. După aceea Magnenţie a zis către împărat: „Este aici un om iscusit în vrăjitorii cu numele Atanasie, căruia, dacă vei porunci să-l cheme, degrabă biruindu-se Gheorghe, se va supune poruncii tale”. Şi îndată, chemând pe vrăjitorul acela, a stat înaintea împăratului şi a zis către dânsul Diocleţian: „Ceea ce a făcut aici necuratul Gheorghe, au văzut ochii tuturor celor ce stau de faţă şi cum le-a făcut acelea, ştiţi numai voi cei iscusiţi în acel meşteşug; deci, sau să-l biruieşti şi să-i strici vrăjitoriile lui şi nouă supus să ni-l faci, sau cu farmecele otrăvii degrabă să-l pierzi din viaţa aceasta; ca astfel, din meşteşugul care s-a învăţat, din acelaşi meşteşug să-şi ia moartea cea cuvenită lui; căci pentru aceea l-am lăsat să trăiască până acum”. Iar vrăjitorul a făgăduit că a doua zi va săvîrşi tot ce i s-a cerut să facă.

    Deci, împăratul, poruncind să păzească în temniţă pe mucenic, s-a sculat de la judecată. Iar sfântul, intrând în temniţă, chema pe Dumnezeu, zicând: „Minunată fă, Doamne, mila Ta spre mine, îndreptează paşii mei spre mărturisirea Ta şi săvârşeşte alergarea mea întru credinţa Ta; că întru toţi să se preamărească numele Tău cel Preasfânt!” A doua zi iarăşi a şezut împăratul la judecată, la un loc mai înalt, în văzul tuturor. Şi a mers şi Atanasie vrăjitorul, mândrindu-se întru a sa înţelepciune, ducând împăratului şi tuturor celor ce stăteau de faţă oarecare lucruri fermecate în felurite vase. Şi a zis către împărat: „Să se aducă acum aici osânditul acela şi va vedea toată lucrarea zeilor noştri şi puterea farmecelor mele”. Şi luând un vas a zis: „De voieşti, o, împărate, ca omul acela fără minte să te asculte întru toate, atunci să bea băutura aceasta”. Apoi iarăşi alt vas luând, a zis: „Iar de voieşti împărăţia ta, să vezi moartea lui cea amară, pe aceasta să o bea”. Şi îndată din porunca împăratului, a fost adus Sfântul Gheorghe înaintea lui la judecată. Şi a zis către dânsul, Diocleţian: „Acum se vor strica şi vor înceta toate vrăjile tale, Gheorghe!” Şi a poruncit cu sila să-l adape pe el cu băutură fermecată. Iar sfântul bând-o fără îndoire, stătea nevătămat, bucurându-se şi batjocorind acea înşelăciune idolească şi diavolească.

    Împăratul, înnebunind de mânie, a poruncit, ca şi cu cealaltă băutură plină de otravă de moarte, să-l adape cu sila. Iar sfântul neaşteptând ca să-l silească, a luat singur vasul de bunăvoie şi a băut otrava cea purtătoare de moarte; dar era fără nici o vătămare cu ajutorul darului lui Dumnezeu, fiind păzit de moarte. Şi s-a minunat împăratul cu toată suită; asemenea şi vrăjitorul Atanasie stătea ca ieşit din minţi, minunându-se şi nepricepându-se. Apoi, după un ceas, a zis împăratul către mucenic: „Până când, Gheorghe, ne faci a ne mira de faptele tale? Până când ne amăgeşti şi nu ne spui adevărul? Prin ce fel de meşteşugiri vrăjitoreşti nu bagi seamă de muncile ce-ţi aducem asupra ta, încât nici de adăparea cea purtătoare de moarte nu te-ai vătămat? Spune-mi cu adevărat toate, că voim să te ascultăm cu blândeţe”. Atunci Fericitul Gheorghe a răspuns: „Să nu socoteşti, împărate, că noi cu scorniri omeneşti răbdăm schingiuiri, ci cu chemarea lui Hristos şi cu puterea Lui; pentru că, nădăjduind spre Dânsul, întru nimic socotim toate chinurile, după tainica Lui învăţătură”. Zis-a Diocleţian: „Care este tainică învăţătură a Hristosului Tău?” Sfântul Gheorghe a răspuns: „Ştiind, de mai înainte, că a voastră răutate sporeşte spre mai rău, a învăţat pe slugile Sale să nu se teamă de cei ce ucid trupul, că sufletul nu-l pot ucide, căci ni se spune că nici un fir de păr din capul nostru nu va pieri, iar de veţi bea ceva de moarte nu vă va vătăma. Şi acum ascultă, o, împărate; aceasta ne este nouă făgăduinţa cea nemincinoasă a Lui, pe care în scurt o voi arăta ţie: Cel ce crede în Mine, lucrurile pe care Eu le fac şi acela le va face.

    Zis-a Diocleţian: „Şi care lucruri ziceţi voi, că sunt ale Lui?” Răspuns-a sfântul: „Pe orbi a-i lumina, pe cei stricaţi a-i curăţi, şchiopilor a le da umblare şi surzilor auzire; duhurile cele necurate a le izgoni, pe morţi a-i învia şi altele asemenea acestora. Acestea sunt lucrurile lui Hristos”. Împăratul, întorcându-se către Anastasie vrăjitorul, a zis: „Tu ce zici de acestea?” „Mă minunez cum, batjocorind blândeţea ta, acesta grăieşte minciuni, nădăjduind că va scăpa din puternicele tale mâini. Pentru că noi, folosindu-ne de multe faceri de bine de la zeii cei fără de moarte în toate zilele, însă niciodată n-am văzut ca să învieze un mort. Iar acesta, nădăjduind spre un om mort şi ţinându-se de Dumnezeul Cel răstignit, Îl mărturiseşte fără ruşine, că Acela este făcător de lucruri mari. Şi deoarece înaintea noastră a tuturor a mărturisit aceasta, cum că Dumnezeul lui este făcător de nişte minuni ca acestea şi că cei ce cred în El au luat această nemincinoasă făgăduinţă, ca aceleaşi lucruri să le facă, pe care şi Acela le făcea, deci să învieze şi acesta un mort înaintea ta, împărate, şi înaintea noastră a tuturor şi atunci şi noi ne vom pleca Dumnezeului său, ca Unui mai puternic. Iată se vede nu departe de aici un mormânt, în care cu puţine zile mai înainte a fost pus un mort, pe care eu îl ştiu de când era viu; pe acela de-l va învia Gheorghe, cu adevărat ne va birui pe noi!”

    Şi s-a minunat împăratul de un sfat ca acesta a lui Atanasie. Deci, era un mormânt mare, departe de divan ca la o jumătate de stadie pentru că se făcea judecata aceea în priveliştea ce era lângă porţile cetăţii şi se vedea mormântul acela din cetate. Că elinii aveau obicei că nu în cetate, ci afară din cetate să-şi îngroape morţii lor. Deci, împăratul a poruncit mucenicului, ca spre arătarea puterii Dumnezeului său, să învie pe mortul acela. Iar Magnenţie antipatul a rugat pe împărat ca Gheorghe să fie dezlegat din legături. Şi fiind dezlegat, Magnenţiu a zis către dânsul: „Acum, Gheorghe, arată-ţi lucrurile cele minunate ale Dumnezeului tău şi pe toţi ne vei aduce la credinţa Lui”. A zis către el sfântul: „Dumnezeul meu, Cel ce toate le-a făcut din cele ce nu erau, este puternic, ca prin mine robul Său să învie pe mortul acela. Însă voi, fiind întunecaţi la minte de înşelăciune, nu puteţi să cunoaşteţi adevărul. Dar pentru poporul acesta ce stă înainte, va face Domnul meu această minune pe care voi o cereţi; însă să nu socotiţi că este vrăjitorie. Iată vrăjitorul pe care l-aţi pus de faţă, înaintea voastră a tuturor a mărturisit adevărul, că nici o vrăjitorie, nici puterea vreunui zeu n-a putut cândva să învie vreun mort. Iată înaintea tuturor celor ce stau împrejur şi în auzul tuturor voi chema pe Dumnezeul Meu”.

    Aceasta zicând, şi-a plecat genunchii şi mult s-a rugat lui Dumnezeu cu lacrimi. După aceea, sculându-se, cu glas mare iarăşi s-a rugat, zicând: „Dumnezeul veacurilor, Dumnezeul milelor, Dumnezeul tuturor puterilor şi Atotputernice, Cel ce nu ruşinezi pe cei ce nădăjduiesc spre Tine, Doamne Iisuse Hristoase, auzi-mă pe mine smeritul robul Tău în ceasul acesta, Cel ce ai auzit pe Sfinţii Tăi Apostoli în tot locul, la toate muncile şi semnele, dă neamului acestuia viclean semnul cerut şi înviază mortul, care zace în mormânt, spre înfruntarea celor ce se leapădă de Tine şi spre slava Ta şi a Tatălui Tău şi a Preasfântului Duh. Astfel, Stăpâne, arată celor ce stau înainte, că Tu eşti Unul Dumnezeu peste tot pămîn-tul, ca să Te cunoască pe Tine Domnul Cel Atotputernic şi cum că toate se supun voinţei Tale şi a Ta este slava în veci. Amin!”

    Iar când a zis „Amin”, îndată s-a făcut vuiet mare şi cutremur, încât toţi s-au spăimântat foarte. Atunci acoperământul mormîn-tului a căzut la pământ şi mormântul deschizându-se, mortul s-a sculat viu şi a ieşit dinăuntru, privindu-l toţi, fiind îngroziţi de frică. Şi îndată s-a făcut ceartă mare în popor, căci mulţi se bucurau şi pe Hristos ca pe un Dumnezeu mare Îl lăudau.

    Iar împăratul şi cei împreună cu dânsul, umplându-se de spaimă şi de necredinţă, mai întâi ziceau că Gheorghe, fiind vrăjitor mare, nu pe un mort, ci pe un duh oarecare şi o nălucă a sculat din mormânt, spre amăgirea celor ce privesc. După aceea, cunoscând că nu este nălucire, ci cu adevărat om înviat din morţi, care chemă numele lui Hristos, alerga la Gheorghe şi de el se lipea, toţi erau întru nepricepere mare ca nişte ieşiţi din minte şi cu totul neştiind ce să facă, tăceau. Iar Atanasie, alergând, a căzut la picioarele Sfântului Gheorghe, mărturisind pe Hristos că este Dumnezeu Atotputernic şi rugând pe mucenic ca să-i ierte greşelile cele făcute din neştiinţă. Iar după câtăva vreme, Diocleţian poruncind să tacă poporul, a început a grăi astfel: „Oare vedeţi amăgire, o, bărbaţilor? Oare vedeţi răutatea şi vicleşugul vrăjitorilor acestora? Acest necurat Atanasie, ajutând vrăjitorului celui de un obicei cu dânsul, nu i-a dat otravă aceluia să bea, ci nişte farmece ca să-i ajute spre amăgirea noastră şi pe un om viu, cu vrăjile lor l-au făcut că este mort, iar cu farmecele l-au sculat înaintea ochilor noştri, ca şi cum din morţi l-ar fi înviat”.

    Aceasta zicând, a poruncit ca lui Atanasie şi omului celui înviat din morţi, fără întrebare să le tăie capetele, iar pe Sfântul Mucenic al lui Hristos, Gheorghe, să-l ţină în temniţă şi în legături, până ce mai pe urmă va chibzui ce va face cu el. Iar Sfântul Gheorghe, intrând în temniţă, se bucură cu duhul şi mulţumea lui Dumnezeu, zicând: „Slavă Ţie, Stăpâne, că nu ruşinezi pe cei ce nădăjduiesc spre Tine. Mulţumesc Ţie, că-mi ajuţi în toate şi-mi arăţi mari faceri de bine în toate zilele, iar a mea nevrednicie cu darul Tău o împodobeşti. Învredniceşte-mă, Dumnezeule, Dumnezeul meu, ca mai degrabă să văd slava Ta, ruşinând pe diavol până în sfârşit!”

    Şezând Sfântul Marele Mucenic Gheorghe în temniţă, cei care crezuseră în Hristos, prin minunile făcute de dânsul, mergeau la el, dând aur străjerilor şi căzând la picioarele lui, erau povăţuiţi de dânsul la sfânta credinţă. Iar citi erau bolnavi primeau tămăduire de bolile lor, pentru că îi tămăduia prin chemarea numelui lui Hristos şi prin însemnarea Crucii, de aceea, mulţi mergeau la dânsul în temniţă. Între unii ca aceia era şi un bărbat, anume Glicherie, căruia i s-a întâmplat de a căzut un bou al lui din munte într-o vale şi i-a pierit boul. Dar auzind Glicherie despre sfânt, a alergat la dânsul, plângând după boul lui. Iar Sfântul Gheorghe, zâmbind, a zis către dânsul: „Mergi, frate, şi bucură-te, căci Hristos al meu ţi-a înviat boul tău!” Iar el, crezând cu neîndoire în cuvintele mucenicului, s-a dus şi şi-a aflat boul viu, după spusele sfântului.

    Deci, îndată s-a întors la mucenic şi în mijlocul cetăţii alergând, cu mare glas striga: „Mare este cu adevărat Dumnezeul creştinilor!” Deci, prinzându-l pe acela ostaşii ce se întâmplaseră acolo, l-au înştiinţat pe împărat. Iar Diocleţian, umplându-se de mânie, nici n-a voit să-l vadă, ci a poruncit ca îndată să-i taie capul, afară din cetate. Iar Glicherie, bucurându-se, ca un chemat la ospăţ, alerga la moarte pentru Hristos, întrecând pe ostaşi şi cu mare glas chema pe Hristos Dumnezeu, rugându-L, ca vărsarea sângelui să o socotească lui în loc de Botez; şi astfel s-a sfârşit.

    Atunci unul din dregători a înştiinţat pe împărat, că Gheorghe, şezând în temniţă, tulbură poporul; pentru că pe mulţi întorcându-i de la zei, îi duce la Cel răstignit şi prin farmece face minuni şi toţi aleargă la el. Deci s-au sfătuit ca iarăşi să-l scoată la cercetare, şi de nu se va pocăi şi la zei de nu se va întoarce, la moarte să se osândească degrabă. Iar împăratul, chemând pe Magnenţie antipatul, a poruncit ca a doua zi să gătească loc de judecată lingă capiştea lui Apolon ca de faţă cu poporul să cerceteze pe mucenic. În noaptea aceea, rugându-se Sfântul Gheorghe în temniţă, a adormit puţin şi a văzut pe Domnul arătându-i-se în vis, Care cu a Sa mână îl sprijinea şi, cuprinzându-l, îl săruta şi-i punea o cunună pe cap, zicându-i: „Nu te teme, ci îndrăzneşte! Căci, iată, împreună cu Mine te vei învrednici a împărăţi. Deci, nu slăbi, că degrabă venind la Mine, cele gătite ţie le vei primi!” Iar Sfântul Gheorghe, deşteptându-se şi lui Dumnezeu cu bucurie mulţumind, a chemat la sine pe străjerul temniţei şi l-a rugat, zicând: „Un dar cer de la tine, frate. Porunceşte să intre aici sluga mea, pentru că am să-i spun ceva”. Şi, poruncindu-i străjerul, a intrat slugă la el, pentru că stătea afară aproape de temniţă şi scria faptele sfântului şi cuvintele lui, cu toată luarea aminte.

    Intrând slugă, s-a închinat până la pământ stăpânului său care şedea în legături şi, căzând la pământ lângă picioarele lui, plângea. Iar sfântul l-a ridicat, poruncindu-i să se îmbărbăteze cu sufletul şi i-a spus vedenia sa, zicându-i: „Fiule, degrabă mă va chema Domnul la El. Iar tu, după chemarea mea din viaţa aceasta, să iei acest smerit trup al meu, împreună cu testamentul meu, pe care l-am scris mai înainte de nevoinţa mea şi să-l duci, ajutându-ţi Dumnezeu, în casa noastră din Palestina. Şi toate cele hotărâte de mine să le împlineşti şi să ai frică lui Dumnezeu şi credinţă neîndoită în Hristos”. El făgăduind că va împlini toate cele poruncite şi mult plângând, sfântul l-a cuprins cu dragoste şi, dându-i sărutarea cea din urmă, l-a liberat cu pace.

    A doua zi răsărind soarele, a stat împăratul la judecată şi, punând înainte pe sfântul mucenic, a început a vorbi către dânsul cu blândeţe şi, oprindu-şi mânia în sine, îi zicea: „Nu socoteşti, o, Gheorghe, că sunt plin de iubire de oameni şi de milă, răbdând până la îndurare? Martori îmi sunt toţi zeii că îţi cruţ tinereţile tale, pentru frumuseţea ce înfloreşte în tine, pentru cunoştinţa şi pentru bărbăţia ta. Aş fi voit să te am părtaş al împărăţiei mele şi să fii al doilea cu cinstea, dacă ai fi voit să te întorci la zei. Spune, deci, ce gândeşti despre aceasta?” Sfântul Gheorghe răspunse: „Se cădea, o, împărate, că mila ta cea atât de mare să o fi arătat de la început către mine, iar nu să te sălbăticeşti atât de mult asupra mea”. Împăratul ascultând cu plăcere nişte cuvinte ca acestea ale mucenicului, i-a zis îndată: „De voieşti să te supui mie cu dragoste, ca unui tată, toate chinurile care le-ai suferit, ţi le voi răsplăti cu multe cinstiri”.

    Grăit-a Sfântul Gheorghe: „De voieşti, o, împărate, să intrăm acum înăuntrul capiştei, să vedem pe zeii cei cinstiţi de voi”. Împăratul sculându-se cu osârdie şi cu bucurie, a mers în capiştea lui Apolon cu tot poporul, ducând cu cinste şi pe Sfântul Gheorghe împreună cu dânşii, iar poporul strigă lăudând pe împăratul, socotind puterea şi biruinţa zeilor lor. Apoi, intrând şi făcându-se tăcere mare şi pregătind jertfă, toţi priveau spre mucenic, aşteptând fără îndoială să aducă jertfă zeilor. Sfântul, apropiindu-se de zeul Apolon şi întinzând mâna către el, a întrebat pe cel neînsufleţit, ca pe un viu, zicând: „Tu voieşti să primeşti jertfă de la mine ca un Dumnezeu?” Sfântul, zicând aceasta, şi-a făcut semnul Crucii, iar diavolul care locuia în idol a răspuns nişte cuvinte ca acestea: „Nu sunt Dumnezeu; şi nici unul asemenea mie nu este! Numai Unul este Dumnezeu; Acela pe care tu Îl propovăduieşti! Noi ne-am depărtat de îngerii cei ce-i slujesc Lui şi înşelăm pe oamenii cei stăpâniţi de zavistie”. Atunci sfântul a zis către el: „Dar cum îndrăzniţi voi să staţi aici, venind eu, slujitorul adevăratului Dumnezeu?” Zicând sfântul acestea, un sunet şi glas de plângere ieşea de la idoli, apoi deodată cazând toţi la pământ s-au sfărâmat.

    Atunci slujitorii şi mulţi din popor s-au pornit ca nişte turbaţi, cu multă mânie asupra sfântului, bătându-l şi legându-l. Apoi strigau asupra împăratului: „Pierde pe vrăjitorul acesta, o, împărate! Pierde-l mai înainte de a ne pierde el pe noi!” Făcându-se o strigare şi o tulburare ca aceasta şi străbătând vestea aceea prin toată cetatea, împărăteasa Alexandra, care până atunci avea ascunsă în sine credinţa în Hristos, neputând s-o tăinuiască mai mult, a alergat într-un suflet acolo unde era Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, şi văzând gâlceava poporului şi pe mucenic legat, privindu-l de departe şi neputând să se apropie de dânsul din cauza mulţimii, a început a striga cu mare glas, zicând: „Dumnezeul lui Gheorghe, ajută-mi că Tu eşti Dumnezeul Cel Atotputernic!”

    După ce s-a liniştit puţin gâlceava poporului, Diocleţian a poruncit să-i aducă înainte pe mucenic şi fiind ca îndrăcit de mânia cea cumplită, a zis către sfântul: „Oare astfel de mulţumire ai dat, pentru mila mea către tine, necuratule om? Oare aşa te-ai obişnuit a jertfi zeilor?” Sfântul Gheorghe răspunse: „Aşa m-am deprins a cinsti pe zeii tăi, o, împărate nebun. Ruşinează-te dar de acum, de a-ţi pune nădejdea ta spre nişte zei ca aceştia, care nu pot să-şi ajute nici lor şi care nu rabdă nici venirea de faţă a robilor lui Hristos”.

    Zicând acestea sfântul, iată a venit împărăteasa în mijloc, mărturisind cu îndrăzneală înaintea tuturor pe Hristos, Dumnezeul adevărat; apoi căzând la picioarele mucenicului, defăima nebunia tiranului, ocărind pe zei şi blestemând pe cei ce se închină lor. Iar împăratul se uimea, văzând pe soţia sa cu o îndrăzneală atât de mare slăvind pe Hristos, defăimând pe idoli şi căzând la picioarele mucenicului. Apoi a zis către dânsa: „Ce-ţi este, Alexandro, că lipindu-te de vrăjitorul şi fermecătorul acesta, te lepezi de zei cu atâta neruşinare?” Ea s-a întors de la dânsul, nedându-i nici un răspuns. Atunci Diocleţian, umplându-se de mai multă mânie, n-a mai făcut multă cercetare despre Gheorghe, nici despre împărăteasă, ci îndată a hotărât pedeapsă de moarte pentru amândoi, într-acest chip: „Gheorghe cel rău, care a mărturisit că este galileean şi a hulit mult asupra zeilor şi asupra mea, împreună cu Alexandra împărăteasa mea, care s-a amăgit de vrăjile lui şi cu asemenea nebunie a ocărât pe zei, poruncesc să fie tăiaţi cu sabia”.

    Atunci ostaşii cei rânduiţi pentru aceea, răpind pe mucenic legat, l-au dus afară din cetate, târând împreună cu dânsul şi pe împărăteasa cea de bun neam, care, urmând cu osârdie, se ruga lui Dumnezeu în sine, mişcându-şi buzele şi privind adeseori spre cer. Apoi, ajungând la un loc oarecare, împărătesei i-au slăbit puterile şi a cerut să şadă puţin. După aceea şi-a întors capul spre zid şi şi-a dat duhul în mâinile Domnului. Văzând aceasta, Gheorghe, mucenicul lui Hristos, a preamărit pe Dumnezeu şi mergea cu mare bucurie, rugându-se Domnului, ca şi alergarea lui să se săvârşească cu bine. Apoi, când s-a apropiat de locul cel hotărât, unde era să fie tăiat şi-a ridicat glasul şi se ruga în acest chip:

    „Bine eşti cuvântat, Doamne, Dumnezeul meu, că n-ai veselit pe vrăjmaşii mei, ci ai izbăvit sufletul meu ca pe o pasăre din cursă vânătorilor! Auzi-mă şi acum, Stăpâne, şi stai înaintea robului Tău în ceasul acesta de la sfârşit şi izbăveşte sufletul meu de meşteşugirile duhului celui din văzduh, al vrăjmaşului celui mare şi de duhurile cele necurate. Şi să nu le socoteşti păcatul celor ce au greşit înaintea mea, în neputinţa lor, ci iertare şi dragoste arată-le lor, ca şi aceia, cunoscându-Te, să câştige parte din Împărăţia Ta, împreună cu aleşii Tăi. Primeşte şi sufletul meu, împreună cu cei ce bine Ţi-au plăcut în veac, trecând cu vederea toate greşelile mele cele cu ştiinţă şi cu neştiinţă. Adu-ţi aminte, Stăpâne, de cei ce cheamă numele Tău Cel cu mare cuviinţă, că binecuvântat şi preamărit eşti în veci. Amin”.

    Astfel rugându-se cu bucurie şi-a plecat capul sub sabie. Şi a fost tăiat în ziua de douăzeci şi trei a lunii Aprilie, săvârşindu-şi bine mărturisirea, împlinindu-şi alergarea şi păzind credinţa fără de prihană, pentru care a şi luat cununa dreptăţii cea pregătită lui. Unele ca acestea sunt nevoinţele cele mari ale viteazului ostaş Gheorghe. Unele ca acestea sunt biruinţele lui asupra vrăjmaşilor. Deci, în acest chip nevoindu-se, s-a învrednicit cununii celei nestricăcioase şi veşnice. Cu ale cărui rugăciuni şi noi să ne învrednicim în partea drepţilor şi să stăm de-a dreapta sa, în ziua venirii a doua a Domnului nostru Iisus Hristos, Căruia I se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea în vecii vecilor. Amin.

Pe 23 aprilie, creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Peste 900.000 de români îşi serbează ziua numelui în această dată. 

 – La mulţi ani, George! „Pentru că astăzi este o zi specială pentru tine, mă alătur şi eu celor ce-ţi doresc din adâncul sufletului să ai parte numai de împliniri, satisfacţii şi multă sănătate. La mulţi ani, de Sfântul Gheorghe!

– La mulţi ani, Georgiana! „Cu ocazia sărbătoririi numelui primiţi un călduros „La mulţi ani”, multă sănătate multe realizări şi tot ce vă doriţi lângă cei dragi”

– La mulţi ani şi fie ca Sfântul Gheorghe să te călăuzească mereu!

– „Zâmbeşte şi s-aveţi parte de toată distracţia şi emoţia specifică acestei zile, iar întreaga zi să vă fie binecuvântată cu fericire, bucurie, raze de soare şi prietenie.”

– La mulţi ani, George! „Felicitări cu ocazia aceastei zile. Îţi urez să fii mereu sănătos, energic şi plin de bucurie. La mulţi ani, Gheorghe!”

– La mulţi ani de Sf. Gheorghe! „Îţi urez „La mulţi ani” pentru că porţi acest nume, şi fie ca Sfântul Gheorghe, pe care îl reprezinţi, să-şi coboare ochii asupra ta şi să îţi dăruiască fericirea dorită şi numai bucurii şi linişte interioară”

– La mulţi ani, Georgiana! „La mulţi ani cu veselie / Sănătate pe vecie / Casa plină de bucate / Dragoste pe săturate / Bani la greu / Noroc cu carul / La mulţi ani şi sus paharul!!”

– La mulţi ani, Georgiana! Cu ocazia zilei Sfântului tău, îţi doresc o oră de linişte, o zi senină, o săptămână de bucurii, o lună de împliniri, un an de prosperitate, un veac de sănătate, fericire şi iubire. La mulţi ani!

– La mulţi ani de Sf. Gheorghe! „Dragă Gheroghe, de ziua numelui tău îţi dorim un sincer „LA MULŢI ANI” să ai parte de mulţi bani, sănătate şi voie bună. Petrecere frumoasă alături de cei dragi!

– „Fie ca această zi să-şi deschidă poarta unui viitor plin de succese şi realizări. Sfântul Gheorghe al cărui nume îl porţi să te ocrotească şi să te călăuzească mereu. La Mulţi Ani!”

– La mulţi ani de Sf. Gheorghe! „Să fii mereu tânăr şi cu acelaşi spirit vesel. Viaţa să-ţi ofere clipe minunate şi bucurii nemaiîntâlnite. La mulţi ani fericiţi, Gheorghe!”

– La mulţi ani, Georgiana! „Fie ca începând cu această zi toate necazurile să te ocolească, dragostea la tine în suflet să poposească fără să mai plece, să ai doar zile însorite şi pline de bucurie. La muţi ani”

 

Urări de Sfântul Ghoerghe pentru cunoştinţe şi cei dragi
– La mulţi ani de Sf. Gheorghe! La mulţi ani şi fie ca Sfântul Gheorghe să te călăuzească mereu!

– În zi de mare sărbătoare a Ortodoxiei, pentru că porţi numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, îţi urez multă sănătate şi fericire!

– Să-ţi dea Domnul sănătate, judecată înţeleaptă, viaţă lungă pământească, ce doreşti să se-mplinească!

– La mulţi ani, Georgiana! Cu ocazia sărbătorii zilei tale de nume, îţi doresc multă sănătate, fericire şi tot binele din lume. Să ai parte numai de zile senine şi însorite!

– La Mulţi Ani Gheorghe şi sper să se spargă conducta fericirii pe strada vieţii tale!

– Cu ocazia zilei Sfinţişorului tău, îţi doresc o oră de linişte, o zi senină, o săptămână de bucurii, o lună de împliniri, un an de prosperitate, un veac de sănătate, fericire şi iubire. La mulţi ani!

– La mulţi ani, George! Astăzi este o zi specială pentru tine iar tu eşti special(a) pentru noi în fiecare zi. Îţi doresc din adâncul sufletului să ai parte numai de împliniri, satisfacţii şi multă sănătate. La mulţi ani!

– De ziua numelui tău îţi doresc să ai parte de succes, împliniri şi sănătate. Sfântul Gheorghe al cărui nume îl porţi să te ocrotească şi să te călăuzească în viaţă. La mulţi ani!

– Să ai parte de sănătate, multe realizări şi să te bucuri de această zi frumoasă mereu! La mulţi ani, de Sfântul Gheorghe!

– Fie ca această zi să-ţi deschidă poarta unui viitor plin de succese şi realizări. Sfântul Gheorghe al cărui nume îl porţi să te ocrotească şi să te călăuzească mereu. La Mulţi Ani!

– La mulţi ani, George! Cele mai frumoase flori, cele mai sincere urari pentru o zi minunată şi un an plin de realizări. La mulţi ani de ziua numelui!

– Cu ocazia sărbătorii zilei tale de nume, îţi doresc multă sănătate, fericire şi tot binele din lume. Să ai parte numai de zile senine şi însorite!

– La mulţi ani, George! Cele mai frumoase flori, cele mai sincere urari pentru o zi minunată şi un an plin de realizări. La mulţi ani de ziua numelui!

TENISMENA SORANA CARSTEA CARE A PIERDUT IN FATA LUI JOHANNA KONTA(ANGLIA),A DECLARAT CA EA A FOST INJURATA IN TURNEE URAT DE TOT DAR NU A PLANS CUM A PLANS KONTA IN SCANDALUL CU ILIE NASTASE DE LA TURNEUL FED CUP DE LA MAMAIA!

23 apr.

Foto: dolce-sport.ro

Jucătoarea de tenis Sorana Cîrstea a acuzat după înfrângerea în fața britanicei Johannei Konta din Fed Cup, meci marcat de înjurăturile lui Ilie Năstase, că adversara sa a început să plângă fără temei, explicând că ea fost jignită dur în meciurile peste hotare, dar nu a lăcrimat.

„Supervizorul mi-a zis că din cauza celor spuse de Ilie (Năstase- nr.), dar ea a susținut că oamenii din public i-au adresa cuvinte injurioase. Eu am jucat peste tot în lume, am fost făcută țigancă, s-au aruncat cu obiecte în teren, spectatorii mi-au făcut semne că îmi vor tăia gâtul și chiar erau pregătiți să intre pe teren.

Dar niciodată n-am început să plâng. Nu mi se pare normal, mai ales că publicul a fost fair-play. Ce să-i faci, suntem o națiune mică, iar sediul ITF este la Londra. Au venit aici porniți pe chestia asta, iar noi suntem obișnuiți să fim persecutați. Dacă tot voiau să oprească meciul, de ce nu au făcut-o la 2-1 ci la 3-1, când făcusem break?.

Nici ea nu știa de ce plânge (adversara sa – nr.) în afară de faptul că am început eu să o conduc. Am văzut-o și la Australian Open că a început să plângă. Acolo nu s-a mai oprit meciul ca suntem la turnee normale. Aici unde se poate, e ITF, putem să oprim meciul pe motiv că Konta a început să plângă. Nu e OK! Ai 27 de ani, 25 sau cât ai, maturizează-te, nu suntem la grădiniță”, a zis Sorana Cîrstea la Dolce Sport.

Precizările Soranei Cârstea Ilie Năstase, căpitanul nejucător al echipei României la meciurile din Fed Cup împotriva Marii Britanii, a provocat un scandal sâmbătă la meciul de la Mamaia dintre britanica Johanna Konta și Sorana Cîrstea, care s-a soldat cu scoaterea lui din arenă și retragerea acreditării.

Năstase s-a enervat pentru faptul că jucătoarea britanică era tot timpul deranjată de ce se întâmpla pe teren şi în tribune. Ilie Năstase i-a reproşat situaţia arbitrului de scaun, pe un ton nepotrivit. Oficialul l-a chemat pe arbitrul principal, elveţianul Andreas Egli, care l-a trimis la vestiare pe fostul tenisman. Năstase l-a înjurat pe Egli, apoi a adresat cuvinte jignitoare şi către Johanna Konta şi căpitanul Marii Britanii, Anne Keothavong.

La scurt timp, Johanna Konta a izbucnit în plâns, iar meciul a fost întrerupt şi jucătoarele au plecat la cabine. Arbitrul a rugat-o pe Simona Halep să le vorbească fanilor, acestea cerându-le spectatorilor să respecte jucătoarele adverse.

FOSTUL TENISMAN ION TIRIAC A DEVENIT AVOCATUL CAPITANULUI NEJUCATOR ILIE NASTASE IN SCANDALUL INJURATURILOR DE LA MAMAIA IN FED CUP ROMANIA!

23 apr.

Foto libertatea.ro

Fostul tenisman Ion Țiriac a criticat-o pe jucătoarea britanică Johanna Konta și pe arbitru în urma incidentelor de la meciul de Fed Cup de sâmbătă provocate de Ilie Năstase, fostul tenisman apreciind că noi, românii, „așteptăm să sărim pe ai noștri”.

„În momentul în care un jucător iese de pe teren din proprie voință, pierde meciul! Ce e terenul de tenis, face fiecare ce vrea? Nu știu ce a spus domnul Năstase din tribună, nici nu mă interesează pentru că în momentul în care a părăsit suprafața de joc nu mai era persoană oficială! Îi ceri să părăsească banca, o face, dar cum își permite un arbitru să-l scoată din arena? Așa suntem noi, abia așteptăm să sărim pe ai noștri și le permitem străinilor să facă ce vor la noi acasă!”, a spus Țiriac, citat de Dolce Sport.

Ilie Năstase, căpitanul nejucător al echipei României la meciurile din Fed Cup împotriva Marii Britanii, a provocat un adevărat scandal sâmbătă la meciul de la Mamaia dintre britanica Johanna Konta și Sorana Cîrstea.

Năstase s-a enervat pentru faptul că jucătoarea britanică era tot timpul deranjată de ce se întâmpla pe teren şi în tribune. Ilie Năstase i-a reproşat situaţia arbitrului de scaun, pe un ton nepotrivit. Oficialul l-a chemat pe arbitrul principal, elveţianul Andreas Egli, care l-a trimis la vestiare pe fostul tenisman. Năstase l-a înjurat pe Egli, apoi a adresat cuvinte jignitoare şi către Johanna Konta şi căpitanul Marii Britanii, Anne Keothavong.

La scurt timp, Johanna Konta a izbucnit în plâns, iar meciul a fost întrerupt şi jucătoarele au plecat la cabine. Arbitrul a rugat-o pe Simona Halep să le vorbească fanilor, acestea cerându-le spectatorilor să respecte jucătoarele adverse.

Năstase a avut un conflict și cu o ziaristă britanică care a scris despre afirmaţiile discriminatorii ale lui Năstase la adresa Serenei Williams.

ALEGERILE PREZIDENTIALE DE DUMINICA 23 APRILIE 2017 DIN FRANTA UN SCENARIU DE GROAZA PENTRU VIITORUL UNIUNII EUROPENE!

23 apr.

Aproape 47 de milioane de alegători sunt așteptați duminică să-l aleagă pe succesorul socialistului Francois Hollande, în primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța.

Emmanuel Macron și extremista Marine Le Pen sunt candidații considerați ca având șansele cele mai mari de a ajunge în turul doi. François Fillon și Jean-Luc Mélenchon se află și ei în top patru.

Bătălia se dă între 11 candidați.

Alegerile au loc în contextul unor temeri sporite provocate de ultimele incidente teroriste din această țară.

Președintele francez este ales prin sufragiu universal direct, în cadrul unui scrutin uninominal majoritar în două tururi, pentru un mandat de cinci ani care poate fi reînnoit o singură dată. El trebuie să obțină majoritatea absolută a voturilor exprimate într-un tur sau două, indiferent de rata de participare.

Campania s-a axat puţin pe viitorul UE şi mai mult pe scandalurile de corupţie ori pe apropierea dintre clasa politică şi populaţie

Campania s-a axat puţin pe viitorul UE şi mai mult pe scandalurile de corupţie ori pe apropierea dintre clasa politică şi populaţie

Duminică, 23 aprilie, are loc primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța și va fi pentru prima dată când președintele în funcție nu candidează pentru un al doilea mandat. Alegerile ar putea aduce la putere primul președinte de extremă-dreapta din UE și ar putea fi primele prezidențiale câștigate de un candidat care nu este susținut de un partid parlamentar. La fel, avem de-a face cu campania cel mai golită de conținut european, de dezbaterea privind viitorul UE.

Candidații care au contat cu adevărat în dezbaterea electorală au fost cinci la număr: Marine Le Pen (lidera Frontului Național), François Fillon (candidatul Republicanilor, principalul partid de opoziție și cel mai probabil câștigătorul alegerilor legislative din luna iunie), Emmanuel Macron (fostul ministru al Economiei, candidat al noii mișcări „En Marche!“), Jean-Luc Melenchon (reprezentantul stângii radicale, candidat din partea mișcării „Franța nesupusă“) și Benoît Hamon (candidatul unui Partid Socialist aflat în derivă).

Tribunul, muncitorul și „baronul local“

Nu mai puțin de 11 candidați s-au înscris în cursa prezidențială. Mulți dintre ei pot fi asociați ușor cu tipologia politicianului român: birocratul care le știe pe toate, în persoana lui François Asselineau, „baronul local“ cu un mesaj ce nu depășește cele patru clase de liceu, în persoana lui Jean Lassalle, tribunul cu discurs găunos, în persoana Marinei Le Pen. Campania a avut și o pată de culoare, în persoana lui Philippe Poutou, un mecanic la uzinele Ford care se luptă pentru ca fabrica sa să nu fie închisă și care candidează din partea Noului Partid Anticapitalist, un personaj care a sedus mare parte din presa europeană prin discursul său dezinvolt și mesajul limpede: clasa politică se scaldă în privilegii și este în mod evident coruptă și ruptă de alegători.

40% este procentul alegătorilor indeciși, iar aceasta poate fi sursa unor mari surprize

Momentul care a decis alegerile

Prezidențialele franceze păreau să meargă pe o cale bătută deja în 2002. Acum, rolul de „salvator“ în fața fiicei lui Jean-Marie Le Pen, Marine, urma să fie jucat de fostul premier François Fillon, un candidat conservator care promite reducerea taxelor, o luptă cu sindicatele, reducerea cheltuielilor publice. Totul s-a schimbat odată cu izbucnirea în presă a scandalului Penelopegate (angajarea fictivă timp de ani de zile a soției și a copiilor în echipa parlamentară a lui Fillon), urmată de deschiderea unei anchete de către Parchetul Național Financiar, un soi de DNA francez. Corupție, spun unii. Calomnie și complot împotriva celui mai bine pregătit candidat pentru a fi președinte, pentru că dorea normalizarea relațiilor cu Rusia, spun alții. Cert este doar că, Republicanii (partidul care are mari șanse să formeze următoarea guvernare) nu au găsit un candidat mai curat decât Fillon, după izbucnirea scandalului.

Viitorul președinte citește Goethe

Incapacitatea Republicanilor de a veni în fața electoratului cu un candidat credibil și handicapul creat pentru socialiști de guvernarea palidă a lui François Hollande par să-l propulseze la Elysee pe Emmanuel Macron, care poate fi primul candidat care câștiga alegerile, fiind susținut doar de un partid de strânsură, „En Marche!“, creat în urmă cu un an. Fost bancher la Rothschild&Cie, susținător al întreprinzătorilor, al cheltuielilor pentru armată, poate cel mai proeuropean dintre candidați, Macron este și artizanul unei reforme liberale a pieței muncii, ca ministru al Economiei. Cheia ascensiunii sale este sprijinul acordat de fostul premier socialist Manuel Valls, în dauna candidatului propriului partid – Benoit Hamon. Această ascensiune este pusă de critici pe seama „complotului“ împotriva lui Fillon. Presa rusă îl compară pe Macron cu „drăcușorul scos din pălărie“. În schimb, Macron a sedus-o pe Angela Merkel, este singurul candidat primit de cancelarul de la Berlin. A sedus și presa germană, prin citatele sale din Goethe rostite în campanie, prin angajamentul său pentru cooperarea franco-germană în vederea salvării proiectului european. Este comparat cu fostul cancelar Gerhard Schroeder: nu face distincție între stânga și dreapta, ci doar între bine și rău, după cum scria Frankfurter Allgemeine Zeitung. Însă Macron are un neajuns: nu are experiență politică și discursul sună fals. Pentru francezi, poate cel mai bun indiciu al voinței sale de a schimba, de a fi altfel, este că s-a ținut de promisiunea de a se căsători cu profesoara sa, mai în vârstă decât el cu 24 de ani.

Un scenariu de groază pentru Vest

Un scenariu deloc improbabil este cel al confruntării finale între candidații extremei stângi (Jean-Luc Melenchon) și extremei drepte (Marine Le Pen). Ambii își doresc ieșirea Franței din NATO. În plus, Le Pen dorește părăsirea zonei euro și chiar a UE. Cât despre Melenchon, el promite o taxă de 100% pentru veniturile celor mai bogați francezi (după cea de 70% promisă de socialiști la alegerile din 2012) și reducerea săptămânii de lucru de la 35 de ore la 32 de ore. În SUA sau Marea Britanie, Melenchon pare un extraterestru, programul său este atât de radical, încât „socialistul“ american Bernie Sanders pare un ultraconservator pe lângă el. Ambii candidați dau fiori reci liderilor occidentali, pentru că, indiferent de coloratura noului guvern, președintele Franței este vioara întâi în politica externă a țării, iar o ieșire a Franței din UE ar crea un șoc mult mai puternic decât Brexitul. Scrutinul în două tururi aduce puțină liniște guvernelor din UE: în primul tur, francezii vor vota cu inima (iar Le Pen va intra în finală), pentru ca în al doilea tur să voteze cu mintea, scrie Bloomberg. Rămâne însă de văzut dacă primul tur nu va aduce în lupta decisivă doi radicali.

Un prim tur fără precedent

Pentru institutele de sondare a opiniei publice, situația alegerilor de pe 23 aprilie este fără precedent: au de-a face cu patru potențiali finaliști în turul doi, pe 7 mai. Ultimul sondaj realizat de Cevifop, pe 19 aprilie, arată că Emmanuel Macron va câștiga primul tur cu 23% din voturi, urmat de Marine Le Pen, cu 21,5%, și de François Fillon și Jean-luc Melenchon, cu câte 19%. Însă primii doi clasați sunt pe o panta descendentă, pierzând procente bune în ultimele săptămâni, în timp ce radicalul Melenchon a recuperat peste 4% în ultima lună. În plus, procentul indecișilor, de circa 40%, este cel mai mare din ultimele decenii, iar aceasta poate fi sursa unor mari surprize. Pentru turul decisiv, Macron este dat învingător în fața lui Le Pen, cu 65% din voturi. De altfel, Le Pen ar urma să piardă pe 7 mai în fața oricărui candidat dintre cei trei amintiți. Un alt rezultat pentru 23 aprilie este indicat de casele de pariuri: 51% șanse de victorie pentru Macron, 26% pentru Fillon, iar Le Pen se clasează abia pe locul al treilea.

%d blogeri au apreciat: