CIRCULA PE NET.COMUNICATUL DAT DE OFITERII DIN VECHEA SI NOUA SIPA CATRE REDACTIA COTIDIANUL:”SECRETELE DESFIINTARII SIPA!”

24 Mai

Ofițeri din vechea și noua SIPA s-au adresat ziarului Cotidianul.

Stimate domnule director
Cornel Nistorescu,

Avem obligația profesională, morală și civică să susținem că desființarea SIPA de către un fost ministru al Justiției, personaj politic aparținând unor mai vechi grupuri de interese, este fără precedent în istorie și, în același timp, lipsită de orice temei legal. De aici și preocuparea statornică a unor avocați cu prea puțin blazon profesional de a identifica post factum și de a vehicula false temeiuri juridice de natură să legitimeze acest act abuziv, plasat cu totul în afara legii.

Formal, în Europa a existat un singur caz de desființare a unui serviciu de informații, SIFAR – Serviciul de Informații al Forțelor Armate, Italia –, în anul 1960, care, în vâltoarea evenimentelor politice italiene care amplificau îngrijorarea puterii față de afirmarea stângii pe scena politică, a întocmit 157.000 de dosare asupra unor oameni politici, lideri sindicali, clerici etc. Din urmărirea lui Amintore Fanfani, de exemplu, au rezultat patru volume de materiale informative. În urma scandalului de presă, SIFAR a fost desființat, locul său fiind luat de SID (Serviciul de Informații al Apărării). S-a schimbat doar sigla!

„Un scandal montat artificial”

Desființarea SIPA nu a fost, practic, cu nimic concret motivată de vreun abuz sau ilegalități comise de ofițerii sau subofițerii serviciului. Măsura abuzivă a ministrului Justiției a avut urmări seismice asupra lucrătorilor serviciului (atâția câți mai rămăseseră), afectând buna desfășurare a activității celorlalte servicii de informații și mai ales a unei extrem de importante și necesare puteri a statului – Justiția și actul de justiție.
În condițiile în care acest scandal, montat artificial, continuă, are darul să decredibilizeze toate aceste instituții, să excludă o abordare lucidă și profundă, bazată pe argumente solide și probe, alimentând și încurajând astfel grupurile de interese politice, economice și de altă natură, favorizând marea corupție și legăturile ei vinovate cu puterea politică.
Spre deosebire de precedentul SIFAR, SIPA nu a fost implicată în nicio afacere politică, nu și-a depășit competențele, nu s-a erijat în factor de presiune și, ceea ce este mai important, nu a comis și deci nu i se va putea reține în sarcină vreun abuz.

Distrugerea Bancorex, un act de subminare națională

Tocmai neangajarea politică a generat decizia schimbării conducerii DNA, a procurorului general, a ministrului Justiției. Revăzând acest film, se poate observa evoluția clară spre dezangajare a domnilor Ion Amariei și Tănase Joița. Mai mult, domnul Joița a făcut și imprudența să dea un interviu – pe două pagini – ziarului Adevărul, din care rezulta că problema marii corupții este o problemă de siguranță națională.
Cât despre doamna ministru Rodica Stănoiu, pierderea totală a culorii politice a fost demonstrată de implicarea în combaterea corupției, ignorând culoarea politică a corupților. Este și motivul real al demiterii sale, imediat după demisia domnului Marian Ureche, a cărui cerere de demisie se anexează și în care dânsul invocă mafiotizarea instituțiilor statului, acțiunile concertate de denigrare a ministrului Justiției, pentru a se putea prelua controlul politic asupra Ministerului Justiției, PNA și SIPA.


Ar fi benefic ca jurnaliștii de investigații să revadă și să evalueze tot acest „scandal“, de cine a fost montat, cu sprijinul cui și cine beneficiază, în realitate, de pe urma lui. O paralelă ar trebui făcută și în legătură cu modul cum, prin „sprijinul“ unor oameni din presă, România a pierdut cea mai mare bancă, Bancorex. În ambele cazuri s-au publicat zeci, poate sute de articole. În baza lor, președintele Bancorex a fost arestat și i s-au instrumentat 17 dosare penale. În toate cele 17 procese penale ce au urmat, Răzvan Temeșan a fost achitat. Putem spune că tot acest scenariu a fost un act de subminare națională. Constatăm acum că acest om este nevinovat. La ce bun? România a pierdut unul dintre cei mai importanți piloni ai siguranței și stabilității sale.

SIPA n-a acceptat să filtreze anumite informații

De sesizat însă că modul de operare – decredibilizarea și compromiterea unor oameni ce stau în calea marilor grupuri de interese nelegitime – este același. Finalitatea unor astfel de demersuri este aceea a scoaterii definitve sau pe termen lung a incomozilor din scenă. Este o realitate care ar trebui să pună pe jar presa românească de bună-credință, fiindcă asemenea evoluții negative tind să capete, tot mai mult, valențe de fenomen.
De ce această încrâncenare a puterii? Pentru că, spre deosebire de alte servicii de informații departamentale, SIPA nu a vrut și nu a acceptat să-și filtreze ori chiar să renunțe la promovarea anumitor informații mai puțin dorite de unii factori de putere. Mărturie în acest sens, așa cum a descoperit dna Monica Macovei, stă și o adresă a conducerii SIPA către serviciile teritoriale, pe care a considerat-o ilegală și abuzivă. (Este deci o dovadă că cei desemnați să intre în arhivă au știut ce să caute!) Adresa a fost trimisă ofițerilor din teritoriu, ca urmare a aprobării de către guvern a Programului Național Anticorupție, document în baza căruia SIPA trebuia să livreze beneficiarilor săi – PNA, Parchetului General, ministrului Justiției, prim-ministrului și chiar președintelui României – informațiile referitoare la fenomenul corupției, în special despre marea corupție și suportul acesteia din mediul procurorilor, judecătorilor și avocaților, chiar mai mult, din partea unor înalți factori ai puterii politice.

SIPA – neangajată politic

Deoarece culoarea politică a celor semnalați de informații provoca reținerea ofițerilor în a prelua și raporta astfel de informații – care demonstrau neangajarea politică a SIPA –, li s-a ordonat ca asemenea informații să nu mai fie clasate, ci promovate conducerii serviciului. Temeiul juridic al acestei decizii a fost cel izvorât din Legea Siguranței Naționale și din Programul Național Anticorupție, în care, la Competențele SIPA, pct. 2, se preciza că serviciul este abilitat să colecteze și să promoveze, în acest sens, „orice fel de informații obținute incidental referitor la vulnerabilitățile la corupție din Justiție, administrația de stat, medicină legală…“.
Temeiul profesional și moral fiind faptul că existența unui serviciu de protecție și anticorupție nu este de conceput fără angajarea sa totală în descoperirea și semnalarea actelor de corupție, cunoscut fiind că în mediul interlop, între altele, pentru prezervarea, extinderea și desfășurarea nestingherită a activităților infracționale, obiectivul principal este penetrarea instituțiilor de putere, coruperea unor magistrați și chiar persoane din interiorul și ierarhia serviciilor de informații. (Va urma )

Anunțuri

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: