INCOTRO O POATE LUA CRIZA POLITICA DIN PSD?,SPRE HAOS ECONOMIC ,BUCURIA „NEBUNULUI „GLOBALISTUL SOROSIST SI EMISAR AL GERMANIEI ,PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS,ASASINUL ECONOMIC AL ROMANIEI!

16 Iun

De planurile facile ale liderului PSD, Liviu Dragnea, privind recăpătarea controlului asupra Guvernului s-a ales praful. Planul demisiei premierului a căzut, la fel, și cel privind forțarea demisiei lui Sorin Grindeanu prin plecarea, în bloc, a întregului corp ministerial. Singura variantă care mai stă în picioare privind alungarea lui Grindeanu de la Palatul Victoria rămâne moțiunea de cenzură, fie ea depusă prin mijlocirea PMP, fie inițiată de PSD împotriva propriului său guvern.

Odată început acest război în sânul propriului partid și al alianței de guvernământ, Liviu Dragnea nu mai poate da înapoi. Principala preocupare a lui Dragnea este, acum, strângerea unei majorități pentru ca moțiunea să treacă și Grindeanu să fie demis. De cealaltă parte, premierul Sorin Grindeanu are jocul său la dispoziție grație legislației.

Prim-ministrul este cel care ia act de demisiile miniștrilor. Acesta este cel care le înaintează șefului statului, atunci când consideră că este oportun. Premierul nu este constrâns de vreun termen în această speță. Și cum Grindeanu a afirmat răspicat că nu se dă plecat de la Guvern, acesta plusează în conflictul cu Dragnea și va efectua propria evaluare a fiecărui ministru în parte.

Un guvern funcțional inventat

Mai mult, Grindeanu le poate găsi înlocuitori și poate trimite cererile de demisie și noile nominalizări de miniștri către președintele Iohannis. Președintele poate semna decretul de numire a noilor miniștri, fără să fie nevoie de un vot în Parlament.

Dacă șeful PSD nu va reuși cât mai rapid să rezolve problema moțiunii de cenzură, se poate ajunge în situația în care Grindeanu își va crea, pe etape sau integral, un guvern funcțional. Altfel spus, pentru ca moțiunea de cenzură să treacă, va trebui ca Dragnea să strângă majoritatea necesară, să îl blocheze pe Ponta și acțiunile acestuia, dar și să negocieze și cu UDMR, și cu PMP, pentru a avea marja de voturi care să îi asigure o rezervă necesară.

În varianta în care moțiunea împotriva lui Grindeanu va trece, președintele Klaus Iohannis face noi nominalizări de premier. După două nominalizări care nu obțin majoritatea, poate dizolva Parlamentul, declanșând alegeri anticipate, însă nu este obligat să o facă. Președintele poate reveni cu propuneri pentru Legislativ până obține votul majorității sau până la alegerile la termen, între timp funcționând Guvernul Grindeanu II.

Moțiunea vs scindarea PSD

și faultarea lui Dragnea Liviu Dragnea își poate da singur autogolul decisiv prin seria de măsuri haotice luate în privința lui Sorin Grindeanu. Pe Grindeanu îl pot susține la votul moțiunii Victor Ponta și parlamentarii care îi poartă sâmbetele actualului lor șef de partid.

Deși e prea puțin plauzibil, Ponta poate reveni în forță cu o masă critică și ca să îl apere pe Grindeanu, încercând în același timp să îl înlăture pe Dragnea de la conducerea PSD. Cât privește opoziția, PMP are, ca și Dragnea, drept obiective de atins abuzul în serviciu și modificarea Codului penal, motive pentru care fie vor iniția ei moțiunea, la schimb cu o serie de avantaje, fie o vor susține. Cealaltă parte a opoziției, PNL și USR, are tot interesul să lase PSD să continue circul și, cel mult, vor scoate iar oamenii în stradă. La rândul său, UDMR va vota moțiunea, având în vedere că își dorește atât de mult să intre la guvernare. l

Cum face dreptate legea fundamentală

Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, conform Constituţiei. Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului, la data depunerii. Acest text se dezbate după trei zile de la data când a fost prezentat în şedinţa comună a celor două Camere. Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea, potrivit articolului 114 din Constituţia României.

Moțiunile au pus „capac“ la două guverne

Guvernele de după 1989 s-au ciocnit de 32 de moţiuni de cenzură. Majoritatea au fost respinse. Și totuși, pe 13 octombrie 2009, moţiunea de cenzură „11 împotriva României“, depusă de PNL şi UDMR, a dus la căderea guvernului Emil Boc I. Din nou, pe 27 aprilie 2012, un alt cabinet, cel al lui Mihai-Răzvan Ungureanu, este trimis acasă prin adoptarea moţiunii de cenzură „Opriți Guvernul șantajabil. Așa nu, niciodată!“. Reușita parlamentarilor PSD şi PNL a venit după doar două luni şi jumătate de mandat al lui Ungureanu.

Nemulțumirile generice din textele moţiunilor de cenzură cu care au fost asaltate guvernele României după anul 1989 sunt cam aceleași cu cele din ziua de azi:

14 martie 1993 – Moţiune de cenzură privind „Strategia de reformă economico-socială a programului de guvernare“– respinsă;

31 august 1993 – Moţiune la raportul preliminar al comisiei pentru cercetarea unor cazuri de corupţie – respinsă;

7 decembrie 1993 – Moţiune de cenzură privind „Falimentul politicii economice a Guvernului şi pierderea totală a credibilităţii“– respinsă;

22 iunie 1994 – Moţiune de cenzură privind „Nerespectarea Constituţiei, depunerea proiectului bugetului de stat pe anul 1994 cu întârziere de 7 luni“ – respinsă;

13 decembrie 1994 – Moţiune de cenzură privind „Stoparea privatizării, scăderea nivelului de trai, manifestaţia de protest de la Reşiţa“ – respinsă;

29 mai 1997 – Moţiune de cenzură referitoare la „Incapacitatea Guvernului Ciorbea de a guverna ţara“ – respinsă;

5 iunie 1997 – Moţiune de cenzură referitoare la „Angajarea răspunderii Guvernului asupra Programului de măsuri privind reforma globală“ – respinsă;

17 decembrie 1998 – Moţiune de cenzură referitoare la „Incapacitatea Executivului de a guverna ţara“ – respinsă;

15 mai 1999 – Moţiune de cenzură referitoare la „Angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de lege privind accelerarea reformei“ – respinsă;

18 decembrie 2001 – Moţiunea de cenzură referitoare la „Angajarea răspunderii Guvernului asupra Declaraţiei de politică generală privind bilanţul primului an de guvernare“ – respinsă;

27 martie 2003 – Moţiunea de cenzură „Mafia sufocă România – Corupţia Guvernului PSD sărăceşte România“ – respinsă;

16 iunie 2005 – Moţiunea de cenzură „Dictatura şi incompetenţa Guvernului Tăriceanu împotriva integrării europene a României“ – respinsă;

5 februarie 2006 – Moţiunea de cenzură „Antireforma sănătăţii“ – respinsă;

21 iunie 2006 – Moţiunea de cenzură „Guvernul Tăriceanu – Fapte şi Minciuni“ – respinsă;

4 iunie 2007 – Moţiunea de cenzură „Guvernul Tăriceanu trebuie să plece“ – respinsă;

24 septembrie 2007 – Moţiunea de cenzură „1.000 de zile de haos. Sfârşitul guvernării de dreapta“ – respinsă;

29 octombrie 2008 – Moţiunea de cenzură „Educaţia rămâne, Guvernul pleacă“ – nu a mai fost dezbătută;

4 mai 2009 – Moţiunea de cenzură „Marea păcăleală PDL-PSD“ – respinsă;

17 septembrie 2009 – Moţiunea Guvernul PDL-PSD „Decât muncă fără rost, mai bine puţin şi prost“ – respinsă;

6 octombrie 2009 – Moţiunea de cenzură „11 împotriva României“– adoptată;

8 iunie 2010 – Moţiunea „Opriţi genocidul social!“ – respinsă;

18 octombrie 2010 – „Moţiunea României majoritare, moţiune populară“– respinsă;

 29 octombrie 2010 – Moţiunea „Legea Educaţiei Naţionale, o lege antieducaţie şi antiromânească“,– nu a mai fost dezbătută;

15 decembrie 2010 – Moţiunea „Legea privind salarizarea în anul 2011 – ultima «ţeapă» trasă românilor de guvernarea Băsescu-Udrea-Boc“ – respinsă;

16 decembrie 2010 – Moţiunea „Legea salarizării guvernului iresponsabil“ – nu a mai fost votată;

8 martie 2011 – Moţiunea de cenzură „Codul Boc – salarii mici, şomaj mare, firme falimentate“– respinsă;

15 decembrie 2011 – Moţiunea „După 22 ani, democraţia este în pericol“– respinsă;

18 aprilie 2012 – Moţiunea de cenzură „Opriți Guvernul șantajabil. Așa nu, niciodată!“– adoptată;

13 mai 2014 – Moţiunea „Opriţi Guvernul Ponta 3 – Guvernul corupţiei, demagogiei şi minciunii!“ – respinsă;

12 septembrie 2014 – Moţiunea „Victor Ponta pune în pericol statul de drept! Opriți fraudarea alegerilor de către PSD!“ – respinsă;

5 iunie 2015 – Moţiunea de cenzură „Victor Ponta – demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozincă!“ – respinsă;

6 februarie 2017 – Moţiunea de cenzură „Guvernul Grindeanu – Guvernul Sfidării Naţionale. Nu legalizaţi furtul în România“ – respinsă.

Anunțuri

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: