Arhiva |

DECLARATIA DE PRESA A GAULEITERULUI NATIONAL -SOCIALIST KLAUS LUDWIG JOHANNIS SUSTINUTA LA FINALUL SEDINTEI CSAT,S-AU PE SCURT DE CE NU DISCUTA KLAUS CU LAURA CODRUTA!!

4 iul.

Declarația de presă a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis,

susținută la finalul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut marți, 4 iulie a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă la finalul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declarației de presă:

„Bună ziua!

Am condus ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării care s-a încheiat acum puține minute. O ședință care a avut o ordine de zi destul de bogată și mă refer în continuare la unele subiecte care au fost discutate astăzi.

Am discutat despre Strategia Uniunii Europene pe dimensiunea de securitate și apărare, un material prezentat de Ministerul Afacerilor Externe, o temă foarte importantă pentru noi. Știți că am mai discutat pe această temă. Este vorba despre o inițiativă europeană, care vizează, în prima etapă, cercetare militară, un studiu asupra modului în care industria de apărare europeană poate fi îmbunătățită și, în perspectivă, va studia felul în care armatele naționale vor colabora mai intens, vor fi mai bine coordonate în chestiuni legate de interesul european.

Această informare a fost prezentată și, în final, aprobată. Concluzia simplificată este: România este interesată de acest proiect și dorește să devină parte din proiect. Vreau să vă reamintesc de discuția pe care am avut-o despre Europa cu mai multe viteze, și am explicat atunci că nu se mai discută despre așa ceva, ci se discută despre proiecte care rămân deschise pentru toată lumea, dar participă cine dorește și cine poate. Când e vorba de securitate și securitatea granițelor externe, securitatea cetățenilor noștri, România dorește să participe.

Am avut un proiect care se reia în fiecare an și care prevede aprobarea forțelor și mijloacelor Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne care pot fi puse la dispoziție pentru misiuni externe, deci misiuni care se desfășoară în afara teritoriului național. Am discutat aceste chestiuni, în baza rapoartelor prezentate de cei doi miniștri, Ministrul Apărării și Ministrul Afacerilor Interne, și au fost aprobate acestea.

Nu vreau să intru în prea multe detalii, dar este totuși important de știut că a fost majorat numărul forțelor care pot fi puse la dispoziție. Avem, așadar, un număr maximal – o să revin imediat cu o explicație – de 1793 de persoane, militari și civili, care pot participa la misiuni externe din partea MApN, și un număr de 971 de persoane, atât militari, cât și civili, care pot participa din partea MAI la misiuni externe.

Acestea sunt maximele. În realitate, acum nu sunt atâtea persoane angajate, și probabil nu vor fi nici în 2018, dar cu toții am văzut că situațiile se pot schimba de la o zi la alta, și vrem să fim asigurați că dispunem de o marjă confortabilă pentru a aloca, atunci când considerăm că este cazul, un număr suplimentar de oameni pentru aceste misiuni. În afară de aceste maxime, care au fost stabilite, au mai fost stabilite pentru fiecare în parte un număr de militar și civili care sunt, așa cum spune, în așteptare pe teritoriul național și, în cazul unei crize, pot fi alocați suplimentar.

Am avizat, după aceea, Cartea Albă a Apărării 2017, un document prezentat de Ministerul Apărării Naționale, care a fost găsit foarte bun și oportun.

Am analizat un raport al Ministerul Afacerilor Interne privind evoluția fenomenului migrației, în special, sigur, migrația ilegală. Acest fenomen migraționist, care s-a intensificat neașteptat de mult în 2015, nu mai este demult ceva extraordinar, ci a devenit ceva cu ce trebuie să ne confruntăm zilnic. Și acesta a fost mesajul meu pentru cei din Ministerul Afacerilor Interne, să ieșim din paradigma că vorbim de o criză limitată în timp și să ne pregătim să facem față acestei mișcări migraţioniste pentru mulți ani de acum înainte.

Avem date și de la Uniunea Europeană, și de la serviciile cu care colaborăm, servicii de intelligence – nu există nici un indiciu că această presiune migraţionistă se va diminua. Avem în continuare, în special din Africa, semnale care trebuie să ne mențină în alertă. Nu avem, din păcate, semnale pozitive în ce privește războiul din Siria.

Așadar, ceea ce trebuie să facă MAI este să fie bine pregătit și pentru cei care vor încerca ilegal să pătrundă pe teritoriul țării noastre, dar și pentru cei care vor fi relocați în baza deciziei care s-a luat la nivel european.

Am aprobat astăzi raportul de activitate al SRI pe anul 2016, pe anul trecut, un raport complet, bine documentat și care a arătat o dată în plus cât de importantă este munca pe care o depune SRI pentru a ne apăra de teroriști. Și tot în zona luptei împotriva terorismului, am avut un punct pe ordinea de zi, care privește îmbunătățirea regulamentului centrului de coordonare operativă antiteroristă, document pe care l-am găsit necesar și potrivit, pentru a fi pregătiți în această zonă.

Un document pe care nu l-am discutat, fiindcă a fost retras pe de ordinea de zi, vreau să îl menționez totuși – Planul de înzestrare a Armatei pentru perioada 2017-2026. S-a constatat că acest document a neglijat un aspect important, și anume acordul politic de a aloca 2% din PIB pentru Apărare pentru cel puțin un deceniu. Documentul a fost, ca atare, retras de inițiator. Urmează să fie adaptat dorinței politice și urmează să fie prezentat într-o ședință ulterioară a CSAT.

Acestea au fost temele pe care am considerat că e bine să le cunoască opinia publică. Dacă aveți întrebări, poftiți!

 

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Faptul că nu s-a discutat acest subiect pe care l-ați menționat puțin mai devreme, în această ședință și faptul că au fost cumva întârziate câteva etape, ce efecte ar putea avea? Și, pentru că este un subiect legat de înzestrarea Armatei, accidentul din Argeș în care trei militari și-au pierdut viața a scos la iveală, încă o dată, problemele Armatei în ceea ce privește dotările, și nu vorbim doar de tancuri, avioane, muniție, ci pur și simplu de vehiculele cu care sunt transportați militarii, ce putem face cu privire la acest aspect?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceste probleme sunt cunoscute, ele au fost tot timpul cunoscute și Armata a atras atenția politicienilor tot timpul că dotarea nu este corespunzătoare. De ce până acum nu s-au luat aceste avertismente în serios nu face obiectul discuției de astăzi, însă vă amintiți că, de la începutul mandatului meu, am luat foarte în serios aceste chestiuni, am invitat partidele și am hotărât împreună, și pentru aceste motive, să alocăm o sumă de 2% din PIB pentru cheltuieli de Apărare. E clar și a fost din capul locului intenția noastră să nu cheltuim toți banii numai pentru dotări de tip armament, ci și pentru dotări de tip logistică, pentru dotarea completă a Armatei. Și acest accident regretabil, care a avut loc în Argeș arată, o dată în plus, de ce este nevoie de această dotare și de ce este nevoie să punem în practică un plan de înzestrare. Faptul că astăzi a fost retras documentul și se va reveni nu este o problemă principială din acest punct de vedere. Sper să nu fie o problemă principială politică. Noi am aprobat planurile și acest document venea în completare. Proiectele pentru achizițiile strategice au fost înaintate în Parlament la începutul anului, aprobate acolo și urmează ca Ministerul Apărării să pună în practică ceea ce s-a decis acolo. Și cred că toată lumea a înțeles că aici nu putem să tergiversăm lucrurile. Fiecare zi de întârziere, iată, poate să aducă atingere securității naționale.

Jurnalist: Avem un orizont de timp? Cât de repede se va rezolva măcar problema logistică?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceste achiziții vor începe în acest an, dar evident că va dura câțiva ani până când întreaga bază materială a Armatei va avea un nivel satisfăcător.

Jurnalist: Vă rog să-mi permiteți să vă pun o întrebare legată de un alt subiect, este subiectul acestor săptămâni, scandalul din DNA. Au apărut acele înregistrări în care șefa DNA le cerea procurorilor să decapeze instituțional ca să se ajungă la Premier, să înhațe demnitari, că nu au mai făcut acest lucru de 5 săptămâni sau să preseze cu dosare. După aceste înregistrări a început o anchetă în DNA, iar procurorii acuză că Laura Codruța Kövesi a făcut chiar presiuni în această anchetă. Dumneavoastră considerați că în acest moment șefa DNA își mai poate exercita atribuțiile?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Am fost informat despre aceste abordări media și cred că este bine să se verifice. Din informațiile mele, se fac verificări și în interiorul DNA. De asemenea, CSM se ocupă de anumite aspecte și am luat act de faptul că Ministrul Justiției a solicitat o inspecție pe management, atât la Parchetul General, cât și la DNA. Aceste demersuri vor clarifica toate aceste aspecte. În ce privește activitatea și a Parchetului General, și activitate DNA, eu m-am exprimat în repetate rânduri și pot să repet: eu sunt foarte mulțumit de activitatea acestor instituții și de activitatea conducerilor acestor instituții.

Jurnalist: Chiar și dacă ați auzit acele înregistrări în care nu se făceau referiri la soliditatea probelor, ci erau niște sintagme care cereau altceva?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Am auzit prea multe așa-zise interceptări, ascultări, interpretări, ca să mai cred în ele. Cei îndrituiți de lege să verifice aceste lucruri vor face verificările de rigoare și, la final, vom afla cu toții unde este adevărul.

Jurnalist: Până atunci, credeți că ar trebui suspendată din funcție doamna Kövesi tocmai pentru că procurorii, cei care fac această activitate, spun că doamna Kövesi s-a implicat în anchetă, că a făcut presiuni, că le-a cerut lucruri. Ar trebui suspendată, până când, așa cum cereți dumneavoastră, să fie clarificate lucrurile de către o anchetă?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu văd niciun motiv de suspendare.

Jurnalist: Și dacă se poate, o precizare legată de planul de înzestrare a Armatei. În acest moment, pentru că nu mai este timp să cheltuim 2% din PIB, există un pericol față de angajamentele țării noastre, faptul că nu putem să cheltuim acești bani în timp, anual?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este foarte adevărat, timpul se scurge și chiar astăzi în ședința CSAT, am atras atenția Prim-ministrului, Ministrului Apărării, Ministrului Finanțelor Publice, să accelereze foarte mult aceste proceduri. Altfel. Pur și simplu, num mai rămâne timp fizic pentru a le duce la bun sfârșit.

Jurnalist: Aș reveni puțin la scandalul din DNA. Aș vrea să vă întreb dacă ați discutat cu Laura Codruța Kövesi de când a izbucnit tot acest scandal? Și a doua întrebare, dacă Ministrul Justiției propune demiterea Laurei Codruța Kövesi, semnați această demitere?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Interesante întrebări. Nu discut cu șefa DNA astfel de chestiuni. Nu intră în fișa postului Președintelui. Și aștept cu mare interes concluziile verificărilor care se fac instituțional. Dacă voi semna sau nu, asta este din filmul „dacă și parcă”. Când vom avea o concluzie, discutăm pe ea.

Jurnalist: Nu credeți că este afectat totuși statul de drept, în condițiile în care a izbucnit acest scandal în DNA?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu, nu cred că este afectat statul de drept.

Jurnalist: Multă lume a fost surprinsă de faptul că ați acceptat foarte repede noua propunere a PSD și ALDE cu privire la nominalizarea lui Mihai Tudose în fruntea Guvernului. Acuzațiile de plagiat care planează asupra lui Mihai Tudose cumva contrazic criteriile de integritate pe care dumneavoastră le susțineți?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Evident că nu. Altfel nu l-aș fi desemnat. Dar, dacă astfel de acuzații se adeveresc, atunci problema trebuie rezolvată nu de mine, ci de cei care au propus persoana, respectiv de persoana în cauză și eu pornesc de la premisa ca, dacă vor exista confirmări ale acestor acuzații, vor apărea și urmările în consecință. Cred că trebuie să mai repet un pic despre ce vorbim aici. Există o majoritate PSD-ALDE în Parlament. La consultări această majoritate a propus o persoană. Eu am acceptat această propunere. Nu este propunerea mea, este propunerea PSD. PSD răspunde integral, și până la sfârșit, de prestația domnului Prim-ministru Tudose, iar domnul Prim-ministru Tudose, în calitate de persoană privată, răspunde de activitatea proprie, anterioară numirii în funcția de Prim-ministru. Cred că este bine să clarificăm un pic aceste lucruri, fiindcă altfel ar putea să apară impresii total eronate și greșite, legate de sintagma „Guvernul meu”. Este un guvern PSD-ALDE.

Jurnalist: PSD și ALDE au propus acum un program de guvernare modificat față de cel promovat inițial. S-au introdus noi taxe, precum taxa de solidaritate sau impozitul pe cifra de afaceri. Cum vedeți dumneavoastră noul program de guvernare?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cred că m-am exprimat destul de colorat în discursul de învestitură și nu aș vrea să repet acele lucruri. Dar, cred că s-au grăbit un pic și pentru a schimba paradigma din zona impozitării și, în general, a fiscalității, este nevoie de o discuție amplă, cu toți cei afectați și, în niciun caz. Nu putem să schimbăm lucrurile, așa peste noapte, fiindcă s-a hotărât undeva, în centrala de partid. Așa simplu nu e, nici oportun. Dacă se va proceda la asta sau nu, vom vedea. Una peste alta, premierul s-a arătat sceptic față de aceste schimbări.

Jurnalist: Ați cerut, la învestirea Guvernului, explicit continuarea luptei împotriva corupției și a eforturilor pentru întărirea statului de drept. Dumneavoastră aveți o analiză proprie în urma acestor scandaluri pe care le-au menționat și colegele mele. Considerați că lupta anticorupție se desfășoară cu aceeași intensitate cu care am fost obișnuiți și până acum sau există riscul ca ea să fie afectată?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Sincer, nu cred că este afectată lupta anticorupție și ea se desfășară la viteza ei intrinsecă normală. Însă, nu vreau să las impresia că aceste scandaluri sunt bune la ceva. Aceste scandaluri nu sunt bune, ele zguduie încrederea cetățeanului în instituțiile statului și pun mari semne de întrebare partenerilor și aliaților noștri. De aceea vreau să am clarificări urgente și nu doar urgente ci pertinente. Trebuie să știm foarte exact ce e adevărat și ce nu e adevărat. Indiferent dacă este un scandal creat de media sau de unii politicieni corupți interesați în compromiterea luptei anticorupție. Sau, dacă chiar a fost o scăpare, clarificarea trebuie să vină repede și trebuie să fie credibilă. Altfel, lumea rămâne cu anumite semne de întrebare, care în această zonă nu trebuie să existe.

Jurnalist: De la cine așteptați aceste clarificări, domnule Președinte?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: De la instituțiile care trebuie să vină cu ele, recte Inspecția Judiciară, CSM, Ministrul Justiției.

Vă mulțumesc, vă doresc o zi bună!

ASA CUM AM PREVAZUT, SIBIANUL PENAL KLAUS WERNER JOHANNIS O APARA PE FIICA NOMENCLATURISTULUI PROCUROR CEAUSIST IOAM LASCU,PE LAURA CODRUTA LASCU-KOVESI DE FRICA DOSARELOR PENALE IMPOTRIVA SA SI A SOATEI SALE CARMEN JOHANNIS -LAZURCA CU CARE ESTE SANTAJAT DE SEFA DNA+SRI,DECLARAND LA FINALUL SEDINTEI CSAT :”NU VAD NICI UN MOTIV DE SUSPENDARE A LUI KOVESI!

4 iul.

 SIBIANUL PENAL KLAUS WERNER JOHANNIS O APARA PE FIICA NOMENCLATURISTULUI PROCUROR CEAUSIST IOAM LASCU,PE LAURA CODRUTA LASCU-KOVESI DE FRICA DOSARELOR PENALE IMPOTRIVA SA SI A SOATEI SALE CARMEN JOHANNIS -LAZURCA CU CARE ESTE SANTAJAT DE SEFA DNA+SRI,DECLARAND LA FINALUL SEDINTEI CSAT :”NU VAD NICI UN MOTIV DE SUSPENDARE A LUI KOVESI!

Imagini pentru IOHANNIS ,KOVESI ,POZE

 

„Nu văd nici un motiv de suspendare a lui Kovesi. Eu sunt foarte mulțumit de activitatea DNA și a Parchetului General și de conducerea acestor instituții” a precizat președintele Klaus Iohannis, la finalul ședinței CSAT.

Iohannis nu consideră că DNA afectează statul de drept. ”Am fost informat despre aceste abordări media. Cred că e bine să se verifice. Din informațiile mele, se fac verificări și în DNA. Am luat act de faptul că ministrul Justiției a solicitat o inspecție pe management. Aceste demersuri vor clarifica aceste aspecte. În ceea ce privește activitatea DNA și a Parchetului, eu sunt forte mulțumit atât de activitatea lor, cât și de a conducerii lor”, a precizat Iohannis. ”Am auzit prea multe așa-zise interceptări ca să mai cred în ele”, a adăugat Iohannis.

Întrebat dacă va semna o eventuală propunere a ministrului Justitiei pentru demiterea Laurei Codruta Kovesi de la conducerea DNA, Iohannis a spus: „Interesante întrebări… Nu discut cu șefa DNA astfel de chestiuni, nu intră în fișa postului președintelui. Astept cu mare interes concluziile verificărilor care se fac instituțional. Daca aș semna sau nu, asta e din filmul cu „dacă” și „parcă”. Când vom avea o concluzie discutăm pe ea.”
Mai mult, președintele a firmat că nu vede niciun motiv pentru suspendarea din funcție a șefei DNA, dar că așteaptă concluziile verificărilor care se fac instituțional.

”Dacă voi semna sau nu, e din filmul ‘Dacă și Parcă’. Când vom avea o concluzie, voi discuta pe ea. Nu cred că este afectat statul de Drept”, a subliniat Iohannis.

LAURA CODRUTA LASCU-KOVESI ,SEFA DNA IN ASTEPTARE LA CSM: MORTAL COMBAT INTRE DNA vs.DNA!

4 iul.

Foto Cotidianul

 

Procurorul general, Augustin Lazăr, a anunțat marți că procurori ai DNA s-au prezentat la Parchetul General pentru a depune plângere împotriva supunerii lor, printre altele, la testul poligraf în cadrul anchetei interne vizând înregistrările cu Laura Codruța Kovesi.

„Dintre colegii noștri, o parte s-au înscris în audiență, au venit la Parchetul General cu aproximativ aceeași problemă, să depună plângere împotriva actelor de urmărire penală, respectiv că s-au făcut aceste acte de urmărire penală, testul poligraf și așa mai departe. Am înregistrat această lucrare”, a declarat Lazăr, la ședința de plen a CSM.

Anunțul lui Augustin Lazăr vine după ce procurorii Doru Țuluș, Mihaela Iorga Moraru și Nicolae Marin au depus săptămâna trecută la Inspecția Judiciară o plângere împotriva conducerii DNA cu privire la această anchetă.

Cei trei procurori anticorupție reclamă în sesizarea lor de la Inspecția Judiciară „aspecte extrem de grave” și umilințe la care ar fi fost supuși în dosarul privind înregistrarea lui Kovesi. Magistrații au povestit că de la anumiți procurori au fost ridicate reportofoane și că lor li s-a cerut efectuarea testului poligraf – lucru pe care l-au considerat umilitor – și au descris totodată modul în care s-a desfășurat această anchetă în interiorul DNA. „Audierea nu a vizat niciun moment existența elementelor constitutive ale infracțiunii, respectiv informațiile nepublice care s-ar fi discutat în această ședință și care ar fi fost utilizate în orice mod, direct sau indirect de către cel care a făcut înregistrarea sau la care ar fi permis accesul unor persoane neautorizate, ci exclusiv identificarea persoanei care ar fi înregistrat această ședință. (…) Este evidentă exercitarea cu rea credință a atribuțiilor în ceea ce privește instrumentarea acestui dosar, scopul acestei anchete fiind în mod cert acela de a decribiliza procurorii și de a crea suspiciuni asupra unor procurori mai vechi din Direcția Națională Anticorupție de la care mass-media a susținut că ar proveni aceste informații”, au acuzat cei trei magistrați în plângerea de la Inspecția Judiciară.

Aceștia au reclamat în aceeași sesizare amestecul Laurei Codruța Kovesi în activitatea procurorului de caz.

„În condițiile în care Inspecția Judiciară a fost sesizată cu privire la posibile abateri disciplinare în legătură cu înregistrările difuzate în media, deschiderea unui dosar penal pentru această faptă și implicarea în mod direct a conducerii instituției în această anchetă constituie un factor de presiune asupra procurorilor și poate fi apreciată ca un factor de intimidare a acestora. (…) Practic sunt compromiși procurorii și este sacrificată imaginea justiției pentru un interes personal. (…) Repartizarea acestui dosar penal de către o persoană direct interesată raportat la subiectul înregistrărilor difuzate, domnului procuror şef Marius Iacob a avut ca unic scop asigurarea întregului control asupra dosarului penal doamnei procuror şef DNA, singura îndreptăţită să soluţioneze orice plângere împotriva actelor de urmărire penală”, au reclamat Țuluș, Moraru și Marin.

Marți, judecătoarea CSM Gabriela Baltag i-a propus lui Augustin Lazăr ca Parchetul General să preia ancheta privind înregistrările cu Laura Codruța Kovesi, dar acesta refuză.

„Mă gândeam, domnule procuror general, dacă nu ați putea lua în calcul, având în vedere că sunt dispoziții legale — 325 și 326 din Cod procedură penală, dacă nu evaluați posibilitatea preluării anchetei penale, în baza competențelor pe care dumneavoastră le aveți în cadrul Parchetului General, pentru a nu fi afectată și fără a nu se crea niciun fel de aparență de lipsă de echitate”, a spus Baltag, în cadrul ședinței plenului CSM.

Augustin Lazăr a susținut însă că este o anchetă de competența DNA.

„Este o anchetă de competența Direcției Naționale Anticorupție. Dacă procurorul general personal ar face ancheta, cine ar face controlul de legalitate?”, a spus Lazăr.

Plângerea la Inspecția Judiciară a CSM

DIN CICLUL „GHICI GHICITOAREA MEA”.DE CE SLUGA GERMANIEI LA BUCURESTI EUNUCUL MUTOMAN KLAUS WERNER JOHANNIS NU VREA CA ROMANIA SA RECUNOASCA GENOCIDUL DIN 1915- 1923 DIN IMPERIUL OTOMAN!

4 iul.

DE CE SLUGA GERMANIEI LA BUCURESTI ,EUNUCUL MUTOMAN KLAUS WERNER JOHANNIS NU VREA CA ROMANIA SA RECUNOASCA GENOCIDUL DIN 1915- 1923 DIN IMPERIUL OTOMAN!

Imagini pentru IOHANNIS,ERDOGAN ,SULTANI ,POZE

În contextul actual, România nu ar mai avea nimic de pierdut și nu ar păți vreun pericol dacă ar recunoaște în mod oficial aceste evenimente dramatice ca „genocidul armean” din perioada 1915-1923, din Imperiul Otoman și republica subsecventă acestuia.
Cu prilejul anului centenar 2018, statul român ar putea să întreprindă acest gest de curtoazie diplomatică și solidaritate istorică.
Evoluțiile actuale din Orientul Mijlociu au slăbit mult autoritatea Turciei în regiune. Turcia este astăzi o mare putere politică și militară, dar nu se mai bucură de aceeași popularitate de dinainte de iulie 2016. SUA și NATO au o atitudine prudentă față de Ankara și se tem de amplificarea islamului politic în rândurile aparatului de stat. De asemenea, antanta regională Rusia-Iran, (axa musulmană șiită, agreată și de ruși), are o atitudine la fel de prudentă. Este o aparență de moment faptul că Turcia se înscrie tot mai mult în orbita intereselor ruso-persane. Turcia nu va renunța benevol la NATO.
Relațiile Ankarei cu UE sunt afectate de frustrare reciprocă. Turcia vrea să se poziționeze ca o putere globală, chiar dacă de talie mijlocie, independentă, suverană, candidată la un eventual loc permanent în Consiliul de securitate al ONU.
România s-a ferit să recunoască public genocidul armean de teama supărării Turciei. Acum, contextul este modificat. Mai multe state din UE și NATO au recunoscut formal această dramă istorică sau au afișat o atitudine favorabilă recunoașterii acesteia. Relația României cu Turcia s-a mai răcorit un pic; și-a făcut loc prudența reciprocă.
Noi ne-am chinuit enorm de mult cu recunoașterea oficială, dusă la paroxism în discursul public, a holocaustului evreiesc din Al Doilea Război Mondial. Am înființat și Institutul Elie Wiesel, susținut din fonduri publice. La fiecare vizită oficială a președintelui sau premierului român în SUA este obligatoriu și pelerinajul la Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington DC. Comemorăm victimele holocaustului de câteva ori pe parcursul unui an, prin conferințe, seminarii, colocvii, decernări de titluri universitare doctor honoris causa, depuneri de coroane, ceremonii diverse. Ne-am acomodat…
Ne dorim să obținem recunoașterea internațională a genocidului românesc comis de armata și autoritățile sovietice din timpul și după Al Doilea Război. De asemenea, cel al regimului horthist împotriva populației românești din Ardeal. Și altele pe care le-am mai îndurat ca și alții din partea altora.
Cum s-ar face recunoașterea oficială de către statul român a genocidului armean?
Nu este un lucru complicat, dar se bazează în primul rând pe voință și consens politic. Există o practică internațională, nu foarte complexă, în acest sens.
De principiu, Parlamentul adoptă o rezoluție în urma unui vot în ședință plenară a celor două camere, care se publică în Monitorul Oficial. Ar fi suficientă, la rigoare, doar poziția unei camere a parlamentului, însă ar fi un gest cu jumătate de măsură din partea noastră. Textul unei astfel de rezoluții (hotărâre a parlamentului) nu este unul standardizat la nivel internațional. Trebuie să se recunoscă formal că evenimentele respective se înscriu în categoria „genocidului”, acceptată de comunitatea internațională în sensul Convenției pentru prevenirea și reprimarea crimelor de genocid, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 9 decembrie 1948. Se poate face referire la faptul că alte parlamente naționale și/sau organizații internaționale au recunoscut deja aceasta.
De asemenea, Președintele României trebuie să se refere în câteva alocuțiuni oficiale la aceste evenimente, catalogându-le drept „genocid” și exprimând un mesaj de compasiune față de națiunea și statul armean, condamnând ferm astfel de atrocități, etc. Un comunicat oficial din partea administrației prezidențiale, cu un anumit prilej politic sau cultural, ar trebui să consfințească poziția Președintelui.
Guvernul și parlamentul ar putea decide ca o anumită zi din anul calendaristic, (24 aprilie?), în țara noastră, să fie dedicată comemorării acestei tragedii. Adiacent, se organizează câteva conferințe cu participarea Academiei Române, eventual a câtorva ierarhi ai B.O.R. și ai Bisericii armene (obs.: nu e vorba de ecumenism; nu sugerez slujbe propriu-zise comune …), a autorităților publice centrale sau locale și, desigur, a reprezentanților comunității armene din România.
În plan extern, MAE ar putea informa diplomații români aflați la post în străinătate că statul român a decis recunoașterea oficială a genocidului armean. Subsecvent, ambasadorii la București ai Armeniei și Turciei, posibil, întreg corpul diplomatic acreditat, vor fi notificați formal în acest sens.
Depinde de amploarea și accentul pe care dorim să îl dăm acestui fapt. Aș cugeta că pentru țara noastră ar fi suficient doar ceea ce este necesar – pașii instituționali pentru recunoașterea oficială, plus câteva manifestări culturale în plan intern – nu mai mult de atât. Nu ne-ar fi util să epatăm pe subiectul acesta. Nu ne servește ofensarea deliberată a Turciei. Este o chestiune morală, de principiu, un gest firesc de solidaritate istorică, dar și de oportunitate politică la un moment dat, (spre exemplu: Armenia constituie o poartă de mediere către Federația Rusă și Orient). Dacă Ankara ne-ar amenința cu ruperea relațiilor diplomatice, ar fi problema lor în primul rând, ar risca o auto-compromitere dezavantajoasă.
În învățământul public, la orele de istorie universală, dascălii ar putea să se refere la acest episod drept un genocid propriu-zis, o epurare etnică. Din nefericire, nu a fost singurul caz în istorie.
Despre recunoașterea oficială în plan internațional, un material relevant s-a redactat pe o pagină Wikipedia, la acest link. Aici se arată că, până în prezent, 29 de state naționale (inclusiv SUA) și câteva entități internaționale au recunoscut oficial sau indirect, declarativ, acest genocid.
Țări care au recunoscut genocidul armean și textul rezoluțiilor adoptate în această privință.
Contextul regional actual ne permite o relaxare față de Turcia, care ar fi benefică mutual. Ar mai rămâne doar apropierea geopolitică a Armeniei de Federația Rusă. Ar fi singurul inconvenient pentru statul român, angrenat ferm în NATO, dar acesta nu ar trebui să fie unul inhibitor în acest caz. Până la urmă, statul nostru ar recunoaște ceva ce au recunoscut și alte state euro-atlantice.
S-au scris mai multe articole despre acest subiect. În societatea noastră apar tot mai multe opinii favorabile recunoașterii genocidului în ultima vreme. Eforturile comunității armenilor, reprezentată foarte bine de dl. Varujan Vosganian, printre alții, au rezultat în mai multe conferințe și manifestări culturale.
Alte articole.

MESAJUL GUVERNULUI ROMANIEI CU OCAZIA ZILEI INDEPENDENTEI USA!

4 iul.

După ce organizația investitorilor americani din România a criticat programul economic al noului guvern, care ar afecta grav stabilitatea și încrederea în economia românească, și după o întâlnire cu ambasadorul SUA la doar trei zile de la preluarea funcției de premier, Mihai Tudose a adresat un mesaj cu ocazia zilei naționale a Statelor Unite în care vorbește despre dimensiunea economică a relației bilaterale și despre sumele pe care România s-a angajat să le aloce apărării, conform angajamentului luat față de NATO.

Celebrăm astăzi Ziua Independenței Statelor Unite ale Americii, un bun prilej de reafirmare a legăturilor puternice și durabile dintre România și SUA.
Relația dintre țările noastre este astăzi mai solidă ca oricând, fiind fundamentată de cei peste 135 de ani de relații diplomatice, dintre care 20 de ani de Parteneriat Strategic, pe care îi vom aniversa la 11 iulie 2017.
Bazat pe respectarea valorilor comune transatlantice – democrație, libertăți individuale, stat de drept – vitale în consolidarea democratică a României, Parteneriatul Strategic trebuie să-și mențină rolul esențial pe care îl joacă în aprofundarea relațiilor noastre politice, militare și economice.
Totodată, dimensiunile militară și de securitate rămân prioritare în relația bilaterală și sunt puse în valoare de România ca membru al NATO. Devotamentul statului român față de stabilitatea regională este demonstrat și reîntărit prin investițiile asumate în domeniul apărării, cu alocarea a 2% din PIB. În plus, multitudinea operațiunilor la care România ia parte arată angajamentul față de partenerul nostru strategic în asigurarea securității regionale și globale.
Mai mult, relația dintre România și SUA are o dimensiune economică, pe care cele două state o vor aprofunda în mod concret. România trebuie să fie o destinație pentru comunitatea de afaceri din SUA, intens promovată prin reuniuni de anvergură, precum Consiliul de Afaceri Româno-American și viitorul forum economic „Trade Winds”, din luna octombrie, organizat de Departamentul Comerțului al Statelor Unite ale Americii, cu participarea a peste 100 de companii americane.
România va rămâne prieten și aliat al Statelor Unite. Guvernul României va acționa pentru intensificarea cooperării bilaterale cu SUA, în toate dimensiunile Parteneriatului Strategic. Sunt convins că angajamentul de extindere a parteneriatului pe domeniile economic, comercial și investițional, comunicații și tehnologia informației, energie, inovare, cultură și educație va dobândi forme concrete în cel mai scurt timp.
La mulți ani Statelor Unite ale Americii! La mulți ani cetățenilor americani din toată lumea și comunității românești din America!

GAULEITERUL NAZI,CETATEANUL GERMAN ,KLAUS WERNER JOHANNIS ASCULTA DE „MUTTI” MERKEL ANGELA SI A RETRAS DIN CSAT PLANUL DE INZESTRARE AL ARMATEI,NEGLIJAND ASTFEL ANGAJAMENTUL FATA DE NATO:PRECUM MUTTI,KLAUS LUDWIG JOHANNIS VREA CA ROMANIA SA PARTICIPE LA „ARMATA EUROPEANA!”

4 iul.

Pe ordinea de zi a reuniunii CSAT de marți s-a aflat Planul de înzestrare a Armatei Române şi raportul de activitate al Serviciului Român de Informaţii.

Planul de înzestrare a armatei pentru 2017-2026 a fost retras de iniţiator de pe ordinea de zi a CSAT, a declarat marţi preşedintele Klaus Iohannis, precizând că în elaborarea acestuia a fost „neglijat” acordul politic de alocare a 2% din PIB pentru Apărarea, pe parcursul a „cel puţin un deceniu”. Şeful statului a mai afirmat că decizia a fost a iniţiatorului proiectului, Ministerul Apărării Naţionale, urmând să fie „adaptat dorinţei politice”.

A fost prima reuniune CSAT pentru ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, ministrul Economiei, Mihai Fifor, şi ministrul Finanţelor Publice, Ionuţ Mişa.

Migrația nu se va diminua

Klaus Iohannis a mai menționat că a aprobat Raportul de Activitate al SRI pe 2016, pe care-l consideră ”bine-documentat” și care, afirmă acesta, a arătat o dată în plus cât de importantă este munca pe care o depune SRI pentru a ne apăra de teroriști.Șeful statului a subliniat că, din punct de vedere al migrației, trebuie să ieșim din paradigma că vorbim despre o criză limitată în timp și să ne pregătim să facem față acestei mișcări migraționiste și de acum înainte, întrucât nu există indiciu că aceasta se va diminua.

Iohannis vrea să participe la strategia UE pentru apărare

La finalul ședinței CSAT, Klaus Iohannis a afirmat că strategia Uniunii Europene pe dimensiunea de securitate și apărare s-a numărat printre temele abordate și a precizat că România este interesată și dorește să participe la acest proiect. „Am discutat despre strategia UE pe dimensiunea de securitate și apărare. (…) O temă foarte importantă pentru noi. Este vorba de o inițiativă europeană care vizează în prima etapă cercetare militară, un studiu asupra modului în care industria de apărare europeană poate fi îmbunătățită (…) felul în care armatele naționale pot colabora”, a spus Iohannis.

A INCEPUT SEDINTA CSAT CONDUSA DE GAULEITERUL NAZI KLAUS WERNER JOHANNIS!

4 iul.

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a început marţi, la Palatul Cotroceni, pe ordinea de zi fiind incluse subiecte referitoare la politica de securitate şi apărare.

 Şedinţa este condusă de preşedintele Klaus Iohannis, fiind prima la care participă în calitate de premier Mihai Tudose.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, între subiectele incluse pe ordinea de zi se află implementarea Strategiei Globale a UE (dimensiunea securitate şi apărare); forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2018; activitatea Serviciului Român de Informaţii în anul 2016; Regulamentul de organizare şi funcţionare a Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă. Totodată pe agenda CSAT se află Carta albă a Apărării, aprobată recent de Guvern, Planul de înzestrare a Armatei României 2017 – 2026, precum evoluţiile recente ale fenomenului migraţiei şi principalele măsuri implementate la nivel naţional.

FELIX RACHE A PLECAT DE LA ANTENA 3 SI A INTRAT IN ECHIPA GUVERNAMENTALA A PREMIERULUI MIHAI TUDOSE IN CALITATE DE SECRETAR DE STAT!

4 iul.

Felix Rache este, de luni, 3 iulie, angajat al Guvernului. Acesta a fost cooptat în echipa premierului Mihai Tudose, fiind Consilier de stat pentru  comunicare  și Centenar.

 Realizatorul emisiunii „Deziluzia optică”, Felix Rache, a părăsit Antena 3 pentru a se alătura echipei de consilieri ai premierului Mihai Tudose.

Pe lângă problemele de comunicare ale Guvernului, Felix Rache se va implica și în organizarea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 2018.

 Mircea Badea a vorbit despre plecarea lui Felix Rache de la Antena 3 și intrarea în echipa guvernamentală.
 „Prietenul meu Felix Rache nu mai face emisiune la Antena 3. A plecat să lucreze la Guvernul României. Este secretar de stat la Guvern. Se va ocupa de comunicare, dar mai ales de Centenarul Marii Uniri. Sigur că dacă suntem o țară ca o țară, nu avem cum să nu pregătim în mod absolut serios, substanțial și corect Centenarul Marii Uniri. Pare un job important, dar corespunzător pentru Felix Rache care a făcut multe, în viața lui, în materie de jurnalism. Are o experiență consistentă și respectabilă. Sunt convins că prietenul Felix Rache va face niște lucruri foarte, foarte tari în legătură cu această celebrare a Marii Uniri la 1 Decembrie 2018. Îi dorim mult succes și rămâne cum am stabilit – ne vedem în weekend”, a zis Mircea Badea.

 

Felix Rache este, de luni, 3 iulie, angajat al Guvernului. Acesta a fost cooptat în echipa premierului Mihai Tudose, fiind Consilier de stat pentru comunicare și Centenar.

Felix Rache are în spate o bogată experiență în presă, fiind de-a lungul anilor redactor șef adjunct la Jurnalul Național, publicist comentator la Evenimentul Zilei, Academia Cațavencu, Realitatea TV și Antena 3.

4 IULIE ZIUA INDEPENDENTEI IN USA!,CUM SARBATORESC AMERICANII ACEASTA ZI!

4 iul.

Ziua Independenței este o zi de sărbătoare în familie, cu picnic și grătare, punându-se mult accentul pe libertatea politică, ca tradiție americană. Activitățile asociate acestei zile includ concursurile de mâncat pepene verde și hot-dogi, precum și evenimente sportive, ca de exemplu jocuri de baseball, cursele „cu 3 picioare”, activitățile de înot și alte jocuri.

Mulți afișează steagul American în afara caselor sau clădirilor. Multe comunități se ocupă de jocuri de artificii care sunt, adesea, însoțite de muzică patriotică. Cele mai impresionante jocuri de artificii sunt televizate. Unii angajați își „consumă” una sau mai multe zile din vacanță pentru a „obține” un weekend prelungit, pentru a fugi de căldură pe plaja favorită sau în locul preferat de vacanță, model preluat și de români cu ocazia zilei de 1 mai sau de Rusalii.

Ziua Independenței este o sărbătoare patriotic pentru celebrarea aspectelor pozitive ale Statelor Unite. Mulți politicieni apar la evenimentele publice pentru a-și exprima suportul pentru istoria, moștenirea și oamenii țării lor.

Peste toate, oamenii din Statele Unite își exprimă recunoștința pentru libertatea și drepturile pentru care a luptat prima generație a multora din americanii de astăzi. Statuia libertății este un monument național care este asociat cu Ziua Independenței.

Ce ziceți despre patriotismul american?

DIN CICUL :UN SAS ,O TIGANCA ,UN EVREU CONDUC COLONIA ROMANIA.KOVESI SUSTINUTA DIN UMBRA DE PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS IN NEBUNIA EI INCEARCA SA AMENINTE PROCURORII DNA,JUDECATORII SI A ANUNTAT CA NU-SI VA DA DEMISIA?,PENALUL ASPERGER KAUS WERNER JOHANNIS A DEVENIT COMPLICELE ACESTEI SIBIENCE CU TATAL SI FRATELE CU DOSARE PENALE,IAR BINOMUL FUNCTIONEAZA!,SINGURA SOLUTIE ESTE SUSPENDAREA SI DEMITEREA GAULEITERULUI NAZI KLUS WERNER JOHANNIS PENTRU INSTIGARE LA VIOLENTA IMPOTRIVA SUBMINARII STATULUI DE DREPT DIN ROMANIA!

4 iul.

Imagine similară

Confruntată cu un scandal fără precedent în instituția pe care o conduce, șefa DNA Laura Codruța Kovesi a anunțat marți că nu își dă „nicio demisie”, susținând că „nu are motive”.

Kovesi a venit marți la CSM acolo unde se discută cererea sa de revocare a procurorilor Doru Țuluș și Mihaela Iorga Moraru.

Aceasta a refuzat să precizeze motivele care stau la baza cererii sale de revocare, afirmând că nu este „niciun conflict” în DNA.

„Nu este vorba de niciun conflict, e o cerere prin care am cerut un aviz consultativ în vederea revocării a doi procurori care lucrează în DNA. (…) Am cerut revocarea a doi procurori, conform procedurii. Nu pot să detaliez motivele. Nu este nicio tensiune, activitatea se desfășoară normal. Sunt peste 160 de procurori în DNA, aici vorbim de propunerea de revocare a doi procurori din DNA”, a afirmat Kovesi, vizibil nervoasă.

Întrebată de ce abia acum a cerut revocarea celor doi procurori, în condiţiile în care este vorba despre fapte vechi de cinci ani, Laura Codruța Kovesi a spus că motivele revocării le-a detaliat într-un referat scris pe care l-a înaintat CSM. Aceasta a susținut că din momentul în care a aflat că un angajat din DNA nu şi-a îndeplinit atribuţiile sau a încălcat legea a dispus sancţiunile prevăzute în regulament şi la fel a procedat şi în acest caz.

Chestionată dacă a încălcat regulamentul DNA în ședința în care s-au făcut înregistrările cu ea difuzate de România TV, Laura Codruța Kovesi le-a recomandat jurnaliștilor să citească regulamentul de funcționare a DNA și atribuțiile procurorului-sef: „Trebuie să îmi exercit aceste atribuții, făcând ședințe de lucru, făcând controale. Este o activitate normală, care de altfel va fi verificată de Inspecția Judiciară”.

PRESEDINTA CSM MARIANA GHENA DESPRE CONTROALELE LA PARCHETUL GENERAL SI DNA!

4 iul.

Imagini pentru MARIANA GHENA,IOHANNIS ,POZE

Președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Mariana Ghena, a apreciat marți că demersul ministrului Justiției, Tudorel Toader, privind efectuarea unor controale la DNA și Parchetul General este „corect, legal, necesar și oportun”.

Ghena a fost întrebată de presă, la intrarea în sediul CSM, cum vede decizia lui Tudorel Toader de a cere Inspecției Judiciare demararea unor controale la DNA și Parchetul General.

„Demersul domnului ministru este unul corect, legal, necesar, oportun. Periodic se poate dispune un astfel de control. Nu știu care a fost considerentul pentru care a ales acest moment, însă orice moment ales de ministrul Justiției este justificat de anumite considerente de ordin managerial”, a spus magistrata.

Întrebată totodată dacă conflictul din DNA afectează imaginea justiției, după ce Laura Kovesi a cerut revocarea procurorilor Doru Țuluș și Mihaiela Moraru Iorga, aceasta a răspuns: „Din punctul meu de vedere nu este un conflict. Nu pot să îl calific ca atare nici că este, nici că nu este, la acest moment. Dacă este de natură a afecta imaginea, statutul, independența magistratului sau a sistemului judiciar nu pot eu să vă spun la acest moment. Vom analiza și acesta este strict atributul Plenului și a hotărârii Plenului, la momentul oportun”.

De asemenea, Mariana Ghena a fost întrebată dacă ea ar fi cerut unui subaltern să treacă testul cu detectorul de minciuni.

„Fiecare conducător, sub aspect managerial, trebuie să exercite strict atribuțiile manageriale, indiferent cum se numește: președinte al Consiliului sau procuror general sau ministru al Justiției. Ideea este că la acest moment nu am fost pusă sub un astfel de situație și dacă aș fi pusă sub o astfel de situație m-aș circumscrie strict regulilor procedurale și dispozițiilor legale”, a răspuns președinta CSM.

ALINA MUNGIU -PIPPIDI ,SLUGA LUI GEORGE SOROS ,FOSTA MARE COMUNISTA SI MEMBRU SUPLEANT IN UASCR PE TIMPUL LUI NICOLAE CEAUSESCU,PROPAGANDISTA LA TVR A TEZELOR LUI CEAUSESCU DESPRE SOCIALISM ,DEVENITA „DE DREAPTA”,O OPORTUNISTA A OMULUI NOU CREAT DE CEAUSESCU INCEARCA SA APERE PE LAURA CODRUTA LASCU-KOVESI,DNA SI MCV-UL LA ORDINUL BRUXELLES-ULUI SI BERLINULUI!..DAR NU REUSESTE!

4 iul.

Imagine similară

 

Anunțul unei evaluări a DNA, alta decît cea uzuală, de obicei superlativă, a Comisiei Europene prin MCV de către ministrul Justiției și ruptura dintre două grupuri de procurori, care subminează DNA prin aducerea inspecției judiciare și a CSM în conflict ca arbitri, anunță o perioadă în care DNA va fi invalidat din rolul de forță conducătoare a anticorupției românești.

Acest rol era jucat de DNA din cauza lipsei de interes sau incompetenței altor actori – în special guvernele României, prin ministere, agenții de control și prefecți, a căror lipsă de intervenție administrativă justifica preeminența celei penale. Nici cei mai notorii corupți nu sunt înlăturați din funcții în România pînă nu iau condamnări penale, precum sutele de vameși periodic arestați, iar după o perioadă de timp reîncadrați pe aceleași poziții, făcînd munca anticorupție inutilă. La fel, în demersul penal, închisoarea (după procese lungi, dar cu termene scurte și multe suspendate) se folosește încă prea mult ca instrument de descurajare, în loc de restituirea prejudiciului și o înlăturare din funcție sau viața publică a celor implicați, pe o perioadă semnificativă de timp, consimțită într-o fază pre-proces ca alternativă la închisoare. În țări unde ai putea aresta pe oricine care vreodată a fost implicat în finanțarea unei campanii electorale sau a distribuirii și urmăririi unor contracte publice, acestea sunt politici păguboase, care au creat paradoxul unei anticorupții judiciare de succes, dar a unei corupții reziliente în aceeași măsură.

Or, ori de cîte ori aș fi scris eu însumi concluzii asemănătoare cu cea a ministrului Toader, pe care îl găsesc un om echilibrat, reprodusă mai jos, nu îmi pot suprima cîteva temeri majore:

„Norma penală este ultima barieră la care trebuie să se apeleze. Avem o strategie națională anticorupție, trebuie pornit de la prevenire, de la educație. Si DNA și Legea 78 (legea speciala privind faptele de coruptie – n.r.) trebuie sa devină ultimul, și nu primul instrument în combaterea corupției”.

Integral de acord. Dar iată și îndoielile mele.

Unu. Nici un ministru al Justiției pînă acum nu s-a dovedit a avea forța implementării strategiei. Aceasta necesită ca ministrul Justiției să aibă un mandat de vice-prim-ministru și să coordoneze toate politicile preemptive contra corupției publice. În materie de corupție privată, Consiliul Concurenței își face cu brio datoria, dar ideea că o strategie plasată la nivel de șef de serviciu poate deveni operațională prin miniștri, prefecți, ANAF, etc e o prostie. Nu a existat și nu există încă o împuternicire reală a SNA prin plasarea ei la nivelul adecvat de putere și coordonare. Altfel ajungem la penibilul de azi, cînd toți responsabilii cu educația erau adunați la proiectul Universităților Curate acum cîteva zile dînd cu subsemnatul cum vor face ei și pe viitor tot ce e posibil, ca și pînă acum (nimic, adică), în vreme ce DNA ridica profesorii de la Carol Davila care sunt șpăgari cronici. Practic, în timp ce condamnăm plagiatul individual ca mare problemă, miniștrii plagiatori se reîntorc fără probleme, iar MEN renunță la a mai evalua școlile doctorale, lăsînd industria plagiatului instituționalizat să prospere, și asta sub cauțiunea președintelui Academiei, care a acoperit imediat golul lăsat de demisiile de conștiință de la CNACTDU, vezi aici http://romanialibera.ro/societate/educatie/documente–o-treime-din-consiliul-care-analizeaza-plagiatele–schimbat-de-pavel-nastase-454402 . Or, ce poate face ministrul Justiției, care nu controlează prefecți, instituții corupte sau redundante de control sau acreditare în educație sau sănătate ca să pună în practică SNA? Să vorbească despre asta la televizor? Să pună frînă DNA?

Doi. În contextual actual, punerea în discuție nu a celor care nu fac nimic (miniștri, agenții de control) sau fac rău (parlamentari care propun legislație coruptă sau ineficientă, de exemplu cea privitoare la Curtea de Conturi), ci a celor care fac ceva, chiar dacă imperfect, de mila Elenei Udrea sau a lui Gigi Becali (cît au suferit eu în arest, etc), cu deschiderea pozibilității înlocuirii unui procuror general în timpul mandatului, și așa scurt, desi nu există probleme majore, poate fi sfîrșitul DNA. Toată lumea va înțelege, cum deja au înțeles cei care înregistrează discuțiile interne, că viitorul e al cui trage mai tare de scaunul LCK. Dacă aceasta e schimbată (LCK poate deveni oricînd viitorul Procuror European, e perfect poziționată pentru asta, nu de cariera ei îmi fac griji) în timpul mandatului, mandatul, și așa slab, al succesorului ei va deveni o caricatură. Nu trebuie ca oamenii politici anchetați să poată schimba procurori, chiar dacă sunt integral de acord că și procurorii trebuie să dea socoteală, că trebuie să se prezinte la Parlament cînd sunt chemați la discuții despre alegeri, și că nu trebuie să deschidă dosare de hărțuire la liderii politici, ci doar dosare serioase.

Trei. Evaluarea DNA o fi poate oportună, desi eu cred că evaluarea întregii anticorupții este și mai oportună. Dar cine are competența și obiectivitatea să le facă? Inspecția judiciară nu e calificată pentru așa ceva- dacă ar reuși ea să verifice corectitudinea procedurală, due process și respectarea drepturilor acuzaților tot ar fi ceva, dar nici aici nu are mari performanțe. DNA nu o fi fost evaluat din 2007, dar nici nu are cine să îl evalueze. Cînd am organizat auditul Freedom House în 2005, pe bază căruia s-a reformat instituția, s-a aplicat o metodologie care nu e comună la noi, amestec de policy analysis (s-a calculat de exemplu costul per condamnare) cu consultările (experții străini nu au ratat pe nimeni din cei români sau pe actorii relevanți din sistem, soluțiile au venit dinăuntru în mare măsură). Acest gen de obiectivitate nu e comun la noi, mai ales nu în proporie justă cu relevanța. Ministerul Justiției a căutat ulterior să o găsească angajînd evaluări de la experți străini ca Drago Kos, sau o echipă OECD, ambele rapoarte există, nu doar cel al lui Kos, dar nici unul nu își permite, fiind vorba de consultanți externi care nu știu România bine și sunt diplomatici, să arate ale cui sunt răspunderile sau să facă propuneri precum cea avansată de mine mai sus: ne trebuie un vice prim ministru responsabil cu buna guvernare.

De asta, a subordona riscul de la punctul doi unei analize de calitate incertă de la punctul trei mi se pare serios, și chiar dacă susțin pe fond ceea ce spune ministrul Justiției, îl îndemn să mai reflecteze la calea cea mai bună. Și pînă atunci să discute cu MAE să punem capăt finanțării românești la Academia anticorupție din Viena, un loc unde țările corupte își cumpără certificate de bună purtare și unde oameni ca mine declină periodic să predea, din motive de integritate (am fost toți listați profesori în școala lor doctorală, desi nu suntem, iar ei nu au o acreditare doctorală valabilă, ne-au scos numele de pe sit numai după intervenții). Putem oricînd organiza educația anticorupție la noi, de la miniștri la școli, dacă vrea cineva pe bune, și una nu teoretică, ci pe bază de obiective, cum ajungem de aici la ce vrem să ajungem, dar să nu ne mai afișăm cu Azerbaijanul, dacă se poate.

PS. Cum nu fac parte din cei care cred că soluțiile vin din altă parte decît tot din cadrul fiecărei țări, puteți citi critica ipocriziei anticorupției occidentale în editorialul meu din Le Monde, aici http://www.lemonde.fr/idees/article/2017/06/21/corruption-de-la-classe-politique-le-premier-obstacle-de-macron-sera-d-affronter-le-deni-general-de-l-establishment_5148576_3232.html

PROCURORII DNA CARE O CONTESTA PE LAURA LASCU-KOVESI,CSM SI CEREREA DE REVOCARE DIN FUNCTIE A DICTATOAREI LULUTZA ROMMANES-LASCU DISCUTATA IN CSM MARTI!

4 iul.

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) discută marți cererea șefei DNA Laura Codruța Kovesi de revocare din funcție a procurorilor Doru Țuluș și Mihaela Moraru Iorga, care au reclamat-o la Inspecția Judiciară.

Țuluș și Iorga au afirmat marți că nu cunosc motivele pentru care Kovesi cere revocarea lor din funcție.

„Nu știm motivele din cererea de revocare. După ce vom lua cunoștință despre aceste motive o să facem și declarații (…). Absolut tot ceea ce avem de spus vom spune întâi instituțional în Secția de procurori”, a declarat Moraru, la intrarea în CSM.

La sediul CSM a ajuns și procurorul Doru Țuluș, care, la rândul său, a precizat că nu cunoaște motivele cererii de revocare.

Procurorii Doru Țuluș, Mihaela Iorga Moraru și Nicolae Marin au depus săptămâna trecută la Inspecția Judiciară o plângere împotriva conducerii DNA, iar ulterior Kovesi a cerut revocarea primilor doi, solicitarea sa fiind discutată marți de CSM.

Scandalul din interiorul DNA a fost declanșat de apariția în spațiul public a înregistrărilor cu Laura Codruța Kovesi dintr-o ședință cu procurorii.

SANTAJABILUL PENAL LAZARICA DE LA PARCHETUL GENERAL DE FRICA II TINE PARTEA PENALEI LAURA CODRUTA ,FOSTA KOVESI IN SCANDALUL DE LA DNA!

4 iul.

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, rămâne surd și orb la scandalul fără precedent din interiorul Direcției Naționale Anticorupție. Lazăr susține că „nu este scandal în DNA, ci în jurul DNA”, dând vina pe „anumite canale media”.

„Sugerați dumneavoastră că există scandalul în DNA. Scandalul există în jurul DNA, adică există un bruiaj, un zgomot mediatic deosebit de interesat, care ar vrea să găsească vulnerabilitățile unei instituții de elită a Ministerului Public, vulnerabilitățile și posibilele radicalizări ale unor persoane care sigur că ar putea să aibă anumite frustrări de-a lungul timpului acumulate, însă eu vă asigur că DNA este o structură de elită a Ministerului Public, în care UE a investit bani mulți. Are un corp de elită, ca de altfel întreg Ministerul Public. Scandalul este în jur, este produs nu dezinteresat de anumite canale media. Evident că avantajează pe cei care doresc oprirea luptei anticorupție”, a spus Lazăr, marți, la CSM.

În opinia acestuia, DNA își va clarifica „în zilele imediat următoare” toate problemele pe care le are.

„DNA își va clarifica în zilele imediat următoare toate problemele pe care le are. Faptul ca cineva să comită o faptă în DNA nu înseamnă tensiuni. Înseamnă că acel cineva va fi găsit, lucrurile vor fi clarificate în zilele imediat următoare și se va demonstra că DNA este capabilă să își clarifice problemele”, a afirmat procurorul general.

În ce privește controlul Inspecției Judiciare cerut de ministrul Justiției la DNA și Parchetul General, Augustin Lazăr a anunțat că nu a primit înştiinţarea oficială, dar a precizat că este dreptul ministrului să ceară un astfel de control.

„Nu mă tem de nimic, Ministerul Public este o instituţie puternică, echilibrată, care îşi face datoria în conformitate cu legea”, a spus acesta.

Vezi DOVADA că DNA stă pe un butoi cu pulbere

SOPRANA ANGELA GHEORGHIU VA CANTA PE 6 SEPTEMBRIE 2017 LA ARENA DI VERONA IN COMPANIA MARILOR JOSE CARRERAS,PLACIDO DOMINGO,ZUCCHERO,IN MEMORIAM PENTRU LUCIANO PAVAROTTI!

4 iul.

Soprana Angela Gheorghiu va cânta, pe 6 septembrie, la Arena di Verona, într-un concert ce marchează 10 ani de la moartea marelui artist Luciano Pavarotti.

Angela Gheorghiu va urca pe scenă alături de Jose Carreras, Placido Domingo, Zucchero și mulți alți muzicieni, sub bagheta lui Eugene Kohn, potrivit paginii sale oficiale de Facebook.

%d blogeri au apreciat: