GUVERNUL GRINDEANU VA FI AL SAPTELEA CABINET ,DACA PRIN ABSURD „FATARNICA „MOTIUNE CENZURA A FRACTIUNII PSD- LIVIU DRAGNEA AR TRECE!

18 Iun

Moţiunea de cenzură „PSD vs. PSD” ar putea să ducă la căderea Guvernului Grindeanu. Această eventualitate ne readuce aminte că n-am fi pentru prima oară în situaţia căderii unui guvern înainte de terminarea mandatului şi nici măcar în faţa dărîmării unui guvern de către partidul care l-a desemnat pe prim-ministru. Guvernul Grindeanu ar fi al şaptelea guvern care cade înainte de termen. Vă prezentăm mai jos o sinteză a guvernelor postrevoluţionare aflate în această situaţie.

1. GUVERNUL PETRE ROMAN (1990-1991). Primul guvern instalat în urma alegerilor de după Revoluţia din 1989 a fost cel condus de Petre Roman. Alegerile din „Duminica orbului” au dus la cîştigarea alegerilor de către FSN. Petre Roman a depus jurămîntul în ziua de 28 iunie 1990, sub spectrul mineriadei din 13-15 iunie, pentru care acum este trimis în judecată. Prin jocul destinului, guvernul Roman avea să cadă în 16 octombrie 1991, tot după o mineriadă, în urma căreia Petre Roman şi-a dat demisia cu minerii în stradă! Minerii au intrat atunci în Parlament, evenimentul fiind marcat de intervenţia excepţională a lui Ion Raţiu de la tribună, prin care a salvat firava noastră democraţie:

Postul de premier al lui Petre Roman a fost luat de Theodor Stolojan, care a rămas în fruntea guvernului pînă la alegerile din 1992.

2. GUVERNUL VICTOR CIORBEA (1996-1998). În urma alegerilor din anul 1996, cîştigate de Convenţia Democratică din România (CDR), prim-ministru a fost desemnat Victor Ciorbea, care a depus jurămîntul în Parlament în ziua de 12 decembrie 1996, renunţînd atunci la postul de primar al Capitalei, pe care-l cîştigase cu cîteva luni în urmă. În primăvara anului 1998, fricţiunile dintre PNŢ-CD şi FSN-Roman au atins punctul culminant, mai ales prin atitudinea agresivă a lui Traian Băsescu la adresa prim-ministrului Ciorbea, despre care spunea: „Cabinetul Ciorbea nu are cale de mijloc: ori va rămâne în cartea de istorie, ori va fi aruncat la coșul de gunoi al istoriei. Asta e soarta Guvernului actual. Până acum, nu am certitudinea că va rămâne în cartea de istorie”.

Pentru a menţine majoritatea parlamentară, PNŢ-CD a decis retragerea mandatului lui Victor Ciorbea şi, după o perioadă scurtă de interimat, deţinută de Gavril Dejeu, l-a desemnat ca prim-ministru pe Radu Vasile, un apropiat al partidului condus de Petre Roman.

3. GUVERNUL RADU VASILE (1998-1999). Nici Radu Vasile n-a apucat să-şi termine scurtul mandat, căci în 1999 a avut loc a nouă mineriadă, în două etape: prima la Costeşti, jud. Vâlcea, încheiată cu Pacea de la Cozia, semnată între Radu Vasile şi Miron Cozma, şi a doua la Stoeneşti, jud. Olt, înfrîntă sîngeros de forţele de ordine de sub comanda lui Constantin Dudu Ionescu. Exact ca acum, în 13 decembrie 1999, toţi miniştrii ţărănişti şi liberali şi-au depus demisia, însă nu la guvern, ci la Cotroceni, încercînd să determine căderea Guvernului. În acea seară, Radu Vasile declara la TVR: „Avem de a face cu o lovitură de forţă, neconstituţională şi nedemocratică, o măsură abuzivă fără temei legal”. Peste cîteva ore, tot la TVR, Emil Constantinescu anunţa că Radu Vasile este revocat, fiind numit ca premier interimar Alexandru Athanasiu. Ne amintim că, în ciuda anunţului oficial al lui Emil Constantinescu, Radu Vasile nu a vrut să-şi dea demisia, el beneficiind imediat de susţinerea PDSR-ului lui Ion Iliescu! Totuşi, pe 17 decembrie, Radu Vasile îşi dă demisia din funcţia de prim-ministru, iar 10 zile mai tîrziu avea să fie exclus din PNŢ-CD.

După interimatul de 9 zile al lui Theodor Atanasiu (PSDR), a fost desemnat premier Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, care avea să ducă mandatul pînă la alegerile din anul 2000.

4. GUVERNUL EMIL BOC (2008-2009; 2009-2012). Cîştigarea alegerilor din 2008 de către Partidul Democrat (PD) a dus la desemnarea lui Emil Boc în fruntea guvernului format prin celebra „soluţie imorală” negociată de Traian Băsescu cu Dan Voiculescu. Emil Boc avea să fie primul şef al guvernului care a fost demis de o moţiune de cenzură, trecută prin Parlament în 13 octombrie 2009, după ce miniştrii PSD au părăsit guvernul! Alianţa dintre PSD şi PNL, avînd majoritate parlamentară, l-a nominalizat pe Klaus Iohannis pentru postul de premier, însă preşedintele Traian Băsescu a refuzat desemnarea acestuia, şantajîndu-i pe parlamentari cu dizolvarea parlamentului. După ce Traian Băsescu a cîştigat al doilea mandat de preşedinte, Emil Boc a fost desemnat din nou ca prim-ministru, fiind investit în 23 decembrie 2009.

Nici al doilea mandat de prim-ministru obţinut de Emil Boc nu a fost unul liniştit, căci, în urma protestelor violente din ianuarie 2012, el este nevoit să demisioneze, ducînd astfel la căderea întregului guvern! După un interimat de trei zile deţinut de Cătălin Predoiu, este desemnat premier Mihai Răzvan Ungureanu, care avea să deţină cel mai scurt mandat, de mai puţin de trei luni!

5. GUVERNUL MIHAI RĂZVAN UNGUREANU (9 februarie – 7 mai 2012). La căderea guvernului Boc, Mihai Răzvan Ungureanu era şeful SIE. În mod surprinzător, el avea să fie desemnat de Traian Băsescu pentru a forma guvernul şi a fost învestit pe 9 februarie 2012. După numai 78 de zile, noua alianţă USL, formată din PSD şi PNL depune o moţiune de cenzură care trece în 7 mai 2012 cu sprijinul UNPR, partid care asigurase pînă atunci majoritatea parlamentară a PDL. MRU avea să fie, deci, al doilea premier demis prin moţiune de cenzură.

6. GUVERNUL VICTOR PONTA (2012-2015). După căderea guvernului MRU, Victor Ponta a fost desemnat premier şi a condus fără probleme guvernul pînă la alegerile din iarna anului 2012. În decembrie 2012, alegerile au fost cîştigate cu un scor foarte mare de către USL, o alianţă electorală formată din cele două mari partide: PSD şi PNL. Deşi anunţase în repetate rînduri că nu-l va mai desemna pe Victor Ponta ca prim-ministru, în faţa acestui vot masiv acordat USL, Traian Băsescu nu are încotro şi acceptă o nouă nominalizare a acestuia, guvernul Ponta fiind învestit în 21 decembrie 2012. După ruperea neaşteptată a USL, Victor Ponta avea să conducă în continuare guvernul cu majoritatea formată de PSD şi UNPR.

Cînd totul părea să decurgă liniştit pentru guvern, în noaptea de 30 octombrie 2015 are loc tragedia din clubul „Colectiv”, urmată de o puternică manifestaţie de protest în Bucureşti şi marile oraşe din ţară. În mod neaşteptat, Victor Ponta îşi anunţă demisia în ziua de 5 noiembrie 2015 şi provoacă astfel căderea guvernului PSD! Ca interimar, pentru 12 zile, este desemnat Sorin Câmpeanu. Preşedintele Klaus Iohannis îl desemnează ca premier pe Dacian Cioloş, care, deşi nu avea o majoritate parlamentară declarată, reuşeşte să obţină învestitura în Parlament cu sprijinul PSD-ului condus de Liviu Dragnea, care votează în favoarea „guvernului tehnocrat”!

Aşadar, dacă trece actuala moţiune a PSD, depusă împotriva propriului guvern Grindeanu, am putea să asistăm la cea de-a şaptea cădere a unui guvern înainte de terminarea mandatului de patru ani! După analiza noastră, se observă că situaţia din acest moment are cîteva elemente disparate, pe care le-am întîlnit şi în celelalte căderi ale guvernelor:

– la fel ca „Guvernul Petre Roman”, acţiunea împotriva guvernului Sorin Grindeanu a fost pusă la cale de partidul din care face parte. Desigur, mineriada împotriva guvernului Roman este înlocuită acum de o acţiune paşnică

– la fel ca în cazul guvernului Radu Vasile, miniştrii din cabinetul Grindeanu şi-au dat demisia, încercînd să forţeze şi demisia premierului

– la fel ca în cazul „Guvernului Radu Vasile”, premierul Sorin Grindeanu refuză să-şi dea demisia cerută de majoritatea parlamentară care l-a nominalizat.

– premierul Sorin Grindeanu este dat afară din PSD, la fel ca premierul Radu Vasile, care a fost şi el dat afară din PNŢ-CD pentru că nu a vrut să-şi dea demisia.

Rămîne să vedem acum ce noutăţi va aduce această moţiune de cenzură în acest tablou destul de bogat al guvernelor cărora li se cere încetarea mandatului înainte de încheierea unui ciclu electoral.

Anunțuri

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: