Arhiva | 5:45 pm

GAULEITERUL NAZI,GLOBALISTUL LUI SOROS ,PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS PARTICIPA JOI,LA REUNIUNEA SEFILOR DE STAT SI GUVERNDIN CADRUL ALIANTEI NATO,FIIND IGNORAT DE PRESEDINTELE USA DONAL TRUMP DAR SI DE CEILALTI LIDERI DE STATE DIN U.E!

25 mai

Imagini pentru IOHANNIS,POZE

 

Președintele României, Klaus Iohannis, participă, joi, la reuniunea  șefilor de stat și de guvern din cadrul alianței NATO. Reuniunea ce se desfășoară azi la Bruxelles nu este un summit NATO în adevăratul sens, ci este mai degrabă un dineu de lucru a șefilor de stat și guvern cu scopul de a se face o evaluare a implementării decizilor luate la   Summitul de la Varșovia din anul 2016, dar și pentru a a se inaugura noul sediul al alianței militare din capitala Belgiei. Scopul întâlnirii  mai este  și primirea statului Muntenegru ca membru oficial al NATO, potrivit b1

Întâlnirea de joi este în centrul atenției, deoarece este prima la care participă atât Donald Trump cât și Emmanuel Macron, iar aceștia ar putea oferi declarații extrem de importante asupra viziunii lor despre alianța nord-atlantică.

Potrivit unui comunicat al  Administrației Prezidențiale, în cadrul întrunirii Klaus Iohannis „va susține creșterea rolului NATO în combaterea terorismului, în domenii în care poate aduce valoare adăugată. România participă, de altfel, la eforturile aliate și internaționale de combatere a terorismului prin participarea militarilor români la misiunea NATO din Afganistan și, începând cu acest an, prin consilierea oferită forțelor de securitate din Irak.”

OAMENII DE INCREDERE A MONICAI GHERGHESCU-FOSTA MACOVEI LIPSESC DE PE LISTA LUI TU(DOREL) DE LA JUSTITIE!

25 mai

Ministrul Justitiei a facut publice numele persoanelor care au intrat in arhiva SIPA. Lipsesc judecatorul Vasilica Danilet si procurorul DNA Paul Silviu Dumitriu. Pentru 2006, an in care in arhiva SIPA a scotocit Danilet, ministrul nu a gasit niciun document privind activitatile desfasurate. Curajos din cale afara, Tudorel a anuntat desecretizarea raportului SIPA care confirma furtul de documente, dupa publicarea lui in Evz (Lista)

 

Asa cum a anuntat, ministrul Justitiei Tudorel Toader (foto dreapta) a facut publica, joi 25 mai 2017, lista persoanel care au intrat in arhiva SIPA. Nu este insa o lista completa, caci de pe ea lipsesc numele consilierilor Monicai Macovei, mai exact judecatorul Cristi Vasilica Danilet (foto stanga) si procurorul DNA Paul Silviu Dumitriu. Asta intrucat ministrul Toader pretinde ca „din documentele pe care le detinem nu rezulta activitatile desfasurate in 2006”.

Practic, ministrul Justitiei a dezvaluit numele celei de-a treia comisii constituite in timpul mandatului de ministru al Justitiei al lui Tudor Chiuariu si care si-a continuat activitata si in mandatul lui Catalin Predoiu. O comisie care a gasit mai multe neregului, precum sustragerea de documente.

Pe de alta parte, ministrul Justitiei Tudorel Toader a anuntat ca va desecretiza procesele verbale intocmite de comisiile din care au facut parte consilierii lui Macovei, Vasilica Danilet si procurorul Paul Silviu Dumitriu. La fel, ministrul Toader a anuntat ca va desecretiza si Raportul privind arhiva SIPA intocmit in mandatul lui Catalin Predoiu, ca urmare a comisiei constituite in timpul lui Tudor Chiuariu, raport care a fost publicat deja in exclusivitate de Evenimentul Zilei.

Iata comunicatul Ministerului Justitiei:

Arhiva SIPA a fost desfiintata prin HG nr. 127/26.01.2006.

I

Dupa desfiintarea arhivei, un numar de 22 de ‘vizite’ au fost consemnate in 22 procese verbale intocmite ‘cu ocazia sigilarii/desigilarii spatiilor in care a fost depozitata arhiva’.

Cele 22 procese verbale consemneaza data vizitei, Ordinul ministrului justitiei prin care a fost permis accesul in arhiva, componenta comisiei, semnatura membrilor comisiei, precum si mentiunea ‘Dupa verificarea si inspectarea starii documentelor in vederea desfasurarii pe viitor a lucrarilor comisiei s-a procedat la sigilarea ferestrelor, resigilarea usilor celor doua camere precum si a usii de acces la acestea’, indicandu-se si numarul sigiliului folosit.

01.06.2007

Iosif Marius

Bura Vasilica

Scantei Laura-Iulia

Manzala Danut-Marian

Tiliban Nicolae

06.06.2007

Iosif Marius

Bura Vasilica

Armean Doina

Scantei Laura-Iulia

Manzala Danut-Marian

Tiliban Nicolae

14.06.2007

Iosif Marius

Bura Vasilica

Armean Doina

Istrati Andreea

Manzala Danut-Marian

Tiliban Nicolae

20.06.2007

Iosif Marius

Bura Vasilica

Armean Doina

Istrati Andreea

Scantei Lura-Iulia

Manzala Danut-Marian

Tiliban Nicolae

28.06.2007

Iosif Marius

Bura Vasilica

Scantei Lura-Iulia

Manzala Danut-Marian

Istrati Andreea

Tiliban Nicolae

05.07.2007

Iosif Marius

Bura Vasilica

Scantei Laura-Iuliana

Manzala Danut-Marian

Istrati Andreea

Tiliban Nicolae

13.07.2007

Iosif Marius

Bura Vasilica

Armean Doina

Istrati Andreea

Manzala Danut-Marian

Tiliban Nicolae

20.07.2007

Iosif Marius

Armean Doina

Manzala Danut-Marian

Tiliban Nicolae

01.08.2007

Armean Doina

Scantei Lura-Iulia

Manzala Danut-Marian

Tiliban Nicolae

31.08.2007

Iosif Marius

Scantei Lura-Iulia

Georgescu Horia

Tiliban Nicolae

07.09.2007

Bura Vasilica

Armean Doina

Georgescu Horia

Istrati Andreea

Tiliban Nicolae

14.09.2007

Bura Vasilica

Armean Doina

Istrati Andreea

Manzala Danut-Marian

Tiliban Nicolae

04.10.2007

Ungureanu Tiberiu

Popescu Marian-Cornel

Iosif Marius

Fintana Eugen-Mihai

Tiliban Nicolae

Caruntu Constantin

02.11.2007

Iosif Marius

Georgescu Horia

Istrati Andreea

Tiliban Nicolae

05.11.2007

Iosif Marius

Georgescu Horia

Istrati Andreea

Tiliban Nicolae

09.11.2007

Iosif Marius

Georgescu Horia

Bura Vasilica

Armean Doina

Istrati Andreea

Scantei Lura-Iulia

Tiliban Nicolae

28.11.2007

Iosif Marius

Georgescu Horia

Istrati Andreea

Ignuta Valentin

05.12.2007

Iosif Marius

Bura Vasilica

Georgescu Horia

Boboc Monica

Istrati Andreea

Manzala Danut-Marian

Ignuta Valentin

Ungur Florian

24.01.2008

Iosif Marius

Ungureanu Tiberiu

Popescu Marian-Cornel

Oana Iuliu-Maximilian

Radu Mihaela

Postelnicu Ionel

Tiliban Nicolae

10.04.2008

Iosif Marius

Scantei Iulia

Georgescu Horia

Raduta Cornel

Ungureanu Tiberiu

Tiliban Nicolae

22.04.2008

Iosif Marius

George David

Iulian Spinu

Tiliban Nicolae

13.12.2013

Andronache Florian-Teodor

Stef Marius

Oltenas Adrian

Tiliban Nicolae

II

In conditiile legii se va proceda la desecretizarea Rapoartelor cu nr. 0097/17.04.2008 (semnat de catre Iosif Marius, Scantei Laura Iuliana si Georgescu Horia), respectiv nr. 0096/ 17.04.2008 (semnat de catre Iosif Marius, Scantei Laura Iuliana, Georgescu Horia, Boboc Monica si Manzala Dan), prin care ‘Comisia a identificat nereguli cu privire la evidenta, pastrarea, procesarea, multiplicarea si distrugerea informatiilor secrete de stat, in contradictie cu prevederile HG 585/2002’.

III

In aceleasi conditii vor fi desecretizate si procesele verbale intocmite de catre comisiile din care au facut parte:

Claudiu Octavian Secasiu,

Marius Oprea,

Cristian Danilet,

Doru Dobocan,

Florian Ungur, numiti prin Ordinul MJ nr.790 din 20.03.2006

Paul Dumitriu, numit prin Ordinul MJ nr. 185 din 19.01.2007

Iosif Marius,

Bura Vasilica Mihaela,

Scantei Laura Iuliana,

Oltean Sorin,

Manzala Danut Marian, numiti prin Ordinul MJ nr. 1348 din 31.05.2007

Georgescu Horia, numit prin Ordin MJ nr.2175 din 27.08.2007

Istrati Andreea, numita prin Ordinul MJ nr. 1489 din 11.03.2007

Scantei Laura Iuliana, numita prin Ordinul MJ nr. 1348 din 31.05.2007

Mocuta Gheorghe,

Dorel Fronea,

Boboc Monica,

George David,

Iosif Marius,

Doina Armean,

Manzala Danut Marian,

Spanu Iulian, numiti prin Ordinul MJ nr. 1130 din 15.04.2008

Tanasescu Gabriel,

Ragea Radu Constantin,

Ungureanu Tiberiu Firinel, numiti prin Ordinul MJ nr. 1823 din.30.06.2008

IV

Din documentele pe care le detinem nu rezulta activitatile desfasurate in 2006.

Bucuresti,

25 mai 2016

Ministrul Justitiei

Prof.univ.dr. Tudorel TOADER

Sursa :http://luju.ro/

FURT DIN ARHIVA SIPA:RAPORTUL INTOCMIT DE COMISIA CHIUARIU -CATALIN PREDOIU,IN APRILE 2008,CARE CONFIRMA PRACTIC CA DOCUMENTE DIN ARHIVA SIPA AU FOST SUSTRASE LA ORDINUL MINISTRULUI JUSTITIEI MONICA MACOVEI!

25 mai

Raportul intocmit in mandatul ministrului Justitiei Catalin Predoiu confirma sustragerea de documente din arhiva SIPA: „Au ridicat documente din arhiva operativa aflata in cadrul Serviciului de Informatii Clasificate din Ministerul Justitiei pe care le-au predat ministrului Justitiei Monica Macovei… A identificat un multifunctional xerox folosit pentru executarea de copii xerox dupa documentele aflate in arhiva… Unele rapoarte prezinta mentiunea ‘s-a facut xerox’” (Raportul)

Imagine similară

A fost publicat Raportul realizat de comisia Chiuariu-Predoiu in legatura cu neregulile constate la arhiva SIPA. Raportul, secret de serviciu, nu a fost publicat insa de ministrul Justitiei Tudorel Toader, ci de ziarul Evenimentul Zilei. Este un raport intocmit in aprilie 2008, care confirma practic faptul ca documente din arhiva SIPA au fost sustrase.

Raportul realizat dupa verificarile incepute de comisia constituita in timpul mandatului de ministru al Justitiei Tudor Chiuariu, care si-a continuat activitatea si sub Catalin Predoiu (foto), a identificat o serie de nereguli grave facute de cele doua comisii anterioare, numite de Monica Macovei (foto), care au scotocit prin arhiva SIPA, avand misiunea de a inventaria acest fond informativ. Concret, raportul Comnisiei Chiuariu-Predoiu vorbeste despre “stersaturi cu pasta corectoare, renumerotarea notelor informative, copierea pe suport de hartie imprimata pe verso”, despre rapoarte care prezinta “mentiunea ‘s-a facut xerox’, altele sunt xerocopii, precum si mentiunea ‘nota e pe discheta nr.’”, dar si despre “rescrierea hard-disk-urilor” fara a fi identificat Ordinul Ministrului Justitiei prin care s-a dispus aceasta operatiune, si, nu in ultimul rand, despre existenta unui xerox multifunctional, activat prin cheie de acces, care a fost folosit pentru efectuarea de copii xerox dupa documentele aflate in arhiva.

De asemenea, Raportul Comisiei Chiuarou-Predoiu dezvaluie ca documente din arhiva operativa aflata in cadrul Serviciului de Informatii Clasificate din Ministerul Justitiei care ar fi fost predat Monicai Macovei. Comisia precizeaza ca nu s-a stabilit daca documentele clasificate SSID, SS, S au au fost restituite de cei care le-au ridicat sau de catre ministrul Justitiei de la acea vreme, Monica Macovei.

Iata un fragment din Raportul intocmit de comisia Chiuariu-Predoiu (intregul articol din Evenimentul Zilei poate fi cititi aici):

In ce priveste arhiva operativa a DGPA, s-au constatat urmatoarele:

-Prin OMJ nr. 790/20.03.2006, fostul ministru al justitiei, Monica Macovei, a desemnat prima ‘comisie de inventariere a arhivelor si documentelor in lucru apartinand Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie’. Comisia a fost formata din istorici, consilieri de stat, consilieri ai ministrului justitiei, reprezentanti ai conducerii DGPA – diretor general si directori generali adjuncti -, fiind deservita de un aparat tehnic format din angajati ai DGAPA.

Aceasta comisie a realizat exclusiv inventarierea arhivei DGPA, arhivand si opisand atat arhiva gestionata de aparatul central al fostei DGPA, cat si cea comunicata de serviciile teritoriale ale DGPA, si ducand la indeplinire obligatia stabilita de art.2 alin. (3) din HG nr. 127/2006. Pe baza recomandarile acestei comisii, s-a elaborat un nomenclator arhivistic pentru documentele proprii ale fostei DGPA, cu termene de pastrare, inexistent anterior. La data de 30 martie 2006, Arhivele Nationale au avizat Nomenclatorul arhivistic al documentelor create de DGPA, nomenclator aprobat prin ordinul directorului DGPA nr. 210978/30.03.3006.

Comisia a finalizat iventarierea abia la sfarsitul anului 2006, fara a mai indeplini si obligatia prevazuta de art. 2 alin. (4) din HG nr. 127/2006. Termenul de 30 iunie 2006 pentru finalizarea procesului de inventariere si predare a arhivei nu a fost respectat si nici nu a mai fost prelungit printr-un nou act normativ.

-Prin OMJ nr. 1251/C/19.01.2007, a fost desemnata cea de-a doua comisie a Ministerului Justitie, formata doar din doi consilieri ai ministrului justitiei, respectiv Cristi Danilet, judecator, (care a fost membru si in prima comisie de inventariere) si Paul Dumitriu, procuror. Potrivit dispozitiei ministrului Macovei, atributiile celei de-a doua comisii s-au rezumat strict la ‘analizarea si stabilirea destinatiei documentelor apartinand fostei DGPA, aflate in custodia Ministerului Justitiei si depozitate la sediul central ANP’.

Cea de-a doua comisie avea obligatia ‘de a prezenta Ministrului Justitiei, in termen de 3 luni de la numire, un raport cu sinteza activitatii desfasurate, analiza documentelor mentionate si propuneri in vederea stabilirii destitantiei acestora’.

Desemnati de Ministrul Justitiei sa ‘clarifice problemele aparute in procesul de analiza’ a arhivei operative a DGPA, membrii celei de-a doua comisii nu au dus la indeplinire dispozitiile OMJ nr. 1251/C/2007, neintocmind niciun raport cu propuneri privind destinatia arhivei operative, incalcand astfel prevederile HG nr.127/2006 in ce priveste termenul pentru indeplinirea obligatiei de stabilire a destinatiei acestei arhive.

S-a constat ca numarul redus de membri (2 persoane) desemnati de ministrul justitiei in cea de-a doua comisie facea imposibila indeplnirea la termen a obligatiei de stabilire a destinatiei arhivei, acestia neputand procesa si analiza volumul mare de documente existente in depozitul sediului central al ANP.

(…)

Nereguli constatate de Comisie:

a. Comisia a identificat nereguli cu privire la evidenta, pastrarea, procesarea, multiplicarea si distrugerea informatiilor secrete de stat in contradictie cu prevederile HG 585/2002 – Cap. 3 privind standaredele nationale de protectie a informatiilor clasificate si a protectiei juridice si fizice a acestora, dupa cum urmeaza:

cu prilejul verificarilor s-a constata ca aceleasi documente apar in dosare diferite, in foarte multe cazuri exemplarele 1 si 2 se repeta sau apar in dosare ori volume diferite, in copie xerox;

s-a constatat ca notele au anexate o serie de adrese, sentinte sau decizii, exemplare ale cotidienelor centrale sau locale, care sunt evidentiate cu marker-ul, o serie de documente nu prezinta titlu, iar numarul de inregistrare este inscris cu creionul;

se remarca stersaturi cu pasta corectoare, renumerotarea notelor informative, copierea pe suport de hartie imprimata pe verso;

de asemenea, unele rapoarte prezinta mentiunea ‘s-a facut xerox’, altele sunt xerocopii, precum si mentiunea ‘nota e pe discheta nr.’. Notele prezinta particularitatile ciornei, sunt corectate si subliniate;

au fost evidentiate si erori materiale cu privire la opisarea unitatilor arhivistice’;

unitatile arhivistice de la nivelul Serviciului de Analiza, Sinteza si Secretariat sunt create prin opisare dezordonata, fara a se putea stabili nici cea mai mica legatura intre documentele dintr-o unitate arhivistica.

Acest fapt face practic imposibila stabilirea destinatiei pe care ar trebui sa o aiba documentele create, ceea ce ar presupune desigilarea unitatilor arhivistice, o nua inventariere si opisare. De altfel, conditiile de depozitare a arhivei sunt improprii unei asemenea operatiuni, in incaperile in care aceasta se afla existand un extrem de mic spatiu liber, de aprox. 5 mp si respectiv 9 mp.

b.Tot din ordinul factorilor decizionali anteriori, a fost dispusa operatiunea de rescriere a hard-disk-urilor aflate in incinta Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie. Comisia nu a identificat Ordinul Ministrului Justitiei prin care s-a dispus aceasta operatiune si nici daca au fost respectate prevederile legale pentru realizarea acestor demersuri.

A fost identificat un registru de data recenta privind evidenta operatiunilor de distrugere urmand a se stabili de catre institutiile abilitate daca s-a facut cu respectarea prevederilor art. 78 din HG 585/2002.

In privinta mediilor de stocare electronica, a fost gasit un dosar continand 11 plicuri sigilate, stampilate si semnate, continand probabil CD-uri, precum si o cutie ce contine un hard-disk marca Seagate, precum si dischete si CD-uri nesigilate.

c.In zona proxima spatiului de depozitare a arhivei, Comisia a identificat un multifunctional xerox, activat prin cheie de acces, folosit anterior pentru executarea de copii xerox dupa documentele aflate in arhiva. Pe toata durata activitatii Comisiei, xeroxul a fost depozitat in afara spatiului arhivei, fiind sigilat pe componentele de operare cu banda adeziva.

d.La nivelul Serviciului de Ibformatii Clasificate din cadrul Ministerului Justitiei, a fost identificata o arhiva redusa de documente apartinand DGPA si fostei SIPA. Documentele fac parte din categoria documentelor clasificate-toate nivelele de clasificare-dar nu sunt inregistrate sau sunt inregistrate defectuos in registrele speciale gestionate de acest serviciu.

(…)

Membrii Comisiei desemnate prin OMJ nr. 106/03.02.2005 au ridicat documente din arhiva operativa aflata in cadrul Serviciului de Informatii Clasificate din Ministerul Justitiei pe care le-au predat ministrului Justitiei Monica Macovei.

Comisia actuala (autoarea prezentului Raport) nu a putut identifica si nu cunoaste daca documentele clasificate (SSID, SS, S) ridicate de membrii comisiei prevazute la pct. (d) au fost restituite de acesti membri sau de catre ministrul Justitiei, Monica Macovei, si nici daca alte masuri de verificare au fost dispuse de fostul ministru al Justitiei Monica Macovei”.

*Cititi aici integral dezvaluirile din Evenimentul Zilei

Sursa://luju.ro/

ARHIVA SIPA.”NOI SUNTEM STATUL”.BINOMUL SRI-DNA AVEA 3.000 DE DOSARE-TINTA, DESPRE JUDECATORI SI PROCURORI!,UN RAPORT EXPLOZIV DEZVALUIE CUM AU DISPARUT SI S-AU COPIAT DOCUMENTE COMPROMITATOARE!

25 mai

Arhiva SIPA. Binomul SRI-DNA nu ar fi funcționat atât de eficient dacă nu ar fi avut un al treilea element, esențial pentru „eficientizarea” parcursului dosarelor considerate prioritare de Sistem, sau așa numitele dosare-țintă. Când folosesc acest termen mă refer la faptul că, după numeroasele scandaluri legate de implicarea SRI în actul de Justiție și declarația generalului Dumitru Dumbravă, aria de cooperare a judecătorilor cu ofițerii de informații s-a restrâns, dar în continuare sunt urmărite dosarele importante, sau așa cum le spuneam, DOSARELE-ȚINTĂ.

Ciudatele vizite ale generalului Dumbravă în instanțe

Din punctul de vedere al SRI, deciziile luate de noul director al SRI Eduard Hellvig, respectiv mutarea generalului Dumitru Dumbravă din funcția de șef al Direcției Juridice a SRI în cea de secretar general, a fost un eveniment nu lipsit de semnificație.

Generalul SRI Dumitru Dumbravă era omul de legătură între instanțe și SRI, fiind bănuit de imixtiune în dosarele de urmărire penală, dar și de contact direct cu judecătorii, în special cu cei ai instanței supreme, ai Curții de Apel București și ai Curții Militare de Apel.

O bănuială bazată pe elemente circumstanțiale, dar care conduc spre anumite concluzii. Însă cel puțin una din vizitele sale a fost documentată de Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație. În aprilie 2015, a izbucnit un scandal public, când acesta l-a vizitat pe expreședintele Curții Militare de Apel, în condițiile în care Florian Coldea, prim-adjunctul directorului SRI, avea calitatea de justițiabil al Curții Militare, în dosarul 23/81/2014.

În această cauză, mai mulți ofițeri SRI s-au plâns de abuzurile șefului Direcției Juridice din SRI. Ca urmare a scandalului creat, magistratul militar Gheorghe Manea, fostul președinte al instanței militare, a recunoscut că a fost vizitat de generalul SRI Dumitru Dumbravă în zilele de 14 aprilie (11:30-13:20), 15 aprilie (12:02-12:55) și 17 aprilie 2015 (16:10-16:50), repetăm, în condițiile în care pe rolul instanței se afla cel puțin un dosar care viza cadre de comandă din SRI.
Dar nu este singura apariție ciudată a generalului SRI Dumitru Dumbravă în instanțele de judecată. Printre avocați circulă mai multe relatări ale prezenței sale la Curtea Supremă de Justiție, unde avea acces permanent la fosta președintă Livia Stanciu, fiind văzut cel mai adesea venind la ceas de seară, precum și la anumiți judecători însărcinați cu emiterea mandatelor de interceptare pe siguranță națională.

Un alt caz ciudat s-a petrecut într-un proces de la Curtea de Apel, când judecătorul a luat o pauză chiar în timpul declarației finale a acestuia, concomitent fiind văzut generalul Dumitru Dumbravă intrând în zona birourilor judecătorilor. Plecarea generalului SRI din sediul Curții de Apel a dus la reluarea ședinței, care s-a derulat fără nicio altă pauză. Și acestea sunt doar niște exemple. Iar numele unor judecători, ca Dorel Matei sau Ana Maria Trancă, au intrat demult în folclorul avocățesc legat de puterea Binomului!

În această zonă vorbim de multe implicații, încă necunoscute, pentru că sunt relații construite pe terenurile de tenis de la Ștrandul Generalilor, în chermezele SRI de la K2, seminariile cu tematică anti-teroristă servite judecătorilor de către cadre SRI, echipele mixte SRI-DNA, protocoalele secrete ș.a.m.d., care merită analizate.

Dar toate au un început.

El se ascunde, pentru perioada imediat după 1989, în Arhiva SIPA.

Arhiva SIPA este o fantomă a trecutului, folosită de politicieni, servicii de informații și alte persoane interesate pentru a obține ce doresc de la Justiție.

Declarația Generalului SRI Dumitru Dumbravă a arătat implicarea SRI în actul de justiție

„Angajarea SRI în această luptă, până la urmă, de asanare morală a societății, s-a făcut ca structură de suport a autorităților judiciare cu atribuții în materie și mă bucur că, în prezent, nivelul de încredere și calitate a cooperării a atins o cotă de neimaginat într-un trecut nu prea îndepărtat. Saltul evoluției în acest demers a fost făcut odată cu adoptarea unui concept integrat în combaterea corupției, focalizând secvențial instrumentele investigative pe toată lungimea lanțului trofic judiciar. Concret, dacă în urmă cu câțiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanței prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menținem interesul/atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze. Această manieră de lucru, în care suntem angrenați alături de procurori, polițiști, judecători, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveală punctual și aspecte care țin de corupția sistemului judiciar, în limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate. Important este, în opinia mea, că sistemul judiciar își dezvoltă anticorpii necesari vindecării acestei patologii”, a spus generalul SRI, Dumitru Dumbravă, într-un interviu pentru siteul juridice.ro, din 30 aprilie 2015.

Arhiva SIPA, principalul element de șantaj la adresa magistraților

Serviciul Independent de Protecție și Anticorupție, aflat în subordinea ministrului Justiției, a fost înființat în 1991 de către Mircea Ionescu Quintus, iar în 1997, atunci când ministru era Valeriu Stoica, un alt liberal, a căpătat o importanță deosebită.

De ce era important? Pentru că se ocupa cu colectarea de date și informații din sistemul penitenciar, realiza dosare despre cariera și relațiile procurorilor și judecătorilor, dar existau date și despre politiceni, unii dintre ei destul de importnați.

Trebuie spus că informațiile adunate de ofițerii SIPA, în jur de 40 la sută dintre ei provenind dintre cadrele fostei Securități, erau extrem de interesante, fiind vorba de interceptările discuțiilor din celulele penitenciarelor, de delațiunile unor deținuți, fie directe, fie indirecte, respectiv prin provocatori.

Totodată vorbim și despre ofițeri de informații infiltrați printre deținuți, despre interceptări și înregistrări ale convorbirilor unor judecători și procurori.

La ora actuală, notele informative ale rețelei de informatori din penitenciare se păstrează, acestea fiind preluate de noua structură din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, adică de Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (DGPA).

Documentele referitoare la cei care au avut acces la informații clasificate au fost predate Serviciului Român de Informații, despre care însă se bănuiește că are, neoficial, mult mai multe documente decât cele preluate legal.

Câte documente conținea Arhiva SIPA

S-au vehiculat mai multe cifre, de la 21.000 de documente la 10.000 de dosare, dar surse care au intrat în contact cu această arhivă vorbesc de un număr de 3.000 de dosare ale magistraților, procurori și judecători.

Un arsenal de șantaj permanent folosit de cei care au intrat în contact cu bogăția și diversitatea Arhivei SIPA.

ISTORICUL SIPA

Așa cum se arăta într-un articol din 2015, publicat de EVZ:

● 1991. Serviciul de informații SIPA a fost înființat de ministrul Justiției de atunci, Mircea Ionescu Quintus, a fost condus din prima clipă de foști ofițeri de Securitate și a avut drept scop prevenirea infracțiunilor din cadrul penitenciarelor.

● 1997. În mandatul lui Valeriu Stoica, SIPA trece în subordinea directă a ministrului Justiției și are ca atribuții „protecția” magistraților.

● 2001. Rodica Stănoiu l-a numit la conducere pe generalul de Securitate Marian Ureche. Adjuncții săi au fost generalul Marian Desculțu, fost ofițer la Direcția a IV-a a Securității Statului, și generalul Dan Gheorghe, fost ofițer la Securitatea Capitalei. În SIPA au fost angajați zeci de ofițeri de Securitate.

● 2004. Parlamentul a observat că Serviciul, deși era finanțat puternic de la bugetul de stat, nu prezentase nici un raport anual. Ofițerii culegeau informații, dar aleșii nu au descoperit unde ajungeau acestea.

● 2006. Monica Macovei a desființat serviciul pe motiv că SIPA, redenumit DGPA, a făcut abuzuri, iar ministerul nu avea nevoie de un serviciu secret. După ce a fost îndepărtat de la conducerea Serviciului, Marian Ureche a fost acuzat de CNSAS că a făcut poliție politică înainte de 1989.

● 2007 aprilie – decembrie. Tudor Chiuariu, ajuns ministru Justiției, instituie o comisie de anchetă care să verifice modul în care Monica Macovei a dus la îndeplinirea Hotărârea de Guvern de desființare a SIPA.

● 2008 februarie – aprilie 2012 . Cătălin Predoiu preia comisia instituită de Chiuariu, dar la final, în ciuda recomandărilor, refuză să sesizeze vreo instituție a statului. Dispăruseră dosarele unor magistrați, se copiaseră documente.

● 2006-2008. ARHIVA SIPA a făcut obiectul unui inventar complet, fiind numite mai multe comisii.

Operațiunea de spoliere a arhivei SIPA începe…

Am avut la dispoziție o serie de mărturii și documente care vorbesc despre un moment important: inventarierea Arhivei SIPA.

Pe baza acestora putem spune că există indicii temeinice că în timpul mandatului Monicăi Macovei de ministru al Justiției s-au petrecut manipulări (cel puțin) interesate ale documentelor din Arhiva SIPA.

Ultimul ministru al Justiției care a descoperit aceste lucruri a fost, în 2008, exministrul Justiției Cătălin Predoiu, numai că predecesorul său Tudor Chioariu, în 2007, a fost cel care a instituit o comisie de verificare a modului în care primul ministru al Justiției care s-a ocupat de desființarea acestui serviciu de informații îndreptat împotriva magistraților, Monica Macovei, a manipulat documentele secrete.

Cătălin Predoiu este cel care, speriat de amploarea scandalului, a preferat să nu facă nimic, să realizeze un raport pe care nu l-a mai înaintat vreunei instituții a Statului.

Deși i se cerea în mod expres să sesizeze CSAT și SRI pentru modul în care au fost manipulate și copiate niște documente care purtau ștampila SSID, SS sau S. De ce a tăcut Cătălin Predoiu? Pentru că din această nesecată oază de documente, până la un anumit moment istoric, s-au servit toți.

Despre ce este vorba?

Despre dovezi că din Arhiva SIPA, în timp ce era inventariată de comisia desemnată de Monica Macovei, AU FOST COPIATE DOCUMENTE.

Despre dovezi că din arhiva SIPA AU FOST SUSTRASE ȘI DISTRUSE DOSARE ALE UNOR MAGISTRAȚI CARE, ULTERIOR, AU AVANSAT IERARHIC PÂNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL.

Sunt afirmații grave, a căror responsabilitate mi-o asum, dar care pot fi dovedite oricând prin audierea membrilor comisiilor de inventariere a Arhivei SIPA, a angajaților Ministerului Justiției, consultarea documentelor oficiale.

Prima comisie arhivează, a doua comisie copiază documentele! Sau invers…

Potrivit documentelor consultate de autorul articolului și a discuțiilor pe care le-am avut cu mai multe persoane implicate în inventarierea documentelor, în timpul mandatului de ministru al Monicăi Macovei s-a constituit prima comisie de inventariere a ARHIVEI OPERATIVE a DGPA. Prin ordinul 790/20.03.2006 s-a constituit această comisie care a realizat inventarierea documentelor până la sfârșitul anului 2006. Cu alte cuvinte, au pus-o în ordine, folosind criterii arhivistice.


FOTO: Cristi Danileț



Numai că acele criterii arhivistice au însemnat distrugerea sistemului de cartoteci folosit pentru arhivele de tipul celei a SIPA și aplicarea unor criterii de inventariere care făceau orice căutare imposibilă.

Ulterior s-a constatat că această comisie nu și-a îndeplinit integral atribuțiile, pentru că după ce a pus-o în ordine a ignorat a doua obligație prevăzută în Hotărârea de Guvern 127/26.01.2006, care specifica în mod clar că aceste documente trebuie predate, după inventariere, către Arhivele Naționale, instituțiile de siguranță națională etc.


FOTO: Tudor Chiuariu



Au pus-o (doar) în ordine, pentru că urma a doua parte a operațiunii…

Așa a apărut a doua comisie, în ianuarie 2007, constituită tot prin ordinul ministrului Justiției Monica Macovei, care era formată DOAR DIN DOI OAMENI! Oamenii ei de încredere, cunoscutul judecător Cristi Danileț și procurorul Paul Dumitriu, la acea dată șeful Corpului de Control al Ministerului Justiției. Amândoi au avansat pe scară ierarhică până la cel mai înalt nivel, primul fiind membru al CSM, iar cel de-al doilea, procuror șef adjunct al Secției a II a DNA.

Pentru a fi exact vreau să precizez că din mărturiile și documentele pe care le-am primit nu pot spune decât că doar unul dintre ei a fost cu certitudine implicat în copierea și distrugerea ARHIVEI SIPA. Mă refer la rolul jucat de judecătorul Cristi Danileț, ceea ce nu înseamnă că o anchetă penală nu ar scoate în evidență și alte persoane implicate.

Cert este însă că ambele persoane cooptate în cea de-a doua comisie nu au respectat mandatul dat de Monica Macovei, neîntocmind nici un raport cu propuneri privind destinația ARHIVEI OPERATIVE A SIPA.

Mai mult, Danileț și Dumitriu au intrat în ARHIVA SIPA fără a întocmi nici un proces verbal privind activitatea comisiei. Adică s-au ferit să lase vreo urmă a prezenței lor acolo, deși regulile de acces într-o arhivă care conține documente strict secrete sunt stricte.

Se completează un registru de acces, se menționează ce documente au fost consultate, sunt specificate eventualele dosare ridicate, totul sub semnătură. Numai că regulile de acces în arhiva SIPA au fost cu totul altele, în sensul în care nu a existat nici o regulă.

Mai mult, Tudor Chiuariu și Cătălin Predoiu, miniștrii Justiției în 2007 și 2008, data la care lucrează această nouă comisie, au descoperit o serie de nereguli grave, ce puteau avea indiciile temeinice ale unor infracțiuni.

Un xerox ultraperformant cu care s-au copiat documente și dosare predate Monicăi Macovei

Pe lângă cei doi apropiați ai Monicăi Macovei care au scotocit prin ARHIVA SIPA, fără a întocmi procese verbale și raportul final la care erau obligați prin ordinul ministrului Justiției, s-a mai constituit o comisie, tot de către Monica Macovei, care s-a ocupat de informațiile clasificate. Această comisie a fost condusă de procurorul Paul Dumitriu, actualul adjunct al Secției a II a DNA.




Aceste documente proveneau din arhiva SIPA și DGPA, fiind note privind posibile infracțiuni săvârșite de magistrați.

Un pasaj din raportul întocmit către ministrul Justiției Cătălin Predoiu este stupefiant și îl voi cita așa cum mi l-am notat, fără vreun comentariu:

Membrii Comisiei desemnate prin OMJ nr 106/C/03.02.2005 au ridicat documente din arhiva operativă aflată în cadrul Serviciului de Informații Clasificate din Ministerul Justiției pe care le-au predat ministrului Justiției Monica Macovei.

Documentele erau din toate categoriile – Strict Secret de Importanță Deosebită, Secret de Serviciu, Secret – și nu au fost identificate dovezi că aceste documente au fost restituite de membrii comisiei sau de către Monica Macovei.

Cu alte cuvinte, Cristi Danileț și Paul Dumitriu sunt indicați de membrii comisiei constituită de Chiuariu- Predoiu ca fiind cei care au predat dosarele SIPA ale unor magistrați ex-ministrului Monica Macovei. Pe care aceasta este posibil să nu le fi returnat.

Foști funcționari din Ministerul Justiției cu care am discutat pe parcursul documentării ne-au spus că aceste dosare erau duse în biroul Monicăi Macovei unde, de multe ori, se afla și Dan Tapalagă, actual editorialist la Hotnews. La acel moment, Tapalagă era consultant politic al lui Macovei și angajat la Ministerul Justiției.

În acest context, un fost membru al Comisiei ne-a declarat că, din ceea ce își amintește, în incinta arhivei se afla un xerox ultraperfomant la care s-au copiat multe documente, că existau ștersături în notele informative și chiar adnotări făcute de mână, cel mai probabil de către judecătorul Cristi Danileț.

Comisia Chiuariu-Predoiu a făcut, potrivit documentelor pe care le-am consultat, un lucru elementar: a sigilat copiatorul înainte de a începe inventarierea arhivelor, ceea ce contrazice flagrant varianta avansată până acum de judecătorul Danileț, care vorbea despre faptul că documentele au fost copiate după plecarea Monicăi Macovei și implicit a lor!

Fals! În anul 2007 au fost copiate hard-diskurile, au dispărut dosarele și au fost copiate documente din Arhiva SIPA.

Dosarele unor judecători au dispărut cu totul! Hard disk-urile au fost copiate… Însă nu este ultima bombă

„Unele dosare au dispărut cu totul. Vorbim despre 12-14 dosare sustrase din arhiva SIPA, care erau ale unor magistrați de la Curtea de Apel și Tribunalul Municipiului București, ce ulterior au avansat pe scară ierarhică până la cel mai înalt nivel. Îmi aduc aminte numele lor, dar nu vreau să le menționez, unii dintre ei fiind încă în activitate”, ne-a declarat o sursă care a participat la această anchetă.

Și pentru că lucrurile nu puteau să aibă un final fericit, o nouă mențiune din raportul întocmit către ministrul Cătălin Predoiu aruncă în aer întregul demers de inventariere:

Hard-diskurile aflate în incinta Direcției Generale de Protecție și Anticorupție au fost rescrise! Adică copiate, fără ca membrii comisiei Predoiu să identifice vreun ordin al ministrului Monica Macovei care să autorizeze acest lucru.

Cine le-a copiat?

Unde sunt copiile cu zecile de mii de documente care făceau parte din dosarele SIPA? Nimeni nu s-a sinchisit să sesizeze vreun organ al Statului, ceea ce ne poate conduce cu gândul la anumite instituții cu atribuții în zona siguranței naționale.

Camerele instalate de SRI nu au funcționat timp de trei luni

Un element vine să dea mai multă greutate acestei presupuneri: în 2007, camerele de supraveghere instalate în incinta spațiului alocat Arhivei SIPA nu au funcționat timp de trei luni! Cine le instalase?

Celebra firmă RASIROM, societate autonomă a SRI, care se ocupă cu instalarea sistemelor de supraveghere. Trei luni nu au funcționat, iar RASIROM nu a intervenit să le repare, deși prin contract avea obligația să intervină în 24 de ore de la semnalarea defecțiunii. N-au făcut-o…

Finalul raportului, ignorat de Predoiu

La finalizarea lucrărilor, Comisia Chiuariu- Predoiu a cerut sesizarea CSAT și a SRI – Oficiul pentru Supravegherea Secretelor de Stat, pentru a continua ancheta și a găsi documentele lipsă. Numai că, Predoiu nu a luat nici o măsură. De ce? Sunt curios să aflu răspunsul lui.


FOTO:  Cătălin Predoiu



Ce s-a întâmplat cu acest raport și unde sunt documentele, vom încerca să aflăm în episodul următor al Operațiunii „Noi suntem Statul!”.

TUDORICA DE LA JUSTITIE :”MAI SUNT INCA DOUA RAPOARTE CARE VOR FI DESECRETIZATE!”

25 mai

Lista cu persoanele care au avut acces la arhiva SIPA publicată, joi, de Ministerul Justiţiei nu este singura.

Este abia începutul, a anunţat ministrul Tudorel Toader, care a precizat că mai există informații şi că acestea urmează să fie făcute publice, inclusiv două rapoarte care vor fi desecretizate.

„Toate cele 22 de vizite nu sunt 22, sunt mult mai multe. Cele pe care le-am enumerat eu sunt 22, pe baza ordinelor pe care le-am trecut acolo şi datele. Sunt mult mai multe vizite, sunt şi două rapoarte pe care nu le-am desecretizat, dar le vom desecretiza, cele două din care veţi afla mai multe informaţii şi sigur, mai multe vizite”, a afirmat ministrul.

Tudorel Toader a mai spus că unul dintre rapoarte are caracter secret de stat.

„Vreau să le văd regimul, unul are caracter de secret de stat. Secretele de stat nu intră în competenţa ministrului de a le desecretiza, ci trebuie iniţiată o HG. Vom iniţia o Hotărâre, va fi adoptată probabil de Guvern, vom desecretiza şi vom publica în maniera pe care deja o ştiţi”, a precizat ministrul.

Cel de-al doilea raport este întocmit în mandatul lui Cătălin Predoiu, conţine informaţii despre modul în care a fost folosită această arhivă şi cum ar fi ajuns documente extrem de importante la Monica Macovei.

Ministerul Justiţiei a publicat, joi, lista celor care au vizitat arhiva SIPA, printre numele care apar pe aceasta figurând cel al Laurei-Iulia Scântei, vicepreşedinte al Senatului, şi cel al lui Horia Georgescu, fost şef al ANI.

PREMIERUL SORIN GRINDEANU DESPRE PERSOANELE DIN LISTA CARE AU VIZITAT SIPA!

25 mai

În ceea ce privește desecretizarea arhivei SIPA s-a făcut un prim pas important, iar în zilele următoare vor mai fi făcuți și alții, a declarat premierul Sorin Grindeanu.

„Am avut o discuție scurtă cu domnul ministru Tudorel Toader înainte de a veni aici. Am înțeles că astăzi s-a făcut un prim pas, un pas important, în tot acest proces de desecretizare a arhivei SIPA. Era necesar acest prim pas. Vor urma, așa cum m-a informat domnul ministru, și alți pași, astfel încât, respectând legile în vigoare, și aici chiar vreau să fac câteva precizări — unele dosare, din ce m-a informat domnul ministru, sunt secrete de serviciu, altele sunt secrete de stat și atunci există proceduri diferite de desecretizare. Dânsul vă va oferi amănuntele necesare, l-am rugat să o facă. Cert este că azi, și e foarte bine, s-a făcut un prim pas, restul pașilor urmând a fi făcuți zilele ce vin”, a spus Grindeanu, la Palatul Parlamentului.

Întrebat dacă va lua măsuri pentru a vedea cum a fost posibil ca un raport din 2008, care ar fi trebuit să fie secret de serviciu, a apărut în presă, Grindeanu a afirmat că nu știe despre ce este vorba.

„Legea trebuie respectată de toată lumea, indiferent că sunt cei care au dat rapoarte care nu puteau fi date, sunt alții care vor să fie date, eu nu vreau să intru în amănunte, nu știu la ce vă referiți”, a încheiat premierul.

Joi dimineață, Ministerul Justiției a publicat lista celor care au vizitat arhiva Serviciului Independent pentru Protecție și Anticorupție (SIPA), printre numele care apar pe această listă figurând cel al Laurei-Iulia Scântei, vicepreședinte al Senatului, și cel al lui Horia Georgescu, fost șef al Agenției Naționale de Integritate.

MINISTRUL CARMEN DAN CERE DEMISII DUPA SCANDALUL DIN MINISTERUL DE INTERNE!

25 mai

Ministrul de Interne, Carmen Dan, i-a cerut șefului Serviciului Control din cadrul Poliției de Frontieră, Aurelian Miu, cel care stătea în genunchi în fața unor șefi de la Interne, să demisioneze.

„Consider că dânsul trebuie să facă un gest de ultimă onoare și să plece din acea poziție, pentru că acea poziție presupune atributul responsabilității funcției și ipostaza în care s-a pus singur la acel moment nu face onoare nici Poliției de Frontieră și nici persoanei. (…) Îi cer domnului Miu să facă gestul de onoare și să se retragă din acea poziție”, a precizat ministrul.

Ministrul de Interne a declanșat o anchetă, după ce în spațiul public au apărut fotografii în care șeful Serviciului Control din cadrul Poliției de Frontieră, Aurelian Miu, stă în genunchi în fața unor superiori.

Ziarul Național a publicat miercuri fotografiile în care susține că în acel loc unde era Aurelian Miu se mai aflau Gelu Oltean, fost șef al Serviciului de informații al Ministerului de Interne, Ioan Buda, șeful Poliției de Frontieră, Marcel Ardelean, șeful Direcției de Supraveghere și Controlul Trecerii Frontierei.

SECRETELE DESFIINTARII SIPA (II)!

25 mai

Generalul Marian Ureche, acuzat după ureche de istoricul Marius Oprea

Generalul Marian Ureche, acuzat după ureche de istoricul Marius Oprea

Campania de presă amorsată în legătură cu serviciul de informații al Ministerului Justiției și arhiva acestuia indică dimensiunile intereselor, inclusiv, și mai cu seamă politice!, aflate în joc. Și anterior, și în prezent, demonizarea generalului Marian Ureche a fost indusă pentru crearea și amplificarea reacțiilor de condamnare și blamare a unei instituții, doar pentru simplul motiv că persoana aflată la conducere ar fi, chipurile, responsabilă de cele mai abominabile fapte săvârșite în exercițiul funcțiunii, punându-i-se în cârcă până și acuzații de crimă.

Același Marius Oprea, care în anul 2002 a fost folosit pentru a-l acuza public pe generalul Marian Ureche de asasinarea în SUA, la Universitatea din Chicago, a profesorului Ioan Petru Culianu, este folosit acum pentru a arunca în spațiul comunicării publice noi acuze false, ambalate într-o cascadă de minciuni sfruntate, între care și atribuirea în fals a responsabilității condamnării, după anul 1981, a 28 de persoane pentru legături cu „Europa liberă“ (Antena 3, Sinteza zilei, 23 mai 2017). Cel care se revendică a fi istoric și doctor în istorie pe seama unei teze în care a compilat documente ale fostei Securități nu cunoaște sau premeditat omite faptul că în toată perioada 1964-1989 nu a existat nici măcar un singur caz de trimitere în judecată și condamnare pentru legături cu posturi de radio străine, iar arhivele pe care le-a cercetat și din care a sustras documente ce nu se mai regăsesc demonstrează cu prisosință acest lucru. Marius Oprea, precum și alți operatori folosiți în media ca agenți de influență provocatori și diversioniști sunt dirijați în „aria calomniei“ pentru a manipula opiniile prin generarea unui cât mai puternic impact emoțional și, implicit, pentru a pune presiune pe decidenții care trebuie să gestioneze criza arhivei SIPA.

În acest context inflamant, se impune a fi subliniat faptul că, în pofida tuturor acuzelor de depășire a competențelor – mai rămâne să se adauge eventuale crime –, personalul SIPA a respectat cu strictețe legile și regulamentele care guvernau activitatea Serviciului. Cei care proferează acuze trebuie obligați să vină cu documente și probe concrete, nu cu alegații iresponsabile.

Precizări importante

Susținem și întărim, sub sancțiunea legii și a oprobriului public, dacă se va dovedi contrariul, că:

  • Niciodată nu s-au folosit ori traficat informații în scop de compromitere, șantaj, pentru blocarea carierei profesionale, sau pentru promovarea în funcții a magistraților. În acest sens, ar trebui observat, între altele, având în vedere culoarea politică a miniștrilor Valeriu Stoica și Rodica Stănoiu, câți dintre cei circa 200 de magistrați din județe, promovați în funcții de primul, au fost schimbați de către cel din urmă.
  • SIPA nu dispunea, precum celelalte servicii departamentale, așa cum se insinuează nedocumentat și cu rea-credință, de structuri proprii de filaj, investigații și nici pentru interceptări tehnice, exceptând unele spații din penitenciare.
  • SIPA nu a utilizat și nici nu are agenți acoperiți sau surse de informare din rândul magistraților.
  • Nu există niciun fel de dosare informative ale magistraților. Potrivit competențelor înscrise în Programul Național Anticorupție (adoptat prin hotărâre de guvern), s-au colectat din mediul penitenciar informațiile de primă sesizare care s-au referit la fapte de corupție, indiferent de calitatea persoanelor, inclusiv magistrați, persoane din administrația de stat, politicieni etc. Aceste informații erau trimise beneficiarilor competenți legal: procurorului general, ministrului Justiției, prim-ministrului, președintelui României, după caz. De asemenea, erau informate celelalte servicii (SRI, DGIPI), potrivit competențelor acestora. Structurii departamentale de informații a Ministerului de Interne i-au fost trimise circa 1.000 de note de informare. Ceea ce se cunoaște mai puțin este că, în unele cazuri, ofițeri din conducerea inspectoratelor județene de poliție au contactat cadre ale SIPA pentru a le reproșa că au promovat informații prin care li s-au devoalat legăturile neavenite cu lumea interlopă, care în penitenciar își descoperea vocația de a sprijini demascarea corupției.
  • Nu sunt adevărate, ci, dimpotrivă, rău-intenționate și interesate acuzațiile unor avocați care apar la anumite posturi de televiziune, susținând că funcționarea SIPA este lipsită de temei legal. Unui asemenea acuzator, care făcea mare caz de faptul că avertizorii publici ar putea substitui funcțiile SIPA, îi învederăm că tocmai funcția de avertizor public a exercitat-o deținutul care a informat că i-a dat 40.000 de euro pentru mituirea unui judecător, dar în realitate l-a escrocat.
  • În cazul doamnei Norica Nicolai, SIPA nu a dispus de nici un material informativ. Potrivit normelor interne aprobate de ministrul Justiției, documentele de arhivă anterioare anului 2000 au fost topite. Cine și de ce a dispus astfel de norme excede cunoștințelor noastre.
  • Referitor la cazul „Cristian Panait“, după știința noastră, conducerea serviciului a prezentat o evaluare destul de consistentă ministrului Justiției, procurorului general, precum și prim-ministrului. Sperăm ca exemplarul-martor al documentului original să fie în arhivă. Evaluarea cazului procurorului Cristian Panait, pusă la dispoziția unei comisii în drept a-l accesa, se va dovedi un exemplu relevant al profesionalismului, echidistanței politice și respectului legii din partea SIPA.
  • Referitor la reproșul, respectiv acuzația că SIPA, timp de 14 ani, s-ar fi sustras controlului parlamentar, iterăm că nicio comisie parlamentară de apărare, ordine publică și siguranță, nici a Senatului și nici a Camerei Deputaților, nu a dorit să-și exercite atribuțiile de supraveghere a activității SIPA. Nu ne-au cerut niciun raport, nu ne-au convocat la vreo audiere, nu am avut parte de vreo interpelare. Or, dacă în legătură cu activitatea noastră ar fi existat motive de sesizare a comisiilor, firesc era ca acestea să nu fi stat pasive 14 ani. Brusc, prin lunile iulie-august 2003, ambele comisii (Senat și Camera Deputaților) au primit un impuls politic exterior, ca să-și exercite atribuțiile de control parlamentar. Președinții celor două comisii au cerut, nici mai mult, nici mai puțin, ca a doua zi să se prezinte raportul activității SIPA pe ultimii 14 ani. Ceea ce era evident că este o somație. Era imposibil ca în mai puțin de 24 de ore să se elaboreze o dare de seamă pe întinderea a 14 ani. Șeful Serviciului, domnul general Marian Ureche, s-a prezentat la unul dintre șefii celor două comisii pentru a solicita un termen rezonabil. Din ce am aflat, domnului general i s-a spus că nu mai este nevoie de raport, nu se va efectua o analiză, ci doar va avea loc o discuție. Au trecut de atunci alți 14 ani… Ce mai reținem, demn de luat în seamă, despre acea discuție? Șeful serviciului ne-a relatat că șeful Comisiei de apărare, ordine publică și securitate națională de la Camera Deputaților (Răzvan Ionescu) i-a făcut precizarea, foarte semnificativă, că inițiativa intempestivă a controlului i-a fost sugerată de „un important profesor universitar“ și celebru avocat, printre cei mai buni și cel mai scump în cauzele penale. Domnul general nu ne-a spus cine este „importantul profesor“, dar am înțeles că era prieten cu unul dintre liderii politici de vârf, aflat la guvernare, chiar prim-ministru, Adrian Năstase, care-l contactase anterior pentru a-l întreba dacă este de acord să preia portofoliul Ministerului Justiției. Opinia aproximativ exprimată a directorului nostru, domnul general Ureche, a fost că, personal, nu consideră justificată și nici fericită, deci nu ar fi oportună materializarea intenției respective a premierului, punct de vedere exprimat, din câte am înțeles, destul de transparent și președintelui Comisiei de Apărare. Aspectul mai sus menționat este foarte important și ne confirmă faptul că această instituție a Justiției se dorea a fi preluată, ceva mai demult, sub control politic. Nu excludem ca profesorul în cauză să aibă o coloratură politică, în mod logic PSD. Cert este că profesorul era bun prieten cu prim-ministrul Adrian Năstase și l-a contactat, probabil, și pe directorul SIPA, având în acest sens mandat, fiindcă transmitea și un mesaj…

Documentele generalului Ureche

Înțelegând că va urma să fie demis, domnul general Marian Ureche a făcut dânsul primul pas, iar la plecare ne-a lăsat în seif:

  • un exemplar din cererea de demisie prezentată ministrului Justiției la data de 4.XI.2003;
  • un drept la replică adresat redactorului-șef de la România liberă, Bogdan Ficeac, ca urmare a unui articol ce aducea grave acuzații serviciului și generalului Marian Ureche;
  • un răspuns al Clubului Român de Presă, ca urmare a refuzului publicării de către România liberă a dreptului la replică;
  • un răspuns ca urmare a unei solicitări a ziarului Cotidianul. Toate acestea pentru a ne ajuta să realizăm ce se întâmplă și a trage concluziile necesare.

Solicitarea de drept la replică refuzată, adresată de generalul Marian Ureche redactorului-şef al ziarului România Liberă, în urma calomniilor proferate de Marius Oprea

(Va urma )

Citiţi şi

Secretele desființării SIPA (I)

LA SUMMITUL NATO,BIROCRATII EUROPENI SPERIATI DE PREZENTA PRESEDINTELUI USA DONALD TRUMP!

25 mai

Preşedintele SUA şi secretarul general NATO se pregătesc să riposteze la lovitura dată de Franţa şi Germania

Preşedintele SUA şi secretarul general NATO se pregătesc să riposteze la lovitura dată de Franţa şi Germania

În urmă cu un an, pe 28 iulie, liderii NATO se întâlneau la Varșovia pentru un summit care a durat mai bine de două zile, cu luări de cuvânt lungi, dezbateri prelungite și mult balet diplomatic. Era primul Summit NATO după anexarea Crimeii de către Rusia, după lansarea programului de modernizare a armatei ruse și după valul de refugiați care a lovit Europa.

Anul acesta, pe 25 mai, la Bruxelles se va desfășura ceea ce oficial a fost numit nu un Summit NATO propriu-zis, ci un minisummit, botezat „reuniune specială“. Însă, cum esențele tari se țin în sticluțe mici, acest summit promite să fie unul de o importanță majoră, pentru că, la Bruxelles, aliații europeni vor înțelege intențiile președintelui Donald Trump privind NATO.

Birocrații europeni, speriați de Trump

Oficialii NATO au avut mari bătăi de cap cu organizarea un summit cât mai pe placul președintelui SUA. Liderii nu vor putea să ia cuvântul mai mult de două-patru minute, la finalul reuniunii nu se va emite obișnuita declarație, iar asta pentru că oficialilor NATO „le este teamă că Trump ar putea fi nemulțumit de această declarație“. „Este ridicol modul în care s-au pregătit pentru Trump, ca și cum ar urma să aibă de-a face cu un copil care nu se poate concentra prea mult și care nu știe nimic despre NATO, nu e interesant de chestiunile politice profunde“, spune o sursă diplomatică, citată de Foreign Policy. „Oamenii sunt speriați de impredictibilitatea lui, de cum ar putea reacționa“, spune o alta sursă. Iar impredictibilitatea la care se referă birocrații din NATO este alimentată și de golurile rămase în administrația Trump: președintele nu a numit încă un asistent pentru afaceri europene în Departamentul de Stat (în locul Victoriei Nuland), un nou ambasador la NATO, în timp ce multe alte posturi din Pentagon sunt vacante.

Sfidarea vest-europeană

Cu toate acestea, viziunea lui Trump privind NATO pare destul de limpede: în luna aprilie, el a căzut de acord cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, ca aliații europeni să trimită trupe în misiuni de lupta pe frontul antiterorist, sub drapel NATO. „Am spus că NATO este depășit. Acum nu mai este depășit“, a declarat Trump după acest angajament. Însă Germania și Franța au trecut peste capul secretarului general și au anunțat că se opun acestor misiuni, susținând că este suficientă participarea individuală. Insistența lui Donald Trump pe combaterea terorismului prin intermediul NATO îi neliniștește pe opozanții săi din SUA și pe europeni. Ei susțin că NATO ar trebui să rămână fidelă obiectivului primordial – apărarea teritorială a aliaților (a se citi apărarea în fața Rusiei) – nu și virajul către combaterea unor pericole mult mai difuze.

O armată germană pentru Europa?

Punând la socoteală și că Franța și Germania privesc cu reticență îndeplinirea obligației de a aloca 2% din PIB pentru apărare, un alt criteriu al lui Trump, summitul de la Bruxelles se anunță exploziv. Trump privește pragul de 2% din PIB nu ca pe o obligație asumată a aliaților europeni, ci ca pe o datorie neachitată. Însă poate cea mai mare sfidare din partea Franței și Germaniei ține de inițiativa construirii unei armate europene și a unei Uniuni a Apărării, posibilă acum, după dispariția opoziției britanice, odată cu Brexitul. Aceasta presupune și un fond european de investiții în armament, ceea ce ar reprezenta o concurență semnificativă pentru producătorii americani de arme. „Germania construiește pe tăcute o armată europeană sub conducerea ei“, titra recent Foreign Policy, într-un articol critic la adresa europenilor. Vizată este nu doar Germania, ci și Cehia și România, statele care, în februarie 2017, au fost de acord să își integreze câte o brigadă în Bundeswehr. Inițiative similare au avut și statele nordice, prin Grupul Nordic de Luptă sau Marea Britanie, cu un Corp Expediționar incluzând națiunile baltice. Însă, în viziunea americană, ceea ce dorește Germania este mult mai ambițios, un soi de rețea de „miniarmate“ condusă de Bundeswehr.

Schimbare de paradigmă

Cel care a impus agenda summitului de la Bruxelles a fost Donald Trump, scrie presa europeană. Se va discuta, în primul rând, despre contribuția NATO la lupta împotriva terorismului și despre împărțirea echilibrată a eforturilor pentru apărare. În 1970, ambasadorul SUA la NATO spunea că Alianța este „o controversă organizată despre cine și cât de mult trebuie să facă“. Și astfel au rămas lucrurile, vreme de decenii. Acum, Trump își propune să schimbe paradigma: europenii trebuie să plătească pentru securitatea oferită de SUA cu bani și misiuni de luptă și trebuie să accepte conducerea militară americană, fără dublarea structurilor alianței prin inițiative dominate de Franța și Germania. Este un avertisment dat în 2011 de fostul șef al Pentagonului Robert Gates: „Viitorii lideri americani, care nu s-au format în timpul Războiului Rece, cum a fost cazul meu, ar putea să considere că profitul SUA de pe urma NATO nu merită costul investițiilor“. Donald Trump vine la Bruxelles cu același mesaj, însă mult mai limpede și mai dur. Rămâne de văzut dacă reacția europeană va limpezi lucrurile în NATO sau controversa de decenii se va adânci și mai mult.

KIEV POST.GAULEITERUL NAZI,KLAUS WERNER JOHANNIS SE VA INTALNI CU PRESEDINTELE UKRAINEI,BASARABEANUL PETRO POROSENKO LA CERNAUTI SI VA VIZITA REGIUNEA CERNAUTI!

25 mai

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, intenționează să organizeze în următoarele două-trei luni o întâlnire cu Klaus Iohannis în regiunea Cernăuți.

Imagini pentru POROSENKO,IOHANNIS ,POZE

Oficialul ucrainean a precizat că a discutat telefonic cu președintele român despre granița comună dintre România și Ucraina, precum și despre regiunea Cernăuți, relatează Kiev Post. ”Am avut o convorbire telefonică cu președintele României, Klaus Iohannis, și i-am sugerat că mai bine ne întâlnim la graniță decât la Kiev. Noi am stabilit că această întâlnire va avea loc în două-trei luni”, a declarat președintele ucrainean la o reuniune a Admninistrației Regionale din Volînia.

Președintele Poroșenko a precizat că discuția s-a concentrat asupra graniței româno-ucrainene și regiunii Cernăuți.

Administrația Prezidențială a anunțat de la finele lunii martie că președintele Iohannis a acceptat o invitație din partea lui Petro Poroșenko de a vizita regiunea Cernăuți. Însă, nicio dată pentru această vizită nu a fost anunțată anterior de către reprezentanții Administrației Prezidențiale de la București.

25 MAI : INALTAREA DOMNULUI ( ZIUA EROILOR)!

25 mai

Biserica Ortodoxă prăznuiește Înălțarea Domnului la 40 de zile după Înviere, în Joia din cea de-a șasea săptămână după Sfintele Paști.
Aceasta sărbătoare mai este cunoscută și sub numele de Ispas. Înălțarea Domnului marchează ziua în care creștinii se salută unul pe celălalt cu „Hristos S-a înalțat!” și „Adevărat S-a înălțat!„.
Pe când Mântuitorul se afla împreună cu Ucenicii, mai înainte de Pătimirile Sale, le-a făgăduit venirea Preasfântului Duh, zicând: Este de folos să Mă duc Eu;  că de nu Mă voi duce Eu, Mângâietorul nu va veni (Ioan 16, 7). Și iarăși: Când va veni Acela, vă va învăța pe voi tot adevărul (Ioan 16, 3).
De aceea, după Învierea din morți, arătându-Se lor timp de patruzeci de zile, nu necontenit, ci din când în când, gustând mâncare înaintea lor și înfățișându-le și mai lămurit Învierea, în cea din urmă zi, făgăduindu-le multe despre cele privitoare la Împărăția lui Dumnezeu, le-a poruncit lor să nu se depărteze de Ierusalim, ci să rămână acolo, așteptând venirea Preasfântului Duh.
Deci le-a poruncit lor să rămână în Ierusalim, ca acolo să se întărească mai întâi propovăduirea Evangheliei, ca nu cumva depărtându-se în locuri străine să poată fi cu ușurință defăimați; și pentru că trebuia să se pregătească acolo ca niște ostași, cu armele Duhului, și așa să pornească la luptă, pentru propovăduirea Evangheliei.
Iar când a sosit vremea Înălțării, împlinind cuvintele Prorocilor (Cf. Zaharia 14, 4) Mântuitorul i-a dus cu Sine pe Muntele Măslinilor (numit în grecește Eleon) și le-a grăit lor despre propovăduirea Lui până la marginea lumii, precum și despre viitoarea Lui Împărăție, cea necuprinsă cu mintea, deoarece vedea că și ei vor să-L întrebe despre cele ce trebuiau să facă.
Și de față fiind acolo și Maica Sa, a trimis înaintea lor îngeri, ca să le arate înălțarea la cer. Și, pe când ei priveau, un nor L-a ridicat din mijlocul lor, purtându-L în sus. Și astfel, înconjurat de îngerii trimiși înaintea Lui, care se întreceau unii pe alții să ridice porțile cerurilor și care erau uimiți de roșeața de sânge a trupului și a veșmintelor Lui (cf. Isaia 63, 1-6), S-a înălțat și a șezut de-a dreapta Tatălui, îndumnezeind vrajba cea de demult, am fost împăcați cu Dumnezeu.
Iar niște îngeri, în chip de bărbați, au stat înaintea Apostolilor, zicând: Bărbați galileeni, de ce stați în mirare, uitându-vă spre cer? Acest Iisus Dumnezeu, pe Care Îl vedeți cu trup, așa va vei iarăși, cu trup adică, dar nu ca mai înainte, în sărăcie și tăcere, cin înconjurat de îngeri, cu slavă mare, precum Îl vedeți acum.
Atunci Apostolii, încetând de a mai privi, s-au întors de pe Muntele Măslinilor. Acest munte este foarte aproape de Ierusalim, cam la 2.400 de pași, adică un drum de sâmbătă, întrucât Moise orânduise în Lege ca numai atâția pași să se facă sâmbăta; de altfel, chiar Cortul Mărturiei era departe de tabăra iudeilor, în pustie, numai cu atâția pași. De aceea li se îngăduia să meargă sâmbăta acolo, spre a se închina; dar o călătorie mai lungă nu le era îngăduită.
Apostolii, întorcându-se în Ierusalim, s-au urcat în foișorul cel de sus, în care se adunau ei împreună cu femeile mironosițe și cu Maica Domnului, stăruind în post și rugăciune, așteptând venirea Preasfântului Duh, potrivit făgăduinței, care avea să se împlinească în ziua Cincizecimii.
Cel ce Te-ai înălțat întru slavă, Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.
În Biserica Ortodoxă Română, s-a rânduit ca de praznicul Înălțării Domnului să se facă pomenirea tuturor eroilor și a ostașilor care și-au dat viața pe câmpul de luptă sau în diferite situații pentru apărarea credinței ortodoxe, a patriei străbune și a demnității neamului românesc. Pornind de la cuvintele Mântuitorului: „Iată Eu mă duc să vă pregătesc vouă loc și iarăși voi veni și vă voi lua pe voi la Mine, ca să fiți și voi acolo unde sunt și Eu”, Biserica se roagă pentru ca Dumnezeu să odihnească sufletele tuturor celor adormiți și în special ale eroilor, care au făcut sacrificiul suprem pentru frații lor de neam și de credință. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că Înălțarea Domnului se sărbătorea nu în biserici, ci la mormintele martirilor, acei adevărați eroi ai lui Dumnezeu, care au mărturisit credința în Hristos pe timpul cumplitelor persecuții dezlănțuite împotriva Bisericii creștine.
Cinstitul cap al Sfântului Proroc Ioan Botezătorul a fost îngropat de Irodiada într-un loc ascuns din curtea palatului său. Nu știa de aceasta decât Ioana, soția lui Huza, intendentul (administratorul) lui Irod Antipa, care, după cum arată Sfântul Evanghelist Luca în Evanghelia sa (8, 3), a fost una din femeile mironosițe. Ioana a luat capul proorocului și l-a îngropat în Muntele Eleonului.
După un timp, Inochentie, unul dintre slujitorii de seamă ai lui Irod, și-a cumpărat un loc din Muntele Eleonului, și-a făcut o chilie și s-a retras în ea în chip sihăstresc. Zidind lângă chilie o bisericuță de piatră, a găsit capul Sfântului Ioan, însă imediat l-a îngropat la loc. Inochentie a murit luând cu sine această taină.
După aproape 300 de ani, adică în zilele împăratului Constantin cel Mare (306-337), Sfântul Ioan Botezătorul s-a arătat la doi călugări, poruncindu-le să sape locul și să dezgroape cinstitul său cap, aceasta fiind prima aflare a lui. Pe când călugării se întorceau cu capul proorocului într-un sac, s-au întâlnit cu un olar și i-au dat acestuia să ducă sacul.
Pentru această stare de lenevire a celor doi călugări, Sfântul Ioan a îndemnat pe olar să fugă cu sac cu tot. Ajungând în propria casă, olarul a văzut că se învrednicea de multe binefaceri și știind că acest lucru se datorează prezenței capului Sfântului Ioan Botezătorul, a început să îl cinstească împreună cu familia sa. Simțind că i se apropie sfârșitul, olarul a pus capul proorocului într-o raclă și l-a dăruit surorii sale, sfătuind-o să-l cinstească și să nu-l deschidă până când însuși sfântul îi va porunci.
În acest fel, racla a ajuns din mână în mână în grija unui monah pe nume Eustatiu. Acesta trăia într-o peșteră din apropierea orașului Emesa din Siria. Deși monahul Eustatiu era arian, la peștera lui se făceau minuni, datorită sfântului cap. Eustatiu a fost izgonit din peșteră și trimis în exil. În peștera lui au intrat ulterior niște monahi credincioși, care mai târziu au zidit în apropiere o mănăstire. În anul 452, arhimandritul Marcel, starețul acelei mănăstiri, a aflat capul sfântului în chip minunat, văzând foc mare la peștera de lângă orașul Emesa în timpul cântării psalmilor, aceasta fiind cea de-a doua aflare a Capului Sfântului Ioan, Înaintemergătorul Domnului.
În anul 850, cinstitul cap a fost aflat pentru a treia oară în chip minunat, patriarhul Ignatie ducându-l în Constantinopol, unde a fost așezat într-un loc sfințit. El a fost aflat a treia oară când a ieșit din pământ la Comane.

25 MAI ,ZIUA EROILOR,SARBATOARE NATIONALA A POPORULUI ROMAN!,DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA PE BUNICUL MEU NICOLAE CARE A MURIT LA MARASESTI !

25 mai

Ceremonii militare și religioase de depuneri de jerbe și coroane de flori vor avea loc astăzi, 25 mai, în toată țara,  de Ziua Eroilor, sărbătoare națională a poporului român. În această zi, la orele 12 00, în toate lăcașele de cult se trag clopotele, iar în instituțiile publice și unitățile de învățământ se păstrează un moment de reculegere.
Ziua Eroilor este celebrată în fiecare an, de Ziua Înălțării Domnului, mare sărbătoare creștină, care marchează înălțarea la cer a lui Iisus Hristos, la 40 de zile după Înviere.
Ziua Eroilor este sărbătorită în acest an la 25 mai, în memoria celor căzuți de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și întregirea neamului.
La 4 mai 1920, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, pentru prima dată, ca Ziua Eroilor să fie celebrată la praznicul Înălțării Domnului, decizie consfințită ulterior prin hotărârile sinodale din 1999 și din 2001, prin care această zi a fost proclamată sărbătoare națională bisericească, potrivit site-ului http://www.crestinortodox.ro. Această decizie a fost consfințită prin alte două hotărâri sinodale recente, din anii 1999 și 2001, prin care această zi a fost proclamată sărbătoare națională bisericească.
Manifestările din acest an au loc și în contextul Centenarului Primului Război Mondial și al declarării anului 2017 ca Anul Mărăști, Mărășești, Oituz.
În București, la ora 10:00, încep la Cimitirul Israelit Filantropia acțiunile organizate de Ministerul Apărării. Urmează Cimitirul de Onoare „Ghencea Militar”, iar la prânz vor fi depuse coroane de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol, la cel al Eroilor Militari din Parcul Tineretului, la Monumentul de la Universitatea Națională de Apărare Carol I și la Cimitirul Eroilor Revoluției, transmite Rador.
În semn de recunoștință pentru sacrificiul suprem al ostașilor căzuți la datorie în timpul Primului Război Mondial, Tratatul de la Versailles, semnat de fostele țări beligerante, în 1919, prevedea, printre altele, obligativitatea întreținerii mormintelor ostașilor îngropați pe teritoriile statelor respective, precum și a operelor comemorative de război dedicate acestora.
În România, care a pierdut în prima mare conflagrație a secolului al XX-lea aproape un milion de militari și civili, prevederile Tratatului de la Versailles s-au concretizat prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920, care a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălțării Domnului Iisus Hristos, dată decretată sărbătoare națională a poporului român. Țara noastră a devenit, astfel, primul stat care i-a asimilat pe eroii străini celor naționali, potrivit site-ului Ligii Militarilor Profesioniști, http://www.ligamilitarilor.ro/.
În omagierea eroilor căzuți la datorie, un rol deosebit de important l-a avut Societatea „Mormintele Eroilor Căzuți în Război”, înființată în 1919, care a devenit, în 1927, Societatea „Cultul Eroilor” și mai târziu, de la 1 august 1940, „Așezământul Național Regina Maria”, sub înaltul patronaj al Reginei Maria. Acestei societăți i se datorează inaugurarea, în anul 1923, a Mormântului Ostașului Necunoscut, amplasat inițial în fața Muzeului Militar Național din Parcul Carol, dar și construirea, în perioada interbelică, a numeroase monumente și plăci comemorative în majoritatea localităților din țară.
În anul 1948, având în vedere noua conjunctură politică, prin Decretul nr. 71/1948, Ziua Eroilor a fost stabilită pe data de 9 mai, abrogându-se, astfel, prevederile anterioare. Ulterior, prin Decretul nr. 117/1975 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război, s-a menținut prevederea potrivit căreia Ziua Eroilor era celebrată la 9 mai, cu prilejul Zilei Independenței de Stat a României și a Victoriei asupra Fascismului.
După 1990, ca urmare a demersurilor Ministerului Apărării Naționale, Ziua Eroilor nu s-a mai sărbătorit la 9 mai, ci de Ziua Înălțării Domnului. Prin Legea nr. 48/1995, se proclama Ziua Eroilor, sărbătoare națională a poporului român, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paști — Ziua Înălțării Domnului Iisus Hristos—, potrivit tradiției românești. Actul a fost amendat de către Legea 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război, care prevede celebrarea acestei zile la aceeași dată.

RITUAL MAFIOT LA MINISTERUL DE INTERNE!COMISARUL -SEF AURELIAN MIU IN GENUNCHI ,CE VA FACE MINISTRUL CARMEN DAN?!

25 mai

Ministrul de Interne a declanșat o anchetă după ce în ziarul Național a apărut o fotografie cu un comisar șef stând în genunchi în fața altor șefi din MAI.
Potrivit publicației care prezintă fotografia, comisarul șef care s-a așezat în genunchi ar fi Aurelian Miu, șeful Serviciului Control din IGPFR, în vreme ce la masă se aflau chestorul Gelu Oltean, pe vremea când era șeful serviciului secret al Ministerului de Interne, chestorul Ioan Buda, fost secretar de stat al MAI și actualul inspector șef al Poliției de Frontieră, chestorul Marcel Ardelean, șeful Direcției de Supraveghere și Controlul Trecerii Frontierei.
Scena s-ar fi petrecut la sediul central al Poliției de Frontieră din zona Cotroceni.
„Ministrul de Interne a declanșat o anchetă și așteaptă foarte rapid rezultatele, pentru că, dacă acele poze sunt reale și se pare că sunt, este inadmisibil să se întâmple așa ceva în orice structură din MAI. Sunt convins că măsurile care se vor lua vor fi dintre cele mai dure”, a declarat miercuri liderul PSD Liviu Dragnea.

BBC:PREMIERUL BRITANIC THERESA MAY VA DISUTA CU PRESEDINTELE USA DONALD TRUMP PROBLEMA SCURGERII DE INFORMATII IN MASS-MEDIA DIN USA DESPRE ATACUL CU BOMBA DE PE MANCHESTER ARENA!

25 mai

Theresa May va discuta cu Donald Trump problema scurgerii de informaţii în mass-media din SUA despre atacul cu bombă de pe Manchester Arena, informează BBC.

 

ATACUL din Machester: Theresa May va discuta cu Donald Trump despre scurgerile de informaţii referitoare la atentat, în presa din SUA (Imagine: Hepta)

Oficialii din Marea Britanie au fost înfuriaţi de faptul că fotografii care surprindeau probe şi rămăşiţe ale atacului de pe stadionul Manchester Arena, unde a avut loc atacul de luni seară, au apărut în ziarul New York Times.

Se aşteaptă ca premierul britanic să atace problema cu preşedintele SUA când se vor întâlni la summitul NATO de la Bruxelles.

Atacul de luni seară din Machester a ucis 22 de persoane – inclusiv copii – şi a rănit alte 64.

Potrivit BBC, oficialităţile de la Londra sunt de părere că forţele de ordine din SUA ar fi vinovate de scurgeri şi nu reprezentanţii Casei Albe.

Întâlnirea dintre cei doi lideri va avea loc la summitul NATO de la Bruxelles, în timp ce poliţia britanică va continua să investigheze o presupusă „reţea” ce are legături cu atacatorul sinucigaş  Salman Abedi.

Joi dimineaţă, detectivii au efectuat o explozie controlată în timp ce percheziţionau o locuinţă din zona Moss Side a oraşului Machester.

Şase bărbaţi, inclusiv fratele mai mare al lui Abedi şi o femeie, au fost arestaţi într-o serie de raiduri efectuate în Manchester, Wigan şi  Nuneaton.

Femeia a fost eliberată ulterior fără a fi acuzată în primele ore ale dimineţii de joi.

Tatăl lui Abedi şi un frate mai mic al acestuia au fost reţinuţi de poliţiştii din Libia.

Publicarea unor fotografii, inclusiv a unui dispozitiv etichetat ca „posibil detonator” în ziarul The New York Times, a produs o reacţie furioasă a oficialităţilor de la Londra şi a şefilor poliţiei britanice.

Detalii despre identitatea lui Abedi au apărut deja în presa din SUA la mai puţin de 24 de ore de la producerea exploziei.

Ministrul britanic de interne Amber Rudd s-a declarat „iritată” de scurgerile de informaţii şi a avertizat Washingtonul că astfel de lucuri „să nu se întâmple din nou.”

În ciuda acestei rugăminţi, fotografiile, ce au fost ulterior reproduse în presa britanică şi par să înfăţişeze fragmente ale bombei, pline de sânge, precum şi un rucsac utilizat pentru a masca dispozitivul, au fost republicate.

O sursă apropiată guvernului britanic a descris cea de-a doua scurgere de informaţii ca fiind „de un alt nivel” şi a declarat pentru BBC că a cauzat „neîncredere şi stupoare” printre oficialităţile londoneze.

MAFIOTUL PENAL TRAIAN BASESCU PANICAT DE FRICA ,SIPA,CSAT SI „BAIETII VESELI”!

25 mai

Fostul fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat, joi, că oricât ar încerca „băieţii deştepţi” să arunce responsabilitatea la CSAT, SIPA a fost subordonat „strict” Ministerului Justiţiei, afirmând că ar fi fost ilegal dacă el sau CSAT ar fi luat decizii legate de arhiva SIPA.

„În ceea ce priveşte SIPA, oricât încearcă <<băieţii veseli=””>> să arunce responsabilitatea la CSAT, nu merge. Acest serviciu a fost înfiinţat prin ordin al ministrului, a fost subordonat strict Ministrului Justiţiei, nu a primit niciodată priorităţi informative de la CSAT, nu a fost niciodată analizat în CSAT şi nu a raportat niciodată CSAT sau Preşedintelui României”, a declarat fostul preşedinte Traian Băsescu, pe Facebook.

Traian Băsesscu a afirmat că ar fi fost ilegal dacă ar fi luat decizii legate de arhiva SIPA.

„Cu siguranţă, şi Predoiu, şi Cazanciuc au încercat să arunce mizeria justiţiei la CSAT sau, dacă se poate, la Preşedintele României. Vă imaginaţi ce-ar fi fost la gura <<băieţilor veseli=””>> dacă picam în capcana de a lua eu sau CSAT decizii legat de arhiva SIPA în locul Ministrului Justiţiei? Ar fi fost ilegal şi ar fi dat ocazia <> să ţipe că eu am copiat arhiva. Nu mai vorbim cum ei, guralivii, ar fi fost <> că eu organizez şantajarea judecătorilor şi procurorilor cu documente din arhiva SIPA”, a spus Traian Băsescu.

Fostul preşedinte le-a transmis “băieţilor veseli” din media, din politică şi din breasla analiştilor care “se dau cu capul de toţi pereţii şi-şi dau ochii peste cap, explicând naţiunii cum au furat Băsescu şi “ai lui” alegerile prezidenţiale din 2009 şi cum a lăsat de “izbelişte” arhiva SIPA să “cânte la altă masă”.

„PS. În vrednicia lor propagandistică, <<băieţii veseli=””>> afirmă că mapa profesională a unui magistrat este totuna cu dosarul SIPA, ceea ce este o minciună”, a conchis fostul preşedinte.

%d blogeri au apreciat: