GAULEITERUL NAZI KLAUS WERNER JOHANNIS IN LEGATURA CU DRUMUL ROMANIEI „LUCRULUI BINE FACUT”,A PIERDUT PROIECTUL DE TARA SI L-O DECLARAT NUL!

5 Mai

Pentru unii, un concept pompos, pentru alții, cât se poate de seducător, „Proiectul de țară“ dă din nou măsura seriozității preocupărilor celor care se perindă pe la cârma țării. La șapte luni de la lansarea cu surle și trâmbițe a Comisiei prezidențiale, România își lungește încă ochii ca să întrezărească „Proiectul de țară“ al președintelui Klaus Iohannis, aflat deja la jumătatea mandatului.

Administrația Prezidențială a fost lovită în plin, în toamna anului electoral 2016, de moda comisiilor bune la toate, revenită în prim-plan acum odată cu anunțul înființării comisiei PSD de anchetă privind alegerile din 2009.

Astfel, cu două luni și jumătate înaintea alegerilor parlamentare, Președinția anunța constituirea Comisiei Prezidențiale pentru Proiectul de țară al președintelui Klaus Iohannis, formată din 24 de membri. Scopul declarat al Comisiei: „de a dezbate și a trasa direcții de dezvoltare și de modernizare a României, precum și de a elabora un document politic, programatic, care să întrunească consensul partidelor și formațiunilor politice parlamentare“.

Regulamentul de organizare și funcționare arăta că reuniunile au loc la sediul Administrației Prezidențiale sau într-un loc agreat de către coordonatorii Comisei, „de principiu o dată pe lună sau de câte ori este nevoie“. Comisia, indica Președinția, poate să-și desfășoare activitățile în plen sau pe grupuri, însă un document al grupului de lucru devine document al Comisiei doar după aprobarea de către aceasta.

Un proiect din care absentează… președintele

Comisia a generat încă de la început cel puțin un mare semn de întrebare. Cei care se așteptau ca activitățile acesteia să fie coordonate chiar de către cel care își asumă paternitatea proiectului, respectiv președintele țării, au avut surpriza să constate că în fruntea ostilităților nu se află șeful statului, ci au fost desemnați doi consilieri prezidențiali.

Cosmin Marinescu și Leonard Orban au primit ca sarcină să-i coordoneze pe politicienii desemnați ca membri – câte doi de la fiecare partid parlamentar – și „persoanele independente“ care fac parte din aceasta. În total, 24 de persoane.

Leonard Orban, Cosmin Marinescu

O Comisie sublimă, dar care lipsește cu desăvârșire din spațiul public

Din 29 septembrie 2016, data înființării Comisiei, aceasta s-a întrunit în plen doar de două ori. Președintele țării s-a așezat în fruntea acesteia o singură dată, la debutul ei, pe 4 octombrie 2016, iar Comisia a mai avut o reuniune pe 9 noiembrie, în urma căreia Administrația Prezidențială a anunțat că „în perioada următoare“ activitatea se va desfăşura la nivelul grupurilor de lucru tematice. „În cadrul întâlnirii au fost dezbătute direcţiile tematice care vor defini Proiectul de țară. S-a agreat ca documentul să includă, în principal, o viziune pentru progresul României pe termen lung, fundamentată pe aspecte referitoare la consolidarea statului de drept şi a libertăţilor fundamentale, modelul economic de dezvoltare durabilă, dimensiunea socială şi culturală, având în vedere contextul european şi cel internaţional. De asemenea, au fost stabilite grupurile de lucru tematice care îşi vor desfăşura activitatea în cadrul Comisiei Prezidenţiale, componenţa şi responsabilii acestor grupuri de lucru. În perioada următoare, activitatea Comisiei Prezidențiale se va desfăşura la nivelul grupurilor de lucru tematice“, preciza Președinția pe 9 noiembrie 2016. Iar de atunci, tăcere.

Comisia nu s-a mai întrunit în plen și nu a aprobat niciun document al „grupurilor de lucru“ până acum. Au rămas la lucru grupurile de… lucru, la care politicienii nu asudă, deși este nevoie de consens politic.

Purtătorul de cuvânt al PSD, Adrian Dobre, a declarat pentru Cotidianul că reprezentanții desemnați ai partidului, Viorel Ștefan și Marius Nica, nu au mai participat la vreo reuniune a Comisiei din toamna anului trecut. „Comisia are un mod de lucru aparte, întrebați la Președinție“, a spus ironic Dobre. Chestionat, pe de altă parte, dacă ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, a participat la grupurile de lucru, Adrian Dobre a infirmat orice participare.

La rândul său, politologul Cristian Pîrvulescu, membru al Comisiei, a confirmat pentru Cotidianul că aceasta nu s-a mai întrunit din toamna anului trecut, precizând însă că se lucrează la nivel de grupuri. „Comisia lucrează în patru grupuri de lucru, iar acestea au elaborat niște propuneri care urmează să se discute între grupurile de lucru. Propunerile nu exprimă viziunea Comisiei“, a precizat politologul. Cât despre data la care ar urma să fie elaborat și supus dezbaterii publice raportul întocmit de către Comisia prezidențială, nici măcar membrii ei nu știu. Anul trecut, Președinția anunța că va fi elaborat un raport „undeva” până la jumătatea anului 2017, dar ultimele informații arată că nici vorbă de așa ceva.

Solicitată de Cotidianul să comenteze pe marginea acestui subiect, Administrația Prezidențială a precizat, după publicarea acestui material, că „în funcţie de intensitatea procesului de consultare”, speră „ca un proiect consolidat să fie făcut public la finalul acestei toamne”. Președinția a confirmat că până în acest moment au avut loc doar două întâlniri ale plenului Comisiei, menționând însă că au fost organizate întâlniri periodice în cadrul grupurilor de lucru tematice, „Administrația Prezidențială punând la dispoziția membrilor acestora o platformă electronică, în vederea asigurării unui dialog permanent”.

Lui Klaus Iohannis i-a plăcut să se înconjoare de reprezentanţi BNR

Boală lungă…

În afară de această etapă de elaborare a Proiectului, care se lasă așteptată, președintele anunța în toamna anului trecut că este nevoie de cel puţin încă două „faze“. „După ce vom avea prima formă a acestui Proiect de ţară, el va fi pus în dezbatere publică şi această dezbatere publică va dura luni de zile, după care va fi adaptat, în funcţie de rezultatul acestei dezbateri, şi va intra în concilierea politică. Acest Proiect de ţară poate să ne ghideze, poate să aibă valoarea pe care ar trebui să o aibă, numai dacă toate partidele politice sunt de acord şi sprijină acest proiect. Deci în afară de partea de elaborare, vom avea partea de consultare în societatea civilă, cu partenerii instituţionali, deci o consultare largă, cum se spune, şi în final vom avea o consultare şi o asumare politică“, arăta Klaus Iohannis.

Decât să fie rău, mai bine să fie bine

Românii care poate nu înțelegeau ce și-a propus președintele odată cu înființarea acestei Comisii au fost lămuriți la vremea respectivă cu o sumedenie de cuvinte din categoria „decât să fie rău, mai bine să fie bine“. Se pot lămuri și astăzi, consultând site-ul Administrației Prezidențiale, de unde află: „Proiectul de țară al Președintelui Klaus Iohannis este al unei Românii europene, moderne și prospere. Este drumul pe care ţara noastră va trebui să-l parcurgă pentru a oferi cetățenilor siguranţă şi prosperitate. Astăzi, mai mult decât oricând, românii au nevoie de o viziune integratoare, pe termen lung, nu una a intereselor politice de moment. Din acest motiv, președintele României consideră că un astfel de demers poate fi conturat numai prin consens și pus în slujba unui obiectiv care să-i unească pe cetățenii acestei țări.

Proiectul de țară va reprezenta efortul colectiv al unei naţiuni determinate să-şi atingă adevăratul potențial și va fi dedicat, totodată, generațiilor viitoare, care se vor bucura de o Românie mai puternică și demnă. O Comisie Prezidențială a fost creată pentru a elabora Proiectul de țară, scopul acesteia fiind de a dezbate și a trasa direcții de dezvoltare și de modernizare a României, precum și de a elabora un document politic, programatic, care să întrunească consensul partidelor și formațiunilor politice parlamentare“.

Celor care nu au fost lămuriți din prima, le-a mai oferit o șansă președintele Iohannis, după ce și-a asigurat unica prezență în fruntea Comisiei.

„Proiectul de ţară, în final, va fi un document strategic, scurt, clar şi uşor de înţeles. Va stabili liniile generale de dezvoltare ale României. Ca să vă dau exemple foarte concrete, acest proiect va defini, bunăoară, dacă România vrea să fie o ţară europeană profund integrată sau dacă doreşte să fie o ţară europeană mai puţin integrată. Cum, alt exemplu, acest proiect va stabili dacă vrem să aderăm la zona euro sau nu vrem să aderăm la zona euro. Iar alte probleme foarte importante ale României, cum sunt, sigur, şi problema câte clase vor fi în ciclul primar, câte clase vor fi în ciclul secundar şi aşa mai departe, vor fi elaborate în cadrul altor proiecte, cum este, de exemplu, proiectul România educată. Proiectul de ţară dă linia generală de dezvoltare a României, unde vrem să ajungem în România, iar ulterior, bineînţeles, pe zone, sau sectorial, cum se spune, se vor elabora planuri. Acest Proiect de ţară nu este un proiect de guvernare. Acest Proiect de ţară este valabil pentru o perioadă lungă şi, din acest motiv, este important să fie adoptat prin consens. Toate guvernele vor avea aceste ghidaje care vor fi scrise în Proiectul de ţară“, explica președintele în luna octombrie.

Valentin Lazea, Lucian Croitoru, Cristian Popa

Proiectul de țară și rolul BNR

O posibilă explicație a blocării activității Comisiei Prezidențiale pentru Proiectul de țară este aceea că organismul respectiv este dominat de reprezentanții BNR. Sunt nu mai puțin de trei reprezentanți ai Băncii Naționale. Din cauză că aceștia au încercat la fiecare întrunire să influențeze dezbaterile, ceilalți membri nici nu se mai duc la întruniri. Ei au observat că, oricum, președintele Iohannis ține cont numai de poziția BNR și de punctul de vedere al delegaților săi.

Cei trei sunt Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naționale a României, Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR, și Cristian Popa, fost viceguvernator BNR, fost vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii. Nicio altă instituție a statului nu are mai mult de un singur reprezentant.

„Proiectul“, ca aspirator de voturi

„Proiectul de țară“ nu este un concept nou. După reușita aderării României la NATO și integrarea în UE, care au întrunit consensul clasei politice, acesta a fost mestecat de mai-marii țării în funcție de interesele politice. De pe listă nu putea lipsi Traian Băsescu. După 10 ani în care și-a definitivat opera lăsând în urma sa o Românie profund divizată, jefuită și cu instituții ieșite din matcă, Băsescu a aruncat pe piață un nou „Proiect de țară“, ca aspirator al voturilor moldovenilor de peste Prut. „Următorul proiect de țară pentru România este că vrem să neîntregim țara. Mă tem că până una-alta cel care trebuie să dea tonul în politica externă sunt eu“, clama Traian Băsescu încă din 2013. Iar de atunci o tot ține langa cu „Unirea“ cu Republica Moldova, deși contextul internațional este departe de a fi favorabil unui astfel de proiect, pe care, de altfel, nici basarabenii, în majoritatea lor, nu-l îmbrățișează.

Din „Proiectul de țară“ a gustat și Liviu Dragnea, când nici nu apucase încă să preia șefia PSD.

„Din partea mea și a PSD, există această deschidere de a construi un proiect de țară serios. Cred că se poate. E și obligatoriu“, afirma Dragnea în septembrie 2015. Între timp, liderul PSD și-a trimis doi reprezentanți în Comisia pierdută a lui Klaus Iohannis, apoi a luat-o pe cont propriu, desăvârșindu-și zilnic propriul proiect de haos economic.

Anunțuri

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: