Arhiva | 5:56 pm

ROMANIA IESE PROST IN URMA INTALNIRII DE 30 DE MINUTE INTRE PRESEDINTELE USA DONALD TRUMP SI EMISARUL LUI MERKEL,JOHANNIS: PRESEDINTELE USA DONALD TRUMP PRINTRE RANDURI I-O DAT DE INTELES LUI PRIME-MINISTER KLAUS WERNER JOHANNIS,EMISARUL GERMANIEI ,NU AL ROMANIEI,CA MALAKUL A ADERAT LA COALITIA ANTI-TRUMP!

11 iun.

Image may contain: 1 person, smiling, suit

ROMANIA IESE PROST IN URMA INTALNIRII DE 30 DE MINUTE INTRE PRESEDINTELE USA DONALD TRUMP SI EMISARUL LUI MERKELJOHANNIS: PRESEDINTELE USA DONALD TRUMP PRINTRE RANDURI I-O DAT DE INTELES LUI PRIME-MINISTER KLAUS WERNER JOHANNIS,EMISARUL GERMANIEI ,NU AL ROMANIEI,CA MALAKUL A ADERAT LA COALITIA ANTI-TRUMP!

Analizînd la rece bilanțul vizitei prezidențiale peste ocean nu vedem lucruri prea încurajatoare: dimpotrivă, la orizont se cam adună nori negri deasupra României. În ciuda entuziasmului unor comentatori din presa mioritică, țara noastră a jucat din nou un rol ingrat, nu tocmai onorant, de ”teacher’s pet”, de personaj folosit în reglarea unor conturi politice majore, ale altora. Iar președintele Iohannis pare chiar încîntat de situație, deși s-ar putea ca zîmbetul să-i dispară curînd de pe față, în lumina unor întrevederi cu Merkel și Macron care, am paria, se vor derula într-o atmosferă mult mai glacială decît cea de la Washington.

Imagini pentru IOHANNIS,MERKEL,MACRON,POZE

Summitul NATO și mai apoi întâlnirea G7 de la Taormina au arătat că Trump vrea o lumea schimbată și nu doar a spus asta ci a și început să schimbe lucrurile. Germania și Franța, liderii UE și cei care doresc păstrarea status-quo-ului, au contrat puternic propunerile președintelui american.

Poziția Angelei Merkel în legătură cu SUA și Marea Britanie (Europa trebuie să-și ia destinul în popriile mâini) este ceva unic în relațiile transaltlantice. A mai fost un moment asemănător în 2003, dar abordarea a fost mult mai soft din partea europeanilor. Atunci, cancelarul german Gerhard Schroeder și președintele francez Jacques Chirac au îndrăznit,  cu multe menajamente, să îl înfrunte pe liderul american în cazul intervenției din Irak.

Conflictul ascuns dintre Germania și SUA continuă de la începutul anilor 2000. Atunci, Germania nu s-a implicat deloc în Irak, iar în Afganistan a desfășurat o forță relativ mică, cu restricții în privința operațiunilor de luptă.

Disputa a continuat pe tărâm economic. Departamentul de Justiţie din SUA a decis să amendeze cea mai mare bancă din Germania, Deutsche Bank, cu 14 miliarde de dolari, o sumă suspect de asemănătoare cu amenda dată de Comisia Europeană companiei americane Apple. Apoi a urmat scandalul Volkswagen, moartea TTIP și cel mai recent episod, ieșirea Statelor Unite din Tratatul de la Paris privind schimbările climatice.

După războiul diplomatic și cel economic, urmează cel militar, chiar dacă nu în cel mai propriu sens al cuvântului. SUA și UE trebuie să-și delimiteze zonele de influență în Europa. Trump este liderul de facto al NATO, iar Germania controlează Uniunea Europeană și propune proiectul ”Armatei europene”.

Germania are alături Franța după victoria lui Macron, Olanda și mai ales pe democrații din Statele Unite, care fac orice pentru a șubrezi poziția lui Trump, atât intern cât și extern.

În schimb, Trump beneficiază de forța administrației prezidențiale, de acorduri ferme cu Polonia și Ungaria, statele baltice și Marea Britanie.

Cum se poziționează România?

Proiectul armatei europene este unul vechi, care nicioadată nu a avut sens în interiorul NATO. Totuși, după ultimele disensiuni, Germania a demarat ceea ce poate fi numit un proiect pilot. Astfel, la armata germană se vor alătura detașamente din Cehia, Olanda și România. Aceste informații au fost prezentate săptămâna trecută de Foreign Policy.

Da, se pare că România este parte din acest proiect fără ca cineva să fi ridicat problema la București. Afinitățile președintelui Iohannis sunt clare, este evident că are o relație specială cu Merkel și Germania, dar plasarea României în proiectul ”Armata europeană” este unul deosebit de periculos.

A fost Klaus Iohannis primit cu maximă căldură de Donald Trump?
Greu de spus.
Mai degrabă nu, dacă am compara referirile din discursul său la președintele nostru cu cele, spre exemplu, din discursul lui Jimmy Carter la adresa lui Ceaușescu, în 1978.

”Dle.președinte Iohannis, vă mulțumesc că vă aflați aici. E o onoare să întîmpin la Casa Albă un așa bun prieten al Americii. Vreau să recunosc președintelui Iohannis rolul avut în decizia României de a crește bugetul pentru apărare de la 1,4% la peste 2% din PIB. Dle.președinte, vreau să aplaud curajul dvs. și eforturile curajoase de a lupta contra corupției și a apăra supremația legii”.

Cum spuneam, cam sărace firtiseli…

Iată ce spunea Carter la primirea dictatorului feroce Ceaușescu, în 12 aprilie 1978:

”În această dimineață, poporul american e onorat să aibă ca oaspete un mare lider al unei mari țări. Președintele Ceaușescu vine aici din România împreună cu soția sa, Elena, și e o mare plăcere pentru mine, personal și pentru țara mea să vă ureze bun venit(…)
Este, de asemenea, un deosebit privilegiu șansa de a avea consultări cu un lider național și internațional precum oaspetele nostru. Influența lui ca lider al României în politica internațională este excepțională. Grație puternicelor angajamente ale președintelui său și independenței cetățenilor săi, România a fost capabilă să servească drept punte între națiuni aflate în mari divergențe de interese și între lideri care au avut dificultăți circumstanțiale în a negocia în mod direct unii cu alții”.

Urmau referiri punctuale la rolul avut de Ceaușescu în negocierea vizitei președintelui egiptean sadat în Israel etc.
Discursul se încheia în aceeași notă călduroasă:
”Dle.președinte, doamnă Ceaușescu, în numele poporului american, vreau să-mi exprim onoarea de a vă avea aici și să vă urez cel mai călduros bun venit în Statele Unite. Vă mulțumesc foarte mult!”

Era Ceaușescu așa prețuit de Carter și de americani?
Nici pomeneală. Dar vorbele frumoase nu costă nimic.
Iohannis a fost lăudat pentru lupta contra corupției, Ceaușescu pentru cea contra înarmării. Și asta, de către liderii țării-fanion al înarmării!!.
Întotdeauna se găsește cîte un motiv de laudă, la o adică…

În paralel cu primirea călduroasă făcută de Carter, CIA întocmea de zor, în acea perioadă, rapoarte în care estima cam cît mai rezistă la putere regimul dictatorului odios Ceaușescu, după cum știm azi din documentele desecretizate de americani în ultimii ani.

La fel vorbiseră anterior, la întîlnirile cu Ceaușescu, și Gerald Ford ori Richard Nixon.

Trump a fost mult mai rece și mai rezervat cu Iohannis, poate și grație stilului său personal.
Nu l-a numit pe Iohannis ”prietenul meu”, cum a făcut-o, în același discurs, la adresa regelui saudit.

Exprimarea sa fără înflorituri a lăsat să se vadă foarte bine, însă, miza întîlnirii, prima cu un lider din UE pe tărîm american.
Pe scurt, România trebuie să marcheze bani frumoși în buzunarele americane. Miliarde de dolari, pentru dotarea cu armament Made in USA.
Iar România, prin Iohannis, s-a declarat total de acord.

În același timp, Trump a folosit ocazia pentru a lansa o teorie incendiară: aceea că statele membre NATO ar cam trebui să plătească și restanțele din urmă.
Nicio opoziție din partea lui Iohannis. Iar cine tace, consimte.

În fine, liderul american a vorbit suspect de mult, în conferința comună de presă, despre Qatar.
E semn că în Orientul Mijlociu urmează să se întîmple lucruri fierbinți, în viitorul foarte apropiat.

”Cerem Qatarului și altor state din regiune să facă mai mult (contra terorismului n.n.), și asta repede” e o frază-cheie a discursului trumpist.

Și, legat de acest aspect, e greu să nu te treacă fiori pe șira spinării din cauza unor analogii inevitabile.
La finele anilor 90, președintele SUA Bill Clinton a fost acuzat că a declanșat bombardarea fostei Iugoslavii doar pentru a abate atenția de la mega-scandalul Lewinski, care a fost la un pas să ducă la demiterea sa din funcție.

”When Clinton lied, Yugoslavia died!”, cam așa sunau titlurile din presa mondială a vremii.

Donald Trump se află azi într-o situație încă mai serioasă, pentru că acuzațiile de accedere la putere cu sprijinul Moscovei sunt infinit mai severe decît cele de adulter.

Nici nu e de mirare că jurnaliștii americani l-au ignorat pe Iohannis și l-au atacat în haită pe Trump pe tema audierii lui James Comey, ex-șeful FBI.

Dacă vrea să fie convingător în problema finanțării NATO și să abată atenția de la scandalul alegerii sale, Trump chiar are nevoie de un conflict militar care să privească și SUA și UE.

Iar referirile sale la felul în care România se implică în asemenea conflicte cu trupe nu lasă loc de comentarii legate de rolul pe care ar urma să-l avem în cazul extinderii focarului din Qatar.

Să mai notăm, în treacăt, că liderul american nu ne-a promis nici vize, nici investiții noi, a pomenit doar, en-passant, despre afacerile deja în derulare și a recunoscut că nici nu s-a discutat despre vize.

Măcar a fost sincer.

A aștepta promisiuni de investiții americane în România din partea unui lider al cărui leit-motiv e exact contrariul, ”americanii să investească în America”, e de-a dreptul candoare.
Dar, despre ce vorbim aici, că doar Iohannis însuși a comentat – rîsul curcilor -, despre nevoia creșterii afacerilor, nu ale americanilor în România, ci ale românilor în SUA: ”Vedeți dvs, dle.președinte Trump, tot mai mulți oameni vin din România în SUA. Unii ca turiști, alții ca să facă afaceri, iar cei care vin pentru afaceri trebuie încurajați”.

Cît despre vize, să fim serioși…

Una peste alta, nu se poate spune că această vizită aduce ceva bun pentru România, cel puțin pe termen scurt și mediu.
Desigur, e corectă teza potrivit căreia statele membre NATO trebuie să se achite de obligațiile financiare față de alianță. Și România trebuie să o facă, la rîndul ei.

Rămînem, însă, cu un ușor gust amar la gîndul că, din nou, ca de atîtea ori în istorie, România a fost folosită fix ca un material didactic pentru a da semnale altora, mai mari și mai puternici.
Și i-a plăcut teribil să fie folosită în acest fel.
Prin Iohannis, liderul american a forțat crearea unei breșe în frontul european, mai ales pe linia Germania-Franța, state profund reticente la ideile trumpiste și care mîrîie tot mai nervos spre Casa Albă.

La fel cum, prin Ceaușescu, Vestul încerca să șubrezească frontul comunist.

Iohannis a avut momentul său de glorie – și nu poate fi criticat, omenește vorbind, pentru savurarea lui – dar nota de plată ar putea veni rapid.
Anunțul, aproape imediat după conferință, al întrevederilor în perioada următoare cu Merkel și Macron sună, mai curînd, a convocare iritată în fața șefilor europeni pentru a da socoteală de dulcegăriile cu Trump și de angajamentele de acolo care implică, pe cale de consecință, și alte state din NATO.

Cum se va întoarce al nostru președinte de la asemenea discuții e greu de profețit acum, dar sigur e că nu prea vesel.

Dacă se menține pe trendul făgăduielilor către SUA, riscă să-și pună în cap uniunea din care facem parte. Dacă o dă la întors, în stil balcanic, se enervează americanii.
Oricum ar fi, România iese prost.

Și două observații mărunte, de final.
Una, aceea că nici chiar năbădăiosul și agresivul Trump nu a îndrăznit să ceară ziariștilor americani, la conferință, să renunțe la întrebările incomode în afara temei, despre audierea lui Comey.

E cazul să ne amintim cum procedau Iohannis și, mai ales, Băsescu în asemenea situații?

A doua e că devine limpede, în asemenea situații, refuzul straniu al președintelui nostru de a numi un director politic la SIE. Pe acest fundal, la întîlnirea cu directorul CIA s-a creat loc în schemă pentru directorul SRI, Eduard Hellvig, deși serviciul omolog CIA este SIE. Dar, probabil așa se întîmplă cînd președinții sunt numiți în funcții de anumite servicii: invariabil trebuie să vină și recompensele.

PRELUARE INPOLITICS.RO

Reclame

DOCUMENT EXPLOZIV:SEMNATURA LICHELEI CTP,PE PROTOCOLUL CARE A DISTRUS PRESA SCRISA DIN ROMANIA!

11 iun.

Deputatul PMP Robert Turcescu publică în premieră, duminică, un „celebru” protocol încheiat între Clubul Român de Presa, sub conducerea lui Cristian Tudor Popescu, și firma lui Hassan Awdi, „groparul Rodipet”, în anul 2003.

Imagini pentru CRISTIAN TUDOR POPESCU ,POZE

Imagini pentru CRISTIAN TUDOR POPESCU ,POZE

„Documentul pe care-l public azi a contribuit decisiv si in mod nefast la disparitia presei tiparite din Romania, asa cum a fost ea inainte ca Rodipet sa incapa pe mina lui Hassan Awdi. Pentru ca, asa cum veti putea citi si vedea mai jos, sub semnatura lui Cristian Tudor Popescu si a colegilor lui din „marele” Consiliu de Onoarea al CRP, s-a ales praful de cea mai mare retea de distributie a presei din Romania, defuncta Rodipet. CTP si amicii lui din CRP au dus Rodipet la groapa. De ce au facut-o? Ce intelegere au avut cu Nastase si cu Awdi? M-as putea lansa in niste speculatii, dar zau ca mi-e o sila teribila! Cert este ca in documentul de mai jos veti putea vedea cum se angaja CTP sub semnatura sa-l ajute pe Hassan Awdi, groparul Rodipet, sa ia cit mai multe chioscuri in concesiune pe 49 de ani si multe alte chestii care mie imi suna un pic a trafic de influenta. (…) Cit despre CTP, acum ca e ceva mai liber si nu mai are atita treaba la ziar, poate se indura si explica frumos si calm cum si in ce conditii, de ce si pentru ce, a batut el palma cu Hassan Awdi si cu Adrian Nastase in afacerea Rodipet. Pentru ca fara protocolul semnat de Popescu via CRP, privatizarea mizerabila a celei mai mari retele de distributie a presei din Romania n-ar fi fost posibila. Domnu’ Popescu, aveti legatura!”, scrie Robert Turcescu, pe blogul personal.

content-image

content-image

CELE 12 CORPORATII CARE CONTROLEAZA MASS-MEDIA DIN ROMANIA!

11 iun.

După ce am prezentat Cele 6 megacorporații care controlează mass-media din America, ne-am gândit să extindem documentarea „fenomenului” în mai multe țări, dar până să ajungem pe plaiuri mai „exotice”, să vedem partea care ne interesează cel mai mult: Cele 12 corporații care controlează mass-media din România! Ca să vezi, la noi este mai multe decât la ei, fiindcă noi este mai șmecheri.

Special Arad vă prezintă cele mai puternice companii mass-media de la noi din țară, care ne țin ocupați ochii și urechile prin televizor, radio, print și internet.

Primele două sunt cele despre care putem povesti cel mai mult… și știm cu toții foarte bine despre care două mari companii vorbim:

MediaPro

Imperiul media al lui Sârbu este de departe cea mai mare și variată companie media din România, însă societatea începe să se fragmenteze în ultima vreme. Nu fiindcă se duce dracu’, ci se cam vinde pe bucăți. Dar, înainte să intrăm în „pâine”, puțin istoric:

În septembrie 1990, Adrian Sârbu a creat brandul MediaPRO. În anul 1991, pe o piață monopolizată de Rompres, agenție de presă controlată de stat, MediaPRO a lansat Mediafax, prima agenție de presă independentă din România. În anul 1993, MediaPRO a lansat PRO FM, primul post de radio comercial din România. La data de 1 decembrie 1995 avea loc lansarea postului de televiziune PRO TV. În anul 1996, s-a lansat PRO TV Magazin, primul pilon important al companiei de publishing Publimedia. ProTV și ProFM aveau să devină adevărate „fabrici” de vedete, pioneri în entertainmentul românesc, ajungând să influențeze o generație întreagă, denumită generic, la sfârșitul anilor ’90, „Generația PRO”. Pe 15 martie 1998 Media Pro a cumpărat Studioul Buftea de la Fondul Proprietății de Stat, pentru suma de 107,8 miliarde lei vechi, luând astfel naștere MediaPro Studios și MediaPro Pictures.

MediaPro este singurul gigant din România care, asemănător megacorporațiilor americane, are și o casă de producție cinematografică (MediaPro Pictures), o casă de discuri (MediaPro Music), un studio de filmări (MediaPro Studios), o firmă de distribuții video (ProVideo), câteva cinematografe (Cinema Pro și Hollywood Multiplex), plus o companie de comunicații, oferind servicii de telefonie fixă și internet (MediaSat), acesta din urmă fiind deținută în mod egal cu firma ComputerLand. Apropo de acțiuni, este știut faptul că Sârbu a vândut, în 2009, companiei americane Central European Media Enterprises (CME) un procent de 95% din compania MediaPro Entertainment (ce include Media Pro Pictures, Media Pro Studios, Media Pro Distribution, Pro Video, Media Pro Music & Entertainment, Cinema Pro și Hollywood Multiplex și televiziunile ProTV, ProTV Internațional, Pro Cinema, Acasă TV, Acasă Gold, Sport.ro, respectiv MTV România).

În luna iulie 2009, Adrian Sârbu a devenit CEO al companiei, după ce în ianuarie 2009 preluase funcția de președinte al companiei, devenind astfel primul român care ocupă cea mai înaltă poziție executivă într-o companie multinațională. Tot în iulie 2009, CME a cumpărat integral de la Adrian Sârbu divizia MediaPro Entertainment din grupul Media Pro, adică afacerile de producție TV și de cinema. Tranzacția a fost estimată la 97,6 milioane dolari. În ianuarie 2010, CME a încheiat un acord de vânzare a operațiunilor din Ucraina, respectiv Studio 1+1 și televiziunile Kino, către Harley Trading Limited, companie deținută de Igor Kolomoisky, pentru 300 milioane de dolari. În ianuarie 2010, CME a preluat agenția de știri Mediafax Cehia, deținută de Adrian Sârbu, pentru suma simbolică de 1 euro.

Așadar, cel mai mare jucător pe piața media românească este, de fapt, compania din Bermude CME, dar prezența lui Adrian Sârbu la vârful companiei face ca imperiul media creat de el să fie, în continuare, într-un fel sau altul, tot în curtea lui.

Încă tot e al lui, de altfel, MediaPro Management, din care fac parte următoarele subdivizii:
• Publimedia – divizia de publishing, care deține publicațiile Ziarul Financiar, Business Magazin, Gândul și altele
• CoPrint – tipografii
• Mediafax – agenție de știri
• Apropo Media (fostă Media Pro Interactive) – regie online
• Indoor Media (publicitate indoor)
• MediaSat – furnizor de servicii de comunicații destinate segmentului business

Câteva informații suplimentare:

Din 1999 până în septembrie 2007, MediaPro a deținut și edițiile românești ale revistelor Playboy și Maxim, alături de compania PBR Publishing (parte a grupului elen Attica Media).

PubliMedia avea și ziarele locale Clujeanul, Hunedoreanul, Bihoreanul, Sibianul, Bănățeanul și Ieșeanul, însă după scurt timp, acestea au trecut pe online, apoi s-au integrat în portalul Gandul.info.

ProSport a fost cumpărat de Ringier între anii 2003 – 2008, după care a fost reachiziționat de MediaPro. Din noiembrie 2013, s-a renunțat la tipărirea ziarului, trecând exclusiv pe online, asta după ce o altă publicație marca MediaPro, Gândul, a trecut pe varianta exclusiv electronică, în 2011.

În aprilie 2012, Mediafax Group România a preluat licențele GQ și Glamour de la Condé Nast International.

ProTV Magazin s-a desființat în octombrie 2013, după 16 ani de existență.

Celebrul joc online de cultură generală ConQuiztador.ro era, de asemenea, parte a MediaPro, dar astăzi nu mai există (este redirecționat spre un alt link).

Anul acesta s-a vehiculat în presă că Sârbu ar fi de acord să vândă ProFM-ul și Mediafax, cel mai interesat pentru achiziționarea lor fiind deputatul PSD Sebastian Ghiță, patronul România TV. Până în acest moment, însă, nu s-a concretizat nicio tranzacție. Ultimele informații creditează compania RCS-RDS ca având cele mai mari șanse de a prelua pachetul de radio din curtea PRO.

branduri mediapro

Revenind la MediaPro ca un tot, deci brandurile deținute de CME laolaltă cu brandurile de sub MediaPro Management – ambele conduse de Sârbu (deocamdată), acestea înglobează următoarele:

CME (divizia MediaPro Entertainment): MediaPro Pictures, MediaPro Music, Pro Video, MediaPro Distribution, MediaPro Studios, PRO TV, Pro TV Internațional, Pro TV Chișinău, Pro Cinema, Acasă TV, Acasă Gold, Acasă în Moldova, Sport.ro, MTV România
MediaPro Management: radiourile ProFM, Music FM, Dance FM, ziarele/revistele Ziarul Financiar, Business Magazin, Men’s Health, GQ, Glamour, Ce se întâmplă doctore?, The ONE, ProMotor, site-urile Mediafax, Gândul (din 2011 doar online) Acasă magazin (din 2008 doar online), ProSport (din 2013 doar online), Apropo.ro, inCont, Yoda.ro, Go4it!, Voyo, ProTV Plus, Tare.ro, Perfecte.ro, DeBarbati, Foodstory, AutoPro.ro, Liga2.ro, Sportlaminut.ro, okidoki.ro, muvix.ro, sexgen.ro, bule.ro, Seiful.apropo.ro.

Intact Media Group

Intact Media Group este cunoscutul trust media deținut de familia politicianului și omului de afaceri Dan Voiculescu. Intact este unul din cele mai puternice trusturi media din România și are un capital integral românesc. Trustul media Intact Media Group a luat ființă, juridic vorbind, în anul 2009, înlocuind practic conceptul ce fusese până atunci trustul Intact.

Grupul Intact deține, din anul 2005, compania Media Sport Group, partenerul BBC pentru România, Bulgaria și fosta Iugoslavie, care deține patru reviste („Top Gear”, „Good Food” și „Science Focus”).

Din grupul Intact Media fac parte, așadar, următoarele entități media: televiziunile Antena 1, Antena Stars (fosta Antena 2), Antena 3, EuforiaTV, ZU TV, Antena Internațional, ziarele Jurnalul National, Gazeta Sporturilor, revistele TopGear, Felicia, GoodFood, GoodHomes, ScienceFocus, radiourile Radio ZU și Romantic FM, site-urile videonews.ro, vdtonline.ro, revistafelicia.ro, goodfood.ro, respectiv alte societăți precum Tipografia Intact, Intact Media Academy, Intact Production, Open Media Network, Euroexpo Trade Fairs, LogiCons, Seed Consultants, Intact Images.

intact media grup

Istoric:

1991 – Omul de afaceri Dan Voiculescu investește într-o tipografie: Tipografia Intact.

1993 – Dan Voiculescu investește în prima televiziune comercială din România. Noua televiziunea se numește Antena 1 și difuzează pentru început filme și știri. Tot în același an, este lansat cotidianul de informație Jurnalul Național, într-un format de 32 de pagini.

1994 – Radio Romantic debutează cu un format “gold hits” neîntrerupt de publicitate. Intact Production preia pentru început producția show-urilor Antena1. Expansiunea teritorială demarează prin lansarea primului studio local, Antena1 Pitești.

1998 – În septembrie Antena 1 se relansează cu un nou pachet grafic ID creat de compania Pittard Sullivan și o noua grilă de programe, fiind primul post TV din România cu nouă ore de transmisii în direct pe zi.

1999 – În iulie Antena1 obține drepturile exclusive de transmisie a Campionatului Național de Fotbal, fiind primul post TV privat din România care reușește acest lucru, precum și singurul care transmite în direct patru meciuri de fotbal pe etapă.

2000 – Gazeta Sporturilor se alătură brandurilor Intact.

2005 – Fondatorul Grupului Media Intact, Dan Voiculescu, se retrage din afaceri, dedicându-se vieții politice și cedând întreaga sa avere celor două fiice ale sale, Camelia și Corina. Este anul care marchează o dezvoltare focusată pe nișe, printr-o serie de lansări în sferele financiară – revista Saptămâna Financiară și știri – postul tv Antena3. Compania Media Sport Group, deținătoarea primei reviste de 4×4 din România, 4WD, intră sub umbrela Intact și obține licențele BBC pentru două reviste cu renume, Top Gear și Good Food.

2006 – Se lansează noi branduri: Euforia, post tv de lifestyle dedicat publicului feminin, Antena Internațional, televiziune care se adresează comunităților de români din diaspora, Felicia, revista săptămânala de well-being și Good Homes, revista de food & deco, o noua licență BBC. Se lansează Open Media Networks, firmă care proiectează și integrează soluții și servicii interactive de advertising, IT și multimedia.

2007 – Lansarea unei televiziuni axate pe talk-show-uri – Antena 2. Se creeaza rețeauă de săptămânale locale Ghimpele.

2008 – Divizia print a grupului se consolidează prin două noi titluri: cotidianul Financiarul, care a trecut printr-un process de rebranding în 2011, devenind Fin.ro (Financial Intelligence News) și revista lunară de lifestyle Confidențial. Urmare a câștigării drepturilor de televizare a meciurilor din Liga 1 de Fotbal de către consorțiul format din Antena1 și RCS se lansează televiziunea de sport GSP TV, care difuzează meciuri din campionatul intern. Tot în acest an debutează postul de radio ZU.

2009 – Intact Media Group are o creștere de 120% în radio. Radio Zu lansează șapte noi stații locale. Jurnalul Național demarează o serie de inițiative: Biblioteca pentru toți și Mișcarea de rezistență.

2010 – Societățile care dețin brandurile Antena1, Antena2 și Euforia se consolidează operațional pe o platformă comună, Antena Group. Fundația Mereu Aproape organizează campania socială „Apa trece, România ramâne”, pe parcursul căreia s-au strâns 1.250.000 euro în bani și materiale de construcții, facilitând astfel construcția a 75 de case în zonele afectate de inundații.

2011 – Intact Media Group introduce QR code-urile pe TV. Gazeta Sporturilor lansează o comunitate online pentru iubitorii de fotbal.O noua licență BBC se adaugă portofoliului de print, prin BBC Focus. În septembrie a avut loc lansarea revistei The Industry. Această este adresată profesioniștilor și entuziaștilor industriei media și urmărește îndeaproape mișcările strategice, achizițiile importante, cifrele relevante, echipele, leaderii, evenimentele și informația esențială din această zonă. Titlurile din print precum Jurnalul National, Fin.ro Magazin, Felicia si Saptămâna Financiară sunt integrate sub umbrela Intact Publishing. Cu ocazia împlinirii a douăzeci de ani de activitate, Intact Media Group a lansat proiectul Primii20.ro.

2014 – Dan Voiculescu este condamnat la 10 ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani, însă „imperiul” merge mai departe via famiglia. Pe licența pierdută de GSP TV, se lansează postul ZU TV, pe 3 aprilie 2014.

Realitatea Media

Realitatea Media este urmașul grupului media Realitatea-Cațavencu, fondat în mai 2006 de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu când, lângă Realitatea TV, mai cumpărase drepturile editării revistei Academia Cațavencu. În 2011 însă, publicația a intrat în insolvență, brandul a fost cumpărat de Dan Grigore Adamescu, prin împuterniciți, și aparține astăzi editorului România liberă, iar Vântu a ajuns în pușcărie. Proprietarul actual al trustului Realitatea Media este Elan Schwartzenberg.

Grupul deține actualmente posturile Realitatea TV, The Money Channel și Film Cafe (fostul Romantica), precum și posturile de radio Realitatea FMRadio Guerrilla (din 2013 doar online, după ce CNA i-a retras licența) și Gold FM (fostul Radio Total). Trustul mai deține revista economică săptamânală Money Express, site-urile IQads, realitatea.net, ProvinciaNews, VoxPublica și Pandora’s.

realitatea media

În vremurile lui de „glorie”, grupul deținuse și posturile tv Telesport, CineStar, CineStar Comedy, CineStar Action, posturile de televiziune și radio Publika TV și Publika FM din Moldova, săptămânalul de satiră Academia Cațavencu, revistele Business Standard, Idei în Dialog, Tabu, 24-FUN, Superbebe, Psihologia azi, Bilanț, J’Adore, Bucătăria pentru toți, Aventuri la Pescuit, respectiv cotidianul „Cotidianul” și, nu în ultimul rând, o agenție de știri, NewsIn.

Istoric:

Compania Realitatea a fost înființată în anul 2001 de omul de afaceri Silviu Prigoană. În noiembrie 2003, Prigoană a vândut compania, cu doar 10 milioane lei vechi către compania offshore Bluelink Comunicazione Ltd și un afacerist român, Radu Mihai Mărgineanu, care și-a cedat apoi partea către Global Video Media, firmă a gigantului Petromservice, cu peste 5,5 milioane de dolari.

Odată cu preluarea trustului de către Sorin Ovidiu Vântu, la data de 1 mai 2006, Realitatea Media a lansat postul de televiziune de afaceri The Money Channel.

La data de 30 mai 2006, grupul Realitatea Media a preluat trustul de presă Academia Cațavencu, formând grupul Realitatea-Cațavencu.

În iunie 2006, grupul a preluat compania de publicitate indoor Monopoly Media. În iulie 2006, grupul Realitatea-Cațavencu a lansat agenția de știri NewsIn.

Între 2007 – 2008, grupul Realitatea-Cațavencu a deținut revista Psihologia Azi.

În ianuarie 2007, grupul a preluat revista economică Bilanț, revista de shopping J’Adore, Psihologia Azi, și publicația online dedicată industriei media IQads. În aprilie 2007, a fost lansată revista financiară Money Express, iar în mai 2007 a fost lansat cotidianul de afaceri Business Standard, care și-a încetat apariția tipărită la 1 ianuarie 2010.

La data de 1 noiembrie 2007 a fost lansat postul de radio Realitatea FM, cu emisie în București, Sibiu, Cluj-Napoca, Sulina și Focșani. A fost relansat la data de 20 octombrie 2008, devenind primul radio de tip news & talk din România și având sloganul „Știe ce spune”.

Începând cu martie 2008, grupul Realitatea-Cațavencu a lansat stațiile locale Realitatea TV în orașele Cluj (martie 2008), Brașov (mai 2008), Sibiu și Târgu-Mureș (septembrie 2008), Timișoara (octombrie 2008), Focșani și Alba-Iulia (noiembrie 2008), Bistrița (februarie 2009) și Bacău (mai 2009).

În martie 2008, grupul a cumpărat televiziunea Telesport. La data de 19 decembrie 2008, grupul Realitatea-Cațavencu a lansat posturile de televiziune CineStar, ComedyStar și ActionStar. În noiembrie 2008, grupul a lansat F5 X-Media, regie de vânzări online și de servicii cross-media neconvenționale.

În anul 2009, grupul a lansat portalul de divertisment Heyo.ro, portalul de marketing Smark.ro și platforma dedicată întreprinderilor mici și mijlocii Antreprenor.net.

În ianuarie 2010, Realitatea-Cațavencu a vândut revistele 24-FUN, Tabu, Superbebe, Bucătăria pentru toți și Aventuri la Pescuit.

Pe 21 iunie 2012, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat definitiv de judecătorii Curții de Apel București la un an de închisoare în dosarul în care a fost acuzat de șantaj de partenerul său de afaceri, Sebastian Ghiță. Peste doi ani, pe 14 iulie 2014, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat de Tribunalul București la 6 ani și 2 luni de închisoare cu executare în dosarul Petromservice, sentința nefiind definitivă.

Adevărul Holding

Adevărul Holding a fost înființat în anul 2006 de omul de afaceri Dinu Patriciu. În portofoliul Adevărul Holding se află cotidienele Adevărul, Click!, Click pentru femei, Click Poftă Bună!, Click Sănătate, revistele Dilema Veche, Dilemateca, Historia, Ok!, Forbes, Foreign Policy Romania, catalogul „Adevărul – 500 miliardari” și, până în 2011, cotidianul ucrainean Blik – astăzi doar online. Ziarul ucrainean Blik a fost cumpărat de Adevărul de la grupul elveţian Ringier în 2008, la doi ani după ce titlul a fost lansat. Acesta era varianta din Ucraina a tabloidului Click.

adevarul holding

La data de 5 octombrie 2012, trustul a fost preluat de omul de afaceri Cristian Burci, cel care înființase, vânduse și recumpărase Prima TV, și cel care controlează grupul International Railway Systems (care este și cea mai mare afacere a sa, având o cotă de piață de 3% din producția mondială de vagoane, lider european al sectorului), companiile din industria feroviară Astra Vagoane Arad, Meva Turnu-Severin, Romvag Caracal, compania de transport pe cale ferată Servtrans, precum și compania de trade marketing Cupon Pro.

Adevărul Holding deținuse și ziarele locale „Adevărul de seară” din septembrie 2008 până în 1 iunie 2011, după care s-a renunțat efectiv la ele, deși se bucurau de un succes răsunător. Referitor la Arad, acesta era și ziarul prin care arădenii au fost oarecum deziluzionați, cu intenția de a „trece” la cumpărarea ziarului național „Adevărul” și nu a fostului „Adevărul de Arad” (actualmente Jurnal Arădean), care și-a pierdut denumirea în urma acționării în instanță de către Adevărul Holding a InformMedia (firma austriacă ce deține Jurnal Arădean, ex-Adevărul de Arad).

RCS & RDS

RCS & RDS este astăzi nu doar un operator de servicii de telecomunicații din România (înființat în anul 1994), ci CEL MAI MARE operator de servicii de telecomunicații din România și un jucător important în mass media românească (precum și în afara țării), având posturile tv Digi 24, Digi Sport 1, Digi Sport 2 și Digi Sport 3, Digi Film, Digi Life, Digi World, Digi Animal World, 1 Music Channel și U TV, dintre care câteva sunt prezente și în Ungaria, Slovacia, Serbia, Cehia, Croația și în Moldova.

rcs rds media

Compania bihoreanului Zoltán Teszári, inițial denumită Romanian Cable Sistem (RCS) a cunoscut o dezvoltare rapidă pe piața din România, primii pași concretizându-se prin achiziționarea mai multor rețele de comunicații din țară. Deja în anul 1996 se realizează consolidarea Grupului RCS, iar acesta începe să se extindă tot mai mult prin achiziții.

Arădenii știu, omul de afaceri orădean avea prima tentativă de a deține un post de televiziune tocmai la Arad, în anii ’90, pe vremea când transformase postul tv Intersat în RCS. Acesta însă a fost cumpărat ulterior de S.C. INFOTON S.R.L. și redenumit în Info TV.

RCS & RDS a mai avut o încercare eșuată de a intra pe piața audiovizuală cu un post tv generalist. Pe 10 decembrie 2010, a lansat 10 TV, cu ajutorul jurnalistului Radu Moraru, cunoscut ca și „Nașul”. După un an, televiziunea a dat faliment.

În 2011, compania a investit serios în postul său de știri, Digi 24. Tot atunci, a cumpărat postul local Analog TV din Timișoara, pe care l-a schimbat în Digi 24 Timișoara, pe 25 iunie 2012.

Compania RCS & RDS este prezentă încă din anul 1998 în Ungaria și începand cu anul 1999 în Slovacia, oferind în acest moment servicii de televiziune prin cablu, internet și telefonie fixă. Principalul acționar este Cable Communications Systems din Olanda, cu 94,15%, al cărui acționar majoritar este omul de afaceri Zoltán Teszári.

Ringier

Ringier AG este o companie media din Elveția, înființată în anul 1833. Compania are în total aproape 7.000 angajați în țări precum China, Croația, Cehia, Elveția, Germania, România, Serbia, Slovacia, Ungaria și Vietnam. De asemenea, compania publică 120 ziare și reviste, deține numeroase acțiuni la stații TV/radio, și deține 11 tipografii.

La 1 iulie 2010 companiile Ringier și Axel Springer AG au înființat o nouă companie, Ringier Axel Springer Media AG, ca rezultat al deciziei de fuzionare a operațiunilor pe care cele două grupuri media le dețin în Europa de Est.

În România, Ringier deține tabloidul Libertatea, revistele Unica, Bolero, Super Bravo Girl (în urma fuziunii revistelor Bravo și Bravo Girl, din aprilie 2014), Libertatea pentru femei, Lumea femeilor, TV Mania, TV Satelit. Ringier România mai deține și 25% din postul de televiziune Kanal D. În perioada 2003–2008, Ringier a deținut și cotidianul sportiv ProSport (după care a fost „recuperat” de MediaPro), iar până în februarie 2010, Evenimentul Zilei și Capital, după care le-a vândut  omului de afaceri Bobby Păunescu, care controlase publicațiile Curierul Național, Gazeta de sud, Gazeta de Olt, precum și televiziunea B1TV.

ringier

RussMedia

RussMedia CEE GmbH (inițial Inform Media GmbH – divizia est-europeană a grupului austriac Vorarlberger Medienhaus, ce astăzi face parte integral din portofoliul gigantului Russ Media) este compania care este cel mai aproape de noi, arădeni, fiind cel care a intrat în România dinspre vest prin orașele Bihor, Arad și Timișoara. Trustul deține mai multe activități media în Austria, Ungaria și Ucraina, iar în România are ziarele locale Jurnal Bihorean, Jurnal Arădean, Jurnal de Caraș-Severin, cotidianul în limba maghiară – Bihari Napló, precum și săptămânalul de mică publicitate PubliTim și mai multe portaluri web.

inform media romania

Avea, până în anii 2008-2011, cotidienele și săptămânalele gratuite Arad Expres, Timiș Expres, Cluj Expres și SuperInfo.

În anul 2008, Inform Media a cumpărat rețeaua de site-uri a Mirabilis Media (masini.ro, culinar.ro, portal.ro, recomanda.ro si xcent.ro) precum și roportal.ro.

Compania deține, deci, următoarele site-uri web, pilon pe care mizează, de fapt, cel mai mult:

• portaluri specializate de știri – Aradon.ro, Bihon.ro, Agenda.ro, Caon.ro, Clon.ro, Erdon.ro, Huon.ro, Tion.ro, Aradeni.ro, Bucuresteni.ro, Timisoreni.ro și Roportal.ro
• portal de mică publicitate – publi24.ro
• portal de locuri de muncă – job4hotels.ro
• portal imobiliar – romimo.ro
• vânzări auto, moto & sport – bestauto.ro, masini.ro, bestbike.ro, sport365.ro
• utilaje – mascus.ro
• gastronomie – culinar.ro
• pentru copii, mămici și tătici – utilecopii.ro
• lifestyle, modă și sănătate – mayra.ro și anticonceptionale.ro
• creșterea și îngrijirea animalelor – animalutul.ro

Centrul Național Media

Acest mini-trust media înseamnă mini-imperiul frațiilor Micula, unii dintre cei mai bogați români, proprietarii companiei European Drinks & Foods (Izvorul Minunilor, Frutti Fresh, Adria Cola etc.). Național TV, Favorit TV și Național 24 Plus sunt posturile ce încă se bucură de public în România, dar boom-ul cu care au apărut nu mai are aceeași rezonanță. Tot aici se mai adaugă Național FM și Favorit FM, cotidianul Crișana și publicația online Realitatea Românească.

CNM

B1 TV Channel / Editura Evenimentul si Capital

Deși sunt societăți diferite, au un numitor comun: … PDL, ar zice unii… și n-ar fi departe de adevăr, dar am vrut să spunem la repezeală Bobby Păunescu, cu toate că nu mai este acționar direct la B1, decât la editură. O legătură între Evenimentul Zilei și postul B1 există, totuși, deși e mai complicat de dovedit… juridic. B1 TV este un post de televiziune din România lansat în 2001 ca post generalist și transformat în 2011 într-un canal de știri și publicistică. În 2004, News Corporation din America (ce include posturile FOX) a achiziționat 12,5% din pachetul de acțiuni al postului. În 2010, licența audiovizuală pentru serviciile de programe cu denumirea „B1” a fost preluată de compania SC B1 TV Channel SRL, iar acționariatul B1 TV Channel este format, actualmente, din Sorin Oancea (50%), fost director general al televiziunii de știri Antena 3 și SC News Television (România) SRL (50%).

Editura Evenimentul si Capital deține cotidianul Evenimentul Zilei, săptămânalul Capital, revistele Animal zoo, Doctorul zilei, Star Junior și site-urile acestora, în frunte cu EVZ.ro.

B1 TV Channel Editura Evenimentul si Capital

Medien Holding

România Liberă este un ziar din România fondat în anul 1877. În epoca comunistǎ, cotidianul era cel mai important dupǎ Scînteia. Astăzi este deținut de Medien Holding, prin Dan Grigore Adamescu și familia sa, și mai conține Academia Cațavencu (din 2011), revista Manager Express, respectiv site-urile Bebelu.ro și Casamea.ro.

Medien Holding

Sanoma Hearst România

Sanoma Hearst România (SHR) este o companie media prezentă pe piața din România din anul 1999. Are revistele Cosmopolitan, Femeia, Femeia de azi, Beau Monde, FHM, Marie Claire, National Geographic, Casa și Grădina, Mami, Esquire, Harper’s Bazaar, Story și 12 site-uri de internet: mami.ro, parinti.com, miresici.ro, femeia.ro, cosmopolitan.ro, fhm.ro, casa-gradina.ro, natgeo.ro marieclaire.ro, esquire.ro, story.ro, amsonline.ro.

Sanoma Hearst România

Edipresse AS România

Edipresse AS România este o companie media din România, înființată printr-un parteneriat între grupul Edipresse și Axel Springer AG, cu 60%, respectiv 40% dintre acțiuni. Cele 17 titluri editate de Edipresse sunt: lunarul pentru femei Avantaje (din 1995), ediția românească a revistei Elle (din 1997), revista de celebrități Viva! (din 1999), revista pentru tineret Joy (din 2004) și revista bilunară Auto Bild (din 2008).

Ar mai fi fost de amintit aici și revista Popcorn, doar că aceasta a dispărut de pe piață în 2012.

avantaje

FUNDATIA MILIARDARULUI AMERICAN,EVREU -KHAZAR DE ORIGINE UNGUREASCA,GEORGE SOROS”FUNDATIA PENTRU O SOCIETATE DESCHISA”A DISPAUT „OFICIAL”,NU INAINTE DE A EXECUTA SILIT UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA:SE VA NUMI :FUNDATIA SERENDINNO,CONDUSA DE CATRE CRITICUL DE FILM IRINA MARGARETA NISTOR!

11 iun.

Fundația pentru o Societate Deschisă, cel mai cunoscut ONG deținut de George Soros în România, și-a încheiat activitatea în România, fiind absorbită prin fuziune de un alt ONG.
Imagini pentru SOROS,MARGARETA IRINA NISTOR,POZEImagine similară
Fundația Serendinno, condusă de către criticul de film Irina Margareta Nistor, a preluat fostul ONG al lui Soros, dar și mai mulți oameni-cheie ai FSD, scrie Profit.ro. Fundația Serendinno este fosta Fundație pentru Incluziune și Coeziune Socială, partener al Fundației Soros, înființată în 2010 și care și-a schimbat numele anul trecut.
Președintele Fundației Serendinno este criticul de film Irina Margareta Nistor, iar din Consiliul Director al organizației mai fac parte Ramiro-Constantin Patras (vicepreședinte, IT manager la Colas, fost director de IT la Lukoil și Banca Columna), Gyorgy Bodo (secretar, fost director general adjunct al OTP Bank România, în prezent director comercial la Romservice Telecomunicații și expert evaluator la Comisia Europeană, în cadrul programului de cercetare și inovare Horizon 2020) și Corneliu Trică (director general, totodată asociat și șef al firmei de consultanță Micor Link Services).
Fundația Serendinno se prezintă ca „o mână de oameni, creatori de capital social, cu experiență în societatea civilă, care au realizat proiecte cu un impact social major și au gestionat bugete și resurse semnificative. Oameni care, în 2017, s-au reunit într-o nouă formulă pentru a găsi răspunsuri noi la întrebări vechi ale societății noastre, întrebări legate de încredere și colaborare între actorii cetății”. „Într-o societate din ce în ce mai conectată, a sosit momentul să învățăm cum putem colabora mai bine unii cu alții pentru a ne crește eficiența și impactul atunci când construim CETATEA în care trăim, din multiplele noastre roluri sociale – cetățeni interesați de binele comun, oameni de afaceri, activiști în organizații ne-guvernamentale, academicieni sau literați. Construim un MULTI-HUB de resurse și formare în domeniul COLABORĂRII, pentru cetățeni, organizații și comunități din România”, se afirmă pe site-ul organizației.
În urma preluării prin absorbție a Fundației pentru o Societate Deschisă, fosta Fundație Soros, Fundația Serendinno a preluat de la aceasta și mai multe nume-cheie, care în prezent au calitatea de traineri în cadrul cursurilor oferite de organizație. Aceștia sunt Mircea Vasilescu, președinte al Consiliului Director al Fundației Soros, redactor șef la Dilema și conferențiar la Facultatea de Litere, Claudia Iordache (fost PR și coordonator de proiect la Fundația pentru o Societate Deschisă, în prezent în conducerea Centrului pentru Inovare Publică, organizație care a preluat activitățile de advocacy și politici publice ale Fundației Soros), Annemarie Gasser (coordonatorul Centrului de Formare și Resurse pentru ONG-uri, care a mai colaborat cu colaborat cu Banca Mondială, World Learning Inc., International Christian Charities, Patriarhia Română, Fundația PACT, Misiunea Socială Diaconia Moldova, Caritas Moldova și a creat rețeaua de dezvoltare comunitară în mediul rural RuralNet), Corina Ștefan (manager HR la FSD din 2002 încoace), Gabriel Petrescu (director executiv al FSD din 1997 și administrator al companiei Evos Innovation, controlată de fosta Fundație Soros), Ioana Dragne (expert în resurse umane, cu activitate la Career Path, Capgemini sau Codecs) și arhitectul Lorin Niculae (fost șef al departamentului de housing al FSD, fondator și conducător al Asociației ArhiPera).
Fundația pentru o Societate Deschisă a fost înființată în 1990 și s-a remarcat în domenii precum combaterea discriminării, migrație, date deschise, incluziunea romilor, economie socială și arhitectură socială participativă, după cum se arată pe site-ul oficial.
Numele fundației s-a schimbat în cei 26 de ani de când este prezentă pe plan local, de la Asociația Fundația Soros pentru o Societate Deschisă la Fundația Soros și, în prezent, la Fundația pentru o Societate Deschisă.
Fundația pentru o Societate Deschisă a finanțat proiecte în România în valoare de circa 160 de milioane de dolari în perioada 1990-2014, se mai spune pe site-ul ONG-ului.

Din 1990 și până acum, George Soros a dezvoltat o adevărată rețea de ONG-uri, cu care a acaparat noul concept de „societate civilă”, necunoscut românilor, astfel că a reușit să influențeze, în mod major, deciziile la nivel guvernamental. Pe lângă GDS și Fundația Soros, s-au dezvoltat o puzderie de ONG-uri legate de numele magnatului american.

Iată doar câteva din ONG-urile apărute: „Soros Advising and Placement Center”, „Soros Educational Advising Center” , „Uniunea pentru Reconstructia Romaniei”, „Centrul de Parteneriat pentru Egalitate”, „Centrul pentru Dezvoltare Economica”, Fundatia „Concept” , „Centrul pentru Drepturile Omului – București”,  „Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)”, „Asociația „Pro Democrația”, „Societatea Academică Română” etc, care la rândul lor au „născut” alte ONG-uri.

Oficial, George Soros s-a implicat în România, în ultimele zile ale anului 1989, imediat după căderea regimului Ceaușescu. Unii spun însă, că activitatea magnatului american de origine maghiaro-evreiască, a început cu mult înainte de căderea regimului Ceaușescu.
Imagine similară
Chiar dacă nu a recunoscut niciodată implicarea sa în România de dinainte de 1989, Soros a admis că s-a implicat în alte țări comuniste, sprijinind financiar oponenții regimurilor respective. Având în vedere că Soros a înființat Grupul de Dialog Social chiar în 31 decembrie 1989 și Fundația pentru O Societate Deschisă în primele zile ale lui 1990, este greu de crezut că primii membrii „s-au nimerit” să fie acolo și că „scena” nu fusese pregătită încă de pe vremea regimului Nicolae Ceaușescu.
Ascensiunea lui George Soros a început în anii ’80, atunci când în Statele Unite au apărut o mulțime de ONG-uri cu nume foarte interesante: „National Endowment for Democracy”, „Freedom House”, „National Democratic Institute” sau „Open Society Institute”.
Conform unei anchete jurnalistice, toate acestea au acționat direct și în România, chiar la începutul anilor ’90, beneficiind  de fonduri uriașe, de ordinul a milioanelor de dolari.Toate, însă, sunt legate direct CIA, pe care agenția le-a „privatizat”, George Soros fiind unul din beneficiari. Lovitura era genială: SUA puteau să se implice în alte țări, fără să mai fie acuzată de „amestec în treburile interne ale unui alt stat”, pentru că la mijloc era vorba despre „societatea civilă”.
Revenind la România, Soros a venit personal la București în 1990, prima oprire fiind la sediul Grupului de Dialog Social, acolo unde s-a întreținut cu Silviu Brucan și ceilalți membri fondatori: Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Gabriel Andreescu sau Stelian Tănase.
Dacă nu s-a implicat personal, George Soros a avut reprezentanți direcți în conducerea „societății civile”.  Primul reprezentant direct al lui George Soros în România a fost Sandra Pralong (Sandra Marilyn Andreea Budiș), persoană care, nu întâmplător, a emigrat din România în anii ’70. Andreea Pralong a fost consilierul președintelui Emil Constantinescu.
Din 1990 și până acum, George Soros a dezvoltat o adevărată rețea de ONG-uri, cu care a acaparat noul concept de „societate civilă”, necunoscut românilor, astfel că a reușit să influențeze, în mod major, deciziile la nivel guvernamental. Pe lângă GDS și Fundația Soros, s-au dezvoltat o puzderie de ONG-uri legate de numele magnatului american.
Enumerăm doar câteva din ONG-urile apărute după 1990: „Soros Advising and Placement Center”, „Soros Educational Advising Center” , „Uniunea pentru Reconstructia Romaniei”, „Centrul de Parteneriat pentru Egalitate”, „Centrul pentru Dezvoltare Economica”, Fundatia „Concept” , „Centrul pentru Drepturile Omului – București”,  „Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)”, „Asociația „Pro Democrația”, „Societatea Academică Română” etc, care la rândul lor au „născut” alte ONG-uri.
Printre membrii acestor organizatii găsim foști miniștri, consilieri ai președinților României, directori de instituții ale statului, jurnaliști influenți. De remarcat este că trei din cei patru președinți ai României au sau au avut consilieri oameni din cercul lui Soros.
Lista completă a beneficiarilor burselor Soros nu a fost niciodată făcută publică. O listă a fost avansată de ziarul Ziua, aici.
Iată o listă cu o parte din foștii sau actuali membri ai Grupului de Dialog Social, ai Fundației pentru O Societate Deschisă sau ai altor ONG-uri afiliate Open Society Romania Network. Datele prezentate pe noi pot fi verificate și sunt publice.
  • Sandra Pralong – fost consilier al președintelui Emil Constantinescu
  • Alexandru Lăzescu – fost director al TVR
  • Andrei Pippidi – istoric, membru în Comisia care a elaborat Raportul Tismăneanu și Raportul Elie Wiesel privind participarea României la Holocaust
  • Vladimir Tismăneanu – politolog,președinte al Comisiei Prezidentiale de Analiză a Dictaturii Comuniste din România
  • Andrei Pleșu – scriitor, Ministru al Culturii(28 decembrie 1989 – 16 octombrie 1991), Ministru de Externe (29 decembrie 1997 – 22 decembrie 1999), membru al CNSAS(2000 – 2004), consilier al președintelui Traian Băsescu ( decembrie 2004 – mai 2005)
  • Catrinel Pleșu – fost  director, Centrul Național al Cărții, din cadrul ICR (2009 – 2012)
  • Mihai Șora – filosof, Ministrul Educației  (decembrie 1989 – 28 iunie 1990)
  • Renate Weber –  consilier al președintelui Traian Băsescu, (2004 – 2005) europarlamentar PNL.
  • Liviu Antonesei – scriitor, jurnalist
  • Alin Teodorescu – sociolog, primul președinte al GDS, consilier al premierului Adrian Năstase, Ministru cancelar, șeful Cancelariei Primului Ministru Adrian Năstase, fondator IMAS
  • Andrei Marga – filosof, Ministru al Educației (1997 – 2000), Ministru de Externe (mai 2012 – august 2012), președinte al ICR (septembrie 2012 – iunie 2013)
  • HR Patapievici – filosof, membru al CNSAS (2000 – 2004), președinte al ICR (2005 – 2012)
  • Mircea Mihaieș – critic literar, eseist, fost vice-președinte al ICR( 2005-2012)
  • Mihai-Răzvan Ungureanu – consilier al Președintelui Iohannis, fost ministru de externe (2004 – 2007), șed al SIE (2007 – 2012), premier al ROmâniei (februarie 2012 – mai 2012)
  • Cristian Pârvulescu – politolog, președintele Asociației „Pro Democrația”
  • Victor Rebengiuc – actor
  • Sabina Fati – jurnalist România Liberă, revista 22
  • Andrei Oișteanu – etnolog, antropolog, membru în Comitetul educațional al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”
  • Andreea Pora – jurnalist
  • Teodor Baconschi – teolog, fost ministru de Externe, decembrie 2009 – ianuarie 2012, ambasador al României la Vatican, în Portugalia, San Marino. Secretar de stat în MAE(2005-2006), Consilier al Președintelui Traian Băsescu (2006 – 2007)
  • Monica Macovei – europarlamentar, fost Ministru al Justiției(2004 -2007), fost candidat la președinția României
  • Alina Mungiu – politolog, șef al Știrilor TVR (1997 – 1998), a fondat Societatea Academică din România, profesoară la SNSPA
  • Stelian Tănase – scriitor, președinte-director general al TVR, fost director al Realitatea TV
  • Laura Ștefan – membră a ONG-ului „Expert Forum”, director în Ministerul Justiției( 2005-2007),  a fost declarată expert – anticorupție de către Ambasada SUA
  • Adrian Cioroianu – istoric, decan al Facultății de Istorie a Universității București, a fost unul din susținătorii introducerii Manualelor alternative, inițiativă a Fundației Soros. Fost senator, de Timiș, fost europarlamentar, fost ministrul de externe (aprilie 2007 – aprilie 2008)
  • Rodica Culcer – jurnalist, fost referent la Ambasada SUA de la București( 1985 – 1991), fost director al Știrilor TVR
  • Adrian Cioflâncă – cercetător științific, fost membru al CNSAS, coator al Raportului Tismăneanu și al Raportului Elie Wiesel.
  • Stere Gulea – regizor, fost președinte al TVR
  • Gabriel Liiceanu – filosof, director al Editurii Humanitas( fosta Editură Politică)
  • Sorin Ioniță – politolog, fost consultant al Consiliului Europei, Băncii Mondiale și UNDP pe Europa de Est și Balcani; reprezentant al României ȋn Comitetul Economic și Social European (EESC), sectiunile Transport-Energie și Mediu-Agricultură, fost membru în Comisia Prezidențială Pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice
  • Smaranda Enache – președinte al ONG-ului Liga Pro Europa, fost ambasador al României în Finlanda (1998 – 2001)
  • Edward Helvig – șef al SRI, fost director General al Institutului de Studii Sociale, Fost consilier al Ministrului de Interne, C. Dudu Ionescu, Fost consilier al lui Mugur Isărescu, fost deputat de Bihor, fost europarlamentar
    fost Ministru  Dezvoltării Regionale și Turismului în Guvernul Ponta
  • Radu Filipescu –  nepotul fratelui lui Petru Groza, membru fondator al GDS
  • Armand (Armant-Constantin) Goșu – istoric, fost consilier al Ministrului de Externe (2010 – 2012), fost membru al Comisiei Prezidențiale pentru analiza Dictaturii Comuniste în România, fost director al Institului Român pentru Istoria Recentă
  • Dan Perjovschi – desenator, ilustrator
  • Mircea Toma – activist, ActiveWatch.
    Mihail Bumbeș – istoric, co-fondator al ONG-ului Miliția Spirituală, cercetător în cadrul  IICCMER. A obținut, prin Miliția Spirituală, o bursă de 30.000 de dolari de la CEE Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe.
  • Claudiu Crăciun – politolog, lector al Catedrei de Științe Politice și Studii Europene de la SNSPA,  fost expert în cadrul Secretariatului General al Guvernului și Ministerului Educației (2004-2009). Lucrarea sa „The Learning Government Research Project:Assessing Policy Making Reform in Romania” a fost editată sub auspiciile Open Network Society și a Centrului pentru Studii Politice din cadrul Universității Central Europene, ambele înființate de George Soros.

Fundația pentru o Societate Deschisă, fosta Fundație Soros, înființată în 1997 și absorbită anul acesta de Fundația Serendinno, s-a desprins de rețeaua Open Society Foundations creată de George Soros în anul 2014. Începând cu luna ianuarie 2016, în contextul intrării în ultima fază a retragerii Open Society Foundations din România, organizația Centrul pentru Inovare Publică a preluat activitățile de advocacy și politici publice a Fundației. Astfel, dacă în 2012 FSD raporta venituri totale de 27,5 milioane lei, acestea au scăzut ulterior la 14,7 milioane lei în 2013 și 2014, 8,98 milioane lei în 2015 și doar 1,38 milioane lei anul trecut. Ultimul raport public disponibil al Fundației arată că rețeaua lui George Soros a acordat organizației din România fonduri de doar 85.000 dolari în 2015, față de 1,44 milioane dolari în 2014 și 3,17 milioane dolari în 2012. În 2015, Fundația Soros a avut în buget fonduri UE de circa 1,6 milioane dolari, granturi SEE de 346.100 dolari, plus 12.650 dolari de la Comisia Europeană și 5.775 dolari de la Ambasada Marii Britanii la București. În februarie 2017, publicația NewMoney.ro scria, citând „surse din piață”, că „Fundația pentru o Societate Deschisă a miliardarului de origine maghiară George Soros, care a finanțat proiecte în România în valoare de circa 160 de milioane de dolari în perioada 1990-2014, își închide filiala locală, iar echipa de management din România urmează să creeze un organism filantropic cu totul nou”. De-a lungul timpului, fundația lui Soros a derulat în România și activități economice, înființând companii precum DNT, furnizor de internet, care a fost cumpărat ulterior de Astral (actualul UPC), sau Centrul pentru Dezvoltare Economică, preluat de Good.Bee Credit, acum parte din Erste Bank. De asemenea, a mai derulat un proiect imobiliar și activități de publishing. Domeniile nepatrimoniale în care fundația s-a implicat pe plan local prin proiecte sunt drepturile omului și combatarea discriminării, educație, migrație, economie socială, cultură civică și politică, cercetare socială, incluziunea romilor și altele. Fragment din preambulul primului raport anual al Fundației pentru o Societate Deschisă, pe anul 1997 Fragment din preambulul primului raport anual al Fundației pentru o Societate Deschisă, pe anul 1997 Fostul primar al stațiunii Eforie Sud a fost găsit decedat în hotelul Ambasador din București CITEȘTE ȘI Fostul primar al stațiunii Eforie Sud a fost găsit decedat în hotelul Ambasador din București La o zi după consființirea la tribunal a fuziunii prin absorbție cu Fundația Serendinno, pe 27 aprilie 2017, Fundația pentru o Societate Deschisă a obținut la Judecătoria Sectorului 1 al Capitalei o decizie de executare silită a Uniunii Scriitorilor din România. Cele două organizații s-au judecat timp de peste 10 ani într-o speță de vecinătate, în condițiile în care clădirea sediului FSD din strada Căderea Bastiliei nr. 33 este „gard în gard” cu hotelul Unique din Căderea Bastiliei nr. 35, aflat în proprietatea Uniunii Scriitorilor și închiriat unei firme care îl operează contra sumei de 6.000 euro pe lună cu tot cu TVA. FSD a reclamat faptul că hotelul Uniunii Scriitorilor de pe Căderea Bastiliei, finalizat în 2005, a fost construit mult prea aproape de clădirea sediului Fundației și i-a provocat astfel mai multe prejudicii, plus că ar fi lipsit-o de folosința terenului propriu pe perioada lucrărilor, între 2003 și 2005. USR a respins reclamațiile. Judecătoria Sectorului 1 a decis în 2012 ca USR să plătească FSD peste 625.000 lei daune-interese pentru diminuarea valorii clădirii sediului Fundației, plus despăgubiri de 22.000 euro pentru lipsa de folosință a terenului. În martie 2015, în apel, Tribunalul București a eliminat daunele de 625.000 lei, păstrând doar despăgubirile pentru nefolosința terenului, dar reducându-le la circa 15.300 euro. Sentința Tribunalului București a fost reconfirmată la recurs în decembrie 2015 de către Curtea de Apel București. Bilanțul pe anul trecut al Fundației pentru o Societate Deschisă arată că, la finalul lui 2016, Fundația avea active totale de peste 11 milioane lei, din care imobilizate de 7,87 milioane lei și circulante de 3,32 milioane lei, și datorii pe termen scurt de doar circa 91.000 lei.

Citește mai mult la: https://www.profit.ro/must-read/fundatia-soros-a-disparut-oficial-nu-inainte-de-a-executa-silit-uniunea-scriitorilor-a-fost-preluata-de-un-ong-condus-de-criticul-de-film-irina-nistor-17023532

FOSTUL DIRECTOR SRI,GEORGE MAIOR ,ACTUALMENTE AMBASADOR AL ROMANIEI IN USA ASTEAPTA CU NERABDARE AUDIEREA SA DE CATRE COMISIA PARLAMENTARA DE ANCHETA A FRAUDARII ALEGERILOR PREZIDENTIALE DIN 2009!

11 iun.

Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, George Maior, spune că vizita președintelui Klaus Iohannis în SUA nu are nicio legătură cu audierea sa la Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009, adăugând că ”este firesc să te prezinți în fața Parlamentului”.

”Nu are nicio legătură aspectul intern care mă privește cu această vizită (n.r. — a președintelui Klaus Iohannis în SUA) și cu calitatea diplomației exercitată aici. Este un lucru firesc să te prezinți în fața Parlamentului, nimeni nu are de ascuns ceva sau vreo inhibiție din acest punct de vedere. Chiar aștept cu plăcere aceste audieri”, a declarat, pentru Agerpres George Maior.

Maior este așteptat săptămâna viitoare la audieri în Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009.

Președintele Comisiei, Mihai Fifor, a anunțat, pe 23 mai, că fostul șef al SRI George Maior va fi invitat pe 6 iunie la Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009.

MUTANTUL KLAUS WERNER JOHANNIS NU A FOST ATENT CA SI TOATA „CLICA SFATUITORILOR „CARE L-AU INSOTIT LA AJC ,CA PRESEDINTELE DONALD TRUMP I-A ORDONAT SA VINA ,IAR DUPA CE O STAT CU MALAKUL 30’MINUTE DE VORBA I-O SPUS PRINTRE RANDURI:”SA NU TE PRIND CU „CURUL IN DOUA LUNTRII?”ORI ESTI CU USA ?,ORI TE DUCI LA MUTTI MERKEL?…SI TALAMBUL O PREFERAT-O PE MERKEL+SOROS+MAKRON!

11 iun.

„Gurile rele spun că această conferință de presă comună ne costă 6 miliarde de dolari.
Klaus Iohannis a efectuat o vizită în SUA care a nu surprins pe toată lumea. Președintele a fost primit de Donald Trump, iar acesta din urmă a avut numai cuvinte de laudă la adresa României,nu a Germaniei.
Românii se așteptau ca ridicarea vizelor să fie pe lista subiectelor de discuții dintre cei doi, dar la Casa Albă acest subiect nu a existat.
„Gurile rele spun că această conferință de presă comună ne costă 6 miliarde de dolari. Banii cu care Klaus Iohannis vrea să cumpere de la americani șapte sisteme de rachete cu rază lungă și 21 de sisteme de apărare antiaeriană pentru distanțe scurte”.„Despre cei 2% din PIB alocați înarmării, Klaus Iohannis a zis cu subiect și predicat că vor fi cheltuiți împreună cu americanii”.
Având în vedere că Donald Trump tratează țările lumii ca un ca pe niște firme de la care el, șef de companie, trebuie să obțină profit, putem spune că în urma acestei vizite, președintele american s-a ales cu 6 miliarde de dolari”, este concluzia lui Cristoiu.
De notat că în vizita din SUA președintele Iohannis nu a fost însoțit de niciun membru al Guvernului, ci de șefii Serviciilor Secrete.
 
Despre vize, oficiali americani au spus în mai multe rânduri că România nu îndeplinește condiția referitoare la rata refuzurilor, care trebuie să fie mai mică de 3% în cazul solicitărilor de vize de afaceri sau turistice.

TELU CANCESCU SI-O DAT DEMISIA DIN PNL,IN CARE FACE SI O COMPARATIE CU GEORGE SCRIPCARU DE LA PD!

11 iun.

Cutremur în PNL, după demisia unui important lider liberal: „Dacă nu fuzionam cu PDL, PNL-ul nu avea nici un preşedinte de CJ” 482
Foto: Agerpres

Demisie cu răsunet în PNL. Aristotel Căncescu liberal din anul 2001, fost senator două mandate, fost preşedinte al Consiliului Județean Brasov, timp de 4 mandate şi fost Preşedinte al Ligii aleşilor locali până în 2015 şi-a anunţat plecarea din Partidul Național Liberal.

Aristotel Căncescu a trimis o scrisoare în care critică dur conducerea partidului.

Căncescu şi-a scris demisia publică din PNL, în care face şi o comparaţie Scripcaru - PDFostul Preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, şi-a dat demisia din Partidul Naţional Liberal. Într-o scrisoare deschisă adresată conducerii PNL, acesta le-a reproşat celor din partid că nu l-au susţinut, deşi a fost o victimă politică a DNA. La fel ca şi primarul George Scripcaru, arată Căncescu, dar care, spre deosebire de el, a fost susţinut de cei din PD.

Vă prezentăm în continuare conţinutul integral al scrisorii:

„Subsemnatul, Căncescu Aristotel Adrian, membru PNL din anul 2001, fost senator două mandate, fost preşedinte al Consiliului Județean Brasov, timp de 4 mandate şi fost Preşedinte al Ligii aleşilor locali până în 2015, vă comunic prin prezenta decizia mea de a demisiona din Partidul Național Liberal.

Fac acest lucru pentru că, personal, nu mă mai regăsesc în acest partid.

De circa trei ani, conducerea PNL duce o luptă populistă pentru imagine, îndepărtându-se de membrii săi de partid şi de interesele lor.

În aşa-zisa „luptă împotriva corupţiei” sunt lăsaţi pradă instituţiilor coercitive ale statului sute de aleşi locali, primari și preşedinţi de consilii judeţene.

În mandatul trecut, din 41 de preşedinţi de consilii județene, 37 s-au ales cu dosare penale.

Această cifră spune totul. Avem de a face cu o vânătoare la drumul mare şi prea puţin cu o luptă pentru un stat de drept sau cu o luptă împotriva corupţiei.

Nimic din ce s-a dat – abuziv!- publicităţii la reţinerea mea, în 2014, nu se mai regăseşte în rechizitoriul final, ceea ce dovedeşte că, atât eu şi alţi colegi ai mei, trebuia să fim „luați”, adică îndepărtaţi din viaţa politică.

Abia după aceea se căutau şi „motivele”.

În marea lor majoritate foştii mei colegi mi-au transmis că nu au nevoie de o lege a amnistiei sau a graţierii ci doar de o lege a răspunderii magistraţilor.

Adică, cine a greşit plăteşte, dar trebuie dovedit că a greşit, cu bună ştiinţă. Demonstrat, cu dovezi clare, nu speculându-se sau interpretându-se declaraţiile unor martori sau suspecţi rău-intenţionaţi sau care doresc să-şi acopere propriile lor greşeli.

După 25 de ani de politică este imposibil să nu ai duşmani, din opoziţie şi de multe ori chiar în cadrul propriului tău partid.

​Fostul primar PNL din Săcele, Vasile Lața, a fost declarat nevinovat, după ce a stat 9 luni în arest, unde s-a îmbolnăvit grav. A pornit acţiune la CEDO împotriva DNA Braşov şi- „ca să îşi bage minţile în cap”- tot DNA Braşov a mai pornit un dosar penal împotriva lui pe nişte motive puerile. A câştigat şi în acela.

V-aţi întrebat cine îi dă înapoi acestui om sănătatea, sau cine îi repară suferinţa?

Libertatea noastră depinde de oameni- jurişti sau alți angajaţi din administraţie- care sunt plătiţi cu puţin peste 1000 lei/ lună şi care, deseori, nu au competenţa şi cunoştinţele necesare.

V-aţi aliniat întotdeauna corului de aplaudaci ai „statului de drept”, dar nu aţi avut nici o tresărire şi reacţie atunci când colegi de ai noştri au fost declaraţi nevinovaţi, uneori după multe luni de arest, pe nedrept.

Aţi avut, stimaţi colegi, cea mai mică tresărire atunci când Romeo Stavarache- care era să moară în arest!- a fost declarat nevinovat? Sau atunci când Dan Radu Ruşanu- după ce a stat și el 8 luni în arest!- a fost declarat nevinovat?

Săriţi ca arşi atunci când nu i se ridică imunitatea unui coleg parlamentar, acuzat de cine ştie ce, dar nu luaţi poziţie atunci când inculpaţii din diferite dosare fac plângeri penale pentru represiune nedreaptă la adresa magistraţiilor în diferite dosare.

În Parlament s-au ridicat multe imunităţi, la solicitarea DNA. Pentru represiune nedreaptă însă, la adresa procurorilor, s-a rezolvat un singur caz, deşi sunt sute de reclamaţii: cazul Berbeceanu. Și acela, tot la dorinţa DNA . Mulţi din colegii noștri ,,aplaudaci”au ajuns chiar ei obiectul unor dosare penale. Îşi merită soarta.

Cu o legislaţie aşa stufoasă şi cu un DNA aşa abuziv nu ar scăpa nici unul. Nici măcar Maica Tereza.

Vă faceţi că nu vedeţi abuzurile din Justiţie. Nimic nu este „aleatoriu” în numirea procurorilor.

În alte ţări procurorii sunt aleşi de populaţie sau vin prin concurs.

La Braşov, șeful DNA este din Alba. Procurorul României este din Alba. Șefa DNA este tot din Alba. Este, oare, întâmplător acest lucru?

În partid duceţi o politică populistă în privinţa salariilor din administraţie. Salariul mediu din administraţie este sub 2000 lei, iar în parchete de circa 5 ori mai mare.

Un preşedinte de CJ are un salariul net de 4500 lei/ lună, iar un șef DNA are peste 20.000 lei/ lună.

Fără salarii corespunzătoare nu o să aveţi oameni de calitate în administraţie. Sistemul legislativ este stufos, are peste 11.000 legi. Pentru a respecta legalitatea este nevoie de jurişti buni. Un jurist bun nu vine la un asemenea salariu, când în avocatură sau în magistratură câştigă de 5 ori mai mult.

Într-o instituţie cu peste 6000 de oameni nu poţi să ştii tot ce se întâmplă. Poate îmi spuneţi ce pârghii ai ca să te aperi atunci când ai de a face cu un DNA abuziv, care falsifică, fabrică sau ascunde probe. Într-o asemena funcţie eşti asaltat permanent de zeci de firme, investitori şi oportunişti. De unde să ştii care vin cu bune sau cu rele intenţii?

SRI-ul, care avea prin lege obligaţia să-mi dea astfel de informaţii nu a făcut acest lucru. În trei ani de zile, nu am primit nici o informare de la șeful SRI privitoare la activităţile Consiliului Judeţean.

Informaţiile din presă erau mult mai reale şi mai complete.

În schimb, şeful SRI Brasov- trimis de Florian Coldea acum câţiva ani- a avut „grijă” să ne facă dosare mie şi primarului George Scripcaru. Asta fără să ne dea, nici mie şi nici altor administraţii locale din judeţ, nici o informaţie, deși era obligat să facă acest lucru, prin fișa postului.

Urmăresc, din linia a doua, lupta pentru putere din PNL. Dacă nu veneau alături de noi, prin fuziune, cei de la PDL, la ora actuală, PNL-ul nu avea nici un preşedinte de CJ.

PD-ul şi-a ajutat oamenii ( vezi Scripcaru la Braşov sau Florea la Tg. Mureş). Noi, în schimb, i-am făcut anti- campanie lui Romeo Stavarache, acesta pierzând în favoarea PSD-ului Primăria Bacău.

Am fost buni să ieşim la Tv şi în teritoriu cu Klaus Iohannis, pentru a-l ajuta să câștige Președinția României. Atât eu, cât şi Scripcaru, Blaga, Frunzăverde, Moloţ, Turcanu, Adomniţei, Stavarache şi mulţi alţii… Acum suntem toți, pentru același Klaus Iohannis, indezirabili şi ,,penali”. Sunt tare curios cine va mai fi alături de el peste 2 ani. Sper ca noua conducere PNL să se delimiteze de această campanie populistă, specifică unor oameni care vor să se remarce prin ceva, dar care nu au lăsat nimic semnificativ în urmă, fiind doar mari consumatori de voturi produse de alţii. Sper ca noua conducere PNL să susţină în Parlament legi care să sprijine administraţiile locale şi care să prevină atât abuzurile din administraţie, dar şi ale DNA. Trebuie gândit un sistem de prevenţie fiscală şi în penal.

Când am venit în PNL Brasov, PNL-ul avea 3 primari şi o organizaţie modestă. Actualmente PNL are 50% din primăriile judeţului Brașov.

Plec din PNL lăsând în urmă multe realizări, dar şi multe dezamăgiri şi regrete.

Căncescu Aristotel Adrian,
Fost Membru PNL
Fost Preşedinte al Ligii Aleşilor Locali”

”De circa trei ani, conducerea PNL duce o luptă populistă pentru imagine, îndepărtându-se de membrii săi de partid şi de interesele lor. () V-aţi aliniat întotdeauna corului de aplaudaci ai „statului de drept”, dar nu aţi avut nici o tresărire şi reacţie atunci când colegi de ai noştri au fost declaraţi nevinovaţi, uneori după multe luni  de arest, pe nedrept. Cu o legislaţie aşa stufoasă şi cu un DNA aşa abuziv nu ar scăpa nici unul. Nici măcar Maica Tereza. Vă faceţi că nu vedeţi abuzurile din Justiţie. Nimic nu este „aleatoriu” în numirea procurorilor. Urmăresc, din linia a doua,  lupta pentru putere din PNL. Dacă nu veneau alături de noi, prin fuziune, cei de la PDL, la ora actuală, PNL-ul nu avea nici un preşedinte de CJ. PD-ul şi-a ajutat oamenii. Noi, în schimb, i-am făcut anti- campanie lui Romeo Stavarache, acesta pierzând în favoarea PSD-ului Primăria Bacău”, a scris Aristotel Căncescu.

%d blogeri au apreciat asta: