Arhiva |

THE CARS – DRIVE – WHO’S GONNA DRIVE YOU HOME!

28 mai

SAVAGE GARDEN – TO THE MOON AND BACK!

28 mai

ETNIA TIGANEASCA SEDUSA SI ABANDONATA IN POLITICA ROMANEASCA!

28 mai

Afişele, singurul beneficiu al romilor în urma campaniilor electorale

Afişele, singurul beneficiu al romilor în urma campaniilor electorale

Cândva, Ioan Budai Deleanu le-a dedicat „Țiganiada“. Apoi, după Revoluție, n-au mai fost de acord să li se spună țigani, ci romi. Cu timpul, liderii lor i-au organizat în tot soiul de partide, organizații și asociații care s-au implicat în viața politică. Și toți, fără excepție, le-au promis câte-n Lună ș-n stele. Dar, odată ajunsă în diverse funcții, elita etniei și-a uitat promisiunile, astfel că majoritatea populației rome trăiește și acum la limita de jos a sărăciei.

Indiferent dacă ei își spun romi sau țigani, nimeni nu știe precis câți sunt cu adevărat. Statisticile oficiale menționează cifra de circa șase sute de mii de persoane. În schimb, unii dintre liderii lor susțin că ar fi în jur de trei milioane. Dar asta nu are nicio importanță: sunt cetățeni români și au toate drepturile care decurg din acest statut. Motiv pentru care, în cursul campaniilor electorale, absolut toți politicienii le-au „făcut curte“. Primul care și-a asumat, oficial, colaborarea cu etnia țigănească a fost președintele Traian Băsescu, cel care s-a ales și cu foloasele, dar și cu ponoasele acestei colaborări.

Împăratul Iulian şi Partida Romilor

Un „rege“ pentru liniștea președintelui

Conform Constituției, România este republică. O republică în care totuși coexistă un „rege“, ba chiar și un „împărat“ al etniei romilor. Iar ei împreună cu „supușii“ lor sunt o masă de votanți, care și-au dovedit deseori utilitatea electorală.

Anul 2009: aflat în plină campanie electorală, Traian Băsescu a avut o întâlnire „la nivel înalt“: cea cu familia „regelui“ Cioabă. Într-un interviu acordat ulterior, am aflat că „în 2009 noi am susținut PDL-ul și, implicit, am susținut candidatura președintelui Băsescu. Campania a fost cât se poate de pe față, în sensul că noi, familia Cioabă, am luat parte la acțiuni ale campaniei electorale, chiar la mitingul care a avut loc în Sibiu, unde erau foarte mulți oameni. Tatăl meu era pe scenă și, după ce președintele Băsescu și-a prezentat echipa, a venit țintă la tatăl meu și l-a luat de mână și a ieșit cu el pe scenă. Și tata a fost puțin surprins, nu făcea parte chiar din staful de campanie, dar atunci președintele Băsescu a ieșit de mână cu el și a zis: «Și Regele Cioabă este cu noi». Eu, personal, am fost alături de echipa PDL-ului, în județ, în Belgia și în localități unde sunt comunități de romi. Am îndemnat romii să voteze cu președintele Băsescu, a fost o promisiune politică a acestuia“, a declarat Dorin Cioabă.

Este drept că atunci Traian Băsescu a făcut ceea ce fac toți politicienii: a împărțit promisiuni în stânga și în dreapta. O acțiune strict politică, pe care reprezentanții etniei au înțeles-o încă din prima clipă: „A fost o deschidere foarte mare, președintele Băsescu a venit la serbarea noastră de la Horezu, care a fost foarte mediatizată. A fost singurul moment din istoria noastră, la nivel internațional, în care un șef de stat vine în mijlocul unei comunități de romi, la o manifestare a lor, care a luat parte la această manifestare, ceea ce pentru noi a fost un lucru foarte mare. Poate pentru unii a fost un lucru luat în batjocură, poate unii au zis: uite, Băsescu s-a dus pentru voturi, poate chiar pentru voturi a și fost. Dacă stăm să ne gândim, Băsescu a mai marcat un eveniment-record pentru comunitatea de romi, acela că, la căpătâiul tatălui meu, când era depus trupul lui în Sibiu, a venit un președinte de stat“.

„Deșteptul promite…“

Atunci, politicienii PDL au promis toate cele, că doar, deh, nu-i durea gura. Iar rezultatul a fost cel scontat. A recunoscut-o și Cioabă: „Romii au votat toți cu PDL. Dar problema PDL-ului a fost alta. PDL-ul ne-a pus să promitem multe prin sate, la oameni, și după aceea, nu președintele Băsescu, oamenii din PDL ne-au închis telefoanele, n-au mai colaborat cu noi și noi am pierdut foarte mult la capitolul imagine. Apoi, în campaniile noastre, ale partidului, n-am prea mai fost băgați în seamă. Oamenii au zis: «Păi, ați mai venit și ați spus că ne faceți o fântână, ne pavați strada etc.»

De exemplu, am mers la anumite sate din județul Sibiu. În zonele în care locuiesc romii nu mai existau utilități, oamenii mergeau prin noroi, nu aveau apă, curent. Când ne-am dus și am spus: «Uite, președintele, prin oamenii lui din PDL, promite că vă ajutăm, că de data asta va fi bine. Haideți să nu votăm cu alții pentru că președintele Băsescu este mai bun». Noi ne-am implicat foarte mult și ne puseserăm mari speranțe în ceea ce a promis PDL“.

Iar în această privință, Băsescu a fost foarte abil: „În 2009, după ce s-a terminat manifestația din Piața Mare, Băsescu împreună cu staful s-au retras la Împăratul Romanilor, la restaurant. Și acolo a avut loc o recepție, unde și noi am fost invitați. Președintele Băsescu a stat la noi, la masă, și eu acolo i-am spus direct președintelui despre faptul că romii nu sunt reprezentați în județul Sibiu, la Prefectură. (…) În acel moment Băsescu l-a chemat pe Trihenea, prefectul de atunci, și i-a spus: «Ți-l prezint pe noul tău coleg de la prefectură», referindu-se la faptul ca eu să fiu angajatul prefecturii și să mă ocup de romi la județul Sibiu. În acel moment dl Trihenea mi-a zis: «Da, cum să nu… Mâine te prezinți la prefectură». Când m-am dus la prefectură, mi-a spus: «Hai să treacă alegerile, toți suntem agitați, să vedem și loialitatea ta în alegeri». Am fost cu ei în campanie. Când s-a terminat campania și președintele și-a primit noul mandat, dl Trihenea mi-a spus: «Îmi pare rău, dar situația rămâne la fel cum a fost». Dezamăgiri de felul acesta au existat. Cu liderii noștri, în toate județele, PDL-ul s-a purtat foarte urât. Ceea ce n-aș putea spune despre înțelegerile din alți ani cu Iliescu, sau cu ceilalți. N-au fost chiar atât de schimbători precum a fost conducerea PDL-ului. Și, ca dovadă, PDL-ul a și dispărut după aceea“. Da, cu adevărat „deșteptul promite, iar….“

Motiv pentru care, la următorul ciclu electoral, „supușii“ lui Cioabă au schimbat „tabăra“. În octombrie 2014, UNPR a anunțat încheierea unui protocol de colaborare cu Partidul Alianţa Democrată a Romilor (PADR), condus de Dorin Cioabă, protocol privitor la susţinerea candidaturii lui Victor Ponta în campania electorală pentru Preşedinţie. Ghinion: Victor Ponta a pierdut respectivele alegeri.

Traian Băsescu şi Bercea Mondialu

Salba țigănească

După ce romii lui Cioabă și-au epuizat „mesajul electoral“, Traian Băsescu și-a îndreptat atenția către altă „eminență cenușie“ a etniei „conlocuitorilor minoritari“: Sandu Anghel, zis Bercea Mondial. Faptele sunt deja binecunoscute: în 2009, Băsescu a fost invitat la o „serbare câmpenească“ organizată la Costești. Acolo, în văzul întregii comunități, Bercea Mondial a atârnat la gâtul Mariei Băsescu o „salbă țigănească“. De fapt, a fost vorba despre o monedă de aur legată cu un șnur. Ulterior, episodul a fost interpretat în fel și chip, dar niciunul favorabil lui Băsescu. Ulterior, acesta a încercat să motiveze acel episod: „Când intri în mulţime, ai tot felul de riscuri, dar nu poţi să trăieşti izolat ca preşedinte. Eşti rodul votului lor. O spun fără nicio reţinere, am încercat o apropiere de minoritatea asta pentru a nu rămâne izolată“. La scurt timp după acel episod, Președinția a depus acea monedă la Banca Națională. Dar asta nu a mai contat: pentru comunitatea respectivă a fost un fel de semnal că Bercea se află în grațiile președintelui. Astfel că faptul că Mircea Băsescu l-a botezat pe unul dintre copiii familiei lui Mondial a venit aproape ca de la sine. Iar șpaga de 600.000 de euro care l-a trimis pe fratele președintelui la pușcărie a demonstrat, încă o dată, legăturile familiei prezidențiale cu clanul lui Bercea Mondial.

Nicolae Păun a tocat fondurile romilor

Partide „fără număr, fără număr“

Organizarea politică a etniei rome a început imediat după Revoluție, în primele luni ale anului 1990. Primul pas a fost fuziunea primelor structuri de organizare ale minorităţii rome din România: Uniunea Democrată a Romilor și Societatea Romilor din Bucureşti, care l-au ales drept președinte pe Ion Onoriu.

În 1992, Uniunea Democrată a Romilor s-a autodesfiinţat din cauza conflictelor de viziune şi a diferenţelor de abordare a problemelor etniei roma. Atunci, organizația romilor s-a divizat, liderii acesteia înfiinţându-şi organizaţii „personale“: Ion Onoriu, Gheorghe Răducanu și Gheorghe Ivan au preschimbat Societatea Romilor din București în Partida Romilor; Ion Cioabă s-a proclamat „rege internaţional al romilor“, Nicolae
Gheorghe a înființat Federaţia Etnică a Romilor, mai apoi Centrul romilor pentru intervenţie socială şi studii „Romani CRISS“.

Tot Vasile Ionescu a pus și bazele „Fundaţiei Culturale pentru Emanciparea Romilor «Aven amentza»“, preschimbată ulterior în „Centrul Romilor pentru Politici Publice «Aven amentza»“, iar Nicolae Bobu şi Dumitru Ion Bidi au înființat Uniunea Generală a Romilor din România. În anii care au urmat, unele dintre asociațiile romilor au dispărut, altele şi-au trimis reprezentanții în Parlament, în cadrul Grupului minorităților etnice, altele decât cea maghiară, iar unii dintre liderii lor s-au adunat, mai ales, sub sceptrul politic al PSD.

„Teteo, ciordiși cirikliu?“

Anecdota despre „Teteo, ciordiși cirikliu?“ este binecunoscută. Dar, în viața reală, banalul cocoș despre care este vorba acolo a fost înlocuit de bani. Și nu niscai mărunțiș, ci sume imense. În urmă cu vreo câțiva ani, mai mulți dintre liderii de vază ai etniei au ajuns pe mâna DNA, care i-a acuzat de corupție în legătură cu gestionarea unor fonduri europene. Primul dintre aceștia a fost Nicolae Păun, pe care anchetatorii l-au acuzat de „folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul UE sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, deturnare de fonduri, spălare a banilor, cumpărare de influenţă, fals în înscrisuri sub semnătură privată, efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, ori încheierea de tranzacţii financiare, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, folosire, cu rea-credinţă, a bunurilor de care se bucură societatea“. Conform opiniei procurorilor DNA, în perioada 2010-2013 a fost realizat proiectul cu finanţare europeană „Antreprenoriatul social, o şansă pentru comunităţile de romi“, la iniţiativa Asociaţiei Partida Romilor „Pro Europa“, al cărei preşedinte era deputatul Nicolae Păun. „Prin cererea de finanţare s-a stabilit că grupul-ţintă va beneficia de servicii şi activităţi care să conducă la creşterea capacităţii de a participa pe piaţa muncii, la creşterea motivaţiei de a deveni persoane active, la creşterea gradului de informare“, mai afirmau procurorii. Dar asta a fost doar în teorie. DNA susține că „obiectivele proiectului nu au fost realizate, în sensul că majoritatea banilor destinaţi proiectului (77%) au fost folosiţi pentru plata salariilor angajaţilor proiectului, costurile cu personalul angrenat în implementarea proiectului au fost supraevaluate“, iar prejudiciul a fost estimat la 12.384.208,72 lei (10.892.425,43 lei reprezentând fonduri europene şi 1.491.783,29 lei de la bugetul de stat). Acesta a fost doar unul dintre aspectele infracționale puse de către DNA în sarcina lui Păun. Potrivit DNA, un alt proiect al asociaţiei, „Acces pe piaţa muncii – O şansă pentru tine“, finanţat din fonduri europene şi derulat în intervalul 2010-2013, ar fi prejudiciat statul cu 14.866.500 lei (13.327.971 lei din bugetul Fondului Social European şi 1.538.529 lei din bugetul naţional). În cadrul acestui proiect au fost întocmite 17 contracte de împrumut fictive şi retragerea, în baza acestora, din conturile Asociaţia Partida Romilor „Pro Europa“ a sumei de 846.000 lei, sub pretextul restituirii unor datorii inexistente, sumele retrase provenind din plăţile efectuate de Ministerul Fondurilor Europene. Potrivit anchetatorilor, în perioada 2011-2015, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Partida Romilor, Nicolae Păun a plătit lunar sume de bani fixe, în cuantum total de 216.502 lei, deputatului Mădălin Voicu, sub forma unor „plăţi drepturi de autor“, şi a asigurat un salariu în sumă totală de 194.241 lei soţiei acestuia.

Săraci au fost, săraci au rămas

La noi există percepția că, de fapt, etnia țigănească ar fi bogată. Iar ca dovadă, toți invocăm palatele cu turnulețe din tablă, socotite a fi o expresie a parvenitismului, dar și a prostului-gust extins mai peste tot. Dar aceasta este doar o fațadă: „palatele“ aparțin romilor care s-au îmbogățit în nesfârșita noastră tranziție.

În ciuda acestei aparente străluciri, majoritatea etniei trăiește în condiții mizerabile. Fapt menționat și în Raportul ONU din anul 2015, în care se afirmă: „O proporție mare a populației române, în special romii, sunt afectați de sărăcie, dar autoritățile refuză să accepte amploarea sărăciei și a discriminării“. Conform autorităților române, „există o statistică ce vorbește de o puternică reducere a ratei sărăciei în ultimii 10-15 ani, dar, potrivit Băncii Mondiale, aceasta nu este fiabilă“.

Un înalt oficial al ministerului de Finanțe a mers până acolo încât să spună că „România are multe probleme, dar, din fericire, sărăcia extremă nu este una dintre ele“. Dar, deși autoritățile române contestă orice probleme legate de romi, unul dintre oficialii români a afirmat că aceștia sunt „oameni care nu vor să muncească“. Contrar acestei afirmații, ONU consideră că „răspunsul nu este că acești oameni vor să rămână săraci, ci că guvernul nu vrea să joace rolul care îi revine pentru a-i scoate din sărăcie“.

CANCELARUL GEMANIEI,”ACEA FATA DIN EST”,ANGELA MERKEL ,INFRANTA DE PRESEDINTELE USA DONALD TRUMP LA SUMMITUL G 7 DE LA TAORMINA ,DUPA DISCUTIILE PRIVIND CLIMA!

28 mai

Imagini pentru TRUMP ,MERKEL,POZE

Discuțiile liderilor G7 privind clima, care au avut loc vineri și sâmbătă la Taormina, în Italia, ‘nu au fost deloc satisfăcătoare’, a declarat cancelarul german Angela Merkel, potrivit AFP.

„Orice discuție pe subiectul climei a fost extrem de dificilă, ca să nu spun complet nesatiscătoare”, a afirmat Merkel în fața presei, conform Agerpres.

„Avem o situație de șase la unu, ceea ce înseamnă că nu există încă niciun semn în legătură cu decizia SUA: dacă vor rămâne sau nu parte a Acordului de la Paris” privind clima, a adăugat ea.

Președintele american Donald Trump a anunțat pe Twitter, de la Taormina, că va lua săptămâna viitoare o decizie privind eventuala retragere a SUA din înțelegere.

„Voi lua săptămâna viitoare decizia finală privind Acordul de la Paris”, a scris el pe Twitter la finalul reuniunii G7.

Liderii G7 și-au recunoscut incapacitatea de a găsit un teren de înțelegere cu SUA în privința luptei împotriva încălzirii globale și au luat act de această situație în declarația finală.

În ciuda presiunilor repetate ale europenilor (Germania, Franța, Italia, Marea Britanie și Uniunea Europeană), Canadei și Japoniei, Donald Trump nu a cedat.

Președinția franceză a refuzat totuși să vorbească despre un ‘eșec’, chiar dacă recunoaște că „nu este o formulare ideală”.

Acordul de la Paris, încheiat în noiembrie 2015, vizează limitarea creșterii temperaturii globale sub pragul de 2 grade C comparativ cu nivelurile preindustriale.

SUA ar putea ieși pur și simplu din acest acord negociat cu dificultate sau ar putea rămâne, dar anunța o revizuire în scădere a obiectivelor lor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

MINISTRUL ANDREEA PASTARNAC SI MESAJUL DE ZIUA ROMANILOR DE PRETUTINDENI!

28 mai

„Ziua Românilor de Pretutindeni să ne aducă mai aproape unii de alții și să ne fortifice conștiința faptului că identitatea românească a noii generații pornește de acasă”, transmite, duminică, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, cu ocazia marcării acestui eveniment.

„Ziua Românilor de Pretutindeni ne oferă și în acest an, odată cu ultima duminică a lunii mai, prilejul sărbătoririi și împărtășirii identității românești pe întreg mapamondul. Suntem chemați în această zi, sub aspect introspectiv, să cunoaștem măsura propriei noastre valori ca popor și să reflectăm asupra aspirațiilor pe care românii de pretutindeni le năzuiesc în relație cu țara, comunitatea, familia, limba și identitatea lor în ansamblu. Fie ca această sărbătoare să ne aducă mai aproape unii de alții și să ne fortifice conștiința faptului că identitatea românească a noii generații pornește de acasă pentru ca, prin grija noastră, a tuturor, să înflorească oriunde s-ar afla în lume. La mulți ani, români de pretutindeni!”, a transmis Andreea Păstârnac.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni dedică ziua de azi educației, pentru a pune în lumină contribuția voluntarilor implicați în programele de predare în limba română, precum și importanța limbii materne ca element identitar pentru generațiile tinere din afara granițelor.

În acest sens, proiecte dedicate acestei zile precum seminarul „Limba română mai aproape de casă”, maratonul media de cunoaștere de către opinia publică a inițiativelor din domeniul educației, sau programul intitulat „Limba română — Educație și Comunicare”, prin care cadrele didactice, pentru început din Spania, Italia și Marea Britanie, sunt sprijinite cu suporturi de curs și sesiuni de pregătire, reprezintă dovezi ale priorității pe care Ministerul pentru Românii de Pretutindeni o acordă educației în limba română.

TUDOREL TOADER :”ARHIVA SIPA O PATA PE OBRAZUL JUSTITIEI ROMANE!”

28 mai

Ministrul justiţiei, Tudorel Toader, spune, într-o postare pe Facebook, despre arhiva SIPA, că este „o pată pe obrazul justiţiei române”.

De asemenea, ministrul Toader anunţă că urmează să fie promovată o Hotărâre de Guvern pentru desecretizarea informaţiilor din arhiva SIPA şi, ulterior, mai arată acesta, comisia îşi va începe activitatea, cu respectarea dispoziţiilor legale, distincţiile dintre viaţa privată, secretele de serviciu, respectiv secretele de stat.

Joi, Ministerul Justiţiei a publicat lista persoanelor care au „vizitat” arhiva SIPA.

Potrivit datelor furnizate de minister, ultima vizită a avut loc în 2013, dar pe listă nu apar datele privind accesul în arhivă al persoanelor în anul 2006, ci abia din 2007.

Ministerul a anunțat că după desființarea arhivei în 2006 au fost consemnate un număr de 22 de „vizite” în 22 procese verbale întocmite „cu ocazia sigilării/desigilării spațiilor în care a fost depozitată arhiva”.

Cele 22 procese verbale consemnează data vizitei, ordinul ministrului justiției prin care a fost permis accesul în arhivă, componența comisiei, semnătura membrilor comisiei, precum și mențiunea „După verificarea și inspectarea stării documentelor în vederea desfășurării pe viitor a lucrărilor comisiei s-a procedat la sigilarea ferestrelor, resigilarea ușilor celor două camere precum și a ușii de acces la acestea”, indicându-se și numărul sigiliului folosit, a mai arătat Ministerul Justiției.

Pe lista vizitatorilor figurează după anul 2006 și numele fostului șef al ANI, Horia Georgescu, al senatoarei PNL Laura Iulia Scântei, cunoscută ca și „senatoarea lui Fenechiu”, și Marius Iosif, în calitate de membri ai comisiilor de inventariere.

CUTREMUR IN VRANCEA!

28 mai

Un cutremur de 3,3 pe Richter s-a produs în noaptea de sâmbătă spre duminică, în zona seismică Vrancea, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului.

Seismul a avut loc la ora 2.34, la o adâncime de 114 kilometri.

În urmă cu doar 24 de ore, în Buzău au avut loc alte două seisme cu magnitudini ceva mai mici.

În ultimele zile au avut loc mai multe cutremure în România, cel mai puternic de 4,7 grade, pe 19 mai.

ARHIVA IN CARE ERAU PASTRATE DOCUMENTE DIN PERIOADA COMUNISTA S-AU FACUT SCRUM LA DEPOZITUL GAM ,CONDUS DE STEFAN ECXARCU SI AVAND ACTIONARI OLANDEZI!

28 mai

Ștefan Ecxarcu, directorul general al GAM

Ștefan Ecxarcu, directorul general al GAM

Prea puțină importanță s-a acordat ulterior incendiului principalilor păgubiți. Dimensiunile dezastrului sunt însă enorme. Depozitul care a ars vineri spre sâmbătă este proprietatea companiei GLOBAL ARHIVE MANAGEMENT (GAM) care are un spatiu de depozitare de 7000 mp suprafată construită în mai multe hale. Nici la această oră nu sunt clare dimensiunile dezastrului. Clienții GAM numără totuși câteva importante instituții bancare care au depozitate arhivele la Dărăsti. Printre ele BANCPOST, BRD, PIREUS BANK, BCR ASIGURĂRI DE VIATĂ sunt între cei afisați pe site-ul companiei. Leroy Merlin și OMNIASIG au si ele contracte de depozitare a arhivei cu GMA, la fel ca alte peste 170 de companii. Compania este pe locul al doilea din ţară din punct de vedere al volumului de arhivă deţinut în depozitele proprii.

Potrivit unor date furnizate de companie către wall-street.ro, cei mai multi clienți ai companiei provin din domeniul bancar, IFN-uri, asigurari, retaileri mari, atât FMCG, cât și bricolaj, producție. Portofoliul anunțat cuprinde peste 100 de companii active și aproape 50 de companii închise.

Directorul general al GAM este Ștefan Ecxarcu, 33 de ani, cu o experiență anterioară în IT. Acționarii GMA sunt olandezi.

În 2016, Ecxarcu declara: ”Datele sunt cel mai de preţ activ al companiilor”. Despre importanța arhivării le-a vorbit jurnaliștilor de la piatafinanciara.ro: ”Arhivarea, în general, nu primeşte o importanţă foarte mare în piaţă, în ochii oamenilor, chiar în ochii managerilor. Arhivarea este acolo pentru că trebuie! Arhiva este undeva într-o cameră uitată de lume, în pod sau la subsol. Documentele sunt foarte importante. În ultima perioadă, Arhivele Naţionale au început să promoveze importanţa prelucrării şi păstrării arhivei aşa cum este necesar. Sunt multe lipsuri pe care companiile, şi noi, ca ţară, le avem pentru că nu ne-am păstrat arhiva în condiţii bune. Cel mai des întâlnite situaţii sunt la persoanele mai în vârstă care se luptă cu Casa de Pensii, de exemplu. pentru că le lipsesc doi-trei ani la vechime. Şi e trist şi tragic pentru că este vorba despre viaţa unor oameni”.

”Importanța arhivării este determinată de faptul că acest domeniu de activitate are o creştere organică prin simplul fapt că ”orice companie generează din ce în ce mai multe documente. Vrea-nu-vrea, tot produce mai mult pentru că altfel moare!”, declara directorul GMA.

”Noi avem și companii destul de vechi”

Întrebat din ce zone de activitate vin companiile-clienţi, directorul Ștefan Ecxarcu a declarat: ”Cele mai mari companii care generează arhivă sunt băncile. Lucrăm cu câteva bănci de top. Ştiţi că, dacă intraţi într-o bancă, nu ieşiţi fără o mapă cu cel puţin trei-cinci foi! Şi ei au, la rândul lor, aceeași mapă, care ajunge la noi şi care se arhivează de fiecare dată. Ei ne generează cel mai mare volum de arhivă. Avem şi multe bănci în ţară. Multe sucursale. Am verificat şi în alte ţări este la fel. Pe locul doi, destul de aproape, sunt companiile de asigurări. Când este vorba despre bani, tot timpul trebuie să fie hârtii. Şi retail-ul sau hipermarket-urile generează arhivă. La fel şi companiile mari de producţie, telecomul sau utilităţile. Întotdeauna se arhivează mult când ai contracte cu foarte multe pagini sau companii cu foarte mulţi clienţi, când sunt facturi. La un supermarket sau la o companie de bricolaj sunt mii de facturi zilnice, fără să facă foarte mare efort, ci doar desfăşurându-şi activitatea, şi nu la un volum foarte mare. Şi companiile de producţie au destul de multă arhivă, mai ales că noi avem şi companii destul de vechi unde s-a strâns arhivă de-a lungul timpului. Sunt companii care aparent sunt nume noi, dar ele sunt, de fapt, foste companii din perioada comunistă, care au fost privatizate la un moment dat şi care au adunat enorm de multe hârtii”.

Cum era păstrată arhiva la GMA

”După ce o prelucăm, este pusă în cutii speciale de depozitare şi depozitată pe rafturi. Ulterior, punem la dispoziţie şi o aplicaţie prin care clientul poate consulta conţinutul fiecărei cutii sau poate identifica uşor documentele. Pentru că este o aplicaţie online, intră şi caută ceea ce are nevoie. Este foarte important procesul iniţial de prelucrare pentru că, în acel proces, se extrag toate datele după care el ar vrea să regăsească documentele. De aceea există un standard cerut de Arhivele Naţionale, dar dacă un cleint vrea să îşi găsească o factură după numărul facturii sau după suma trecută acolo, este important ca acel număr să fie preluat în momentul în care se face prelecrarea. Cu această aplicaţie, el poate să identifice foarte uşor cutia în care se regăsesc documentele, după care soclicită, tot cu ajutorul aplicaţiei, să îi fie eliberată cutia respectivă sau să îi fie eliberate doar documentele. Noi avem un departament specializat care se ocupă de acest lucru. Dacă doreşte, putem trimite documentele scanate, pe email”, a declarat directorul companiei.

Fiind weekend, nici o companie nu a anunțat public că se numără printre victime. Și poate nici nu se vor grăbi să o facă prea curând de frica beneficiarilor. Cert este că arhive importante care au generat pentru GAM o cifra de afaceri în 2015 de 1,1 milioane euro, iar pentru 2016 de 1,4 milioane euro s-au făcut scrum într-o singură noapte.

É PRA RIR: FHC defende Aécio e acusa imprensa de prestar ‘mau serviço ao país’

28 mai

Comunicando Fatos

16268221.jpeg O ex-presidente tucano, Fernando Henrique Cardoso

Via: FOLHA

O ex-presidente Fernando Henrique Cardoso divulgou nota na tarde desta sexta-feira (3) na qual defende o senador Aécio Neves (PSDB-MG), diz que o mineiro não pediu recursos ilegais e acusa a imprensa, de ter sido „usada por quem não é criterioso”, prestando, dessa forma, „um mau serviço ao país”.

No texto, FHC diz que se criou uma „notícia alternativa” com a difusão da tese de que Aécio pediu recursos de caixa dois para a campanha eleitoral. „O senador não fez tal pedido”, ressalta FHC. Mais adiante, porém, ele diz que „há uma diferença entre quem recebeu recursos de caixa dois” e quem „obteve recursos para enriquecimento pessoal, crime puro e simples de corrupção”.

A nota de FHC fala sobre a divulgação de que, em depoimento ao TSE (Tribunal Superior Eleitoral), um dos executivos da Odebrecht afirmou que a empreiteira deu R$ 9…

Vezi articolul original 596 de cuvinte mai mult

%d blogeri au apreciat: