Arhiva | 5:38 pm

KLAUS WERNER JOHANNIS A DECLARAT ,JOI LA BRUXELLES,CE CONDITII TREBUIE SA INDEPLINEASCA NOUL PREMIER SI DACA ARE O MAJORITATE PARLAMENTARA IN SPATE!

22 iun.

inchide

 

Presedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la Bruxelles, ca va avea luni discutii cu toate partidele parlamentare in vederea desemnarii noului premier, despre care spune ca trebuie sa fie „o persoana integra, fara probleme penale, care ma convinge ca are capacitatea sa conduca un Guvern si are o majoritate parlamentara in spate”.

Klaus Iohannis spune ca va avea luni discutii cu toate partidele, dupa care va face „o evaluare proprie”: „Vreau sa cunosc toate opiniile, dupa care voi trece la desemnarea unei persoane.”

Seful statului a mai spus ca diversi politicieni din tara ii dau sfaturi in aceasta perioada, dar „Aceste lucruri, despre cine are sau nu o majoritate, se stabilesc prin vot.”

In ceea ce priveste discutia despre demisiile si ulterior revenirea asupra demisiilor a 20 de ministri ai Cabinetului Grindeanu, Klaus Iohannis spune ca „A aparut o mare discute despre demisie: este inutila. Un ministru este in functie pana cand semnezi decretul de demitere sau se numeste un nou Guvern. Cred ca este evident ca nu o sa ma apuc sa numesc ministri pentru 2 zile.”

FUFA ISTERICA DE LA ANTENA 3,DANA GRECU „BASISTA INFOCATA”CAND ERA STIRISTA PUSA LA PUNCT DE TRAIAN BASESCU:”TERMINA CU PROVOCARILE,ESTI MARUNTA!”

22 iun.

 Dana Grecu, nu este plangacioasa de serviciu’ pentru Felix?

Dana Grecu a povestit că a avut o discuție spumoasă cu Traian Băsescu pe holurile Parlamentului.

 Dar cand l-ai votat si ai facut si propaganda pentru el , de ce nu ai pus atunci intrebarea?si atunci erau oameni in puscarie, pe zi ce trece esti tot mai penibila, nu ai spus in schimb nimic de prietenii tai din vie , poate sapi adanc in putul gandirii si spui si iti dai seama, esti marunta rau, esti o catza tupeista la maxim !!! mereu esti pusa pe cearta, ai numai replici de iriti lumea (te crezi inteligenta si nu esti) si culmea ai luat locul blondei de la PNLP cu obsesia „Ponta”. pe scurt,esti o voma !
Imagini pentru DANA GRECU,TRAIAN BASESCU POZEImagini pentru DANA GRECU,TRAIAN BASESCU POZE
 Nu l-am votat si nu mi-a placut niciodata Basescu dar de data asta are dreptate:marunta si proasta! Doamna asta are un deficit vizibil de IQ si o mare doza de fudulie caci „prostul daca nu-i fudul parca nu e prost destul”. I-a bagat careva in cap (sau si-a luat-o singura!) ca e mare ziarista si inventeaza, ii explica omul dar ea o tine pe-a ei, tipa la invitati sa-i oblige sa fie de acord cu ea, nu are notiunea de bun simt si e obraznica…..intr-un cuvant de cand nu mai e Radu Tudor acolo nu m-am mai uitat la ea. Punct!

„L-am întrebat civilizat pe domnul președinte al României. I-am zis: ‘domnule președinte’. Nu i-am spus ‘bă, mă’. L-am întrebat așa: ‘domnule președinte, credeți că Liviu Dragnea o să facă pușcărie?’. S-a strâns așa și a zis: ‘eu nu vreau să vorbesc despre așa ceva. Nu îmi plac subiectele astea’.

I-am spus: ‘adică nu mai știți cine face pușcărie în România? Parcă știați’. S-a întors cu spatele la mine și a zis: ‘Voi știți cine face pușcărie’. Adică noi, de la Antena 3, știm cine face pușcărie în țara asta. Și mi-a mai zis: ‘termină cu provocările. Ești măruntă’. Apoi a plecat. Fost președinte de țară într-o țară în care toți avem speranța să trăim mâine mai bine decât trăim pe zi”, a spus Dana Grecu.

 

22 IUNIE 1941:CRONOLOGIA UNEI ZILE ISTORICE PENTRU ROMANI!

22 iun.

Fapte de arme și de legendă: Sergentul Tofan a anihilat singur santinelele sovietice și a urcat tricolorul pe malul basarabean al Podului de la Oancea

Indiferent de regimurile politice și de ideologiile vremelnice care ajung la putere, ziua de 22 iunie 1941 a rămas și va rămâne mereu în sufletele românilor, fiind ziua în care Armata Română s-a întors să lupte și să aducă acasă Basarabia, provincia pe care o părăsise fără luptă în iunie 1940.

Continuăm prezentarea unor amănunte și fapte mai puțin știute, grație domnului colonel (r) Alesandru Duțu, unul dintre marii istorici militari ai României.  Textul ce urmează reprezintă o selecție din volumul „Armata română de la Prut la Volga și înapoi la Prut, 1941-1944”, Editura Lexon-Prim, Chișinău, 2015, semnat de Alesandru Duțu

*Ora 03.00. La Berlin, Joachim von Ribbentrop, ministrul de Externe german, convocă pe Vladimir Dekazonov, ambasadorul sovietic, căruia îi declară că ,,atitudinea ostilă a guvernului sovietic față de germani și amenințarea serioasă reprezentată de concentrarea de trupe rusești la granița de vest a Rusiei au silit Reich-ul să procedeze la contramăsuri militare” și îi înmânează Memorandumul semnat de Hitler (adevărul era că Hitler luase în cu un an înainte atacarea Uniunii Sovietice).

* Răspunzând, ambasadorul sovietic precizează: „Veți regreta acest atac insultător, provocator și acaparator împotriva Uniunii Sovietice. Veți plăti scump”.

* La Moscova, ambasadorul german Freiherr Werner von Schulenburg înmânează lui V.M. Molotov, comisarul sovietic al Afacerilor Externe, un Memorandum, prin care se făcea cunoscut: ,,Guvernul Reich-ului a constatat că guvernul sovietic, contrar obligațiilor ce și le-a asumat, a intensificat acțiunile sale menite să distrugă Germania și Europa, a adoptat o politică externă antigermană tot mai pronunțată, a concentrat forțele sale, fiind gata să atace frontierele Reich-ului. Drept urmare, guvernul german consideră tratatul încheiat la 23 august 1939 ca lipsit de valabilitate, iar Führer-ul a hotărât să decidă pe calea armelor”. Întrebându-l pe Freiherr Werner von Schulenburg dacă acea comunicare ,,Este o declarație de război? și neprimind răspuns, V.M. Molotov conchide: ,,Asta înseamnă război. Ce părere aveți, am meritat noi asta?”.

* Informat, I.V. Stalin se prăbușește în fotoliu (după unele mărturii) și se cufundă într-o ,,îndelungată și apăsătoare tăcere” după care, la propunerea generalului G.K. Jukov, cere să se elaboreze o Directivă pentru atacarea trupelor germane care depășiseră frontiera de stat a U.R.S.S.

* Ora 03.15. Aviația germană pătrunde în adâncimea teritoriului sovietic, bombardează orașele (Murmansk, Kaunas, Minsk, Kiev, Odessa, Sevastopol etc.) și aerodromurile importante, distrugând peste 1 200 de avioane sovietice; la rându-le trupe terestre ale Wehrmacht-ului pătrund pe teritoriul Uniunii Sovietice.

* La Piatra Neamț, în trenul de comandament ,,Patria”, în prezența generalului Eugen von Schobert, comandantul Armatei 11 germane, și a altor ofițeri români și germani, generalul Ion Antonescu, conducătorul Statului român și comandant al Grupului de armate care îi purta numele, li se adresează astfel: ,,Domnule general, domnilor, vă anunț că în această zi a sosit ceasul luptei pentru a șterge pata de dezonoare de pe fruntea țării și de pe stindardele armatei. Peste puțin timp, în faptul acestei zile, armata țării va primi ordinul să treacă Prutul, spre a împlini trupul țării, așa cum a fost lăsat de la Basarab. În această luptă dreaptă și sfântă prin drepturile ei avem cinstea de a ne afla lângă cea mai vitează armată care a venit pe pământul nostru ca să lupte pentru dreptatea noastră. Vom ști să fim vrednici de această cinste. Pentru ceasul care se apropie, pentru zilele ce vor urma, să ridicăm paharul și să închinăm pentru izbândă, pentru triumful dreptății asupra nedreptății și silniciei și a luminii asupra întunericului”.

* Peste puțin timp, armata română va primi ordinul ,,Ostași, vă ordon: Treceți Prutul:

,,Ostași! V-am făgăduit din prima zi a noii domnii și a luptei mele naționale să vă duc la biruință, să șterg pata de dezonoare din cartea neamului și umbra de umilire de pe fruntea și epoleții voștri. Azi a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta pentru drepturile strămoșești și a bisericii, lupta pentru vetrele și altarele românești de totdeauna. Ostași! Vă ordon: treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din răsărit și miază noapte. Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți. Reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre. Ostași! Plecați azi pe drumul biruinței lui Ștefan cel Mare ca să cuprindeți cu jertfa voastră ceea ce au supus strămoșii noștri cu jertfa lor.

Înainte! Fiți mândri că veacurile ne-au lăsat aici strajă dreptății și zid de cetate creștină! Fiți vrednici de trecutul românesc! Ostași, veți lupta cot la cot, suflet la suflet, lângă cea mai puternică și glorioasă armată a lumii. Îndrăzniți să vă măsurați vitejia și să vă dovediți mândria camarazilor noștri. Ei luptă pe pământul moldovean, pentru granițele noastre și pentru dreptatea lumii. Fiți vrednici de cinstea pe care v-a făcut-o istoria, armata marelui Reich și neîntrecutul ei comandant Adolf Hitler. Ostași! Înainte! Să luptați pentru gloria neamului! Să muriți pentru vatra părinților și copiilor voștri! Să cinstiți prin vitejia voastră amintirea lui Mihai Viteazul și a lui Ștefan cel Mare, a martirilor și eroilor căzuți în pământul veșniciei noastre cu gândul țintă la Dumnezeu! Să luptați pentru dezrobirea fraților voștri, a Basarabiei și Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieții și căminurilor batjocorite de păgânii cotropitori! Să luptați pentru a ne răzbuna umilirea și dreptatea! V-o cere Neamul, Regele și Generalul vostru. Ostași! Izbânda va fi a noastră. La luptă! Cu Dumnezeu înainte!”.

* În conformitate cu dispozițiile stabilite de Hitler la 18 iunie, Grupul de armate ,,general Antonescu” (armatele 3 și 4 române și 11 germană) primește misiunea de ,,a constitui pivotul manevrei strategice și a fixa maximum de forțe inamice”. În situația în care forțele sovietice ar fi început retragerea, trupele române și germane trebuiau să le urmărească spre a le produce pierderi cât mai mari și a le împiedica să se consolideze pe Nistru.

* Începând cu ora 3.00, aviația militară română survolează Prutul și execută raiduri de recunoaștere și bombardament asupra pozițiilor de luptă sovietice din Basarabia. Peste puțin timp (ora 3.15), sub protecția artileriei, primele subunități române și germane forțează Prutul și încep luptele pentru constituirea capetelor de pod.

* Aflând de la radio despre trecerea Prutului de către trupele române, regele Mihai I adresează următoarea telegramă generalului Ion Antonescu: ,,În clipele când trupele noastre trec Prutul și codrii Bucovinei pentru a reîntregi sfânta țară a Moldovei lui Ștefan cel Mare, gândul meu se îndreaptă către domnia voastră, domnule general, și către ostașii țării. Vă sunt recunoscător, domnule general, pentru că numai prin munca, tăria și străduința domniei voastre neamul întreg și cu mine trăim bucuria zilelor de glorie străbună, iar ostașilor noștri bravi le urez sănătate și putere ca să statornicească pentru vecie dreptele granițe ale neamului. Trăiască în veci România. Trăiască viteaza noastră armată!”.

* Îndemnuri mobilizatoare adresează militarilor și numeroși generali, comandanți de mari unități și unități.
– Generalul Gheorghe Jienescu, ministrul secretar de stat al Aerului: ,,Zburători, onoarea de a purta la biruință, pe cerul românismului, cocarda tricoloră vă aparține. Consemnul zilei este: echipajul care a terminat muniția în încleștarea luptei și nu vede victoria se proiectează cu mașina în pasărea dușmanului. Tineret zburător, țara întreagă așteaptă de la voi întreg sacrificiul. A sosit ziua marilor înfăptuiri. Dați faptei noastre motiv de legendă. Le-ați făcut și în timp de pace, sunt sigur că le veți face fără șovăire și în timp de război pentru a merita încrederea pe care Regele, Conducătorul și Țara au avut-o întotdeauna în voi. Tineret zburător, sună buciumurile și codrii răsună, uruie cerul. În cântec de motoare, cântecul națiunii, la arme, la manșe, cu Dumnezeu înainte”;

– generalul Ion Sion, comandantul Diviziei 1 blindate: ,,Este faza sfântă a reclădirii României Mari, zguduită atât de puternic de ultimele cataclisme. Mai mult ca oricând, astăzi Țara are nevoie de întreg sacrificiul nostru pentru a o face să trăiască iarăși între vechile hotare. Este idealul nostru, al tuturora, este idealul Patriei. Acest gând, adânc săpat în sufletul nostru trebuie să constituie singurul crez pentru care toți românii trebuie să luptăm”.

* Declanșarea războiului este primită cu ,,entuziasm” și de militarii de rând, pentru că, menționa jurnalul de operații al Regimentului 39 infanterie, ,,se sună prin aceasta eliberarea de sub stăpânirea străină a românilor din Basarabia și Bucovina care, timp de un an, au avut de suferit nelegiuirile unui regim bolșevic”. ,,S-a trecut Prutul – menționează jurnalul de operații al Regimentului 4 artilerie anticar. Tricolorul românesc s-a înfipt la capătul de est al podului de la Bădărăi pe pământul dorit al Basarabiei”. ,,Trupa entuziasmată de intrarea în război a României – se precizează și în jurnalul de operații al Regimentului 1 artilerie fortificații – dă dovadă de o putere formidabilă de muncă în executarea lucrărilor încredințate”.

* La ora 13.30, întreaga țară păstrează un moment de reculegere ,,în semn de închinare pentru împlinirea prin jertfă a credințelor românești”.

Relevând entuziasmul cu care populația Bucureștilor a întâmpinat evenimentul, ziarul ,,Timpul” consemnează: ,,Ca un torent, lumea a coborât în stradă, îmbrățișându-se. Ochii tuturor erau plini de lacrimi… Cetățenii Capitalei au trăit clipe similare poate numai cu cele din august 1916. Un soare fierbinte și sufletele însetate după dreptate, inundă totul în căldura lui binecuvântată… Piețele, mai ales, sunt o mare de capete. Orchestrele militare cântă marșuri patriotice. Deodată, cineva, de lângă statuia regelui Carol I, se desprinde și invită la pași măsurați de horă pe o bucovinencă în pitorescul ei costum național. A fost ca o descărcare electrică. S-a întins o horă demnă de condeiul lui Coșbuc”. Impunătoare manifestații au avut loc și în alte orașe ale țării. ,,Drepturile noastre istorice asupra Basarabiei și Bucovinei întregi – consemnează ,,Universul” – n-au putut fi înlăturate prin rapturi teritoriale și prin abuzuri de forță împotriva poporului românesc și a principiilor ce domină lumea civilizată, ele sunt imprescriptibile, căci istoria le-a notificat, recunoscut și confirmat, iar suferințele fraților noștri din Bucovina și Basarabia le-au întărit și sfințit”.

* Pe front, în unele locuri trecerea Prutului reușește cu ușurință, dar în cele mai multe (la Mitoc, Viișoara, Santa Maria, Călinești, Bădărăi, Sculeni, Ungheni, Costiuleni, Fălciu, Bogdănești și Rânzești, Oancea etc.) inamicul reacționează cu violență, provocând numeroase pierderi trupelor române. La fel de grele sunt luptele și în Bucovina.

* În atacul de la podul Oancea, sergentul Ion Tofan din batalionul 21 opionieri escaladează singur partea superioară a grinzii metalice, anihilează sentinela sovietică, apoi s-a întors și a luat steagul tricolor pe care îl arborează pe malul basarabean al Prutului. Peste puțin timp avea să fie ucis în luptele care au urmat. Spre prânz, micul cap de pod de la Oancea (pe o rază de 400 – 500 m de la pod) este menținut cu dificultate de companiile 9 și 10 din Regimentul 11 dorobanți (Divizia 21 infanterie), în luptă fiind rănit maiorul Ursuleac, comandantul batalionului 3, și alți ofițeri români. ,,Comandanții find scoși din luptă – menționează jurnalul de operații al regimentului – trupa nu s-a mai putut menține în micul cap de pod care devenise un cuib de proiectile… Inamicul bombardează continuu și puternic Oancea, incendiind mai multe case din centrul satului”.
În prima zi de luptă, Regimentul 11 dorobanți pierde 58 militari uciși, 75 răniți și 21 dispăruți.

* La nord de Dorohoi, militarii escadronului 3 din Regimentul 6 roșiori execută un atac fulgerător și într-o jumătate de oră resping inamicul de pe Dealul Bobeica. ,,A fost o șarjă ca în vremurile de glorie ale cavaleriei – consemnează căpitanul Alexandru Schmidt, comandantul subunității. Bravii călăreți ai Regimentului 6 roșiori purtat nu și-au dezmințit tradiția armei lor”. Revenindu-și, inamicul a executat un atac fulgerăător din a doua lnie de cazemate, rezultând încleștări sângeroase. În prima linie de atac s-a afat și locotenentul Paul Liviu, care a căzut răpus de gloanțe, în timp ce striga: ,,Înainte băieți!”. Elogiindu-i jertfa, un document de epocă menționează: ,,A murit ca un brav între bravi, cu ochii ațintiți spre apele Prutului și ale Nistrului și cu mâinile adânc înfipte în pământul strămoșesc al Bucovinei sfințit de acum prin sângele său geneross și viteaz. Sfidând moartea și disprețuind glonțul dușman, el a arătat fostului său instructor că știe să lupte și să moară ca un adevărat erou, patriei că știe să-și jertfească cu drag viața pentru izbânda ei, iar neamului întreg că știe să fie mândru de a avea asemenea fii nepieritori”.

*Referindu-se la semnificațiile luptei la care participa, căpitanul Balaban, comandantul Companiei mitraliere din Batalionul 15 vânători de munte, consemna: ,,Abia se împlinise anul de când Basarabia și Bucovina de nord ne-au fost răpite, fără lupte, în împrejurări prea binecunoscute și Batalionul 15 vânători de munte, în care ne încadrăm, alături de întreaga armată română și aliată, făcând front spre Prut, căutăm a pătrunde cu privirea și gândul până la Nistru, gata de a împlini în fapt porunca generalului nostru «Soldați, treceți Prutul», gata de a învinge sau de a rămâne «pietre de hotar» la vechea noastră frontieră. Țara sărbătorea curajul flăcăilor care au prnit la luptă cu gândul de a spăla prin jertfa lor umilințele ce în ultimul timp întunecă strălucirea lui națională. Istoria, în paginile ei nepărtinitoare, va încresta cu siguranță nepieritoarele fapte de arme săvârșite de ostații noștri în aceste zile. Nenumărate sunt jaloanele care fixează cadrul în care istoricul de mâine va țese povestea acestui război al «Refacerii Naționale»”.

* La Moscova, ministrul român Grigore Gafencu consemnează în jurnal: „Pentru Țara noastră va urma războiul, e un prilej de a recâștiga o parte din pământul pierdut și a se reface sufletește după prăbușirile morale de anul trecut”.

DER SPIEGEL.TENSIUNI LA FUNERALIILE FOSTUL CANCELAR CARE A REUNIT GERMANIA HELMUT KOHL.CANCELARUL ANGELA MERKEL „ACEA FATA DIN EST”A FOST TAIATA DE PE LISTA VORBITORILOR CHIAR DE CATRE SOTIA FOSTULUI CANCELAR!

22 iun.

 

Tensiuni la funeraliile lui Helmut Kohl. Merkel ar fi fost tăiată de pe lista vorbitorilor chiar de către soția fostului cancelar. În locul lui Merkel a fost preferat premierul Viktor Orban

O dispută neașteptată a apărut în peisaj pe tema ceremoniilor funerare pentru fostul cancelar german Helmut Kohl, „părintele reunificării germane”, scrie Der Spiegel. Potrivit revistei germane, cancelara Angela Merkel (CDU) ar fi fost tăiată de pe lista vorbitorilor la ceremoniile funerare la solicitarea soției lui Kohl, Maike Kohl-Richter.
Situația ar fi fost cu atât mai jenantă cu cât în locul lui Merkel ar fi trebuit să vorbească nimeni altul decât premierul Ungariei, Viktor Orban, cel care le stă în coaste europenilor din cauza politicii sale protecționiste în materie de refugiați, în contradictoriu cu cea germană, scrie b1.ro
În primele sale discuții cu Merkel, după decesul lui Helmut Kohl, văduva acestuia, Maike Kohl-Richter, a venit cu ideea ca doar lideri străini să ia cuvântul la ceremonia solemnă prevăzută pentru 1 iulie la sediul din Strasbourg al Parlamentului European. Aceasta l-a nominalizat pe Viktor Orban, unul dintre ultimii lideri politici care a avut întrevederi cu Helmut Kohl și adversar declarat al politicii permisive față de refugiați promovate de cancelarul Angela Merkel.
Surse europene au declarat că la ceremonia europeană în memoria lui Kohl vor participa Angela Merkel, fostul președinte american Bill Clinton, președintele Franței, Emmanuel Macron, dar și liderii celor trei instituții ale UE (Consiliul, Comisia și Parlamentul).
După ceremonia europeană, care urmează să dureze aproximativ două ore, sicriul va fi transportat în Germania, unde fostul cancelar va fi înmormântat la Catedrala din Speyer (vestul Germaniei).
Presa germană a dezvăluit însă și alte surse de tensiuni. Astfel, Helmut Kohl nu va fi înmormântat în cavoul familial de la Ludwigshafen (vestul Germaniei), ci într-un cimitir din Speyer situat în apropierea catedralei din acest oraș din landul Renania-Palatinat, unde este prevăzută de asemenea o ceremonie religioasă pe 1 iulie, după omagiile din Parlamentul European.

DECLARATIA LUI KLAUS WERNER JOHANNIS DE JOI,DE LA BRUXELLES BAGA FIORI IN „COALITIA MAJORITARA”PSD+ALDE,DUPA MOTIUNEA DE CENZURA:NU O SA NUMESC ” PREMIER SI MINISTRI PENTRU DOUA ZILE!”

22 iun.

Imagini pentru DRAGNEA,IOHANNIS ,TARICEANU POZE

Președintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la Bruxelles, că discuția despre demisiile miniștrilor Guvernului Grindeanu este „artificială”, precizând că nu o să numească „miniștri pentru două zile”.

Întrebat ce va face cu demisiile miniștrilor care au ajuns deja la Cotroceni, în condițiile în care mulți miniștri și le retrag pentru că vor să asigure interimatul, Iohannis a răspuns:

„Am văzut că a apărut o mare discuție, mare despre demisii. Este inutilă. Un ministru este în funcție până când ori îl eliberez prin decret, ceea ce n-am făcut încă, sau se validează un nou Guvern votat de Parlament și atunci activitatea vechilor miniștri încetează din oficiu.

Deci, toată discuția este artificială. Cred că este evident pentru toată lumea că n-o să mă apuc să numesc miniștri pentru două zile. Așa ceva nu se face”.

Preşedintele Klaud Iohannis participă, joi şi vineri, la şedinţa de la Bruxelles a Consiliului European.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Alina Petrescu, a anunțat, joi, că la Cabinetul primului-ministru au fost depuse 20 de cereri de retragere a demisiei de către miniștrii Executivului Grindeanu.

Ea a precizat, însă, că cererile sunt „lipsite de obiect” și a invocat legea 90 privind organizarea și funcționarea Guvernului.

„În acest moment, la Cabinetul prim-ministrului au fost depuse 20 de cereri de retragere a demisiei din partea miniștrilor, membri ai Cabinetului Grindeanu, 20 de cereri de retragere a demisiei. În total, vorbim, după cum știți, de 27 de membri ai Cabinetului, inclusiv secretarul general al Guvernului. Aceste 20 de cereri de retragere a demisiei sunt, însă, lipsite de obiect”, a declarat Alina Petrescu, într-o conferință de presă, la Palatul Victoriei.

Ea a invocat drept argument Legea 90 privind organizarea și funcționarea Guvernului.

SUB PRESIUNEA SOCIETATII CIVILE ,PRIMARUL CLUJULUI EMIL BOBU,SCUZE BOC A RETRAS DE PE ORDINEA DE ZI PROIECTUL DE SCHIMBARE A NUMELUI STRAZII „RADU GYR!”

22 iun.

Şedinţa Consiliului Municipal Cluj a început azi cu o surpriză de proporţii: primarul Emil Boc a solicitat retragerea de pe ordinea de zi a punctului 31 privind schimbarea denumirii „străzii Radu Gyr”! Cezarina Condurache, de la Fundaţia George Manu, care a fost prezentă în sală alături de mai mulţi clujeni, ne-a comunicat ce s-a întîmplat: „Dl. Emil Boc a spus că retragerea se face ca urmare a numeroaselor solicitări venite din partea societăţii civile (peste 6000 de solicitări!), venite pe căi legale şi formulate pe ton democratic. Dumnealui a spus că nu poate ignora vocea societăţii civile. Va solicita analizarea situaţiei de către instituţii abilitate şi, în urma acestei analize, se va decide DACĂ se va mai reintroduce vreodată pe agenda Consiliului Local schimbarea denumirii „străzii Radu Gyr”.

Este un succes de etapă al societăţii civile, care a reuşit să oprească nedreptatea pusă la cale de Institutul „Elie Wiesel” şi Ministerul de Interne, condus de Carmen Dan, care a trimis mai multor prefecturi ordinul de a schimba denumirile unor străzi sau şcoli, precum şi de a demola unele statui ale martirilor poporului român, cum este cea din curtea mănăstirii Putna, care-l reprezintă pe mitropolitul Visarion Puiu, condamnat la moarte în contumacie de Tribunalul Poporului!

Reamintim că Institutul „Elie Wiesel” a solicitat ministrului Carmen Dan să ia aceste măsuri în baza OUG 31/2002, indicînd următoarele obiective de schimbare a denumirilor sau chiar de demolare:

KLAUS WERNER JOHANNIS A TRIMIS O SCRISOARE JOI TUTTUROR PARTIDELOR PARLAMENTARE PENTRU CONSULTARI LUNI LA COTROCENI:SE CAUTA PREMIER!

22 iun.

Președintele Klaus Iohannis a trimis joi o scrisoare președinților partidelor și formațiunilor reprezentate în Parlament, prin care îi invită la consultări, la începutul săptămânii viitoare, la Palatul Cotroceni, în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru.

Potrivit Administrației Prezidențiale, luni, la ora 15,00, vor veni la consultări reprezentanții PSD și ALDE, la ora 16,00 au fost invitați cei ai PNL, iar la ora 17,00 — USR. La ora 17,30, delegația PMP va veni la Cotroceni pentru consultări, la ora 18,00 sunt așteptați reprezentanții UDMR, iar la ora 18,30 — grupul parlamentar al minorităților naționale.

Fiecare delegație poate fi formată din maximum 5 persoane, precizează Președinția.

SEVIL SHHAIDEH,MINISTRUL DEMISIONAR CHEMAT IN PARLAMENT PENTRU EXPLICATII PRIVIND ALOCAREA A MILIOANE DE LEI PRIMARIEI GENERALE A CAPITALEI SI A PRIMARIILOR DE SECTOR IN SPECIAL A LUI ROBERT NEGOITA!

22 iun.

Ministrul demisionar al Dezvoltării, Sevil Shhaideh, a alocat mai multe fonduri de la Ministerul Dezvoltării de pe PNDL 2 pentru Primăria București, precum și pentru primăriile din alte sectoare ale Capitalei,respectiv sectorul 5, sectorul 6, dar și în sectorul 3, unde primar este Robert Negoiță.

Contractele au fost semnate însă după ce Sevil Shhaideh și-a dat demisia.

PNL a intrat în posesia unor documente referitoare la aceste alocări despre care spune că s-au făcut pe ascuns, deși este vorba despre bani de la bugetul României, iar procesul trebuia să fie dimpotrivă unul cât mai transparent.

Astfel, ministrul Shhaideh a semnat mai multe contracte de finanțare a 10 proiecte, în valoare de 92,9 milioane de lei, având ca obiectiv creșterea eficienței energetice pentru 67 de clădiri (3.761 de apartamente) rezidențiale din sectorul 3 al Capitalei, condus de Robert Negoiță, fratele lui Ionuț Negoiță, proprietarul hotelului RIN, acolo unde Liviu Dragnea i-a chemat în zilele de dinaintea moțiunii de cenzuroă pe parlamentarii PSD.

Fondurile provin din Axa POR dedicată tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon (axa prioritară 3) – sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor (prioritatea de investitii 3.1), Operaţiunea A – clădiri rezidenţiale. Beneficiarii direcți ai investiției sunt locuitorii apartamentelor reabilitate, având în vedere că lucrările realizate vor duce la scăderea consumului de energie și, implicit, la reducerea costurilor cu încălzirea.

Beneficiarii indirecți sunt locuitorii sectorului 3, în general, întrucât reabilitarea termică a blocurilor contribuie la protejarea mediului înconjurător, prin reducerea gazelor cu efect de seră.

Fondurile provin din Axa POR dedicată tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon (axa prioritară 3) – sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor (prioritatea de investitii 3.1), Operaţiunea A – clădiri rezidenţiale.

În aceste condiții, grupul parlamentar al PNL de la Camera Deputaților o cheamă pe Sevil Shhaideh în parlament pentru a da explicații privind aprobarea acestor rapoarte care s-a făcut după demisia sa.

Luni, Shhaideh trebuie să explice la „Ora Guvernului”, cum au fost făcute aceste alocări de fonduri din programul PNDL 2.

„Grupul parlamentar al PNL a făcut o solicitare către Biroul permanent prin care o invităm pe doamna ministru Shhaideh, mai ales că acum am înțeles că este în funcție, că și-a și retras demisia, probabil pentru a continua acest demers, luni, la Ora Guvernului , pentru a ne da explicații vizavi de aceste alocări, cum s-au produs ele, cum s-au și furnizat aceste rapoarte de aprobare a ordinului de ministru imediat după demisia doamnei Shhaideh.

Astăzi suntem în posesia unor documente cu privire la alocarea unor fonduri de la Ministerul Dezvoltării de pe PNDL 2. Nu știm de ce aceste documente se fac pe ascuns pentru că până la urmă ele reprezintă alocări din bugetul public, nu sunt alocări din peștera lui Ali Baba și a altor hoți, ci din bugetul României care trebuie să fie cât mai transparent”, a declarat vicepreședintele PNL Laurențiu Leoreanu la Palatul Parlamentului.

El a adăugat că, potrivit documentelor, aceste alocări de fonduri au fost făcute pe data de 15 iunie, începând cu ora 17,00, după ce Sevil Shhaideh și-a dat demisia.

„Între orele 17,04 și 17,18 apar aceste referate de aprobare a ordinului de ministru. Sesizăm fonduri alocate și Primăriei București și de aici ne dăm seama de efervescența și atacul virulent al doamnei primar general la adresa domnului Grindeanu, dar și unor sectoare, Sectorul 5, Sectorul 6, către județe acolo unde parlamentarii erau în cumpănă vizavi de susținerea moțiunii și considerăm un lucru profund incorect ceea ce s-a întâmplat. Până la urmă spusele premierului Grindeanu au acoperire, iar prin aceste referate de aprobare a ordinului de ministru al Dezvoltării Regionale se alocă sume către județe și către primării PSD, către localități din Teleorman și București”, a menționat Leoreanu.

CRIZA POLITICA DIN PSD-DRAGNEA CONTINUA:SE CERE CONGRES PENTRU DEBARCAREA ACESTUI VEROS PEDELIST „MANA DREAPTA”A LUI BASESCU SI COLDEA!

22 iun.

Neputând să introducă moţiune de cenzură împotriva

Neputând să introducă moţiune de cenzură împotriva „guvernării” Dragnea din PSD, adversarii lui s-au ţinut de zvonuri: au încercat să îi asmută pe ardeleni cotnra regăţenilor

Criza politică declanșată săptămâna trecută a luat România pe nepregătite. Războiul-fulger din interiorul PSD nu va fi stopat însă prin moțiunea PSD împotriva propriului premier, ci va cuprinde și va afecta întreaga clasă politică, iar urmările acesteia le va deconta fiecare român în parte. Și asta, pentru că imediat după ce votarea moţiunii de cenzură ne vom afunda într-o nouă criză politică şi mai accentuată.

Un guvern Grindeanu II fără miniştri şi fără sprijin din partea Parlamentului ar fi fost o fundătură certă, în care țara ar fi putut să fie îndreptată. Și susținerea favorabilă acordată moțiunii pune lacătul, temporar, pe ușile PSD, ALDE, UDMR, PMP, USR și PNL, precum și la Parlament, la ministere și la Guvern. Din secunda doi nu mai este nimic de făcut, pentru că decizia îi este plasată doar președintelui Klaus Iohannis, fără ca acesta să fi mișcat un deget sau să fi clamat așa ceva. Un guvern de uniune națională PSD-PNL și posibil și cu UDMR, USR și PMP în componență este greu de constituit. Mai mult, o astfel de formulă guvernamentală, mai simplă sau mai stufoasă drept conținut doctrinar, nu va fi niciodată un garant de stabilitate necesar investițiilor străine. PSD are multe probleme interne de rezolvat, iar PNL se luptă și el cu propriii demoni ai nemulțumirii după alegerea lui Ludovic Orban în fruntea partidului. Nici la USR și nici la PMP nu este deloc liniște și nici maghiarii nu mai dau dovadă de consecvența din trecut.

Imediat după ce pesediștii își vor reveni din șocul rezultatului moțiunii, aceștia nu vor sta cu mâinile în sân și vor continua cu și mai mult patos luptele intestine. Nemulțumiții de rigoarea și disciplina impuse de Liviu Dragnea în partid și-au propus să-l taxeze pe acesta indiferent de ceea ce va decide șeful statului să facă și cu guvernarea. Și pentru că PSD trece prin momentul de vulnerabilitate maximă, iar președintele Iohannis vrea un premier cu o altă coloratură politică, se și cere capul liderului social-democraților.

„O întrebare adresată este o neobrăzare“

„Rechizitoriul“ făcut pe numele lui Liviu Dragnea aproape că îl bate pe unul întocmit ca la carte de procurori. Acesta este acuzat și de faptul că, pe lângă modul dictatorial în care a condus PSD, a supus la o serie de umilințe diverși parlamentari, ori nu i-a băgat deloc în seamă, tratându-i doar ca pe niște simple marionete la sesiunile de vot. „Îl acuzăm pe Liviu Dragnea de teama pe care a impus-o ca politică internă în partid. De frica lui și a urmărilor, o parte din noii noștri colegi, aflați la primul mandat, nici nu-și permit să deschidă gura în ședințe, ca nu care cumva să-l deranjeze pe lider. Din cauza asta, Liviu Dragnea nici nu le știe numele, ci le-a reținut doar figurile. Singurii care îi mai scot în față și îi mai amintesc de existența lor sunt colegii mai vechi din organizațiile din care aceștia provin. Iar adresarea unei simple întrebări către un coleg ministru trece și ea în ochii lui Dragnea ca o neobrăzare care trebuie rapid taxată, ca nu care cumva să se mai repete. În PSD-ul lui Dragnea nu ai voie să îți exprimi o părere sau să vii cu vreo alternativă ușor diferită de cea a majorității. Partidul a trecut pe persoană fizică, la fel cum era trecut și Guvernul“, se plânge unul dintre pesediștii care îl vrea înlăturat pe Liviu Dragnea de la cârma formațiunii.

„Alternativă la Dragnea!“

Un alt parlamentar PSD îi reproșează lui Dragnea faptul că nu a prevăzut dezastrul în care a băgat partidul. „Indiferent de cum mai stă Sorin Grindeanu, noi vom face presiuni ca să putem propune Congres. Doar propunând o alternativă la Liviu Dragnea îl putem lăsa pe acesta fără «armata» sa concentrată în sudul țării. Organizațiile din Ardeal sunt extrem de tensionate, pentru că sunt afectate electoral de jocul pe care l-a făcut Dragnea cu UDMR. Nu mai vorbesc și de cât de nemulțumite sunt că sunt ținute la distanță, la fel ca și cele din Moldova, ori de câte ori se ia o decizie importantă, ca apoi, mai spre sfârșit, să aflăm și noi ce și cum… “, s-a confesat, pentru Cotidianul, un alt ales pesedist.

„Bilele“ albe ale lui Dragnea

Deși aproape toți pesediștii au un „dinte“ împotriva șefului lor de partid și chiar îl bârfesc pe la colțuri sau sub protecția anonimatului, aceștia îi atribuie lui Liviu Dragnea și câteva merite. Cea mai importantă „virtute“ a președintelui Camerei Deputaților este faptul că niciunul dintre pesediști nu a mai fost oferit pe tavă procurorilor DNA, așa cum se întâmpla pe vremea lui Victor Ponta, după cum au devoalat mai mulți pesediști, printre care și fostul edil Marian Vanghelie sau Nicușor Constantinescu. De asemenea, sub actuala conducere banii nu au mai fost risipiți în stânga și-n dreapta și nici nu i s-a mai permis cuiva să confunde vistieria partidului cu propriul buzunar. Și din acest motiv, PSD a reușit să-și achiziționeze cu banii jos o grămadă de sedii, în principalele orașe ale țării.

Partidul PRO România, un refugiu pentru nemulțumiți

Premierul Sorin Grindeanu ia în calcul să i se alăture fostului vicepremier Daniel Constantin și să se înscrie în partidul PRO România, împreună cu fostul premier Victor Ponta. Astfel, formațiunea ar crește la 8 parlamentari. Doar că, atât Ponta, cât și Daniel Constantin sunt hotărâți să alimenteze și din exterior ruperea PSD sau măcar a unei părți a partidului din Kiseleff, astfel încât să poată înființa, din toamnă, grupuri parlamentare ale partidului PRO România. Sunt așteptați în noua formațiune politică și alți senatori și deputați aflați în conflict cu propriile partide.

PURTATORUL DE CUVANT AL GUVERNULUI ALINA PETRESCU INTR-O CONFERINTA DE PRESA A ANUNTAT CA CEI 20 DE MINISTRII AU INCEPUT SA-SI RETRAGA DEMISIILE!

22 iun.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Alina Petrescu, a anunțat, joi, că la Cabinetul primului-ministru au fost depuse 20 de cereri de retragere a demisiei de către miniștrii Executivului Grindeanu.

Ea a precizat, însă, că cererile sunt „lipsite de obiect” și a invocat legea 90 privind organizarea și funcționarea Guvernului.

„În acest moment, la Cabinetul prim-ministrului au fost depuse 20 de cereri de retragere a demisiei din partea miniștrilor, membri ai Cabinetului Grindeanu, 20 de cereri de retragere a demisiei. În total, vorbim, după cum știți, de 27 de membri ai Cabinetului, inclusiv secretarul general al Guvernului. Aceste 20 de cereri de retragere a demisiei sunt, însă, lipsite de obiect”, a declarat Alina Petrescu, într-o conferință de presă, la Palatul Victoriei.

Ea a invocat drept argument Legea 90 privind organizarea și funcționarea Guvernului.

„Oricine citește Legea 90 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor și ajunge la articolul 6 înțelege acest lucru. Dau citire acestui articol ca să fie foarte clar pentru toată lumea: ‘demisia din funcția de membru al Guvernului se anunță public, se prezintă în scris prim-ministrului și devine irevocabilă din momentul în care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii”, a motivat Petrescu.

Purtătorul de cuvânt i-a enumerat pe cei care au depus cererile de retrage a demisiei până la momentul conferinței de presă: Marius Dunca, Alexandru Petrescu, Teodor Meleșcanu, Mircea Dobre, Sevil Shhaideh, Ana Birchall, Petre Daea, Rovana Plumb, Florian Bodog, Toma Petcu, Andreea Păstîrnac, Mihai Tudose, Adriana Petcu, Pavel Năstase, Răzvan Cuc, Gabriel Leș, Tudorel Toader, Viorel Ilie, Grațiela Gavrilescu și Viorel Ștefan.

„Acești miniștri — și premierul a spus-o în repetate rânduri și chiar le-a mulțumit pentru faptul că în toate aceste zile miniștrii demisionari în urma actului propriu de voință sau în urma actului de ieri din Parlament (al moțiunii de cenzură — n.r.) au venit la muncă. Au fost câțiva dintre ei care au ales să-și delege dreptul de semnătură către secretari de stat sau către secretari generali ai ministerelor, dar în covârșitoarea lor majoritate miniștrii au mers la muncă și asta trebuie să facă. Asta scrie în lege, mai ales după adoptarea de ieri a moțiunii de cenzură. Până-n momentul învestirii noului Guvern, miniștri merg la muncă. Dacă actuala coaliție de guvernare și dacă acele consultări care încep de lunea viitoare se vor încheia și vor avea rezultate pozitive și se va ajunge în Parlament la învestirea noului Guvern, atunci până la 30 iunie, da, acela e termenul, dar…” , a arătat Petrescu.

Purtătorul de cuvânt al Executivului a mai spus, întrebată în acest sens, că o ședință de guvern ar putea fi reconvocată doar dacă vor exista acte normative urgente sau situații de această natură.

„Deocamdată nu a fost reconvocată o ședință de guvern. Dacă va fi cazul, dacă vor fi treburi urgente care trebuie aprobate în cazul unei ședințe de guvern, atunci în mod evident ședința va fi convocată”, a adăugat Petrescu.

KLAUS WERNER JOHANNIS EMISARUL GERMAN IN ROMANIA VA PARTICIPA IN PERIOADA 22-23 IUNIE 2017,LA REUNIUNEA CONSILIULUI EUROPEAN DE LA BRUXELLES,URMAND SA AIBA O INTALNIRE BILATERALA CU OMOLOGUL SAU FRANCEZ EMMANUEL(E) MACRON!

22 iun.

Președintele Klaus Iohannis va participa, în perioada 22 – 23 iunie, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, urmând ca în marja reuniunii să aibă o întâlnire bilaterală cu omologul său francez Emmanuel Macron, informează Administrația Prezidențială.

Imagini pentru IOHANNIS,MACRON,POZE

 

„În marja Consiliului European, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va avea și o întâlnire cu Președintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron. Pe agenda de discuții figurează teme din sfera relațiilor bilaterale, a afacerilor europene și a dosarelor internaționale”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale transmis miercuri AGERPRES.

Principalele subiecte de pe agenda reuniunii se referă la securitate și apărare, ocupare, creștere economică și competitivitate, migrație, schimbări climatice. De asemenea, vor fi discutate inițiativele lansate de Comisia Europeană în contextul Strategiei privind Piața Unică Digitală, precum și relațiile externe ale Uniunii Europene.

Totodată, vor fi trecute în revistă și cele mai recente evoluții legate de negocierile privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Referitor la domeniul de securitate și apărare, discuțiile vor avea în vedere principalele demersuri care trebuie întreprinse la nivel european pentru consolidarea frontierelor externe ale Uniunii și creșterea nivelului de securitate internă a UE.

„Președintele Klaus Iohannis va reafirma disponibilitatea României de a participa în mod activ la identificarea și punerea în aplicare a celor mai bune măsuri de prevenire și contracarare a diverselor provocări la adresa securității cu care se confruntă Uniunea. În cadrul discuțiilor legate de politica comercială a Uniunii Europene, Președintele României va sublinia că UE trebuie să-și consolideze rolul de lider în promovarea comerțului liber și echitabil la nivel global, în vederea asigurării unei creșteri economice durabile, a locurilor de muncă și a inovării. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis va reitera ideea modernizării instrumentelor de apărare comercială, pentru menținerea unui sistem eficient și modern împotriva practicilor concurențiale neloiale care amenință industria europeană. În contextul discuțiilor legate de Strategia europeană privind Piața Unică Digitală, Președintele României va susține atingerea deplină a obiectivelor acesteia, în vederea asigurării inovării, competitivității și creșterii durabile a UE, precum și a facilitării accesului cetățenilor și mediului de afaceri la noile oportunități digitale”, mai precizează Administrația Prezidențială.

În cadrul reuniunii Consiliului European, vor fi andosate recomandările specifice de țară, prin care statele membre ale Uniunii sunt invitate să continue punerea în aplicare a reformelor structurale, să stimuleze investițiile și să consolideze finanțele publice, recomandări propuse de către Comisia Europeană în contextul Semestrului European 2017.

În ceea ce privește problematica migrației, accentul în cadrul discuțiilor va fi pus pe dimensiunea sa externă și reforma sistemului european de azil. Legat de dimensiunea externă a migrației, se va face o evaluare a implementării Cadrului de Parteneriat privind cooperarea cu statele terțe, la un an de la lansarea acestuia.

Președintele Klaus Iohannis se va pronunța pentru intensificarea cooperării cu statele terțe în vederea unei abordări mai bune a fenomenului migrației ilegale și a combaterii rețelelor de traficanți de persoane.

AGERPRES

SUMMITUL SEFILOR DE STAT SI DE GUVERN AI UNIUNII EUROPENE INCEPE AZI 22 IUNIE 2017!

22 iun.

Migrația, securitatea și apărarea, piața locurilor de muncă și competitivitatea la nivelul spațiului comunitar, relațiile externe ale Uniunii Europene și negocierile privind Brexitul reprezintă principalele teme ale agendei Consiliului European, care se desfășoară timp de două zile, la 22-23 iunie 2017, la Bruxelles, potrivit consilium.europa.eu. Delegația României la summit va fi condusă de președintele Klaus Iohannis.

Migrația este una dintre problemele spinoase care vor fi dezbătute în prima parte a lucrărilor reuniunii șefilor de stat și de guvern de la Bruxelles, liderii UE urmând să analizeze implementarea măsurilor de reducere a fluxului de refugiați de-a lungul rutei central-mediteraneene asumate conform Declarației de la Malta, Cadrului de Parteneriat și Planului de Acțiune Valletta, reformarea sistemului de azil la nivelul Uniunii Europene, inclusiv cu referire la principiile responsabilității și solidarității europene comune.

De asemenea, Consiliul va evalua pașii adoptați pentru întărirea cooperării la nivelul Uniunii Europene privind apărarea și securitatea externă. În context, vor fi puse în discuție chestiunile economice relevante care vor fi dezbătute la viitorul summit G20, din 7-8 iulie 2017, de la Hamburg.


Precedenta reuniune la nivel de șefi de stat și de guvern ai UE a avut loc la 29 aprilie 2017, la Bruxelles, prilej cu care au fost adoptate liniile directoare ale negocierilor privind Brexit. Cu acel prilej, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a indicat că liniile directoare ale negocierilor au fost adoptate „în unanimitate” de liderii celor 27 de state. Conform textului adoptat și prezentat la 29 aprilie 2017 de agenția de știri EFE, cei 27 de lideri au dat undă verde „ansamblului de poziții și principii pe care Uniunea le va urmări pe parcursul negocierii” ieșirii Marii Britanii din UE, iar, dacă va fi necesar, acestea vor putea fi actualizate în timpul tratativelor.


Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul Uniunii Europene. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituțiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele șapte instituții ale UE. Astfel, Consiliul definește orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii. Consiliul European stabilește agenda politică, în mod tradițional prin intermediul „concluziilor” adoptate în cadrul reuniunilor, care identifică subiectele de interes și măsurile care urmează să fie luate. Din Consiliul European fac parte șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale UE, președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene. Deciziile sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situații menționate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate cu unanimitate sau cu majoritate calificată.

AGERPRES

REMEMBER.ELIBERAREA BASARABIEI SI BUCOVINEI DE NORD DE ARMATA ROMANA CONDUSA DE MARESALUL ANTONESCU.ROMANIA NU A ATACAT UNIUNEA SOVIETICA IN 22 IUNIE 1941, CI A RĂSPUNS LA AGRESIUNEA SOVIETICA INCEPUTA IN 28 IUNIE 1940!

22 iun.

REMEMBER.ELIBERAREA BASARABIEI SI BUCOVINEI DE NORD DE ARMATA ROMANA CONDUSA DE MARESALUL ANTONESCU.ROMANIA NU A ATACAT UNIUNEA SOVIETICA IN 22 IUNIE 1941, CI A RĂSPUNS LA AGRESIUNEA SOVIETICA INCEPUTA IN 28 IUNIE 1940!

Ostaşi, Vă ordon: treceţi Prutul! Sdrobiţi vrăjmaşii din răsărit si miazănoapte. Desrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi”.

foto: zaigwast.deviantart.com

Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile voastre (…) Să luptaţi pentru desrobirea fraţilor noştri, a Basarabiei şi Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieţii şi a căminurilor batjocorite de păgâni cotropitori. Să luptaţi pentru a ne răzbuna umilirea şi nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele şi Generalul Vostru. OSTAŞI, Izbânda va fi a noastră. La luptă. Cu Dumnezeu înainte!” – Mareşalul Ion Antonescu, 22 iunie 1941. România intra atunci în războiul de eliberare a Basarabiei şi Bucovinei de Nord de sub criminala ocupaţie a Uniunii Sovietice.

România pleca la război pentru provinciile sale răpite printr-un diktat ce retrasa zonele de influenţă ale Germaniei naziste şi Rusiei bolşevice, în urma Pactului Ribentropp – Molotov semnat la 23 august 1939. România pierduse în acelaşi an 1940, pe lângă Basarabia şi Bucovina şi Transilvania de Nord, cât şi două judeţe din sudul Dobrogei, Caliacra şi Durostor.La cea din urmă avusese loc un transfer de populaţie între România şi Bulgaria.

Detasamente romane forteaza Prutul 1941 (istoria.md)

Bătălia pentru Basarabia şi Bucovina de Nord a impus şi pierderi în vieţi omeneşti, răniţi şi dispăruţi. Patru sute de mii de militari români au fost concentraţi pentru operaţiunile militare alături de Axă. La 27 iulie 1941, întreg teritoriul istoric românesc fusese eliberat. Populaţia românească din provinciile istorice a salutat cu entuziasm eliberarea şi a oferit momente de fraternitate deosebite. Până la acest punct atât Conducătorul statului, general Ion Antonescu, cât şi mare parte a politicienilor români căzuseră de acord că eliberarea trecea drept obiectiv al politicii naţionale, transmite Radio România Actualităţi. Contribuţia românească la campania din Est a fost deosebită prin materialul de război pus în dispozitiv de luptă, cât şi prin dimensiunea jerfei umane. România şi-a îndeplinit promisiunile, în ciuda reticenţelor ori a cursului conflictului, indiferent de starea tehnică a armatelor sale şi a erorilor strategice comise de germani.

 

Pe 7 iulie 1941, Ion Antonescu emitea această proclamaţie adresată românilor basarabeni:

Basarabeni,

Cu vrerea Domnului, prin sângele Eroilor noştri am izgonit de pe pământul strămoşesc pe duşmanii Neamului, redându-vă libertatea şi credinţa, onoarea şi drepturile.

Am prăvălit stăpânirea întunericului care a pustiit bisericile, casele, avutul nostru.

Am spulberat cu vitejia ostaşilor, cotropirea sălbatică a celor ce v-au ţinut în robie şi au răspândit, pe pământul nostru, moartea şi focul.

Ne întoarcem răzbunători în glia moldovenească a lui Ştefan cel Mare reaşezând de a pururi temeliile Neamului românesc.

Basarabeni,

Anul zbuciumat de umilire şi nedreptate, de cotropire şi vrajbă a luat sfârşit.

Aţi simţit prin propria voastră suferinţă, prin sărăcia şi umilirea în care aţi trăit ce înseamnă comunismul.

Aţi putut judeca singuri că viaţa fără libertate şi proprietate, fără dreptate şi familie, fără biserică şi lumină este mai cumplită decât moartea.

Eroii şi bravii ostaşi ai armatei noastre v-au eliberat!

Cinstiţi-le jertfa şi lupta prin fapta voastră!

Din încercarea şi jertfa noastră, să luăm învăţătură.

Un neam trăieşte şi se înalţă prin fapta de credinţă şi luptă, prin munca şi zbuciumul fiecăruia din fiii lui.

Din cenuşa robiei şi din rănile încercării, să ridicăm azi noi temeiuri de viaţă.

Trecutul s-a stins, să întemeiem viitorul.

Trebuie să ştergem toate urmele prădătorilor şi să distrugem toate uneltele lor.

Voi conduce eu însumi organizarea Basarabiei şi Bucovinei şi voi reface toate aşezările.

În popasul acestui an de prăbuşire, Ţara noastră, vechea voastră Patrie, s-a schimbat.

O domnie nouă şi curată, o nouă ordine întemeiată pe cinste şi muncă, pe dreptate şi adevăr, stă chezăşie a viitorului.

Vom duce lupta şi înnoirea mai departe, prăvălind în ţăndări tot ce a împiedicat Neamul nostru să se înalţe.

Românii vor fi cu adevărat stăpâni în Ţara lor, iar ţăranii vor simţi cu adevărat bucuria muncii şi rodul pământului lor.

Voi veghea până la moarte ca drepturile voastre să fie sfinţite, ca viaţa nouă ce întemeiem să şteargă toate amintirile păcatelor noastre din trecut.

Prindeţi-vă, dar, cu încredere în roiul de muncă pe care îl începem astăzi.

Basarabeni,

Prin disciplină, prin ordine, prin muncă, păşiţi în marşul învierii naţionale.

Sub scutul armatei dezrobitoare, porniţi la faptă nouă.

Am plătit scump blestemul greşelilor trecutului.

Să răzbunăm, prin vrednicia noastră de azi, uitarea de ieri.

Meritaţi-vă morţii, meritaţi-vă Patria!

Trăiască România!

 

Istoriografia românească a declarat ziua de 22 iunie 1941 drept ziua în care țara noastră a început bătălia pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord, teritorii care fuseseră răpite României prin ultimatumul sovietic de la 28 iunie 1940. Mai mult, istoriografia a reținut ordinul viitorului Mareșal Antonescu drept începutul unei bătălii juste, atât din punct de vedere moral, cât și juridic, pentru recuperarea unor teritorii pierdute prin forță și abuz.
Cu toate acestea, în Rusia și în spațiul ex-sovietic, dar și în Occident, se susține o variantă a istoriei în care România este portretizată ca un stat care a comis o agresiune împotriva unui stat suveran, asociindu-se în acest sens cu Germania nazistă. Această teorie a ajuns să fie vânturată și prin spațiul public românesc, mai ales după apariția fenomenului „demitizării” istoriei, dar și pe fondul avansului în societate a ideologiei stângiste, internaționaliste.
Dar care este adevărul? A fost România un stat agresor prin actul de la 22 iunie 1941? Pentru a lămuri cititorii în privința acestui aspect foarte important, am ales să cităm un fragment din volumul „Armata, Mareșalul și evreii”, semnat de Alex Mihai Stoenescu, Ediția 1, Editura Rao, 1998. Pentru ușurința lecturii am eliminat explicațiile notelor de subsol, păstrând doar referința la acestea.
„Împrejurările geopolitice ale raptului teritorial comis de U.R.S.S. împotriva României în iunie 1940 sînt de notorietate. Se impune însă ca acestea să fie amintite – fără a cerceta în profunzime mecanismul complex creat de diplomația Pactului din 23 august 1939 în scopul izolării complete a României – pentru a explica acel context încare s-au derulat evenimentele ce fac obiectul prezentului studiu.Pregătirile diplomatice începuseră cu multă vreme în urmă. Un moment „cheie” în evoluțiile politice a fost semnarea primului Protocol adițional secret la Pactul sovieto-german de neagresiune (23 august 1939), în cuprinsul căruia „Partea Sovietică accentuează interesele sale în Basarabia”.(1)
Pe fundalul victoriilor germane înFranța, la 23 iunie 1940 – a doua zi după capitularea Franței -, Molotov îi comunică lui Schulenburg pretențiile Moscovei în legătură cu Basarabia și îi menționează că guvernul sovietic intenționează „soluționarea pe cale pașnică, însă este decis să întrebuințeze forța în caz că guvernul român refuză o înțelegere pașnică”. Pretențiile sovietice se extindeau „și asupra Bucovinei, care are o populație ucraineană”.(2)
Concomitent cu activitatea diplomatică, U.R.S.S. desfășura ample dislocări de trupe la frontierele române, în ultima decadă a lunii iunie, în districtele militare Liov, Kiev și Odessa se aflau dislocate — conform datelor serviciilor de specialitate ale armatei române – 3-5 divizii infanterie, 10-11 divizii cavalerie, 10-11 brigăzi C.L., 9-10 brigăzi aviatice. Situația era de natură să îngrijoreze guvernul român, drept pentru care ambasadorul României la Moscova a primit instrucțiuni, în ziua de 26 iunie, să comunice ambasadorului Reichului că „în cercurile militare românești situația este considerată ca foarte serioasă, căci nimeni nu-și poate explica prezența a 24 divizii sovietice la granițele noastre și nici pregătirea efectuată pe teren de aceste trupe”, astfel de pregătiri nefăcîndu-se„decît în ajunul unor operații ofensive”(1).
Era vorba, în primul rînd, de capacitarea spionajului și a diversiunii, încare forța militară sovietică se sprijinea pe ajutorul larg al minoritarilor din Basarabia.Cu consimțamîntul Germaniei — Ribbentrop comunicase acceptul german la 25 iunie (2) – și al Italiei, la 26 iunie,Molotov remite lui Gheorghe Davidescu, ministrul României la Moscova, după ora 22.00 prima notă ultimativă prin care „guvernul U.R.S.S. propune guvernului regal al României:1. să înapoieze cu orice preț U.R.S.S. Basarabia;2. să transmită U.R.S.S. partea de nord a Bucovinei cu frontierele potrivit cu harta alăturată”(3) , așteptînd răspunsul părții române în cursul zilei de 27 iunie.în ciuda intenselor pregătiri ale sovieticilor – de altminteri, prompt sesizate de factorii responsabili români -regele Carol al n-lea nota în jurnalul său că știrea ultimatumului „m-a trăsnit ca o lovitură de măciucă și m-a revoltat în cel mai înalt grad”.(4)
Dar consemnarea regelui trebuie interpretată ca o meschinărie ieftină, pentru că numai de surpriză nu se poate vorbi cu întregul siste democratic intern prăbușit și cu sistemul de alianțe căzut în fantasmagorie. Consultarea reprezentanților statelor Axei la București va genera ideea acceptării ultimatumului sovietic, idee ce se va adopta la Consiliul de Coroană,convocat în 27 iunie la orele 12.00, datorită conjuncturii externe complet nefavorabile României. Carol al II-lea notează referitor la aceasta: „Ceea ce face pozitia noastră mult mai gravă este că n-avem siguranța pe granițele Ungariei și Bulgariei și riscăm o situație foarte critică dacă vom fi atacati pe trei fronturi”.(1)
Se impune a adăuga faptul că în aceeași zi guvernul maghiar înainta directorului Departamentului Politic German un memorandum în care se arăta că „Ungaria dorește sau mai degrabă intenționează să realizeze îndeplinirea revendicărilor ei justificate cu privire la România /..”(2)
Tot la 27 iunie ministrul Bulgariei la Berlin prezintă și el un memorandum prin care dorea să afle punctele de vedere ale guvernului german „cu privire la satisfacerea ulterioară a revendicărilor Bulgariei”.(3) În consecință, guvernul român va formula un răspuns prin care „declară că este gata să procedeze imediat și înspiritul cel mai larg, la discuțiunea amicală și de comun acord, a tuturor problemelor emanînd de la guvernul sovietic”. (4)
Răspunsul român nu a fost de natură să mulțumească guvernul sovietic, în seara zilei de 27 iunie,Gheorghe Davidescu transmitea la București faptul că Molotov i-a comunicat lui Schulenburg că „guvernul sovietic nu este dispus a se prelungi termenul și că, în lipsa unui răspuns pozitiv, trupele sovietice își vor începe operațiunile la miezul nopții”(5), pentru ca în cursul nopții de 27/28 iunie să-i fie remisă cea de-a doua notă ultimativă prin care se cerea guvernului român ca „în decurs de 4 zile, începînd de la ora 14.00, după ora Moscovei, la 28 iunie să se evacueze teritoriul Basarabiei și Bucovinei de trupe române”, acesta fiind simultan ocupat de Armata Roșie. De asemenea, se cerea ca încă din prima zi, 28 iunie, „trupele sovietice să ocupe următoarele puncte: Cernăuți, Chișinău, Cetatea Albă. Răspunsul părții române era așteptat „nu mai târziu de 28 iunie, ora 12.00 ziua”.
Sfătuit de miniștrii Axei să cedeze, izolat în plan intemational de intensa activitate diplomatică sovieto-germană, guvernul român a fost nevoit să accepte condițiile dure impuse de Moscova. Imediat după ora 14.00, în ziua de 28 iunie, trapele sovietice au trecut Nistrul ocupînd – pînă la 3 iulie – Basarabia și nordul Bucovinei. Din primele zile de la prezentarea notelor ultimative au ieșit în evidență două aspecte. In primul rînd a fost vorba de ritmul rapid de înaintare al trupelor sovietice, care atinseseră cu elementele motorizate rîul Prut la 30 iunie, în loc de 3 iulie, ora 13.00, după cum se convenise. Trupele sovietice au avut o atitudine ostilă, deschizînd focul,luînd prizonieri și dezarmînd unitățile române întilnite, capturând material de război în valoare de 2 750 900 803 lei (3)
lei și sechestrind trenurile de evacuare(4)
.
Un al doilea aspect a avut în vedere depășirea cadrului teritorial fixat pe harta care însoțea nota ultimativă – „un teritoriu din Vechiul Regat”.(5)
Ministrul român la Moscova i-a arătat lui Molotov că problema Herței „agravează considerabil situația, dat fiind că trupele sovietice au intrat adînc în teritoriul Vechiului Regat al României”.(6) Molotov a replicat că problema va fi în atentia comisiei de la Odessa, deși „rezolvarea ei i se pare dificilă”.(7) Ulterior – cu toate că Berlinul s-a declarat de acord cu nemulțumirea României (8) – guvernul sovietic a precizat că„nu consimte la schimbarea liniei «acceptate» în Bucovina”.(9)
În consecință, derularea evenimentelor, așa cum a fost ea prezentată sintetic mai sus, permite formularea uneiconcluzii  importante pentru încadrarea exactă a atitudinii României și a armatei sale în cursul perioadei 1939-1941: Presiunile și acțiunile militare exercitate de Moscova s-au constituit într-un act de agresiune, asemănător celor împotriva Austriei și Cehoslovaciei, făcute de Germania, chiar dacă au fost acoperite de înțelegeri, acorduri și cedări în fața unui ultimatum. Gheorghe Tătărescu nota la l mai 1943:„Tactica Kremlinului a considerat în chip permanent chestiunea Basarabiei ca un izvor de agitație internațională,ca o problemă destinată să fie actualizată după nevoile politicii externe a Sovietelor. Guvernul Uniunii Sovietice recunoscuse totuși unirea Basarabiei în 1929, cînd semnează la Moscova Protocolul pentru punerea anticipată în vigoare a pactului Briand-Kellogg, care stabilea renunțarea la actele de război a statelor semnatare, și în 1933,cînd semnează la Londra pactele pentru definirea agresorului. El recunoscuse din nou unirea Basarabiei cu România prin intrarea Sovietelor în Societatea Națiunilor”.(1)
Mult mai important este însă faptul că între 1918 și 1941, U.R.S.S. a încălcat în permanență legile internaționale, provocînd 197 incidente de frontieră, cu deschiderea focului, omorând 31 de grăniceri români și rănind 22(2)
In raportul înaintat de Corpul grănicerilor către Marele Stat Major în 1942 se sublinia: „Nu trebuie uitat și posteritatea (trebuie) să știe că, timp de 23 de ani, la frontiera cu Uniunea Sovietică nu a fost liniște, nici pace. Acolo, bravii grăniceri au înfruntat zi de zi provocările mîrșave și atacurile lașe ale bolșevicilor”.(3)
În timpul procesului său, mareșalul Ion Antonescu a înaintat Tribunalului Poporului un memoriu (15 mai 1946) în care făcea și următoarea afirmație:, ,Nu pot fi socotit agresor, fiindcă România era în stare de război cu U.R.S.S. din 1940 iunie, cînd Rusia a fost agresorul. Acceptarea ultimatumului nu a fost decît o retragere strategică și politică la care recurge orice țară, orice om, cînd este surprins fără sprijin și nu este în măsura de ase apăra”.
Deși aserțiunea mareșalului era exactă, în coordonatele sale generale, ea se oprea totuși la jumătatea drumului. Ș ianume, agresorul a fost indubitabil U.R.S.S. în 1940, dar trecerea Nistrului din ordinul mareșalului, de data asta împotriva unui stat aflat în alianță cu Marea Britanie și sprijinit de S.U.A., dincolo de granițele statului, nu va putea fi niciodată calificată altfel decît ca agresiune. De altfel, României i s-a declarat război de către maril edemocrații occidentale numai după acest act. Pînă atunci, România era considerată țară ocupată, deși ea purta război, însă doar pe teritoriul Basarabiei.

Dar la fel de clară este și situația de stat agresat în care se afla România în 1940, prin încălcarea prevederilor Convenției pentru definirea agresiunii (Londra, 3 iulie 1933) și Conventiei pentru definirea agresiunii, semnată între România, U.R.S.S., Cehoslovacia, Turcia și Iugoslavia, la 4 iulie 1933. România a ratificat convențiile și a depus instrumentele de ratificare la Moscova, la 16 octombrie 1933, primul,și la 17 februarie 1934, al doilea. Atît prima cît și a doua convenție stipulau la articolul 3: „Nici un considerent de ordin economic, politic, militar sau de altă natură nu poate servi drept scuză sau justificare pentru agresiunea prevăzută la articolul 2″, iar articolul 2, alin. 2, mentiona:„în consecință, va fi considerat drept agresor într-un conflict internațional, sub rezerva acordurilor în vigoare între părțile în conflict, statul care, primul, va comite una din următoarele acțiuni: /…/ 2. invadează cu forțele sale armate, cu sau fără declarație de război, teritoriul unui alt stat”. Anexele celor două convenții (cu text identic) detaliază astfel articolul 3: (semnatarii – n.m.) „Declară că nici un act de agresiune în sensul articolului 2 al zisei Convenții nu va putea fi justificat de vreuna din circumstanțele următoare:

A. Situația internă a unui stat, de exemplu:Structura politică, economică sau socială; lipsurile pretinse în organizarea administrativă; tulburări provenite din cauza grevelor, revoluțiilor, contrarevoluțiilor sau războiului civil.

B. Comportarea internațională a unui stat, de exemplu: Violarea sau pericolul de violare a drepturilor sau intereselor materiale sau morale ale unui stat străin sau ale cetățenilor săi; ruperea relațiilor economice sau diplomatice; boicoturi financiare sau economice, controverse cu privire la obligațiile economice, financiare sau de altă natură fată de statele străine; incidente de frontieră care nu formează nici unul din cazurile de agresiune prevăzute în articolul 2″.

Citind cu atenție ambele note ultimative trimise României de către U.R.S.S. se poate constata ușor încălcarea acestor convenții; termenele fixe de reactie, tonul dur și trecerea la acțiuni diversioniste, provocări și propagandă pentru război s-au constituit în amenințare cu folosirea forței, iar prin depășirea prevederilor înțelegerii convenite sub amenințare, în folosirea efectivă a forței, ocuparea de teritoriu străin și agresiune. În această privință, mareșalul Antonescu avea perfectă dreptate, „în dimineața zilei de 29 iunie, cînd rușii au intrat în Herța, comandantul garnizoanei, căpitanul român Boroș, și-a permis să atragă atentia că sînt într-un teritoriu din Vechea Românie neprevăzut în ultimatum. Această «mare îndrăzneală» pe care și-a permis-o bravul căpitan Boroș a fost «răsplătită» de către ruși cu omorîrea lui, a încă doi ostași și cu rănirea gravă a sublocotenentului Dragomir. Este momentul să mentionăm aici că între cei doi ostași ce-au căzut aici, era și sergentul T.R. Bercovici din Dorohoi./…/ în legătură cu acest moment, din telegrama nr. 5 871 a Armatei a 3-a expediată la data de 29 iunie 1940, ora 10, mai aflăm că rușii la ora 12 așteptau răspunsul comandantului de corp de armată de la Cernăuți, unde fusese trimis un car de luptă după ordine noi”.(2)
Mai mult decît atît, în afară de ocuparea tinutului Herța, care nu era prevăzută în ultimatum, Uniunea Sovietică a trecut și la alte agresiuni armate, după termenul așa-numitului acord: „Demersurile făcute de guvernul român la Moscova pentru a obtine retragerea trupelor sovietice din localitatea Herta, ocupată de tancurile sovietice la 29iunie 1940, au fost respinse de sovietici.
în timp ce la București se făceau eforturi diplomatice pentru retragerea liniei de demarcatie în această localitate, trupele sovietice din zonă încercau zilnic să ocupe noi teritorii din nordul Moldovei și în sudul Bucovinei, dînd naștere la numeroase incidente, așa cum au fost cele din Covul de Sus și Sadău sau cele din sectorul Siret-Tereblecea-Sinăutii de Jos – Dersca. Trupele sovietice au provocat un incident între 26 – 28 octombrie 1940, în urma căruia s-au instalat în ostroavele Salangic, Dalerul Mare și Dalerul Mic, la sud de brațul Chilia. Ocuparea acestor ostroave a avut loc în urma unor scurte lupte în care sovieticii au atacat cu forte superioare și în care românii au avut morti și prizonieri. La 5 noiembrie trupele sovietice au ocupat ostrovul format din brațul Măsura și canalul Gura Stari-Stambul care controla ieșirea la Mare”(1). Dar chiar documentele sovietice tratează
ocuparea teritoriilor românești drept act de război: Raportul actiunilor trupelor Frontului de Sud la eliberarea (sic!) Basarabiei și Bucovinei de Nord, întocmit de mareșalul Timoșenko, la capitolul V se prevedea: „înștiințarea trupelor despre punerea în stare de război a fost făcută de către Starul Major al Regiunii în răstimp de 15 minute prin consiliile militare ale armatelor și prin comandantii marilor unități și unităti subordonate nemijlocit. Direcțiile privind concentrarea trupelor spre linia frontierei aufost date pe 10.6.40 de la orele 15.04 pînă la 21.45″.[…]
Prin semnarea Actului final de la Helsinki (1975) și a celui al Conferinței de la Paris (1990), România a recunoscut statu-quo-ul frontierelor, dar încadrarea juridică a agresiunii U.R.S.S. v împotriva României are importanță pentru a delimita exact în timp raportul agresor-agresat, astfel că istoriografia românească este îndreptățită să afirme că războiul sovieto-român s-a declanșat la data de 28 iunie 1940 și nu la 22 iunie 1941. Perioade lungi de non beligeranță între inamici, între agresiune și ripostă au mai existat în istoria modernă a războaielor, în funcție de capacitatea celui agresat de a riposta. Japonia a atacat U.R.S.S. în 1938, iar aceasta a ripostat în 1945, pentru că, dacă nu se acceptă acest interval, înseamnă că, la 8 august 1945, | U.R.S.S. a încălcat prevederile Tratatului de neutralitate încheiat la 13 aprilie 1945 cu Japonia și a efectuat un act de agresiune, ceea ce ar face din Insulele Kurile în mod clar un teritoriu japonez ocupat ilegal de Rusia!în privința stării de beligerantă instaurate la sfîrșitul lunii iunie 1940 între U.R.S.S. și România, Convenția privitoare la deschiderea ostilităților – Haga, 18 X 1907 – articolul l precizează: „Puterile contractuale recunosc că ostilitățile între ele nu trebuie să înceapă fără un avertisment prealabil neechivoc, ce va avea forma unei declarații de război motivată, fie aceea a unui ultimatum cu declarație de război condiționata”.(2) Rusia era parte semnatară a acestei convenții.

EDITORIALISTUL DE LA COTIDIANUL GRIGORE L.CULIAN ,FONDATOR AL REVISTEI NEW YORK MAGAZINE DESPRE STAREA JALNICA A JURNALISMULUI ROMANESCCARE NU ARE JURNALISTI PREGATITI IN DOMENII DE SPECIALITATE CA IN OCCIDENT…DAR ARE PE CHIMISTUL BOGDAN CHIRIEAC ,MIHAI GADEA, FUFA ISTERICA DANA GRECU CU LICEU!

22 iun.

Grigore L. CulianImage may contain: 2 people, people standing, eyeglasses and outdoor

Image may contain: 13 people, people smiling, text

Scrisoarea adresată jurnaliștilor români acreditați pentru vizita președintelui României la Casa Albă a avut peste 20.000 de accesări pe site-ul Cotidianul.ro, fiind publicată ulterior și de alte ziare românești din țară sau de aiurea. Nu știu dacă această cifră înseamnă mult sau puțin. Pentru mine, ca jurnalist trăitor în America, nici nu contează asta. Unii au fost de acord cu ce am spus/scris în acel mesaj, alții nu. Nici aici nu contează cifrele. În fond, fiecare e liber să creadă și să spună/scrie ce vrea, chiar dacă unii fac comentarii ascunși în spatele unor nume de păsări, animale, plante sau mai știu eu ce. Nu e corect, fiindcă eu semnez ceea ce scriu cu numele real. Mă rog…

Mi-a atras atenția un comentariu făcut de jurnalistul Radu Banciu pe postul B1TV. Domnul Banciu s-a „ocupat“ de mine preț de mai bine de un sfert de oră, timp în care a citit pe post scrisoarea (mai bine zis fragmente din ea), făcând și câteva comentarii. Printre altele, vedeta de la B1TV îmi reproșa că nu am dat nume și nu am citat expresiile vulgare ale unor doamne sau domnișoare din delegația jurnaliștilor români. Am înțeles imediat că domnul Banciu vrea sânge. Ar fi vrut să afle numele acelor persoane și trivialitățile rostite de ele în cadrul unei delegații la cel mai înalt nivel. A uitat, probabil, că și copiii jurnaliștilor în cauză urmau să audă cum își vorbesc părinții lor la locul de muncă. Da, am încercat să le protejez pe acele doamne și, mai ales, familiile lor. Practicăm aceeași meserie, fiecare cum poate, și le-am trimis un mesaj care sper să le ajute cumva. De aceea nu i-am dat satisfacție domnului Banciu, care nu cred că a înțeles mare lucru din acea scrisoare. Ca să îi explic, textul nu se adresa unei persoane sau unui grup de persoane. Eu scriam despre un fenomen care se petrece în presa din România, unde promovarea lipsei de educație și de pregătire, superficialitatea, limbajul suburban sau goana după senzațional sunt doar câteva mijloace folosite de o parte a jurnaliștilor (din ce în ce mai numeroasă din păcate!) pentru a ieși în evidență, dar și pentru a ascunde lacunele pe care le au încă de la angajare. Agresiunea verbală a domnului Banciu a continuat cu etichetarea ziarului pe care l-am fondat și îl conduc 20 de ani, „New York Magazin“, drept „o fițuică“. Nu îl contrazic, dar îi recomand să citească ce scria prestigiosul cotidian american The Wall Street Journal (ediția din 6 septembrie 2013, pe prima pagină a secțiunii newyorkeze – nu trei rânduri, ci o jumătate de pagină!) despre cel mai vechi ziar românesc în activitate la New York. Sau ce scria jurnalistul Carlos Rodriguez Martorell în The Voices of New York, ediția din 18 iunie 2013. Asta înseamnă respect față de un coleg! În luna septembrie voi veni în România și îi lansez o provocare domnului Radu Banciu: ne închidem în două camere separate de hotel, unde să avem două computere și softuri pentru editare. După 3 zile, fiecare va trebui să aibă în față 28 de pagini de ziar gata de trimis la tipar. Miza va fi salariul domniei sale pe un an. Ce ziceți, domnule Radu Banciu, vă băgați?! Vă stau la dispoziție!

Grigore L. Culian, elogiat de presa americană şi la recenta întâlnire Trump – Iohannis

Să vă spun o poveste bună de băgat la cap pentru unii patroni de ziare sau posturi de radio și televiziuni din România. Walter Cronkite, Dan Rather, Bob Woorward, Carl Bernstein, Christiane Amanpour, Barbara Walters sau Anderson Cooper sunt numai câteva dintre icoanele jurnalismului american. O parte din ei și-au început cariera de jurnalist în zonele de conflict (Vietnam, Irak, Afganistan etc.), au stat în tranșee cu soldații americani, le-a trecut glonțul pe la ureche, au dormit pe unde au putut și au mâncat din cutii de conserve. Așa și-au câștigat pâinea și respectul americanilor, ajungând, în final, cine sunt astăzi. Nu au avut pile, au reușit prin munca lor, deși riscurile erau mari. Unii chiar au murit! Revenind în România, în 2005, trei jurnaliști români au vrut să pornească de jos. Eduard Ovidiu Ohanesian, Sorin Mișcoci și Marie-Jeanne Ion au ajuns în Irak, unde au fost răpiți. Povestea se știe. Să vedem ce au făcut acești jurnaliști după întoarcerea în țară. Eduard Ovidiu Ohanesian se luptă cu sistemul, care i-a marcat viața și cariera, scriind pe unde apucă. Sorin Mișcoci a „prins“ un post călduț de cameraman la Administrația Prezidențială (în schimbul tăcerii, probabil); Marie-Jeanne Ion a dispărut din presă. Atunci, în 2005, a început, de fapt, degradarea jurnalismului românesc, chiar dacă au existat excese și înainte. Politicienii și instituțiile de forță ale statului au preluat controlul marilor ziare, posturi de radio și televiziuni, redacțiile au fost infiltrate cu ofițeri acoperiți, s-au angajat oameni nepregătiți, superficiali și gata să execute ordinele patronilor. Au rămas doar câteva ziare libere, printre care și Cotidianul, unde jurnaliștii (încă) pot să-și facă meseria.

Ca de obicei, Radu Banciu „vrea sânge”

Mă veți întreba, desigur, de unde am plecat eu. Ei bine, nu am fost în zonele de conflict, dar mi-am început cariera de jurnalist distribuind ziarul „Micro-Magazin“, condus de regretata Cătălina Luminița Ligi, o doamnă căreia îi voi rămâne recunoscător toată viața. Apoi, am fost „promovat“ la lipit etichete pe plicurile abonaților. În final, am ajuns reporter, fotograf, redactor, dar tot eu distribuiam și ziarul, la 54 de chioșcuri din New York. În 1997 am fondat ziarul „New York Magazin“, o „fițuică“ (îl citez pe domnul Banciu).

Am scris și voi mai scrie despre starea jalnică a jurnalismului românesc. O fac pentru că îmi pasă, chiar dacă trăiesc în America și m-aș putea gândi la altele. Sunt un optimist incurabil și încerc să împart cu alții ce am învățat de la jurnaliștii americani, chiar dacă e un fel de a „bate capra să priceapă iapa“!

P.S.: Îl rog pe domnul Radu Banciu să nu se supere și nu doresc să intru într-o dispută cu domnia sa. Îl admir și îl respect ca jurnalist. Este spontan, „are vorbele la dânsul“ și e foarte bine pregătit. Îi urmăresc și îi voi urmări în continuare emisiunile, dar am și eu dreptul să-mi spun părerea!

 

 

GRIGORE L.CULIAN

COLONIA ISRAEL NUMITA ROMANIA. LA CEREREA INSTITUTULUI ELLIE VIESEL,MINISTRUL DEMISIONAR AL M.I. CARMEN DAN S-A CONFORMAT:DE ASTAZI IN CLUJ ,STRADA RADU GYR SE VA NUMI SZERVATIUSZ JENO!

22 iun.

Chiar astăzi, la Cluj, se va vota schimbarea denumirii străzii „Radu Gyr”, cunoscut poet român, cu numele „Szervátiusz Jenő”, sculptor maghiar! Dispoziţia a fost dată de Ministerul de Interne condus de Carmen Dan, la solicitarea Institului „Elie Wiesel”, aflat în subordinea guvernului demis ieri de moţiunea PSD.

Baza solicitării acestei schimbări este OUG 31/2002, emisă de guvernul Adrian Năstase, care la art. 12-13 precizează:

Art. 12. Se interzice ridicarea sau menţinerea în locuri publice, cu excepţia muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative referitoare la persoanele vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Art. 13. (1)Se interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii unor străzi, bulevarde, scuaruri, pieţe, parcuri sau altor locuri publice.

(2)Se interzice, de asemenea, acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii unor organizaţii, cu sau fără personalitate juridică”.

În mod surprinzător, nu mai este invocată contestata Lege 217/2015, promovată de Crin Antonescu, deşi aceasta conţine modificările OUG 31/2002, prin care Mişcarea Legionară a fost inclusă între organizaţiile fasciste! Legea 217/2015, modifică OUG 31/2002, adăugînd la art. 2 al acesteia următorul aliniat:

f) prin Mișcarea Legionară se înțelege o organizație fascistă din România care a activat în perioada 1927-1941 sub denumirile de «Legiunea Arhanghelului Mihail», «Garda de Fier» și «Partidul Totul pentru Țară».

Acest aliniat nu exista în OUG 31/2002, astfel încît „baza legală” a Hotărîrii Consiliului municipal Cluj este una falsă întrucît această OUG 31/2002 nu include Mişcarea Legionară între „organizaţiile cu caracter fascist, rasist sau xenofob”, acest lucru fiind introdus de Legea 217/2015, aşa cum se vede în textul citat mai sus!

După cum se vede, în Adresa Ministerului de Interne este adăugat cuvîntul „LEGIONAR”, deşi în textul OUG 31/2002, acesta nu există!

Vă prezentăm mai jos şi textul Proiectului de Hotărîre ce urmează să fie adoptat în şedinţa de astăzi a Consiliului local Cluj:

Biografia poetului Radu Gyr, cunoscut opiniei publice mai ales pentru poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te Ioane”, este una extrem de complicată, el fiind condamnat la ani grei de puşcărie de trei regimuri politice:

– mai întîi în timpul dictaturii lui Carol al II-lea, fiind închis în lagărul de la Miercurea Ciuc alături de Mircea Eliade, Nae Ionescu, Mihail Polihroniade

– a doua oară în timpul regimului lui Ion Antonescu, cînd a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru discursul ţinut în timpul rebeliunii legionare din ianuarie 1941

– a treia oară de regimul comunist, care l-a condamnat la moarte în 1958 pentru poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te Ioane”, pedeapsa fiind comutată în muncă silnică pe viaţă.

Radu Gyr a fost a fost comandant legionar și director general al teatrelor. În acest timp, a fost înființat în București teatrul evreiesc Barașeum, în perioada în care actorilor evrei le era interzis să joace în idiş sau să apară pe scenele româneşti! Acesta a fost singurul teatru evreiesc din țările Europei din acea perioadă în care puterea era deţinută de regimurile fasciste.

Trebuie spus pentru a nu ştiu cîta oară că Radu Gyr nu a fost condamnat niciodată „pentru una sau mai multe infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război”, aşa cum precizează textul OUG 31/2002 sau al Legii 217/2015! Mai mult, condamnarea lui din 1958 a venit pentru poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te Ioane”, considerată de autorități drept mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist!

În ceea ce-l priveşte pe sculptorul maghiar Szervátiusz Jenő, trebuie amintit faptul că, după o retrospectivă organizată în 1964 la Bucureşti, a fost decorat de PCR cu titlul de „Artist emerit”, primind şi „Premiul de stat”! În acest timp, Academia Română refuza donaţia lui Constantin Brâncuşi, care voia să lase moştenire statului român toate operele sale, a căror valoare culturală este astăzi recunoscută în întreaga lume!

Această schimbare a denumirii străzii „Radu Gyr” cu numele „Szervátiusz Jenő” este oarecum neinspirată, căci are o valoare simbolică ce putea fi evitată, mai ales că la Consiliul municipal Cluj există o listă aprobată de denumiri „prioritare”, care conţine numele a 4 împăraţi romani, mai mulţi eroi ai Revoluţiei din 1989, scriitori, artişti români, precum şi aproape toată istoria literaturii universale: Ernst Hemingway, Edgar Allan Poe, Mark Twain, George Bernard Show, Jack London, Arthur Conan Doyle:

În afară de aceste nume „prioritare”, mai există o listă cu 128 de nume „avizate”, de unde a fost preluat şi numele Szervátiusz Jenő, dar pe care mai există o mulţime de actori, scriitori şi aproape toată istoria muzicii universale: Franz Schubert, Richard Strauss, Frederic Chopin, Johannes Brahms, Giuseppe Verdi, Hector Berlioz, Giacomo Puccini etc.

Fundaţia „George Manu” a anunţat pentru azi un Protest în faţa Primăriei Cluj la ora 14:00, cînd urmează să înceapă şedinţa Consiliului.

Dar schimbarea denumirii străzii „Radu Gyr” la Cluj nu este decît una dintre schimbările dispuse de Ministerul de Interne în timpul mandatului lui Carmen Dan, căci în adresa trimisă mai multor prefecturi se mai dispun şi alte modificări care vor trezi reacţii în rîndul opiniei publice, numele vizate fiind ale filosofului Mircea Vulcănescu, scriitorului Horia Vintilă, precum şi al unor martiri ai BOR. Iată şi Anexa de la sfîrşitul Adresei pe care MAI a trimis-o către Prefecturile mai multor judeţe:

După cum se vede, urmează să se schimbe denumirile unor străzi, denumirile unor şcoli şi să se dărîme cîteva statui! Toate acestea lucruri au fost solicitate de Institutul „Elie Wiesel”, condus de Alexandru Florian, despre care „Cotidianul” a scris de atîtea ori.

În mod surprinzător, pe această listă nu figurează liceul din Arad, care poartă numele „Adam Müller-Guttenbrunn”, un antisemit declarat şi recunoscut de toate istoriile literare: „Antisemitism. O enciclopedie istorică a prejudecății și persecuției” (2005) a lui Richard S. Levy, „Handbuch des Antisemitismus: Judenfeindschaft in Geschichte und Gegenwart” a lui Wolfgand Benz sau „Adam Müller-Guttenbrunn and the Aryan theater of Vienna: 1898-1903;: The approach of cultural fascism” a lui Richard S Geehr. Însă, despre antisemitismul lui Adam Müller-Guttenbrunn Institutul „Elie Wiesel”, aflat în subordinea Guvernului României, nu scoate o vorbă, aşa cum face în cazul unor mari intelectuali români!

A trecut neobservată reacţia aceluiaşi Institut „Elie Wiesel” chiar împotriva preşedintelui României Klaus Iohannis, după ce acesta a promulgat „Legea pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”! Comunicatul a fost publicat pe site-ul guvernamental în ziua de 6 iunie 2017, exact în ziua în care, aflat în vizită în SUA, lui Klaus Iohannis i s-a acordat distincţia „Lumină popoarelor” de către Comitetul Evreiesc American (American Jewish Committee, AJC). Iată textul Comunicatului transmis de Institutul „Elie Wiesel”:

Conform Agerpres în 30 mai 2017 preşedintele României a semnat decretul de promulgare a Legii pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste. Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” constată cu îngrijorare că în expunerea de motive care a însoţit legea pe parcursul circuitului legislativ sunt invocate ca „martiri ai temniţelor comuniste” persoane condamnate pentru crime de război. Acest fapt, deşi contravine nu numai valorilor şi principiilor democratice, dar şi legislaţiei româneşti în vigoarea, nu a stârnit nicio reacţie publică.

De asemenea, ne exprimăm consternarea pentru faptul că iniţiatorii legii au ales ca argument pentru promovarea acestui proiect legislativ să citeze din Iustin Pârvu, care în tinereţe a activat în Mişcarea Legionară, iar mai târziu a făcut apologia legionarismului şi a avut repetate poziţii antisemite şi de negare a Holocaustului. Alegerea parlamentarilor care au iniţiat legea poate să creeze confuzie asupra menirii pe care aceasta trebuie să o aibă.

Comemorarea victimelor regimului comunist din România nu trebuie să reprezinte un prilej de reabilitare a celor care în anii regimurilor totalitare precedente au contribuit, din ipostaze multiple şi cu responsabilităţi diferite, la respingerea democraţiei şi la instituirea antisemitismului ca politică de stat”.

Reacţia Administraţiei Prezidenţiale în faţa acestui atac la adresa preşedintelui ţării a lipsit.

%d blogeri au apreciat: