DUPA INTALNIREA CU ANGELA LA BERLIN ,KLAUS WERNER,IN VITEZA A DOUA DEPARTE DE SCHENGEN!

21 iun.

La zece zile după întâlnirea la Washington cu președintele Donald Trump, Klaus Iohannis s-a întâlnit cu cancelarul Angela Merkel, la Berlin. Un exercițiu de imagine extrem de bun, în special pe fondul disputei politice de acasă, însă cu ce efecte pentru România?

Linia directoare a celor două vizite ține de reafirmarea predictibilității României și de angajamentele (costisitoare) de securitate: 2% din PIB pentru apărare, achiziții de armament care să satisfacă atât producătorii americani, cât și pe cei europeni, totul pentru ca România să beneficieze de umbrela de securitate a Vestului în fața Rusiei.

În rest, românii rămân supuși pe mai departe regimului vizelor SUA, departe de Schengen și de prima viteză a Europei, rămân cu vorbele frumoase ale Angelei Merkel despre minoritatea germană, în timp ce investițiile germane se duc către IT, un domeniu de nișă, nu și către mult așteptatele uzine ce ridică acum PIB-ul și nivelul de trai în Ungaria sau Slovacia.

Europa cu două viteze în versiunea Merkel

În conferința de presă de la Berlin, cancelarul german și președintele României par să se fi înțeles foarte bine în ce privește Europa cu două viteze. „Principiul Europei cu două viteze este înțeles greșit“, a spus Merkel. „Problema Europei cu doua viteze nu mai există“, a spus Iohannis. Într-adevăr, problema a dispărut, însă nu pentru că nucleul vest-european al UE a renunțat la această Europă cu mai multe „intensități“, cum a fost rebotezată în Declarația de la Roma, din luna martie, ci pentru că decizia instituționalizării acestei realități a fost deja luată și acceptată. În Est, problema a ținut de „proiectele la care nu putem participa“, a spus Iohannis, sugerând că această situație a fost rezolvată. Cum? O spune Merkel: „Toate țările pot participa, dacă îndeplinesc condițiile“.

Condițiile intrării în prima viteză a Europei au început să fie deja expuse de Comisia Europeană în documentele de reflecție pentru viitorul Europei. Fie că este vorba despre Europa socială, Europa globalizată sau Europa financiară, aceste condiții abia de sunt atinse de țările scandinave, de Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg sau Austria. Este limpede că țările estice ar pica testul „condițiilor“ despre care a vorbit Angela Merkel în prezența lui Klaus Iohannis.

Există însă și excepții. În timp ce Danemarca a optat să nu participe la pilonul pentru afaceri interne și justiție al UE, România a fost chiar inițiatoarea proiectului creării unui Parchet European, a remarcat Merkel, care a amintit și de participarea României la politica de securitate. Și nu este o remarcă lipsită de importanță, pentru că apărarea și investițiile militare sunt singurele domenii în care UE nu admite două viteze – aici toate statele vor trebui să investească în armamentul produs de Germania, Franța, Italia sau Suedia.

Iohannis despre Schengen: Poate reușim

Aderarea României la Acordul Schengen a fost o țintă stabilită pentru anul 2011. Deși neapartenența la spațiul Schengen a ferit România de valul migrator din 2015, acest obiectiv mereu îndepărtat (prima țintă pentru aderare a fost anul 2011) este o sursă de frustrare politică și diplomatică asemănătoare cu menținerea regimului american de vize. Președintele Klaus Iohannis a avut parte la Berlin de același tratament ca și la Washington în această privință. Atunci, Donald Trump a intervenit brutal peste președintele României și a precizat că nu a discutat despre vize. La Berlin, Angela Merkel nu a amintit deloc despre subiectul Schengen, iar formularea lui Klaus Iohannis spune multe despre perspectivele aderării – „Doamna Cancelar m-a încurajat să continui discuțiile și cu alți parteneri europeni, poate reușim într-un timp rezonabil să ne apropiem de o soluționare.“

Între Europa și SUA

Întâlnirea Iohannis-Merkel vine într-un moment delicat al relațiilor Europa-SUA. Imediat după discuțiile cu Donald Trump de la Summitul NATO de la Bruxelles și Summitul G7 din Italia, Merkel declara că „vremurile în care puteam conta pe deplin pe alții sunt oarecum depășite“. Cu doar câteva zile înainte de vizita lui Klaus Iohannis la Berlin, guvernul german a intrat într-o nouă dispută cu SUA, sărind în apărarea unui mare proiect energetic al Rusiei, care ar urma să fie supus sancțiunilor americane.

Răceala dintre Berlin și Washington a fost vizibilă și în declarațiile făcute de Angela Merkel în prezența lui Klaus Iohannis: „În cadrul UE am stabilit o cooperare mai strânsă pe apărare. Vrem un rol mai activ în NATO. Noi, europenii, dorim și soluții politice“. Mai trebuie amintite și criticile foarte dure din presa americană privind integrarea în armata germană a câte unei brigăzi din România și Cehia, pentru a fi limpede că inițiativele germane sunt privite cu tot mai multă suspiciune la Washington.

Președintele Iohannis a remarcat că relația aceasta traversează o „sincopă“ și a avut o formulare diplomatică fericită: „Relația transatlantică nu este o opțiune politică sau diplomatică; ea este la baza civilizației democratice“. Poate fi România o punte de legătură între Europa și SUA? Cel mai probabil, după sclipirea momentelor Washington și Berlin, președintele Iohannis va reveni în „viteza a doua“, odată cu vizita lui Donald Trump în Polonia, o țară cu un PIB de circa trei ori mai mare decât al României și abonată la contractele militare cu SUA, dar și cu legături economice mult mai profunde cu Germania.

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: