IN LOCUL MANAGERILOR PROFESIONISTI,SE VOR NUMI MANAGERI POLITICI PE GAURILE NEGRE DIN ECONOMIE!

8 Iun

Din 2012 și până azi, în fruntea companiilor controlate de statul român s-au perindat peste 100 de manageri privați care au consumat milioane de euro fără să reușească să scoată din hățișul birocratic, clientelar și corupt societăți esențiale din economia autohtonă. „Independența“ lor a deranjat mediul politic, iar ultimele mișcări ale aleșilor converg către o repolitizare a conducerilor societăților de stat. Lista exceptărilor de la guvernanța corporativă este lungă, iar deocamdată a fost votul Senatului. Urmează și Camera Deputaților, forul decizional, care ar putea veni și cu alte propuneri.

Senatorii au scos de pe lista companiilor de stat cu management profesionist TAROM, Regia Autonomă „Monitorul Oficial“, Regia Autonomă Administrația Protocolului de Stat, Romarm, Avioane Craiova, Romaero, Complexul Energetic Oltenia, Șantierul Naval Mangalia, Societatea Mecanică București, Metrom, Carfil, Fabrica de Pulberi Făgăraș, Pirochim, UM Sadu, UM Cugir, Arsenal Reșița, Societatea Electromecanică Ploiești, Automecanica Moreni, IAR Ghimbav, SM Mija, UM Plopeni. Acestea se adaugă unei liste din care fac parte Regia Autonomă Rasirom, Administrația Națională de Meteorologie, Compania Națională Romtehnica, CEC Bank, Eximbank și Fondul Naţional de Garantare a IMM-urilor.

Practic, parlamentarii au amendat o ordonanță de urgență din 2011 privind managementul privat la companiile de stat, ce a fost introdusă la cererea creditorilor internaţionali în timpul mandatului de premier al lui Emil Boc. Senatorii susțin că guvernarea corporativă la aceste companii funcționează defectuos și un exemplu dat este cel al Complexului Energetic Oltenia, unul dintre principalii producători de energie din țară. „În prezent, conducerea corporativă funcționează defectuos în cazul Complexului Energetic Oltenia. Nu există bani pentru investiții, firma de recrutare nu a selectat specialiști, unii dintre membrii directoratului nu au expertiză în domeniul energetic, guvernanța corporativă nu a avut efectele scontate, procesul de conducere fiind îngreunat, lipsindu-i suplețea“, a declarat senatorul ALDE Scarlat Iriza.

Foarte multe companii scoase de pe lista managementului profesionist vin din industria de apărare. „Se propune completarea cadrului normativ în sensul exceptării de la aplicarea OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă și a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare și a operatorilor economici din industria națională de apărare care au sarcini la mobilizare, având în vedere importanța strategică a acestora. Acești operatori economici, pe lângă activitatea economică pe care o desfășoară în condiții de piață, trebuie să asigure și sarcinile la mobilizare sau război, indiferent de rentabilitatea acestor activități. De menționat că, în conformitate cu prevederile din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, „orice stat membru poate lua măsurile pe care le consideră necesare pentru protecția intereselor esențiale pe care le consideră necesare pentru protecția intereselor esențiale ale siguranței sale și care se referă la producția sau comerțul cu armament, muniție și material de război. Totodată, se propune ca în cadrul excepțiilor să fie incluse Regia Autonomă Monitorul Oficial, Regia Autonomă Administrația Patrimoniului de Stat și TAROM“, se spune în raportul comun al Comisiilor economică și pentru dezvoltare economică din Senat.

Un amendament al senatorului Marin Gheorghe privind exceptarea Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară a fost acceptat. Motivarea amendamentului este următoarea: regia are ca obiect de activitate dezvoltarea de tehnologii necesare asigurării suportului științific și tehnic național pentru domeniul de energetică nucleară, în vederea funcționării în condiții de securitate nucleară a instalațiilor aferente domeniului, dezvoltarea de tehnologii pentru noi tipuri de reactoare nucleare energetice de generația IV, precum și alte activități specifice domeniului nuclear.”

Ordonanța 109, la capăt de drum

Preşedintele comisiei economice, senatorul Daniel Zamfir, a declarat că „astăzi, practic, s-a îngropat Ordonanţa 109“ care prevede posibilitatea selectării managerilor privaţi la societăţile de stat. „Este liber la numiri politice la CEC, la Eximbank, la compania de apă, la TAROM, ca să nu mai discutăm de celelalte companii din domeniul apărării. Prin întregul pomelnic, acela de societăţi exceptate, practic, Ordonanţa 109 rămâne istorie. Dacă în cazul societăţilor din domeniul apărării, unde se cere certificat ORNISS, ar fi putut fi o discuţie, nu am înţeles de ce de la aplicarea ordonanţei respective sunt exceptate societăţi cum este TAROM sau o companie de apă. Era vorba şi de Regia Autonomă a Protocolului de Stat. Aceste societăţi nu înţeleg de ce nu pot avea un management selectat pe criterii de performanţă. Ce am constatat la comisie întrebându-l pe secretarul de stat (n.r. – din Ministerul Finanţelor) în legătură cu procedura de selecţie la CEC, unde iarăşi este revoltător faptul că la CEC Bank procedura a fost pur şi simplu anulată printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată la sfârşitul lunii martie. Dacă cineva are o explicaţie pertinentă de ce CEC nu poate avea un management ales pe criteriu de performanţă, eu abia aştept să vedem aceste argumente, având în vedere faptul că până acum CEC Bank a avut parte de un management dezastruos. E vorba de managementul care este de doi ani de zile, un management care a avut multe contraperformanţe şi în cadrul căruia au avut loc şi ingerinţe politice”, a spus Zamfir.

Ce spun policienii

„Este de așteptat în acest sens ca lista de excepții să fie în continuare suplimentată cu alte și alte companii de stat în Camera Deputaților, după bunul plac sau interesul particular al parlamentarilor PSD și ALDE. USR a votat împotriva acestor excepții atât în cadrul dezbaterilor din comisiile de specialitate, dar și în plenul sesiunii de astăzi“, se arată într-un comunicat al USR. „Suntem chemaţi să aprobăm zeci de excepţii de la aplicarea acestei legi. Astfel, companiile de stat se întorc sub controlul numirilor politice fără transparenţă şi fără criterii de profesionalism. Printr-un singur amendament s-au introdus zeci de companii, s-au exceptat de la cerinţele unui management performant. Guvernanţa corporativă e un principiu care trebuie aplicat şi îmbunătăţit continuu, nu unul de la care să găsim frecvent excepţii“, a declarat Silvia Dinică, senator USR.

Clientela transpartinică ne bagă în război

„Susținătorii exceptărilor aduc și un alt argument. Fiind companii de interes național, ele nu pot urmări doar profitabilitatea economică, având și alte misiuni. Iar legea le împiedică să facă asta. Nimic mai fals! Normele metodologice de aplicare a Legii 111 recunosc perfect că unele companii nu trebuie să urmeze profitabilitatea economică. Ba mai mult, normele obligă ministerele să clasifice companiile de stat în companii comerciale și companii care urmăresc obligații de serviciu public. Chiar obligă definirea negru pe alb a obligației de serviciu public. Mai mult decât atât, stipulează indicatori de performanță care pot fi aplicați acestor companii și care nu au de-a face deloc cu cei financiari. În plus, permit ca până la 75% din bonusurile administratorilor neexecutivi să fie legate de indicatori nonfinanciari: sociali, de serviciu public, de politică publică, de guvernanță. Dar să fie publici, clari, transparenți. Atât se cere. Restul de 25%, care trebuie să fie indicatori financiari, nu înseamnă nicidecum urmărirea exclusiv a profitului. Normele conțin, în anexa D, peste șase pagini de exemple de indicatori financiari care nu au o legătură directă cu profitul: costul pe unitate, cheltuieli totale, costul bunurilor vândute, rata lichidității curente, rentabilitatea investițiilor, cheltuieli pentru inovare, procent de investiții ș.a.m.d. La o adică, pot cere administratorilor numai investiții și atât – adică fix ce se plâng partidele că profesioniștii nu fac. Dar să se vadă o îmbunătățire, cât de cât, de la an la an, a activității acestor companii. Pot bine mersi să nu intre pe profit niciodată, dacă natura lor înseamnă serviciul public, dar măcar administratorii să lucreze la o însănătoșire treptată a operațiunilor“, este opinia Corinei Murafa, expert în bună guvernare.

Cine sunt clienții politici

Experții care au lucrat la elaborarea normelor metodologice spun că Legea 111 a fost eludată prin nelansarea proceselor de selecţie la data de 30 noiembrie 2016. Mai mult, Ministerul Finanţelor ar fi trebuit să-i amendeze pe miniștrii de resort care nu au lansat selecția. Iar acolo unde procesul a fost lansat, s-au primit peste 70 de CV-uri ale specialiștilor în domeniu, dar a venit Guvernul Grindeanu și a suspendat selecția respectivă, numind o conducere interimară. Guvernul PSD ar fi putut, dacă dorea transparență, să modifice normele elaborate de Guvernul Cioloș, iar procedura să continue potrivit unor reguli noi, de manieră pesedistă. Departe însă de a se întâmpla astfel, din board-urile interimare au ajuns să facă parte personaje cu pile mai sus. Ministrul Energiei, Toma Petcu, a transmis către Hidroelectrica o listă cu șase propuneri pentru funcțiile de membri provizorii în Consiliul de Supraveghere al companiei. Unele propuneri ale Ministerului Energiei sunt neobișnuite: un fost operator de producție grafică, actual consilier la Secretariatul General al Guvernului (SGG), o fostă prezentatoare TV şi controversata Andreea Lambru, secretar general adjunct al guvernului. Pe listă mai este și vicepreşedintele Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc. Aceştia se vor afla la conducerea uneia dintre cele mai valoroase companii din România.

Ce presupune guvernanța corporativă

Guvernanța corporativă este definită, prin OUG 109/2011 și Legea 111/2006, ca fiind „un complex de procese, practici, politici, cadru de reglementare cu impact asupra conducerii, administrării şi controlului unei companii, cu un rol important în protejarea intereselor acţionarilor, întrucât sprijină maximizarea valorii deţinerii în companie pe termen lung, şi în stimularea atenţiei investitorilor asupra companiei, prin transparentizarea şi eficientizarea activităţilor şi proceselor din cadrul companiei, întrucât investitorii au nevoie de informaţii corecte, de calitate şi diseminate la timp pentru a putea lua decizii de investiţie“.

Schimbări în bine. Până azi

Problemele cu care se confruntă companiile de stat cu sau fără management privat au început să se rezolve în ultimii doi ani. Guvernul Ponta 2 a negociat schimbarea legii în sensul renunțării la permanentizarea consiliilor de administrație interimare. S-a tăiat, astfel, accederea unor politruci în conducerea societăților, s-au introdus amenzi pentru cei care împiedicau selectarea în mod transparent a administratorilor și se distingeau obiectivele de performanță ale administratorilor de cele ale directorilor executivi. În plus, companiile de stat au fost obligate să implementeze coduri de etică și politici privind conflictul de interese. Guvernul Cioloș a mers mai departe și a accesat un împrumut de la Banca Mondială pentru a recruta experți naționali și internaționali care să scrie normele de aplicare a Legii 111/2016 prin care s-a adoptat OUG 109 din 2011. Aceste norme au stabilit criterii de selecție, exemple de indicatori de performanță, formate standard pentru contractele de mandat ale administratorilor. În 2017 însă toate acestea au început să fie atacate printr-o serie de modificări. Au fost exceptate de la guvernanța corporativă Administrația Națională de Meteorologie, Rasirom și Romtehnica. Au fost adăugate CEC Bank, Eximbank, TAROM și societățile din industria de apărare. Deocamdată a fost votul Senatului, însă urmează Camera Deputaților, forul decizional, care ar putea veni și cu alte propuneri.

Managerii privați și poveștile lor

Aduși în funcție cu mii de speranțe pentru schimbare, managerii privați, de fapt, în marea lor majoritate, oameni de afaceri despre care se spune că au reușit în sectorul privat, au stat în funcție puțin și au plecat de cele mai multe ori invocând probleme personale.
Unii au fost dați afară:

– Belgianul Christian Heinzmann de la TAROM, acuzat că a ratat targetul financiar și că a înregistrat pierderi nepermis de mari.
– Laurențiu Ciurel, pe motiv de nerealizare a criteriilor de performanță la Complexul Energetic Oltenia.
Alții au rezistat câteva luni în funcție:
– Dan Pascariu (bancher) – în fruntea Consiliului de Administrație la TAROM (octombrie 2012-noiembrie 2013),
– Valentin Belcea – ca director general la CFR Marfă (aprilie-mai 2014),
– Sorin Mândruțescu – ca șef al CA CFR SA (aprilie-septembrie 2013),
– Mustafa Aysun – ca președinte al CA CFR Marfă (februarie-aprilie 2013),
– Dan Codrescu – ca șef la CA Oil Terminal (ianuarie-iunie 2013),
– Octavian Bădescu – ca director general Prioripost (aprilie-septembrie 2013) etc.
– Austriacul Heinrich Vystoupil deține recordul; a stat în fruntea TAROM fix șase zile, în 2012. El a spus atunci că nu s-a înțeles asupra contractului. De altfel, a fost și primul manager privat pus la o companie de stat, însă debutul a fost un fiasco.
Unii manageri veniți să restructureze, să pună pe picioare și să eficientizeze marile societăți aflate în proprietatea statului român au acuzat birocrația și influențele politice. În unele cazuri, foștii manageri privați au acționat statul în judecată cerând despăgubiri uriașe. Este cazul lui George Micu, fost manager privat al CFR SA în mandatul de ministru al transporturilor al lui Relu Fenechiu. Acesta a dat în judecată societatea la Curtea de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României pentru recuperarea sumei de 800.000 de euro pe care consideră că o mai are de încasat de la CFR.
Dan Pascariu, după ce a fost înlăturat, a cerut în instanță recuperarea câtorva „zeci de mii de euro“ prevăzute în contract „în caz de demitere fără cauză“. Aceste procese au venit pe fondul unor prevederi mai puțin clare în ceea ce privește evaluarea corectă a activității managerilor privați.

Practic, până de curând, statul s-a concentrat doar pe anumiți indicatori de genul cifrei de afaceri, venituri, pierderi etc.
Alexandra Gătej, fost director la Unilever, a ocupat timp de aproape doi ani funcția de președinte a CA la CFR Călători. Într-un interviu acordat recent pentru Capital, aceasta a spus că politicul se implică puternic în activitatea managementului, fie el privat. „Politicul nu a înțeles şi nu a fost în mod real niciodată de acord cu introducerea managementului profesionist la companiile de stat. Acest proiect s-a adoptat numai la insistenţele creditorilor internaţionali, preocupaţi de situaţia dezastruoasă a majorităţii companiilor de stat şi a creşterii arieratelor. De aceea, cu mici excepţii, politicul a făcut tot ce i-a stat în putinţă să respingă «corpul străin» al managerilor profesionişti“, a declarat Gătej.

Sorin Mândruțescu a venit în funcția de șef al Consiliului de Administrație al CFR Marfă din postura de director la Oracle și conducător al Camerei de Comerț Americane din România (Amcham). A stat doar cinci luni și a plecat invocând motive personale. În acest timp, a declanșat mai multe acțiuni care ar fi dus la schimbarea la față a mastodontului CFR Marfă, și anume: a înființat departamentul de marketing, a eficientizat departamentul de fonduri europene, a început negocierile cu Ministerul Finanțelor pentru subvenția pentru mentenanță și investiții, a reluat negocierile cu partea belgiană pentru punerea în practică a memorandumului interguvernamental pentru Gara de Nord etc.
Cele mai oropsite companii sunt cele din Ministerul Transporturilor, acolo unde s-au perindat cei mai mulți manageri privați, iar rezultatele au întârziat să apară. La această instituție a lipsit un sistem de monitorizare a companiilor cu manageri privați, ceea ce a dus ca anumite informații privilegiate să se scurgă în exterior.
CFR Marfă și TAROM continuă să aibă pierderi, CFR Călători stă în subvenții, iar la capitolul profit se încadrează Portul Constanța și Compania Aeroporturi București. În sectorul energetic, Romgaz, Transgaz, Transelectrica și Nuclearelectrica sunt pe profit, iar Complexul Energetic Oltenia acumulează pierderi istorice.

Anunțuri

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: