Arhiva |

CHRIS CORNELL – THE PROMISE!

21 iun.

MAGGIE ROSE – BODY ON FIRE!

21 iun.

KISSIN’ DYNAMITE – MASTERPIECE!

21 iun.

STONE SOUR – INHALE!

21 iun.

THUNDERMOTHER – WE FIGHT FOR ROCK N’ROLL!

21 iun.

SCRISOAREA DIN INCHISOARE A LUI ADRIAN SEVERIN „BURSUCU’ VENINOS”CATRE TODEREL TOADER:ACUZATII GRAVE DE IMORALITATE LA ADRESA UNUI INALT MAGISTRAT!

21 iun.

Fostul europarlamentar Adrian Severin vine cu afirmaţii grave care ar putea pune o pată pe Înalta Curte

Fostul europarlamentar Adrian Severin vine cu afirmaţii grave care ar putea pune o pată pe Înalta Curte

Fostul europarlamentar Adrian Severin, care execută o pedeapsă de 4 ani închisoare, a lansat recent mai multe dezvăluiri într-o scrisoare deschisă, adresată ministrului Justiţiei „indiferent cine este acesta”.

Documentul a fost publicat de jurnaliştii site-ului luju.ro şi printre altele subliniază gravitatea unui caz care al cărui “erou” este chiar un magistrat de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiie (ÎCCJ). “…Unul dintre vajnicii judecători din plutoanele de execuţie ale ÎCCJ, recognoscibil după delicatul tatuaj pe fesa dreapta, ar fi documentat şi şantajat pentru relaţii incestuoase cu sora sa.“ Rămâne de văzut care este numele trandafirului…

Alte afirmații cheie făcute de cel care în anii ’90 era supranumit Bursucul veninos, sunt legate de fraudarea constantă a alegerilor prezidențiale, anihilarea serviciilor secrete în favoarea aliaților externi, existența unor grupuri oculte de interese private, scandalul SIPA.

Fragment din scrisoarea deschisă, pe care Adrian Severin i-a trimis-o ministrului Justiţiei, Tudorel Toader

“Unul dintre scandalurile care zguduie ţara în prezent priveşte posibilă fraudare a alegerilor prezidenţiale din 2009. Adevărul este cu mult mai grav. Toate alegerile prezidenţiale au fost fraudate, (mai bine spus, dirijate ilegitim) cu începere din 2004, tentative în acest sens manifestându-se încă după alegerile din 1996. Originea acestor fraude se găseşte în străinătate, iar nu în ţară, acolo unde toată lumea o caută. În ţară se află doar cozile de topor, create pentru a le face posibile.

Totul a început cu acordul pe care ni l-am dat în anii 1990, ca serviciile noastre de informaţii să nu îşi mai îndeplinească misiunea pe teritoriul aliaţilor noştri – sau, mai bine spus, al celor pe care noi ni-i doream ca aliaţi – de parcă cineva ar fi sortit să ştie aliatul sau inamicul nostru veşnic, în timp ce interesele noastre vitale ar fi negociabile şi trecătoare.

Pe fondul acestei vulnerabilizari a sistemului imunitar naţional, forţe străine (statale şi parastatale) au transformat colaborarea în subordonare şi au încurajat constituirea, în cadrul institutillor de forţă ale statului român, a unor grupuri oculte de interese private care, pentru a acumula putere locală, au fost gata să coopereze la colonizarea şi, eventual, dezmembrarea României.

Nu SRI sau alte servicii de informaţii au trădat ori au acaparat ilegitim puterea publică, ci nişte clici aflate pe poziţii strategice în cadrul lor. În fiecare zi, o altă fărâmă a acestui adevăr apare la lumină.

Dacă imediat după căderea regimului naţional-comunist în 1989, puterile străine (din vest şi din est) au căutat să găsească în rândul elitelor româneşti interlocutori cu rădăcini naţionale solide şi concepţii internaţionaliste, deschişi la negocieri şi alianţe cu ele, de la jumătatea deceniului 1990 s-a trecut la exterminarea treptată a acelor elite şi la înlocuirea lor cu marionete obediente, având cel mult potenţialul unor magnaţi de provincie.

În acest scop, au trebuit create structuri de execuţie formate alături de oamenii serviciilor secrete, din cercuri semnificative ale autorităţii judiciare, precum şi din instrumente de manipulare a opiniei publice de tip mediatic şi ong-ist.

Împreună, acestea au constituit o putere ocultă care a secătuit de energii statul oficial, ducându-l la eşec. Resuscitarea statului român presupune anihilarea acestei puteri oculte interne şi emanciparea de sub controlul pe care străinătatea o exercită prin intermediul ei.

Scandalul arhivei SIPA nu face decât să aducă date suplimentare apte a clarifica mecanismul derapajului judiciar. Este suficient să urmăriţi traseul promovării suspecte a unor judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi la Curtea de Apel din Bucureşti, pentru a afla care sunt magistraţii şantajabili. Numărul ofiţerilor sub acoperire de magistrat este infim în comparaţie cu cel al magistraţilor controlaţi prin şantaj; un control infinit mai eficient decât cel exercitat prin ordinul de misiune. Condamnarea recurgerii la şantaj, oricât de justă ar fi, nu trebuie să abată atenţia de la faptul că mulţi, prea mulţi magistraţi, sunt de o calitate umană precară, şi de aceea oferă motive de şantaj, sau nu sunt capabili să reziste şantajului. Surse de încredere susţin, de exemplu că unul dintre vajnicii judecători din plutoanele de execuţie ale ÎCCJ, recognoscibil după delicatul tatuaj pe fesa dreapta, ar fi documentat şi şantajat pentru relaţii incestuoase cu sora sa. La aşa magistraţi, aşa justiţie.

Aţi afirmat, domnule Ministru, că „sistemul judiciar scârţâie din toate încheieturile”. Aşa estel Cum ar putea fi altfel? În slujba unor interese total străine în raport cu legea, dreptatea şi aspiratille naţionale, serviciile secrete fixează ţinte tactice, reprezentate de oameni aparţinând adevăratelor elite româneşti, agenţii mediatici îi condamnă public (căci, vorba generalului Coldea, „important nu este ce ai făcut, ci ceea ce se spune că ai făcut”), iar plutoanele de execuţie judiciară trimit victimele în infern.”

STARE DE CRIZA TERORISTA IN FILIPINE .COMBATANTI ISLAMISTI INARMATI CARE AU ATACAT MIERCURI UN DETASAMENT AL ARMATEI FILIPINEZE S-AU BARICADAT INTR-O SCOALA DIN MARAWI!

21 iun.

 

Aproximativ 200 de combatanți înarmați au atacat miercuri un detașament al armatei filipineze și s-au retras apoi într-o școală dintr-o localitate situată la 160 km de Marawi, oraș care se confruntă cu o insurecție islamistă în sudul Filipinelor, relatează AFP, citând poliția locală, potrivit Agerpres.

Inspectorul de poliție, Realan Mamon, nu a fost în măsură să spună dacă elevi sau profesori de la școala primară din Pigkawayan, insula Mindanao (sud), au fost luați ostatici. Atacul a avut loc în zori, înainte de ora deschiderii.

El a declarat postului de radio local că atacul asupra detașamentului de militari ar putea să fie o diversiune pentru a-i ajuta pe islamiștii implicați în insurecția din Marawi.

Oficialul citat a spus că bărbații înarmați provin probabil din gruparea Bangsamoro Islamic Freedom Fighters (BIFF), o facțiune disidentă a Frontului Islamic de Eliberare Moro (MILF), principala grupare rebelă musulmană din țară, cu care guvernul a lansat negocieri de pace.

Primarul din Pigkawayan, Eliseo Garsesa, a estimat la 200 persoanele înarmate implicate în atacul asupra detașamentului armatei.

Anterior, agenția de presă Reuters a relatat că aproximativ 300 de bărbați înarmați au luat ostatici mai mulți elevi într-o școală din Pigcawayan.

Violențele au început la 23 mai între trupe filipineze și militanți islamiști înarmați ce susțin gruparea jihadistă Statul Islamic și care au preluat controlul asupra unei părți a orașului majoritar musulman Marawi, din insula Mindanao, în sudul arhipelagului.

UDMR CU PENALII SAI MEREU LA GUVERNARE!

21 iun.

A fost curtată de-a lungul timpului de mai toate partidele politice. Voturile constante și disciplinate ale UDMR i-au adus portofolii în majoritatea guvernelor, promisiuni în general onorate de către partenerii politici, fie că s-au aflat la guvernare ori în opoziție. Chiar dacă n-a reușit să treacă de Constituție, Uniunea a știut să-și joace mereu cărțile.

Înființată la 25 decembrie 1989, UDMR are ca obiectiv major păstrarea identității și dezvoltarea comunității maghiare din România. Deși nu a fost înregistrată legal ca partid politic, participă la alegerile locale și parlamentare în baza Art. 62, alin. 2 din Constituție și a Legii 68/1992, Art. 4, alin. 2, potrivit cărora organizațiile minorităților sunt asimilate partidelor politice.

Un partener dorit de toți

Cu un electorat numeros și stabil, voturile UDMR sunt căutate constant de partide pentru a încheia parteneriate politice. Motiv pentru care Uniunea s-a aflat adesea la guvernare. Chiar și în opoziție, a încheiat parteneriate de susținere a partidelor care au câștigat alegerile și n-au avut majoritatea necesară pentru trecerea legilor ori votarea guvernelor.

UDMR are în actuala legislatură 21 de mandate de deputați și 9 de senatori.

Uniunea a fost cu adevărat în opoziție în perioada 1990-1992. Este singura excepție. Timp de 15 ani, din 1993 până în 2008, UDMR s-a aflat la guvernare. Cu FSN până în 1996. A făcut ulterior parte și din guvernul CDR în perioada 1996-2000, apoi, între 2000 și 2004, a susținut coaliția PSD – PUR, fără a face însă parte din coaliție. Anii 2004-2008 a găsit-o tot la conducerea țării, împreună cu Alianța D.A., iar după intrarea PD-L în opoziție, a rămas alături de PNL.

A trecut în opoziție după alegerile legislative din 2008, împreună cu PNL. Ca urmare a demiterii guvernului Boc 1 – PDL și PSD, în octombrie 2008, UDMR a intrat la guvernare împreună cu PDL și UNPR și a alcătuit guvernul Boc 2, în decembrie 2009. Atunci, Uniunea a primit trei ministere: Cultură, Mediu și Sănătate.

La Congresul UDMR din februarie 2011 de la Oradea, au participat premierul Emil Boc – PDL, precum și președinții celor două partide din opoziție, Victor Ponta – PSD și Crin Antonescu – PNL.

Moțiunea de cenzură din 2012, care a dus la demiterea guvernului Ungureanu, a determinat trecerea UDMR în opoziție.

Moțiunile de cenzură

Din cele 31 de moțiuni de cenzură depuse în perioada 1990-2015, UDMR a fost inițiatoarea a 8 dintre ele. Doar 2 au trecut și au dus la căderea guvernelor împotriva cărora s-au depus.

Pe 13 octombrie 2009, moțiunea „11 împotriva României“ a fost depusă de PNL și UDMR și a provocat căderea guvernului Boc 1.

Pe 27 aprilie 2012, moțiunea „Opriți Guvernul șantajabil. Așa nu, niciodată!“ a fost inițiată de PSD și PNL împotriva guvernului Mihai Răzvan Ungureanu, după 2 luni și jumătate de mandat.

Membri în Guvern, dar nu la guvernare

Și după ultimele alegeri parlamentare, din decembrie 2016, UDMR a semnat un protocol de colaborare cu membrii coaliției PSD – ALDE, prin care Uniunea s-a angajat să sprijine inițiativele legislative și numirea premierului. „Nu avem nicio propunere, dar dacă va fi desemnată persoana propusă de coaliţia PSD – ALDE, conform înţelegerii noastre, vom vota“, spunea atunci Kelemen Hunor, președintele UDMR.

Tot atunci, Liviu Dragnea, șeful PSD, declara că UDMR își va menține în guvern posturile ocupate. „Cred că acele posturi în mod tradiţional au fost ocupate de reprezentanţi de la UDMR, indiferent dacă au fost sau nu la guvernare, şi cred că a fost o măsură bună şi înţeleaptă, pe care nici noi nu cred că e bine să nu o respectăm. Ştiu că sunt câteva posturi unde, drept cutumă, acolo au fost oameni din partea lor.“

Kelemen Hunor a spus că este vorba despre portofoliul de secretar de stat la Educație și despre doi subsecretari de stat din Departamentul pentru Relații Interetnice, dar a subliniat că, „din acest punct de vedere, lucrurile nu cred că trebuie schimbate. Acest lucru nu înseamnă guvernare în niciun caz. Dacă ai membru în cabinet, eşti la guvernare, dacă nu, nu eşti la guvernare“.

După un potop de acuzații, liderul UDMR a anunțat că parlamentarii Uniunii nu vor participa la votul moțiunii de cenzură. „Nu rupem hainele de pe noi azi, pentru că nu e cazul. Nu se pune problema dacă am ajuns sau nu la o înțelegere, nu ne-am certat, nu ne certăm cu nimeni, nici măcar cu domnul Băsescu, (…) și vom continua, nu renunțăm la niciun proiect!“, a spus Kelemen Hunor.

Penalii din UDMR

În 2015, UDMR avea 4 parlamentari cu probleme în justiție. Dintre aceștia, 2 au fost condamnați definitiv cu suspendare, respectiv deputații Levente Andras Mate și Karoly Kerekes, unul a fost trimis în judecată, senatorul Olosz Gergely, și unul a fost urmărit penal, deputatul Attila Marko.

Președintele Uniunii a fost avocatul a doi politicieni din propriul partid. Primul, Nagy Zsolt, fost ministru al Comunicațiilor, condamnat definitiv pentru corupție la 4 ani de închisoare în dosarul privatizărilor strategice. „Nagy Zsolt este nevinovat și a fost totuși încarcerat. Trebuie să fim solidari cu el și să transformăm justiția într-o instituție care nu permite astfel de procese inechitabile“, spunea atunci Kelemen Hunor.

Cel de-al doilea politician reprezentat de avocat a fost deputatul Attila Marko, cercetat în dosarul ANRP și fugit la acea vreme în Ungaria. „Credem în continuare în nevinovăţia lui Marko Attila şi suntem întru totul solidari cu el. Marko Attila şi-a desfăşurat activitatea ani la rândul în interesul comunităţii maghiare“, afirma atunci Kelemen Hunor.

UDMR-iști care au probleme cu justiția

Borboly Csaba – CJ Harghita.

Acuzații: abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată și calificată (câte 3 acte materiale), instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată și calificată (3 acte materiale), două infracțiuni de fals intelectual și denunțare calomnioasă în formă continuată şi calificată.

Situaţie juridică: trimis în judecată.

Antal Arpad Andras – primar Sf. Gheorghe, Covasna.

Acuzații: utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice, dacă fapta este săvârșită în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

Situaţie juridică: cercetat sub control judiciar.

Robert Raduly – primar Miercurea Ciuc, Harghita.

Acuzații: abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (3 infracțiuni), conflict de interese.

Situaţie juridică: trimis în judecată, iniţial a fost arestat la domiciliu şi cercetat sub control judiciar.

Andrei Varga – primar Cehu Silvaniei, Sălaj.

Acuzaţii: abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals.

Situaţie juridică: trimis în judecată.

6,5% din populația României sunt de etnie maghiară

Potrivit recensământului din 2011, populația de etnie maghiară din România este de 1.237.746 de persoane, respectiv 6,5% din totalul locuitorilor.

Uniunea militează pentru descentralizarea țării, deși, potrivit Constituției, România este un stat național, unitar și indivizibil. UDMR susține necesitatea ca anumite teritorii să devină autonome, cu toate că Art. 30, alin. 7 din Constituția României interzice incitarea la separatism teritorial. Folosirea limbii materne în politică, dezvoltarea învățământului în limba maghiară și autonomia locală pe baze etnice, respectiv a Ținutul Secuiesc, sunt câteva dintre dezideratele sale.

UDMR este reprezentată în Parlamentul României din 1990 și în cel European din 2007, an în care a devenit și membră a Partidului Popular European.

AFP.TERORISTUL DE LA BRUXELLES A MURIT!

21 iun.

O explozie de proporții reduse a avut loc marți seara în gara centrală din Bruxelles, iar militarii care patrulau în zonă au neutralizat un suspect imediat după aceea, a anunțat un purtător de cuvânt al poliției belgiene, citat de Reuters. Procuratura federală a Belgiei a anunțat în cursul nopții că incidentul este anchetat ca atac terorist, transmit agențiile de presă internaționale, citate de Agerpres.

O purtătoare de cuvânt a procuraturii a confirmat abia după câteva ore de la incident că suspectul a decedat și că nu sunt alte victime — nici morți, nici răniți.

Poliția nu precizase inițial dacă termenul „neutralizat” însemna că individul a decedat. Agenția de presă Belga, preluată de AFP, a relatat că focurile de armă asupra suspectului au fost trase în jurul orei locale 20.30, iar după mai mult de două ore, el se afla încă pe jos, nemișcat, în timp ce geniștii verificau dacă mai are asupra sa explozivi.

Imediat după explozie și focurile de armă, poliția a golit piața și gara centrală din Bruxelles și a înconjurat zona, iar compania feroviară a anunțat întreruperea traficului în gară. După mai mult de o oră, centrul de criză care coordona intervenția a anunțat că situația este sub control.

„Eram afară. Am coborât. La mezanin, cineva striga. N-am dat atenție. Apoi a strigat ‘Allahu akbar’. Și a detonat căruciorul” (un cărucior de bagaje), a declarat un martor ocular, Nicolas Van Herrewegen, agent de triaj al companiei naționale feroviare din Belgia, citat de AFP. El l-a descris pe presupusul terorist ca „destul de corpolent, negricios, cu părul scurt, cu o cămașă mai mult sau mai puțin albă și blugi”. „Explozia nu a fost chiar mare, dar impactul n-a fost mic. În jur, la doi-trei metri, oamenii au luat-o la fugă”, a mai relatat martorul.

%d blogeri au apreciat: