Arhiva | 5:34 pm

LANDUL ROMANIA AL EMISARULUI GERMANIEI LA BUCURESTI,GAULEITERUL NAZI KLAUS WERNER JOHANNIS INVITATA DE COMISIA EUROPEANA IN VITEZA A DOUA IN UNIUNEA EUROPEANA!

18 iun.

Imagini pentru IOHANNIS,JUNCKER,MERKEL,POZE
PATRU CAI AMIABILE DE SCINDARE A EUROPEI LA CARE GAULEITERUL KLAUS WERNER JOHANNIS ISI VA DA ACORDUL IN DEFAVOAREA LANDULUI ROMANIA LA INTALNIREA DE LA BERLIN  CU PRESEDINTELE  GERMAN STEIMETZ SI CANCELARUL GERMANIEI ANGELA MERKEL SI SEFUL COMISIEI EUROPENE,JEAN -CLAUDE JUNCKER.
Viziunile Comisiei Juncker pentru viitorul UE par o provocare pentru ţările dezvoltate, iar pentru statele sărace sunt doar o utopie.

Viziunile Comisiei Juncker pentru viitorul UE par o provocare pentru ţările dezvoltate, iar pentru statele sărace sunt doar o utopie

Până în 2025, românii vor avea drepturi și beneficii sociale ca în statele scandinave, vor trăi într-o țară digitalizată până în ultimul cătun, cu un sistem de educație care va produce doar forță de muncă supercalificată, se vor mândri cu o armată europeană cel puțin autonomă față de NATO, cu armament european achiziționat dintr-un fond comun european, nu vor mai fi speriați de starea sistemului bancar și creditele neperformante, pentru că acestea vor fi fost reparate prin preluarea poverii datoriilor de către toate statele UE.

Nu este o glumă. Este viziunea birocraților de la Bruxelles (care reflectă viziunea Berlinului și a Parisului) pentru UE până în anul 2025, expusă în patru documente de reflecție.

Comisia Angelei Merkel

Să începem cu viziunea asupra apărării europene. „Sarcina întăririi securității europene este în primul rând în mâinile europenilor“, arată „Documentul de reflecție privind viitorul apărării europene“, prezentat la Bruxelles pe 7 iunie și semnat de doi dintre vicepreședinții CE – Federica Mogherini și finlandezul Jyrki Katainen. Seamănă izbitor cu declarația Angelei Merkel după ultima întâlnire cu Trump: „Este timpul ca Europa să-și ia destinul în pro­priile mâini“. De această dată este vorba de destinul militar al UE, care, în viziunea Comisiei, poate merge până la trupe europene autonome față de NATO, aflate sub comandă europeană și care vor lua parte la misiuni independente de NATO. Începe să prindă contur spaima presei americane privind „Germania care își creează discret o armată proprie“, pentru început cu brigăzi din Cehia, Olanda și România, după cum scria recent Foreign Policy. Este însă puțin probabil că statele din Europa de Est vor alege distanțarea de SUA, iar aceasta poate produce o primă sciziune Est-Vest.

Utopia armatei europene

Cifrele spun multe despre viabilitatea acestui proiect european de apărare. UE își propune să aibă în fiecare an un fond de 5,5 miliarde de euro pentru investiții comune în armament. Să comparăm finanțarea acestui proiect socotit îndrăzneț la Bruxelles cu finanțarea americană doar pentru rezistența în fața unei potențiale agresiuni ruse – 4,8 miliarde de dolari. Prin urmare, mai este mult până când Europa va avea propria armată și, mai cu seamă, până când acest lucru va fi posibil fără a irita Statele Unite.

O lume cu slujbe și bănci ideale

Să trecem la viziunea socială pentru Europa anului 2025. A fost expusă în documentul de reflecție „Pilonul european al drepturilor sociale“, în care Comisia condusă de Jean-Claude Juncker propune o lume ideală: locuri de muncă sigure și sănătoase, venit minim, protecție socială, asistență medicală de calitate, pensii decente, pregătire profesională continuă, locuințe sociale, grădinițe, șanse egale. Este o viziune care exclude dumpingul social al esticilor, dar care exclude și zecile de ore suplimentare neplătite muncite de estici.
Cum se vor putea realiza toate acestea într-o Europă cu o populație îmbătrânită ce apasă tot mai mult pe sistemul protecției sociale, Comisia nu o spune. Și nu spune nici cum se vor împlini toate astea în țările sărace ale UE, acolo unde până și canalizarea este o problemă. Însă Comisia spune cum pot beneficia statele de fonduri pentru aceste obiective – doar prin aderarea la o Uniune Monetară definitivată, în care băncile centrale și fiscalitatea vor fi subordonate Bruxellesului și Frankfurtului.

Această aprofundare a Uniunii Economice și Monetare este abordată într-un nou document de reflecție, ce vizează în special băncile. Comisia face referire la apariția obligațiunilor garantate de statele UE, însă nu arată cum marile bănci europene (controlate în mare parte de marile state europene) nu vor încerca să profite de aceste garanții, declanșând adevărate războaie financiare intra-UE.

Populismul de catifea al Comisiei

Toate aceste viziuni ale Comisiei Europene pentru viitorul UE fac parte dintr-o strategie de reapropiere între cetățeni și instituțiile de la Bruxelles. Comisia vorbește despre drepturile sociale tocmai pentru a reduce din ascensiunea populismului din țările sărace, vorbește despre bănci și uniunea monetară pentru a opri populismul în țările bogate, vorbește despre succesul UE într-o lume globalizată pentru a reduce spaimă europenilor în fața valurilor de imigranți.

Însă aceste viziuni fac parte dintr-o serie deschisă de celebrele scenarii pentru viitorul UE expuse de Juncker în luna martie, cu „Europa cu mai multe viteze“ cap de afiș. Aceste viziuni sunt aplicabile cel mult în țările din nordul Europei, în Belgia, Olanda, Germania și, cu greu, în Franța și nordul Italiei – este, practic, nucleul dur al UE. În restul continentului, și mai cu seamă în Est, acele drepturi sociale „minime“ sau succesul pe piețele mondiale sunt o utopie în acest moment.

România, invitată în viteza a doua

Cu alte cuvinte, aceste viziuni despre UE în 2025 pot fi modalitatea politicoasă a nucleului dur al UE de a invita țările estice să treacă în viteza a doua a Europei. Și asta se întâmplă chiar acum cu camionagii români angajați în țară cu salarii mici, care duc o viață de sclavi făcând cabotaj rutier în Vest pentru firmele occidentale; statele vestice au introdus legi împotriva acestui dumping social și le-au interzis repaosul săptămânal în cabină (trebuie să îl facă la hotel), iar asta poate echivala cu rămânerea lor fără slujbă. Este un exemplu despre cum Europa se rupe și despre cum toate aceste documente de reflecție, aparent benigne, vor oficializa această scindare a continentului. Există însă și un domeniu în care nu este prevăzută posibilitatea unei a doua viteze – apărarea și investițiile militare. Aici, toate statele trebuie să investească și să cumpere armament produs de marile economii europene.

GUVERNUL GRINDEANU VA FI AL SAPTELEA CABINET ,DACA PRIN ABSURD „FATARNICA „MOTIUNE CENZURA A FRACTIUNII PSD- LIVIU DRAGNEA AR TRECE!

18 iun.

Moţiunea de cenzură „PSD vs. PSD” ar putea să ducă la căderea Guvernului Grindeanu. Această eventualitate ne readuce aminte că n-am fi pentru prima oară în situaţia căderii unui guvern înainte de terminarea mandatului şi nici măcar în faţa dărîmării unui guvern de către partidul care l-a desemnat pe prim-ministru. Guvernul Grindeanu ar fi al şaptelea guvern care cade înainte de termen. Vă prezentăm mai jos o sinteză a guvernelor postrevoluţionare aflate în această situaţie.

1. GUVERNUL PETRE ROMAN (1990-1991). Primul guvern instalat în urma alegerilor de după Revoluţia din 1989 a fost cel condus de Petre Roman. Alegerile din „Duminica orbului” au dus la cîştigarea alegerilor de către FSN. Petre Roman a depus jurămîntul în ziua de 28 iunie 1990, sub spectrul mineriadei din 13-15 iunie, pentru care acum este trimis în judecată. Prin jocul destinului, guvernul Roman avea să cadă în 16 octombrie 1991, tot după o mineriadă, în urma căreia Petre Roman şi-a dat demisia cu minerii în stradă! Minerii au intrat atunci în Parlament, evenimentul fiind marcat de intervenţia excepţională a lui Ion Raţiu de la tribună, prin care a salvat firava noastră democraţie:

Postul de premier al lui Petre Roman a fost luat de Theodor Stolojan, care a rămas în fruntea guvernului pînă la alegerile din 1992.

2. GUVERNUL VICTOR CIORBEA (1996-1998). În urma alegerilor din anul 1996, cîştigate de Convenţia Democratică din România (CDR), prim-ministru a fost desemnat Victor Ciorbea, care a depus jurămîntul în Parlament în ziua de 12 decembrie 1996, renunţînd atunci la postul de primar al Capitalei, pe care-l cîştigase cu cîteva luni în urmă. În primăvara anului 1998, fricţiunile dintre PNŢ-CD şi FSN-Roman au atins punctul culminant, mai ales prin atitudinea agresivă a lui Traian Băsescu la adresa prim-ministrului Ciorbea, despre care spunea: „Cabinetul Ciorbea nu are cale de mijloc: ori va rămâne în cartea de istorie, ori va fi aruncat la coșul de gunoi al istoriei. Asta e soarta Guvernului actual. Până acum, nu am certitudinea că va rămâne în cartea de istorie”.

Pentru a menţine majoritatea parlamentară, PNŢ-CD a decis retragerea mandatului lui Victor Ciorbea şi, după o perioadă scurtă de interimat, deţinută de Gavril Dejeu, l-a desemnat ca prim-ministru pe Radu Vasile, un apropiat al partidului condus de Petre Roman.

3. GUVERNUL RADU VASILE (1998-1999). Nici Radu Vasile n-a apucat să-şi termine scurtul mandat, căci în 1999 a avut loc a nouă mineriadă, în două etape: prima la Costeşti, jud. Vâlcea, încheiată cu Pacea de la Cozia, semnată între Radu Vasile şi Miron Cozma, şi a doua la Stoeneşti, jud. Olt, înfrîntă sîngeros de forţele de ordine de sub comanda lui Constantin Dudu Ionescu. Exact ca acum, în 13 decembrie 1999, toţi miniştrii ţărănişti şi liberali şi-au depus demisia, însă nu la guvern, ci la Cotroceni, încercînd să determine căderea Guvernului. În acea seară, Radu Vasile declara la TVR: „Avem de a face cu o lovitură de forţă, neconstituţională şi nedemocratică, o măsură abuzivă fără temei legal”. Peste cîteva ore, tot la TVR, Emil Constantinescu anunţa că Radu Vasile este revocat, fiind numit ca premier interimar Alexandru Athanasiu. Ne amintim că, în ciuda anunţului oficial al lui Emil Constantinescu, Radu Vasile nu a vrut să-şi dea demisia, el beneficiind imediat de susţinerea PDSR-ului lui Ion Iliescu! Totuşi, pe 17 decembrie, Radu Vasile îşi dă demisia din funcţia de prim-ministru, iar 10 zile mai tîrziu avea să fie exclus din PNŢ-CD.

După interimatul de 9 zile al lui Theodor Atanasiu (PSDR), a fost desemnat premier Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, care avea să ducă mandatul pînă la alegerile din anul 2000.

4. GUVERNUL EMIL BOC (2008-2009; 2009-2012). Cîştigarea alegerilor din 2008 de către Partidul Democrat (PD) a dus la desemnarea lui Emil Boc în fruntea guvernului format prin celebra „soluţie imorală” negociată de Traian Băsescu cu Dan Voiculescu. Emil Boc avea să fie primul şef al guvernului care a fost demis de o moţiune de cenzură, trecută prin Parlament în 13 octombrie 2009, după ce miniştrii PSD au părăsit guvernul! Alianţa dintre PSD şi PNL, avînd majoritate parlamentară, l-a nominalizat pe Klaus Iohannis pentru postul de premier, însă preşedintele Traian Băsescu a refuzat desemnarea acestuia, şantajîndu-i pe parlamentari cu dizolvarea parlamentului. După ce Traian Băsescu a cîştigat al doilea mandat de preşedinte, Emil Boc a fost desemnat din nou ca prim-ministru, fiind investit în 23 decembrie 2009.

Nici al doilea mandat de prim-ministru obţinut de Emil Boc nu a fost unul liniştit, căci, în urma protestelor violente din ianuarie 2012, el este nevoit să demisioneze, ducînd astfel la căderea întregului guvern! După un interimat de trei zile deţinut de Cătălin Predoiu, este desemnat premier Mihai Răzvan Ungureanu, care avea să deţină cel mai scurt mandat, de mai puţin de trei luni!

5. GUVERNUL MIHAI RĂZVAN UNGUREANU (9 februarie – 7 mai 2012). La căderea guvernului Boc, Mihai Răzvan Ungureanu era şeful SIE. În mod surprinzător, el avea să fie desemnat de Traian Băsescu pentru a forma guvernul şi a fost învestit pe 9 februarie 2012. După numai 78 de zile, noua alianţă USL, formată din PSD şi PNL depune o moţiune de cenzură care trece în 7 mai 2012 cu sprijinul UNPR, partid care asigurase pînă atunci majoritatea parlamentară a PDL. MRU avea să fie, deci, al doilea premier demis prin moţiune de cenzură.

6. GUVERNUL VICTOR PONTA (2012-2015). După căderea guvernului MRU, Victor Ponta a fost desemnat premier şi a condus fără probleme guvernul pînă la alegerile din iarna anului 2012. În decembrie 2012, alegerile au fost cîştigate cu un scor foarte mare de către USL, o alianţă electorală formată din cele două mari partide: PSD şi PNL. Deşi anunţase în repetate rînduri că nu-l va mai desemna pe Victor Ponta ca prim-ministru, în faţa acestui vot masiv acordat USL, Traian Băsescu nu are încotro şi acceptă o nouă nominalizare a acestuia, guvernul Ponta fiind învestit în 21 decembrie 2012. După ruperea neaşteptată a USL, Victor Ponta avea să conducă în continuare guvernul cu majoritatea formată de PSD şi UNPR.

Cînd totul părea să decurgă liniştit pentru guvern, în noaptea de 30 octombrie 2015 are loc tragedia din clubul „Colectiv”, urmată de o puternică manifestaţie de protest în Bucureşti şi marile oraşe din ţară. În mod neaşteptat, Victor Ponta îşi anunţă demisia în ziua de 5 noiembrie 2015 şi provoacă astfel căderea guvernului PSD! Ca interimar, pentru 12 zile, este desemnat Sorin Câmpeanu. Preşedintele Klaus Iohannis îl desemnează ca premier pe Dacian Cioloş, care, deşi nu avea o majoritate parlamentară declarată, reuşeşte să obţină învestitura în Parlament cu sprijinul PSD-ului condus de Liviu Dragnea, care votează în favoarea „guvernului tehnocrat”!

Aşadar, dacă trece actuala moţiune a PSD, depusă împotriva propriului guvern Grindeanu, am putea să asistăm la cea de-a şaptea cădere a unui guvern înainte de terminarea mandatului de patru ani! După analiza noastră, se observă că situaţia din acest moment are cîteva elemente disparate, pe care le-am întîlnit şi în celelalte căderi ale guvernelor:

– la fel ca „Guvernul Petre Roman”, acţiunea împotriva guvernului Sorin Grindeanu a fost pusă la cale de partidul din care face parte. Desigur, mineriada împotriva guvernului Roman este înlocuită acum de o acţiune paşnică

– la fel ca în cazul guvernului Radu Vasile, miniştrii din cabinetul Grindeanu şi-au dat demisia, încercînd să forţeze şi demisia premierului

– la fel ca în cazul „Guvernului Radu Vasile”, premierul Sorin Grindeanu refuză să-şi dea demisia cerută de majoritatea parlamentară care l-a nominalizat.

– premierul Sorin Grindeanu este dat afară din PSD, la fel ca premierul Radu Vasile, care a fost şi el dat afară din PNŢ-CD pentru că nu a vrut să-şi dea demisia.

Rămîne să vedem acum ce noutăţi va aduce această moţiune de cenzură în acest tablou destul de bogat al guvernelor cărora li se cere încetarea mandatului înainte de încheierea unui ciclu electoral.

MOTIUNEA DE CENZURA A FRACTIUNII PSD -LIVIU DRAGNEA +ALDE A FOST SEMNATA DE 222 PARLAMENTARI!

18 iun.

Moțiunea PSD – ALDE împotriva lui Sorin Grindeanu a fost semnată de 222 de parlamentari.

De la PSD, deputaţii Victor Ponta şi Alin Văcaru au refuzat să semneze. Unsprezece deputaţi PSD nu au fost prezenţi duminică, dar ar urma să semneze luni. De la ALDE, lipsesc trei semnături.

Pentru a trece, moțiunea are nevoie de 233 voturi.

Victor Ponta a susținut duminică că „mai mult de 14” parlamentari ai PSD nu vor vota moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu.

Astfel, întrebat duminică la Parlament câți parlamentari PSD a convins să nu voteze moțiunea, Ponta a răspuns: „Mai mult de 14. Atât contează. (…) Eu cred că niciun pesedist adevărat n-o să cheme alte partide să-i rezolve problemele interne”.

FRACTIUNEA PSD- A PEDELISTULUI LIVIU DRAGNEA A RACOLAT MEMBRI DE LA ALTE PARTIDE:DE LA PMP-UL LUI BASESCU!

18 iun.

Președintele executiv al PSD, Nicolae Bădălău, a susținut duminică că mai mulți parlamentari din alte partide se vor înscrie în perioada următoare în PSD, după ce duminică un parlamentar PMP și-a anunțat înscrierea în partidul său.

„Cu siguranță vor mai fi. Dânșii își exprimă opțiunea să voteze moțiunea și chiar unii parlamentari să devină membri PSD. De la absolut toate partidele. Să știți că chiar și la USR câțiva sunt oameni rezonabili și oameni maturi. (…) Strategia PSD este ca atunci când sunt oameni valoroși, să aibă porțile deschise. (…) Tot timpul au fost porțile deschise”, a spus Bădălău la Senat, citat de Agerpres.

El a adăugat că și fără acești noi membri, PSD are numărul necesar pentru a trece moțiunea de cenzură contra Guvernului Grindeanu.

„Noi cu siguranță și fără dânșii avem cvorumul de 233, dar în același timp ne preocupă o majoritate solidă după moțiune, pentru a avea o guvernare cât mai solidă”, a spus senatorul PSD.

Potrivit acestuia, mai sunt doi sau trei parlamentari PSD din Timiș care nu vor vota moțiunea, din solidaritate cu Sorin Grindeanu, dar că acest lucru „nu înseamnă că pleacă din PSD”.

Întrebat dacă cei care nu vor vota miercuri pentru demiterea Guvernului riscă excluderea din PSD, Bădălău a spus: „Eu cred că în momentele importante trebuie să fii solidar cu colegii și cu partidul. Ne vom gândi ce măsuri vom lua, în funcție de propuneri”.

FOSTUL PREMIER VICTOR PONTA :MOTIUNEA DE CENZURA NU VA TRECE!,DACA VA TRECE PSD -LIVIU DRAGNEA VA FI SCOS DE LA GUVERNARE SI TRIMIS IN OPOZITIE DE JOHANNIS!

18 iun.

Secretarul general al Guvernului, Victor Ponta, acuzat de PSD de „lovitură de stat” alături de Sorin Grindeanu, a declarat duminică, la Parlament, după ce a mers la şedinţa deputaţilor partidului, că le-a transmis colegilor săi că depunerea efectivă a moţiunii de cenzură reprezintă declanşarea unui „război atomic” între PSD şi PSD.

„Am vorbit în interiorul grupului din care fac parte și din care, sincer, aș vrea să fac parte și în continuare. Decizia nu-mi aparține doar mie și mulțumesc domnului lider de grup, Marcel Ciolacu, care mi-a dat cuvântul. Am transmis colegilor mei un punct de vedere al meu, ca deputat PSD, fost președinte, fost prim-ministru, dar un punct de vedere pe care îl împărtășește și premierul Grindeanu, și anume: depunerea efectivă a moțiunii de cenzură reprezintă declanșarea unui război atomic între PSD și PSD, din care, cu siguranță, în orice variantă, va pierde PSD și cu siguranță în orice variantă va câștiga președintele Iohannis. Mai este timp, până la depunerea moțiunii, ca doar PSD să aibă de câștigat, printr-un dialog normal între premierul Grindeanu și conducerea PSD”, a spus Ponta, după ce a participat a şedinţa grupului deputaţilor PSD.

Acesta a mai susținut că niciun social-democrat nu este mulţumit de faptul că au ajuns „să se omoare între ei”.

„Eu îmi cunosc majoritatea colegilor, vă daţi seama că niciunul nu este fericit că am ajuns să ne facem de râs, să ne omorâm noi între noi”, a afirmat fostul premier.

Victor Ponta a mai transmis totodată, duminică, după ce a participat la această şedinţă, că, dacă moţiunea de cenzură nu va întruni numărul necesar de voturi, premierul Sorin Grindeanu va veni joi în Parlament pentru a discuta cu liderii PSD şi ALDE pentru constituirea unui nou Cabinet.

„De altfel, pot să vă spun în numele premierului că, dacă moţiunea de cenzură nu va întruni numărul necesar de voturi, şi eu aşa cred, şi mă pricep la voturi în Parlament, joi, domnul Grindeanu va veni să discute cu conducerea PSD şi conducerea ALDE cum se formează Guvernul Grindeanu 2”, a spus Victor Ponta.

Potrivit lui Ponta, mai mult de 14 parlamentari PSD nu vor vota moţiunea de cenzură împotriva premierului Sorin Grindeanu.

În opinia sa, dacă moţiunea de cenzură va trece de Parlament, singura persoană care are dreptul să desemneze un nou premier este preşedintele Klaus Iohannis.

„Dacă moţiunea de cenzură trece, singura persoană care are dreptul de a desemna un nou pirm-ministru, îmi pare rău, nu e PSD, nu e Parlamentul, este preşedintele Iohannis. Şi în cele două situaţii în care domnul Iohannis a avut de desemnat un prim-ministru, în noiembrie 2015 nu a ascultat solicitarea PSD şi l-a numit pe domnul Cioloş, în decembrie 2016 nu a ascultat solicitarea PSD de a o numi pe doamna Sevil Shhaideh. Preşedintele nu e cumva un om docil în slujba PSD”, a conchis Victor Ponta.

Ponta a stat aproximativ un sfert de oră la grupul PSD de la Cameră, în timp ce Liviu Dragnea se afla la grupul PSD de la Senat. După ce a plecat Ponta, Dragnea a venit şi el la şedinţa deputaţilor. Liderul PSD nu a făcut nicio declaraţie.

PREMIERUL SORIN GRINDEANU A INCHIS ROBINETUL CU BANI AL APROPIATEI LUI DRAGNEA SEVIL SHHAIDEH!

18 iun.

Premierul Sorin Grindeanu a acuzat-o duminică pe Sevil Shhaideh că nu a făcut nimic timp de 5 luni în cazul programului PNDL 2 și a anunțat că i-a demis pe toți secretarii din Ministerul Dezvoltării, pentru ca Shhaideh să nu mai poată semna nimic, nici prin interpuşi.

„Programul Naţional de Dezvoltare Locală, faza a doua, este unul din obiectivele mele şi ale noastre principale, ca premier. În ultimele luni, am avut foarte multe întâlniri cu primari de comune, de oraşe, de municipii, cu preşedinţi de consilii judeţene, pentru a-i asculta şi a găsi împreună soluţiile pentru ca PNDL 2 să fie un succes şi să aducă dezvoltare în România. Din păcate, doamna ministru Sevil Shhaideh, în coordonarea căreia se află acest program extrem, extrem de important, a avut la dispoziţie cinci luni să facă ceva şi nu a făcut nimic. Acum o lună şi jumătate am avertizat-o că sunt întârzieri şi că primarii încep să îşi piardă răbdarea. Nu m-a ascultat! Acum două zile am avertizat-o şi public, aici, în sală, că sunt întârzieri nepermise. A doua zi după avertismentul meu public şi-a amintit brusc de PNDL şi a dat comunicat că îi va da drumul.
Trăim o perioadă în care nu-mi doresc ca un program de asemenea importanţă să fie folosit în scopuri politice. Pentru a înlătura orice fel de umbră de îndoială, am hotărât următoarele: înainte de asta vreau să vă spun că nu accept ca acest program să fie folosit în scopuri politice şi nu am de gând să tolerez aşa ceva. Şi tocmai pentru a înlătura orice umbră, aşa cum am spus, am semnat astăzi ordinele de demitere pentru toţi secretarii de stat din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, pentru secretarul general şi pentru secretarii generali adjuncţi. De azi, doamna Sevil Shaiddeh nu mai poate semna, nici dumneai, nici prin interpuşi, niciun fel de act care să aibă legătură cu PNDL. Am făcut acest demers pentru a bloca eventualele abuzuri şi nu pentru a bloca programul. Acesta trebuie să continue şi vă asigur că acest lucru se va întâmpla cât de curând, dar doar cu respectarea legii”, a spus premierul într-o scurtă declarație la Palatul Victoria.

Grindeanu a mai precizat că luni o așteaptă la discuții pe această temă pe Sevil Shhaiheh, ca să-i comunice stadiul tuturor programelor aflate în prezent în derulare.

„Ştiu că este un om care, în final, va respecta legea”, a conchis premierul.

PREMIERUL SORIN GRINDEANU NU A FOST CHEMAT IN PARLAMENT DE PUCISTII DIN TABARA PEDISTULUI LIVIU DRAGNEA LA CITIREA „FATARNICEI MOTIUNI DE CENZURA” A GRUPARII PEDELISTE DIN PSD!

18 iun.

Premierul Sorin Grindeanu nu va merge, duminică, la ședința plenului comun al Camerei Deputaților și Senatului în care urmează să se citească moțiunea de cenzură inițiată de PSD și ALDE împotriva Guvernului.

Premierul Sorin Grindeanu și secretarul general al Guvernului, Victor Ponta, se află la sediul Guvernului. La Palatul Victoria au ajuns și fostul copreședinte ALDE Daniel Constantin și Sorin Cîmpeanu.

Potrivit unor surse politice, au loc discuții și negocieri privind votul la moțiunea de cenzură inițiată de PSD și ALDE împotriva Guvernului.

%d blogeri au apreciat asta: