Arhiva | 5:05 pm

TARA LUI PAPURA VODA SI PAZVANTE CHIORU!

26 mai

      Trăim vremuri în care domneşte fărădelegea. Nimic nu mai funcţionează, nimic nu-ţi mai dă siguranţa zilei de […]

 

 

Trăim vremuri în care domneşte fărădelegea. Nimic nu mai funcţionează, nimic nu-ţi mai dă siguranţa zilei de mâine. Instituţiile publice sunt împărţite în două (instituţiile naţiunii şi instituţiile puterii), armata a fost desfiinţată, sistemul de sănătate şi învăţământul la fel, economia a fost paralizată şi vândută pe bucăţi, resursele vândute şi ele sau arvunite.

Există, în istoria noastră, două denumiri de o mare plasticitate, a căror origine s-a estompat, dar care au intrat în folclorul istoric prin rezonanţa comică a formulării: „Pazvante Chioru” şi „Papură Vodă”. Ambele sunt, atât prin conţinut, cât şi prin expresie, de provenienţă oltenească. Prin sintagmele în care sunt încorporate („vremea lui Pazvante Chioru” şi „ţara lui Papură Vodă”), ele exprimă, de fapt, două perioade istorice distincte, aflate aproximativ una în continuarea celeilalte. Despre prima („vremea lui Pazvante Chioru”) am mai scris şi am încadrat-o cronologic în a doua jumătate a epocii fanariote, mai exact la interferenţa secolelor XVIII şi XIX (1790-1809). A fost denumită aşa după porecla lui Pazvanoglu, paşa de la Vidin, care făcea incursiuni devastatoare în zona Olteniei, locuitorii fiind nevoiţi să îndure, pe lângă jugul fanariot, şi jaful pazvangiilor. Această perioadă a fost precedată însă de o alta (1735-1880), la fel de tulbure, în care ţinutul Olteniei (Valahia Mică), lipsit de conducere politică şi legi, s-a numit „ţara lui Papură Vodă”. Toate teritoriile româneşti deveniseră practic, în această perioadă, teatru de război între habsburgi, otomani şi ruşi.

Totul a început cu Pacea de la Passarowitz din 21 iulie 1718, încheiată între Imperiul Otoman, pe de o parte, și Imperiul Habsburgic și Republica Venețiană pe de altă parte. Tratatul a fost semnat la Požarevac, Serbia (cunoscut sub denumirea germană Passarowitz). S-a întâmplat atunci un fapt fără precedent: Oltenia, care nu făcea parte din Imperiul Otoman, a fost cedată Imperiului Habsburgic fără ca domnitorul român de la vremea aceea să aibă vreo reacţie. Pe de altă parte, boierii craioveni, care erau foarte puternici, au acceptat tacit situaţia, pentru că le convenea, având în vedere comerţul şi afacerile importante pe care le aveau cu austriecii, dar şi conflictul de privilegii care apăruse în 1716 între ei şi Nicolae Mavrocordat, primul domn fanariot din Ţara Românească.

https://i1.wp.com/www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2017/05/Passarowitz.jpg

A fost cea mai ruşinoasă pagină din istoria Olteniei, dar care avea să se întoarcă pedepsitor, ca o răzbunare, atât împotriva boierilor, cât şi împotriva austriecilor. Astfel, din cauza tentativei acestora din urmă de a instaura în Valahia Mică (Kleine Walachei) o administrație proprie, susținută militar, și transformarea ei într-o provincie imperială (alipire administrativ-teritorială pe care nici turcii nu o putuseră realiza, timp de secole), s-a declanşat o puternică mișcare de rezistenţă, care a cuprins toate segmentele societății, de la țărani și micii meseriași, până la comercianți, mica și marea boierime. Mai ales că austriecii au încercat și convertirea la catolicism a populației, construind chiar o catedrală papistaşă la Craiova. Edificiul a fost însă distrus de craioveni imediat după ce construcția a fost terminată.

Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite în Europa, devenind un fel de serviciu militar obligatoriu. Tradiția populară spune că tinerii olteni care nu luau calea haiduciei, cu greu își găseau o fată, nefiind considerați bărbați dacă nu ucideau măcar un soldat imperial.

Un foarte vrednic haiduc al Olteniei din perioada aceea a fost Pavel Lotru din Bălceşti, căutat de mai bine de trei ani de imperiali şi de potere, fără a fi prins. De la el au primit austriecii cea mai grea lovitură, în toată perioada cât au stat în Oltenia.

Se întâmpla în 1726. Pavel Lotru, care haiducea pe ambii versanţi ai Carpaţilor (Oltenia şi zona Sibiului),  avea mai multe ibovnice nemţoaice şi unguroaice, majoritatea neveste ale bogătaşilor  din Sibiu. Una dintre acestea i-a dat de veste lui Pavel că în Oltenia urma să sosească o mare caravană ce strânsese taxele din Ungaria, Croaţia şi Ardeal, urmând să facă acest lucru şi în Oltenia. Caravana era compusă din 20 de căruţe cu pereţi metalici, fiecare trasă de câte opt perechi de cai nemteşti, arhipline de pungi cu galbeni.

https://i0.wp.com/www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2017/05/Haiduc-oltean.jpg

Ceata lui Pavel Lotru s-a unit cu cele ale lui Radu Ursan şi Neagu Papură şi au atacat caravana austriacă la Drăgăşani, confiscând tot aurul. Jaful a fost atât de păgubitor pentru habsburgi, încât a provocat în imperiu o adevărată prăbuşire financiară, drept pentru care banul Craiovei, Gheorghe Cantacuzino, a fost destituit. Din acest moment, boierii din Craiova au început acțiunile de împotrivire față de administrația habsburgică, obstrucționând toate încercările austriecilor de a strînge taxe sau de a-şi impune administraţia.

În 1733, în ajunul Crăciunului, într-o cârciumă din Craiova (la hanul Puțureanu de lîngă fîntîna Purcarului), a avut loc un incident minor cu efecte uriaşe. Un oarecare Lorincz, soldat în armata imperială, amețit de băutură, a agresat verbal mai multe femei. S-a iscat un scandal care a degenerat într-o bătaie între soldații care îl însoțeau și oltenii de la mesele din jur. Soldații au reușit să fugă şi să se refugieze în garnizoană. Incidentele păreau aplanate, mai ales că soldatul respectiv fusese pedepsit și trimis la carceră pentru încălcarea conduitei militare. Cîteva ore mai tîrziu, însă, probabil instigată de oamenii banului și de haiduci, populația Craiovei, înarmată, s-a adunat în jurul garnizoanei imperialilor cerînd să le fie predat Lorincz, pentru a fi judecat de ei. Întrucât comandantul a refuzat, a urmat un asediu de câteva ore, în urma căruia garnizoana a fost incendiată iar cei 375 de soldați au pierit, fie în flăcări, fie linșați de populație.

După acest incindent, austriecii au realizat că trupele lor nu reușesc să se impună într-o regiune străină, plină de haiduci, aşa că, în ianuarie 1734, au hotărât să-şi retragă cea mai mare parte a trupelor și să angajeze mercenari din rândul populației din zonă. A fost actul de naștere al pandurilor olteni. Lucrurile au luat însă o întorsătură neașteptată: mulți haiduci au găsit bună ideea ca, în loc să jefuiască boierii sau imperialii, să ia banii ca simbrie, fără să facă nimic, aşa că s-au înrolat ca panduri. Timp de aproape doi ani, austriecii au plătit soldă unor haiduci ca să prindă alți haiduci, fără ca vreun haiduc să fie prins.

https://i1.wp.com/www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2017/05/Panduri.jpg

În fruntea acestor „trupe de commando” era un personaj controversat, acel Neagu Papură, el însuşi haiduc sau tâlhar, participant la furtul de la Drăgășani, care îi costase atît de scump pe austrieci. Realizând că au luat „ţeapă”, imperialii au refuzat să le mai plătească solda. Supăraţi, pandurii au atacat Craiova, jefuind și torturând pe cei cîțiva reprezentanţi ai administrației austriece rămași, apoi au  jefuit și incendiat mai multe case boierești. A fost picătura finală pentru austrieci, care au decis să părăsească definitiv Oltenia, cu ani buni înainte ca aceasta să fie retrocedată pe baza tratatelor internaționale (1739, pacea de la Belgrad, între habsburgi şi otomani). Au părăsit-o aşa cum au obţinut-o, dar cu pagube imense, mult mai mari decât în urma unei înfrângeri militare. În Craiova, ca şi în toată Oltenia, s-a creat însă un vid de putere, care avea să ducă la dispariţia Băniei, a doua instituție politică a țării ca importanță, după domnie.

După puseul de violențe care a durat cîteva luni, societatea caioveană și-a găsit totuşi un echilibru. Boierii au reușit să-l convingă pe același Neagu Papură să conducă o miliție a pămîntului, pentru a potoli atacurile haiducilor și hoților. De la acest Neagu Papură a rămas expresia „Țara lui Papură Vodă” care a depășit cu mult aria Olteniei şi timpul istoric determinat, intrând în folclor cu sensul peiorativ de țară fără stăpîn, unde legile nu mai există. După alte cîteva luni, Neagu Papură a fost înlocuit de boieri și el a luat din nou drumul codrului.

Timp de 35 de ani (1735-1770), „Ţara lui Papură Vodă”, a devenit, aproape fără voia ei, un fel de stat independent: Țara Românească nu o putea revendica pentru că aparținea Imperiului Habsburgic, iar după 1739 domnitorii fanarioți n-au avut puterea necesară să se impună fără acordul oltenilor. Pe de altă parte, turcii, care erau încolțiți de ruși și austrieci, au stat deoparte, mulțumindu-se să întărească paza cetăților de la Dunăre, de teama atacurilor și jafurilor haiducilor. Paradoxal, acest interval istoric a fost de-a dreptul benefic pentru Oltenia. Fără sistem legislativ, dar și fără tributuri și taxe plătite turcilor, austriecilor sau fanarioților de la București, viața majorității populației s-a îmbunătățit. Boierii au asuprit mai puțin țăranii, de teamă ca aceştia să nu-şi facă singuri dreptate, comercianții și boierii și-au continuat afacerile la adăpostul cetelor înarmate de slujitori, iar procesele și judecățile au dispărut, diferendele rezolvându-se „la mica înțelegere”, prin forță sau aplicând legile pămîntului. Orașul Craiova s-a dezvoltat vertiginos, construindu-se multe clădiri, biserici și ateliere.

https://i2.wp.com/www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2017/05/pistoale.jpg

În această perioadă (1750-1756) a fost ridicată și biserica „Madona Dudu”, (catedrala Maicii Domnului). Cea mai luminoasă figură a acestei perioade este boierul Constantin Obedeanu, un om blând, împăciuitor cu toată lumea, iubitor de carte și artă, partizan declarat al realipirii Olteniei la Țara Românească. El a ajutat cât i-a stat în putere pe țărani în disputele cu boierii, iar în 1754, a înființat primul spital modern al Craiovei (pînă atunci existau doar bolnițe la unele mănăstiri). Tot el a instituit, în 1759, învățământul organizat, căci până atunci educația se făcea în casele boierilor sau pe lângă biserici, ca o obligaţie nescrisă a preoţilor. Școala Obedeanu este prima școală în adevăratul sens al cuvântului, iar în primăvara anului 1826 a fost transformată în Școala Națională de Limba Română, azi denumită Colegiul Național Carol I din Craiova. Ca vechime, este a doua școală românească de grad mediu, după liceul „Sfântu Sava” din București (1818)…

Oltenia, în perioada în care s-a identificat cu sintagma „Ţara lui Papură Vodă”, este un paradox istoric. Abandonată de austrieci, necucerită de turci şi stăpânită, practic, de haiduci, a găsit resursele interne să se redreseze organic. După reintrarea efectivă în graniţele Tării Româneşti a urmat însă perioada cea mai nenorocită din istoria ei, denumită, aşa cum am mai spus, „vremea lui Pazvante Chioru”, încheiată violent, în 1821, cu revoluţia lui Tudor Vladimirescu.

                                                                                                                                    Miron MANEGA

Sursa: CERTITUDINEA

 

 

 

Reclame

O BOALA ATIPICA ,POLIOMIELITA ,UN SUBIECT TABU?!

26 mai

      Despre toate bolile – în special despre cele infecțioase! – avem dovezi consistente că ele au existat […]

 

 

Despre toate bolile – în special despre cele infecțioase! – avem dovezi consistente că ele au existat încă din vechime! Sunt celebre o grămada de epidemii: ciumă, holeră, tifos etc. Acum 2.500 de ani, la Atena era ciumă! Oamenii, îngroziți, au întrebat Oracolul din Delfi: „Ce să facem?!”. Oracolul a răspuns: „Reinstaurați Jocurile Olimpice!”. Adică tot sistemul de educație fizică aferent, cu reguli de igiena, de hrănire, de călire cu factori naturali de mediu (apă, aer curat, soare, mișcare) etc. Și ciuma a dispărut!

Consumul de fructe de mare alterate a declanșat holeră. Mâinile nespălate, dizenteria. De cum s-a impus regulă spălării mâinilor de 5 ori pe zi și s-au făcut cișmele în piețe, boală a dispărut!

La oraș, în ultima sută și jumătate de ani, condițiile de igiena s-au îmbunătătit constant: curățenie stradală, gestiunea gunoiului, apă curentă, controlul alimentelor, anchete epidemiologice și izolarea cazurilor de îmbolnăvire, spitale specializate, medici specializați, serviciu de Ambulanță, laboratoare, rețea de informare, rețea de educație fizică etc. …
Acestea sunt cauzele pentru care majoritatea bolilor infecțioase-contagioase au dispărut!

https://i1.wp.com/www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2017/05/polio-5.jpg

Dar există o boală care se comportă atipic : poliomielita! Nu există dovezi ale existenței ei în Antichitate, Evul Mediu sau Renaștere. Cu excepția unui mic basorelief egiptean, de acum 3.300 de ani, care este suspect de explicit. Desigur, în acea perioadă, viață era mult mai supusă traumatismelor, pe șantierele de construcții  –  mai ales în Egipt!  –  sau pe câmpul de luptă! Dar acest basorelief apare peste tot, cu mențiunea că personajul în cauza are poliomielită. S-au mai avansat niște ipoteze, cum că niște mumii ( tot egiptene) aparțin unor foști bolnavi de poliomielită, dar nu s-a demonstrat nimic.

Mai exact, din 5.500 de ani de istorie scrisă și unanim recunoscută, vreme de 5.400 de ani nu sunt menționate cazuri de imbolnăvire, în afară de nenea acela din Egipt! E de mirare că, o boală așa de cumplită și de contagioasă, nu a făcut ravagii, mai ales în condițiile traiului precar din Evul Mediu! Mai mult, cu toate că perioadele acestea abundă de cronicari, istorici, medici, pictori etc, nu avem mărturii despre cazurile de poliomielită! În rest, avem despre majoritatea bolilor cunoscute! Dar despre poliomielită, NU!

Poliomielita a „luat avânt” odată cu creșterea gradului de urbanism, cu creșterea nivelului de trai și apariția marilor orașe! În ultima sută de ani! Nu e ciudat? Mulți fraieri la un loc, asta înseamnă un singur lucru: vânzări!

În ceea ce privește dovezile științifice, despre intoxicația cu pesticide și apariția Poliomielitei, există nenumărate!

polio 1

Prima poză e cu gravură despre care spuneam. Trebuie să știți că în Egipt, istoria falsurilor este fabuloasă. Pentru 100 $, un pietrar va face o gravură cu ține stând la masă cu Ramses cel Mare-să juri că acum e scoasă la lumina, după milenii!

https://i2.wp.com/www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2017/05/polio-2.jpg

Apoi avem un papyrus, o copie de 5$. Și o radiografie,  poate ne spune un radiolog mai multe…  Vede el că e de la o mumie? Căci poate fi de la un bolnav contemporan.

https://i1.wp.com/www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2017/05/polio-3.jpg
În ceea ce privește basorelieful, datat „aproximativ” de pe vremea lui Amenhotep III, îl consider (personal) un fals grosolan! Am cel puțin 10 motive – asta la fotografie! – să cred că artefactul este un fals făcut pentru  manipulare! Nu dezbat aici. În plus, imaginea lui este un „icon” al tuturor articolelor despre luptă anti-polio! Peste tot se începe cu poza asta, se zice că polio e o boală de „dimensiuni istorice”, apoi se sare direct la 1900! Înțelegeți? De la anul 1350 înainte de Cristos?! 3.200 de ani fără relatări despre poliomielită?!?! E o boală asimptomatică-convenabil! Și cică numai 1% dintre cei infectați, ar putea paraliză. De aici, încep să se încurce în minciuni!

Deci „ar putea” paraliză 1%, dar cică ar fi fost în State, la 1880, o epidemie colosală! Ce chestie! Vă spun eu ce a apărut în 1839: fotografia! Adică un amărât de acum 3.300 de ani, vede un șchiop și îl desenează! Deși problemele ortopedice în Egipt erau cvasi-întâlnite și dovedite de radiografiile mumiilor, ortopedia egipteană era destul de avansată! Dar, în SUA, nu fotografiază nimeni măcar un caz dintr-o epidemie de „proporții”?! Deși erau pozați toți pistolarii și indienii? Să fim serioși!

Personal, creditez existența virusului polio cu 1%. Sunt 99% convins că e o super mânărie cu vaccinurile, veche de vreo 70 de ani, derulată ca fenomen parazit pe lângă malformațiile induse de folosirea celebră a DDT-ului. Care, cică, nu afectează omul și  –  CRONOLOGIC!  –  a apărut odată cu poliomielită. Pesticid „inofensiv”. Așa s-a crezut inițial. Se obțineau recolte fabuloase și existau reclame ce înfătișau copii veseli, care se răcoreau vară, pe câmp, la duzele de stropit ale cisternelor cu DDT. Or, acest pesticid afectează sistemul nervos. Hai să o scurtăm: evreul austriac Othmar Zeidler a inventat DDT-ul în 1874, conf. Wikipedia. Așa că prima epidemie de poliomielită (extinsă și în State, cum aminteam) a avut loc în 1880.

https://www.dzr.org.ro/poliomielita-o-boala-provocata-de-pesticide-si-insecticide-care-n-a-fost-eradicata-de-catre-vaccinuri/

http://burebista2012.blogspot.com/…/ce-nu-stiati-despre-vac…

Mie mi-a plăcut mai mult linkul al doilea.

Rămâne o întrebare: Ce conține vaccinul antipolio? În toate cazurile de polio induse prin vaccinare, inițial avea de suferit membrul de pe partea unde se făcea injecția. Nu sunt medic, dar nu-s chior! Și am văzut cu ochii mei cazuri de polio. Primul caz l-am văzut de copil:  dl. profesor Dansoreanu, de la catedra de biofizică, trăgea un picior după el. Nu uit. Apoi, un copil în Deltă Dunării, după care unul pe o stradă din Cairo. Apoi, am întâlnit un junior mutilat, la o sală de sport din Germania. Aspect identic! Mi-a spus că l-a mușcat un păianjen, când avea 3 ani. Crescuse în Sydney, Australia. Deci, o neurotoxină care i-a atacat nervii motori.

                                                                                                                                  Gabriel LUPAN

LA ORDINUL BRUXELLES-ULUI,SLUGA PENALA KLAUS WERNER JOHANNIS CERE PARLAMENTULUI REEXAMINAREA LEGII CARE ELIMINA CSAT DIN PROCEDURA DE DEMITERE A SEFULUI DGIA!

26 mai

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului pentru reexaminare proiectul care modifică legea de funcţionare a MApN prin care se elimină CSAT din procedura de demitere a şefului Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA). Şeful statului solicită şi clarificarea prevederii potrivit căreia ministrul Apărării Naţionale este abilitat să emită ordine şi instrucţiuni privind, printre altele, şi mobilizarea Armatei României.

Imagini pentru IOHANNIS,TARICEANU,DRAGNEA ,POZE

 

„Considerăm că este necesar ca aceste intervenții legislative să fie reanalizate de către Parlament, pe de o parte, din perspectiva respectării principiului bicameralismului prevăzut de art. 61 din Constituție, iar pe de altă parte, întrucât acestea nu se corelează cu alte dispoziții în materie, golind de conținut instituții constituționale fundamentale și fiind susceptibile să genereze disfuncționalități în sistem,  se arată în comunicatul Adminstrației Prezidențiale.

Modificările și completările majore sunt de natură să contribuie la crearea unei configurații semnificativ diferite față de forma primei Camere competente cu privire la atribuțiile Ministerului Apărării Naționale, funcționarea structurilor din cadrul acestuia, precum și cu privire la rolul CSAT. Principiul constituțional al bicameralismului, care nu permite ca o singură Cameră, respectiv Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, impune ca și prima Cameră să se pronunțe cu privire la intervențiile legislative adoptate de Senat, se mai precizează în document.

”Intervențiile legislative asupra actelor normative ce vizează structuri cu atribuții în domeniul securității naționale impun o atentă analiză din perspectiva rolului și prerogativelor CSAT.

(…) Printre organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale este menționat expres Ministerul Apărării Naționale.  (..) Activitatea acestor organe de stat, inclusiv a Ministerului Apărării Naționale, este organizată și coordonată de către CSAT”, scrie în comunicat.

Eliminarea CSAT din procesul decizional, sunt de natură să afecteze funcționarea acestei instituții constituționale fundamentale din perspectiva îndeplinirii tuturor acțiunilor concrete de organizare și coordonare unitară a activităților care privesc apărarea țării și securitate a națională, este de părere președintele.

”Potrivit art. I pct. 14 din legea transmisă la promulgare – alin. (3) al art. 13 din Legea nr. 346/2006 – directorul general al Direcției generale de informații a apărării este numit de către ministrul apărării naționale, cu avizul CSAT, iar eliberarea acestuia din funcție urmează a se realiza numai prin ordin al ministrului apărării naționale.

Legea transmisă la promulgare conține și alte neclarități. Astfel, la art. I pct. 4 din lege – art. 5 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 – este folosită exclusiv sintagma „menținerea capacității de luptă” deși în documentele de planificare a apărării (Carta Albă a Apărării), printre misiunile Armatei României figurează și alte operații decât războiul, cum sunt: sprijinirea autorităților administrației publice centrale și locale, în situații de urgență, acordarea de asistență populației, asigurarea managementului consecințelor dezastrelor și a accidentelor tehnologice. În acest sens, apreciem că este necesar ca această reglementare să utilizeze conceptul de „capacitate operațională”.

Totodată, la art. I pct. 12 din legea transmisă la promulgare – art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 346/2006 – se prevede că Statul Major al Apărării asigură asistența psihologică și realizarea sprijinului medical operațional în Armata României, fără a se preciza prin intermediul căror structuri. Considerăm că aceste prevederi trebuie corelate cu cele referitoare la atribuțiile Direcției medicale (art. I pct. 22 din legea transmisă la promulgare – art. 20 din Legea nr. 346/2006).

Într-o altă ordine de idei, legea transmisă la promulgare modifică și/sau completează 44 din cele 59 de articole ale Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării, introduce 13 noi articole și abrogă 6 articole din aceasta.

”Amploarea modificărilor şi completărilor aduse Legii nr. 346/2006, ce schimbă concepţia generală şi afectează caracterul unitar al acesteia, poate atrage incidenţa dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora, în măsura în care modificarea sau completarea actului normativ în discuţie afectează caracterul său unitar sau dacă priveşte cea mai mare parte a reglementării în cauză, acesta se înlocuieşte cu o nouă reglementare, urmând ca reglementarea iniţială să fie în întregime abrogată”, atenţionează preşedintele.

”Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării”, încheie Klaus Iohannis.

FOSTUL DEPUTAT SEBI GHITA ELIBERAT PE CAUTIUNE!,A INTRAT PANICA SI FRICA IN BASESCU+JOHANNIS+KOVESI+BINOM SI PROPAGANDA JOHANNISTA !

26 mai

Fostul deputat Sebastian Ghiţă a fost eliberat pe cauţiune şi se află sub control judiciar, transmite România TV

Imagini pentru GHITA,IOHANNIS ,POZE

 

Sebastian Ghiţă a plătit o cauţiune de 200.000 de euro pentru a scăpa din spatele gratiilor. Fostul deputat se află sub control judiciar şi nu are voie să părăsească Belgradul.

Omul de afaceri Sebastian Ghiţă, aflat în arest în Serbia, a fost audiat, vinere trecută, la Belgrad, ca urmare a cererii de extrădare formulată de autorităţile române.

 

Purtătorul de cuvânt al Înaltei Curţi din Belgrad face declaraţii în exclusivitate pentru România TV. Ce l-au întrebat judecătorii pe fostul deputat, cum a decurs audierea şi ce a cerut Sebastian Ghiţă, dezvăluiri în exclusivitate.

„Judecătorul din camera preliminiră de la Înalta Curte din Belgrad l-a audiat astăzi pe Sebastian Ghiţă cu privire la toate chestiunile relevante în legătură cu procesul lui de extrădare, în mod deosebit legat de circumstanţele personale şi relaţia sa cu statul care cere extrădarea şi cererea de extrădare. Examinarea a avut loc în prezenţa unui procuror şi în prezenţa avocatului său şi domnul Sebastian Ghiţă a declarat că refuză extrădarea şi spune că în cazul lui este vorba despre persecutare politică. Avocatul său a cerut revocarea madatului de arestare şi a propus înlocuirea cu măsura de a nu părăsi ţara. Judecătorul va lua o decizie în acest sens. Judecătorul va analiza apoi documentele şi va decide dacă sunt îndeplinite precondiţiile pentru extrădare. Apoi va trimite documentele către camera care va lua o decizie în sensul că pot constata că sunt îndeplinite condiţiile pentru extrădare, sau nu. În cele din urmă, Ministerul Justiţiei va decide dacă sunt sau nu îndeplinite condiţiile pentru extrădarea lui Sebastian Ghiţă”,  a spus Bojana Stankovic, în exclusivitate la România TV.

Omul de afaceri Sebastian Ghiţă, aflat în arest în Serbia, a declarat, vineri, la Belgrad, unde a fost audiat ca urmare a cererii de extrădare formulată de autorităţile române, că se opune extrădării, invocând persecuţii politice.

Avocatul său a solicitat ca, în cazul lui Sebastian Ghiţă, măsura detenţiei să fie înlocuită cu arestul la domiciliu, urmând ca instanţa să decidă în legătură cu acest subiect.

Audierea lui Ghiţă, adus de la închisoarea districtuală din Belgrad, a fost făcută de un judecător de cameră preliminară, în baza Legii cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală.

UPDATE Ministerul Justiţiei din Serbia a transmis, într-un răspuns pentru Mediafax, că instituţia va decide dacă Sebastian Ghiţă va fi sau nu extrădat, după ce Curtea Supremă din Belgrad, unde fostul deputat este audiat vineri, va stabili dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru aducerea sa în România.

„Potrivit Convenţiei Europene de Extrădare, Curtea Supremă va decide dacă sunt îndeplinite toate condiţiile. După decizia Curţii, Ministerul Justiţiei va avea ultimul cuvânt în ceea ce priveşte extrădarea lui Sebastian Ghiţă”, se arată în răspunsul Ministerul sârb al Justiţiei.
Audierea lui Ghiţă, care a fost adus din închisoarea districtuală din Belgrad, este făcută de un judecător de cameră preliminară, în baza Legii cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală, anunţa agenţia Tanjug, citând Curtea Supremă din Belgrad.

O altă audiere a avut loc miercuri, prin videoconferinţă cu judecătorii de Înalta Curte de CAsaţie şi Justiţie din România, în dosarul Ponta-Blair, însă Ghiţă nu a dat declaraţii, invocând lipsa avocaţilor.

Fostul deputat Sebastian Ghiţă a fost localizat şi reţinut la Belgrad în noaptea de 13 spre 14 aprilie. Ghiţă avea permis de conducere şi buletin de Slovenia şi era împreună cu fratele său în momentul capturării.

În 27 aprilie, ministrul Justiţiei Tudorel Toader anunţa că autorităţile române au transmis la Belgrad toate documentele pentru extrădarea lui Sebastian Ghiţă.

Curtea Supremă din Belgrad a prelungit, la solicitarea României, termenul de 18 de zile pentru transmiterea cererii de extrădare în cazul lui Sebastian Ghiţă. Purtătoarea de cuvânt a Curţii, Bojana Stankovic, a declarat pentru Tanjug că, în cadrul procedurilor preliminare, termenul de detenţie poate fi prelungit până la 40 de zile. În cazul lui Ghiţă, imediat după reţinere, au fost formulate două decizii ale instanţelor: una privind reţinerea sa pentru o perioadă de două luni şi o alta privind reţinerea sa pentru 18 zile.

Miercuri, Sebastian Ghiţă a intrat în direct cu autorităţile judiciare din România, într-o videoconferinţă, în cadrul unei şedinţe secrete care a avut loc la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. El ar fi trebuit să răspundă întrebărilor în cadrul şedinţei de judecată în dosarul privind vizita fostului premier britanic Tony Blair în România, în care este urmărit penal şi fostul premier Victor Ponta. Sebastian Ghiţă nu a dat însă nicio declaraţie, invocând că nu este asistat în Serbia de către avocatul ales de el. În aceste condiţii, o nouă videoconferinţă va avea loc luni, au declarat pentru News.ro surse judiciare.

Pe numele lui Sebastian Ghiţă există două mandate de arestare în lipsă, el având cinci dosare penale în România.

EUROPARLAMENTARUL NORICA NICOLAI ,MESAJ DUR CATRE GAULEITERUL NAZI,PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS IN CAZUL SCANDALULUI SIPA!

26 mai

Europarlamentarul Norica Nicolai îi cere preşedintelui Klaus Iohannis să ia o decizie în privinţa arhivei SIPA, fiind de părere că este nevoie ca toate rapoartele să fie desecretizate. 

„Cred că trebuie desecretizate toate rapoartele. Am o foarte mare problemă de funcţionare a statului, în momentul în care domnul Predoiu afirmă că a trimis la CSAT acest raport, fiind elemente de siguranţă naţională. De ce CSAT, care se presupune că este instituţia cea mai respectată în ierarhia instituţională în materie de securitate, nu a făcut nimic să ia o decizie? Oare unora din CSAT le-a convenit, ce s-a întâmplat acolo? Dacă de la Traian Băsescu nu am aşteptat şi nu voi aştepta niciodată nimic, aştept de la Klaus Iohannis să ia o decizie”, a afirmat, vineri, Nicolai, la Parlament.
Întrebată ce decizie ar putea să ia Klaus Iohannis, europarlamentarul consideră că trebuie stabilit „în ce măsură această arhivă a putut fi utilizată de diverse persoane pentru a şantaja magistraţi sau lideri politici”, iar, în al doilea rând, trebuie văzut „care va fi soarta acestei arhive, ce se va întâmpla cu ea”.”Preşedintele poate să ne spună ce conţine acel raport, să-l desecretizeze, şi preşedintele trebuie să ne spună foarte clar, în momentul de faţă, cum vede domnia sa implicarea unui serviciu de informaţii – pentru că asta este SIPA – în monitorizarea puterii judecătoreşti”, a explicat Norica Nicolai, potrivit Agerpres.

Referitor la accesul în arhivă în 2013 pentru schimbarea unui corp de iluminat despre care a vorbit fostul ministru Robert Cazanciuc, Norica Nicolai a spus că această explicaţie nu i se pare verosimilă.

„E un banc celebru, câţi ne trebuie ca să schimbăm un bec? Patru, ca să plimbăm o masă. Despre asta vorbim. Nu, nu mi se pare deloc (verosimilă – n.r.), haideţi să fim foarte serioşi! Deci, nu ştiu ce caută SRI în această poveste”, a mai spus Nicolai.

UASCERISTA ABSOLVENTA A STEFAN GHEORGHIU ,ALINA MUNGIU -PIPPIDI ,PUPILA LUI ELENA CEAUSESCU ,MEMBRU IN CC.UTC SI PCR,”DEVENITA „DEMOCRATA” CU CEAUSISTA SA AMICA MONICA MACOVEI DA SFATURI:”DATI FOC ARHIVEI SIPA SI GATA?!”,PENTRU JAVRELE LUI SOROS CARE AU VANDUT ROMANIA SI AU FOST COLABORATORI AI SECURITATII!

26 mai

Imagini pentru ALINA MUNGIU POZE DIN TINERETE
Imagini pentru ALINA MUNGIU POZE DIN TINERETE
Imagini pentru ALINA MUNGIU ,MONICA MACOVEI POZE

Legea e putere, cum spunea mentorul meu academic în domeniul studiilor statului de drept, profesorul Stephen Holmes. Iar justiţia va fi independentă atunci cînd se vor hotărî oamenii politici să o lase să fie independentă. Riscul e mare, şi cum s-a văzut în cazul lui Traian Băsescu, dacă nu eşti, tu şi ai tăi, impecabil, vei trăi să regreţi decizia asta. De asta Liviu Dragnea şi alţii nu vor să ardă arhiva SIPA şi să trăiască cu regretul după aceea. Mai bine trăiesc ei cu magistraţi şantajabili, că mai rămîne speranţa că sunt chiar ei cei care vor fi în poziţia de a şantaja. Cum au mai fost, că de fapt singura noastră dovadă despre folosirea arhivei SIPA provine din stenogramele PSD, publicate integral de Ziua în 2005. Și cu cît sînt judecătorii mai tineri, gen Camelia Bogdan, cu atît mai mici şansele că va exista ceva despre ei în arhivă. Ca şi la CNSAS, arhiva priveşte mai ales generaţiile anterioare.

Dar tot ca la CNSAS, nu serveşte la nimic, ba serveşte chiar la mai puţin. Sunt două probleme cu arhiva CNSAS. Unu, că e incompletă (SIE nu a dat toate documentele, de exemplu) şi parţial falsificată, chiar securiştii scriau o parte din documente, şi s-a dovedit că nu prea poţi crede cuvîntul unui securist contra lui Johnny Răducanu sau Lucian Pintilie, aşa cum toţi comuniştii minţeau şi se lăudau că au depăşit planul în rapoarte, la fel făceau şi ei. Doar nu vom trata rapoartele lor de activitate drept singurele rapoarte din comunism unde se spunea adevărul. Doi, că societatea noastră nu are un echilibru de putere care să permită unor oameni obiectivi să ajungă la managerizarea arhivelor, şi atunci, exact ca în Rusia, arhiva serveşte doar ca să execute comenzi primite de la diverşi interesaţi, deci face exact contrariul a ce ar fi trebuit pentru purificarea societăţii. La ce serveşte o arhivă CNSAS care după 27 de ani nu a făcut procesul manipulatorilor sociologi şefi – între timp ei i-au făcut doctori pe toţi generalii şi au umplut academiile şi catedrele cu oamenii lor -, dar îl extrage pe un informator mediu precum Kivu?

La fel e şi cu arhiva SIPA. Ea trebuia arsă demult, dar pentru asta o majoritate în Parlament trebuia să ia această decizie. Nu putem curăţa magistratura cu documente făcute de securişti şi atunci cel mai înţelept lucru este să o punem la adăpost de şantaje. Nu e o întîmplare că alte ţări ieşite din dictaturi sau conficte îndelungate, ca Grecia, au preferat să distrugă arhivele. Grecia nu e Germania, şi chiar dacă ar avea ei un om de imparţialitatea lui Gauck (eu cred că s-ar găsi), acela nu ar fi niciodată selectat să se ocupe de arhive. La noi a fost mereu bătălie pe locurile din CNSAS, şi cînd a fost riscul ca organizaţia să devină mai obiectivă sau mai independentă, Parlamentul i-a luat toate puterile, astfel că azi pare că nu mai poţi afla despre careva că e informator decît la pachet cu un verdict că nu a fost colaborator. E ridicol, şi ar trebui îngropată speranţa că de acolo vom mai afla vreodată ceva bun. Cine are de ştiut ştie, şi dacă de săptămîna trecută, de la textul meu Sociologii şi securitatea, nu au ieşit studenţii de la Sociologie în curtea facultăţii să ceară adevărul şi facultăţi fără securişti e pentru că nu le pasă.

Vrem să o luăm pe drumul CNSAS şi cu arhiva SIPA, a ajuns CNSAS un model de succes, care trebuie replicat? Nici vorbă. Ambele arhive ar trebui puse pe foc şi orice copii rămase declarate invalide. Cercetătorii vor plînge, dar au avut timp destul să scrie capodopere şi să ne spună ce nu ştiam, ajunge, mai ales că după numărul de citate nu a rezultat o literatură influentă.

Și cum, o să rezulte o justiţie independentă din magistraţi care aveau ceva la dosar? Chiar aşa. Mă ostenesc să vă tot spun din 2012 încoace că singura cale spre independenţa justiţiei este să nu îţi mai pese cine sunt judecătorii. Au legea, şi pe asta judecă, nu pe trecutul lor sau al altora. De asta nu contează cine a numit pe cine în Curtea Constituţională (şi uite că am avut dreptate, Curtea nu i-a dat lui Dragnea ce voia). În 2012, Curtea nu putea valida referendumul, sigur că era mai bine ca Băsescu să plece şi să nu fi fost reales, dar asta e viaţa, pe procedurile de atunci nu puteau face altfel, numărul de votanţi era sub cît cerea legea.

Agitaţia cu arhiva SIPA arată că oamenii politici încă mai speră să controleze politici magistraţii, în timp ce ţipă că au făcut-o alţi oameni politici sau serviciile. Chiar dacă SRI şi-ar fi copiat toată arhiva, declararea ei ca nulă şi a oricăror copii ca neautentice e singura cale spre viitor.

FOSTUL MINISTRU AL ENERGIEI CONSTANTIN NITA CONDAMNAT LA 4 ANII DE INCHISOARE CU EXECUTARE!,DECIZIA NU ESTE DEFINITIVA!

26 mai

Fostul ministru al Energiei Constantin Niță a fost condamnat vineri la 4 ani de închisoare cu executare de către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru trafic de influență.

Totodată, judecătorii au decis confiscarea sumei de 303.000 de lei de la fostul ministru şi menţinerea sechestrului pe bunuri ale acestuia.

Decizia instanței nu este însă definitivă, poate fi atacată.

Niță a fost condamnat în dosarul în care este acuzat că a primit de la afaceristul Tiberiu Urdăreanu 30.000 de euro şi peste 300.000 de lei – bani care ar fi fost folosiţi „în mare parte” pentru finanţarea PSD Braşov – ca să intervină la fostul primar al Iaşiului Gheorghe Nichita pentru atribuirea unui contract firmei UTI.

DNA susține în acest dosar că, în cursul anului 2013, Niță i-a solicitat lui Urdăreanu, cel care l-a și denunțat, un comision de 5% din valoarea contractului încheiat de societatea comercială a acestuia cu primăria Iași.

„Comisionul a fost pretins de Niță Constantin în schimbul exercitării influenței sale asupra primarului de municipiu și a promisiunii că interveni pe lângă acesta pentru a-l determina să agreeze semnarea și buna derulare a contractului cu firma omului de afaceri. Potrivit înțelegerii, urma ca suma reprezentând 5% din valoarea contractului (aproximativ 3,4 milioane lei) să îi fie remisă lui Niță Constantin în două forme: parțial cash și parțial printr-un contract de consultanță fictiv, ce urma a fi încheiat cu o persoană de încredere din anturajul lui Niță”, au susținut procurorii.

Conform anchetatorilor, la data de 21.07.2013, Niță a primit 30.000 euro de la omul de afaceri, în incinta unui restaurant libanez, dintr-un hotel din București.

„De asemenea, la solicitarea lui Niță Constantin, a fost contactată persoana de încredere a acestuia care a propus încheierea unui contract de consultanță cu o anumită firmă, la prețul de 5.000 euro + TVA/lună, care a și fost semnat la data de 2 mai 2013. În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firmă), reprezentanții omului de afaceri au remis firmei indicate de Niță Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranșe lunare, în perioada mai 2013-iunie 2014.
Suma solicitată nu a fost, așadar, achitată integral, ci două tranșe, de 30.000 euro, respectiv 303.118 lei. Sumele au fost folosite, în mare parte, pentru diverse cheltuieli ale organizației județene de partid, la solicitarea lui Niță Constantin”, a mai susținut DNA.

%d blogeri au apreciat asta: