Arhiva | 6:26 pm

MASURILE GUVERNAMENTALE ALE MAJORITATII PSD +ALDE,IL INEBUNESC PE BOLNAVUL ASPERGER KLAUS WERNER JOHANNIS IN URMA RATINGULUI DAT DE AGENTIA FITCH CRESTERII ECONOMICE A ROMANIEI!

18 iul.

Preşedintele Klaus Iohannis a comentat, marţi, răzgândelile coaliţiei de guvernare privind măsurile economice, recomandându-le liderilor PSD cu „foarte multă căldură” să „meargă acasă, să judece” propriul program de guvernare şi când ştiu ce vor să prezinte ţării.

Iohannis a fost marți, la Miercurea Ciuc, cum comentează felul în care Guvernul a adus în discuție în ultima vreme anumite măsuri economice, după care a revenit asupra ideilor și noțiunilor emise în spațiul public.

„Dacă se introduc în discuția publică, de către o coaliție care are majoritate în Parlament, noțiuni noi care într-o zi sunt promovate, a doua zi retrase, acest lucru este o eroare politică gravă. Fiindcă această majoritate are capacitatea parlamentară să promoveze schimbarea legislației și economia, investitorii, antreprenorii reacționează la așa ceva. Eu le-aș recomanda pesediștilor, cu foarte multă căldură, să meargă acasă, să judece un pic propriul program și când știu ce vor, să vină în fața nației să spună acest lucru”, a spus președintele.

La capătul mai multor zile de controverse, premierul Mihai Tudose a anunțat luni, după întâlnirea în cadrul coaliției de guvernare, că subiectul privind impozitul pe cifra de afaceri poate fi considerat „încheiat”, nu însă și cel privind taxa de solidaritate, unde se fac în continuare simulări.

KLAUS WERNER JOHANNIS,CAMPANIE DE IMAGINE IN SECUIME SI CE-O INTELES PLAVANUL DIN CANTAREA IMNULUI SECUIESC!

18 iul.

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a început, marţi, vizita în Harghita şi Covasna, cu un moment care a stârnit controverse. În debutul dezbaterii la care a participat, a fost cântat imnul Ţinutului Secuiesc de către întreaga sală.

Iohannis a intrat în sala Consiliului Judeţean Harghita alături de Borboly Csaba, preşedintele CJ, şi Tamas Sandor, preşedintele CJ Covasna. După imnul României, a fost cântat şi imnul Ţinutului Secuiesc de către toți participanții, inclusiv de către cei doi şefi de CJ care se aflau alături de preşedinte. Președintele a ascultat „imnul” Ținutului Secuiesc în picioare.

Video

https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fgoodnewsviral%2Fvideos%2F1483161591706532%2F&show_text=0&width=560

„Vă mulţumesc că mi-aţi cântat, aveţi voci bune şi puternice”, a fost reacția președintelui la începutul discursului său.

Ulterior, Klaus Iohannis a explicat cu privire la faptul că primarii au cântat imnul Ținutul Secuiesc: “”Nu am ştiut, dar recunosc că am luat-o ca şi un semn de respect. Dacă cei din sală au dorit asta să-mi prezinte, eu am ascultat ce mi-au cântat şi am trecut mai departe. E important să ascultăm şi ce vine din sufletul oamenilor, nu numai ce vine din protocol”.

Steagul „turistic”

Președintele a mai afirmat că problema limbii materne poate fi rezolvată în Parlament, dar cu respectarea Constituţiei, iar cea a steagului Ţinutului Secuiesc poate să ţină cont de promovarea turistică, la fel ca şi în alte ţări, discuţia fiind importantă dacă se doreşte „detensionarea” situaţiei.

„Aceste chestuni trebuie rezolvate prin lege, în Parlament. Nu sunt eu chemat să am o părere foarte fermă despre aceste chestiuni, dar cred că putem să discutăm lucrurile într-o perspectivă care se regăseşte foarte bine în Constituţia României. Putem discuta despre trecut, despre viitor, dar România noastră are o Constituţie şi cu asta funcţionează”, a spus preşedintele.

El a explicat că limba maternă poate fi folosită în şcoli, în media şi în administraţie, motiv pentru care România este un exemplu în Europa, însă discuţia trebuie purtată cu grijă. În ce privește problemele legate de dorinţa folosirii steagului Ţinutului Secuiesc, Klaus Iohannis a precizat că există astfel de exemple şi în alte ţări, însă doar din perspectivă turistică.

„Steagurile sunt simboluri puternice. Cred că este rezonabil să ne uităm şi în jur. Există multe zone care doresc să se promoveze, de regulă turistic sau cultural, folosind simboluri de undeva din istorie şi cred că de aici trebuie să pornească o discuţie. Faptul că steagul despre care vorbiţi a dus la foarte multe discuţii şi politicie după părerea mea se leagă de faptul că dacă steagul Bucovinei se foloseşte pur pentru promovare turistică, acest steag a venit şi cu revendicări politice, şi acest lucru e complicat, şi o rezolvare se găseşte dacă se doreşte să se meargă către detensionare”, a explicat Klaus Iohannis.

Schimb de steaguri

Primarul UDMR din Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman, i-a oferit preşedintelui un steag al Ţinutului Secuiesc, pe care a trecut data la care Iohannis a câştigat alegerile şi data de marţi, când a venit în judeţele Harghita şi Covasna. „Este un steag pe care am trecut cele două date istorice, în care aţi fost ales preşedinte al României, şi data de astăzi. Am trecut deopotrivă şi procentele pe care le-aţi obţinut în Harghita şi Covasna”, a spus primarul, adăugând că acest gest ar trebui să „pecetluiască” un parteneriat între preşedinte şi autorităţile din Ţinutul Secuiesc.

Iohannis a urmărit zâmbind cum Kalman a scos steagul pe care l-a oferit consilierilor săi, apoi s-a ridicat, a cerut de la consilier un alt pachet, din care a scos un steag al României. Iohannis a întins pe scenă steagul României şi i l-a oferit edilului, în aplauzele sălii.

„Cred că este potrivit şi mă bucur că aţi aplaudat. Dacă este să avem un parteneriat strategic, eu ca preşedinte al României să vă las cadou în amintire, tricolorul nostru, al tututor. Ca să nu greşim pe undeva cu steagurile. Aţi menţionat parteneriatul strategic dintre noi. Aţi folosit steagul statului maghiar. Şi cu acela avem un parteneriat strategic, dar el nu se bazează pe relaţii etnice sau interetnice, ci pe relaţii între două state vecine şi care trăiesc în bună înţelegere”, i-a spus președintele primarului.

 

 

Momentul în care Klaus Iohannis refuză steagul secuiesc 482

Iohannis: Autonomie pe criterii etnice, nu

În cadrul dezbaterii organizate cu aleșii locali din zonă, Klaus Iohannis le-a spus celor prezenți că „autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea”.

„Există trei teme politice la care cred că vă așteptați să mă refer — descentralizarea, regionalizarea și autonomia. România are mare nevoie de creștere economică și de modernizarea administrației. În lumina acestor obiective cred că descentralizarea este obligatorie, fiindcă aleșii locali știu cel mai bine de ce are nevoie comunitatea și trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a acționa în interesul local. Regionalizarea este de dorit, dar numai dacă se face în așa fel încât să ducă la modernizarea administrației, pentru a fi mai eficientă în interesul cetățeanului și dacă duce la crearea de noi locuri de muncă prin creștere economică. Autonomia locală și regională, așa cum tocmai le-am deschis, ajută. Dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea. La aceste concluzii s-a ajuns la nivel european, unde chiar se recomandă, în cazul unei regionalizări, să nu se realizeze delimitarea regională de linia de limitare etnică”, a declarat șeful statului, la Consiliul Județean Harghita.

Iohannis a mai spus că îl îngrijorează soarta tinerilor din zonă care nu vorbesc bine limba română.

„Este o problemă care trebuie depășită, pentru că doar astfel putem conviețui în armonie, dar și pentru că doar așa le putem asigura acestor tineri un viitor. Maghiarii bine educați au dreptul la șansa de a-și construi o carieră, fiind capabili să lucreze și aici, dar și la București sau în orice altă parte a țării. De aceea, reprezentanții comunității maghiare și ai Ministerului Educației trebuie să se așeze la masa dialogului și să găsească urgent soluțiile cele mai bune. Să nu îi privăm pe copiii și pe tinerii maghiari de aceste oportunități, să nu le limităm viitorul din cauza unor concepții care țin uneori prea mult de politicianism și prea puțin de oameni”, a afirmat președintele.

Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a susţinut un discurs în care a vorbit despre drepturile minorităţilor, cerând mai multe măsuri pentru protecţia lor, şi afirmând că maghiarii nu trebuie să se mai simtă ca nişte „copii vitregi ai statului român”. El a cerut preşedintelui să fie un mediator între majoritate şi minoritate.

Liderul Ținutului Secuiesc i-a trimis deja o scrisoare președintelui în care îi enumeră revendicarile maghiarilor din zonă.

”Exact pentru a vedea care sunt problemele oamenilor de aici am venit în vizită. Sunt convins că la sfârșitul zilei voi ști mai mult despre județele Harghita și Covasna”, a spus Klaus Iohannis, la sosirea la Miercurea Ciuc.

Întâmpinat de un grup de manifestanți

Klaus Iohannis a fost întâmpinat la sosire de câteva zeci de persoane l-au așteptat în fața sediului Consiliului Județean Harghita, fluturând steaguri secuiești și pancarte în limbile maghiară, română și germană prin care își exprimau o serie de doleanțe.

Protestul a fost organizat de Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT) și, conform liderului organizației Odorheiu Secuiesc, Olvedi Zsolt, a fost autorizat.

„În numele PPMT ne-am adunat aici să atragem atenția președintelui că problemele minorității maghiare nu sunt rezolvate așa cum susține dânsul. Cea mai importantă chestiune ar fi problema autonomiei, adică și mai concret problema banilor, care merg direct în București, acolo sunt dați dispăruți și din banii noștri trăiesc alții”, a spus Olvedi.

SCRISOAREA DESCHISA CU DEZVALUIRI IN PREMIERA A OMULUI DE AFECERI,DRAGOS RISCANU,PARTE IN DOSARUL MICROSOFT:”KOVESI VA CADEA IN CURAND SI-L VA TRAGE SI PE JOHANNIS .PROBE ZDROBITOARE CONTRA SEFEI DNA!”

18 iul.

Image may contain: 2 people, people smiling, text

Omul de afaceri, Dragoș Rișcanu, parte în dosarul Microsoft, susține, într-o scrisoare deschisă, că magistrata Mihaela Moraru Iorga și-a notat cu mare precizie toate ordinele primite direct sau prin intermediari de la Laura Codruța Kovesi. Acesta spune că șefa DNA ”va cădea” datorită opisurilor unde este notat cum au fost mainupulate dosare, cum a distrus sau ticluit probe, cum s-au tergiversat sau prescris dosare grele. Totodată, Dragoș Rișcanu declară că există probe despre ”câmpul tactic” coordonat chiar de Laura Codruța Kovesi.

Stimate Doamne, Stimaţi Domni,

După un deceniu de colaborare cu DNA (Mihaela Moraru Iorga), referitor la infracţiuni extrem de grave comise de Microsoft în associere infracţională cu înalţi funcţionari şi politicieni locali şi Europeni va aduc la cunoştinţă următoarele fapte.

Atenţie ! se încearcă preluarea dosarelor pe care Mihaela Moraru Iorga le avea în lucru pentru a fi îndepărtate probele care o acuză pe Laura Codruţa Kovesi şi alţi membri ai comisiilor „mixte”, de comiterea unor ilegalităţi deosebit de grave.

Acesta este motivul pentru care Laura Codruţa Kovesi a impus o “procedura specială” care nu îi permite procuroarei Mihaela Moraru Iorga să participe la predarea dosarelor şi la inventarierea probatoriilor constituite în 12 ani de investigaţii, inclusiv în cazurile noastre (85/p/2011 – OF/2010/0068) referitor la infracţiunile comise de Microsoft în asociere cu Comisia UE – OLAF şi companiile lui Sebastian Ghiţă şi Sebastian Vlădescu.

Kovesi nu va reuşi să şteargă toate urmele, avînd în vedere faptul că Mihaela Moraru Iorga are un inventar precis al tuturor actelor importante din dosare pe lîngă o memorie deosebit de bună şi bine antrenată.

De cînd s-a înfiinţat DNA (2005), procurorii Secţiei 2 au “lucrat” la “ordinele” impuse de Comisia UE astfel asociată cu marile corporaţii printre care şi Microsoft, beneficiarul unor fraude imense, care depăşesc cu mult cifrele vehiculate în presă.

Echipele “mixte” omniprezente în “cîmpul tactic”, astfel coordonate de Laura Codruţa Kovesi şi de către procurorii fidelizaţi de către această şi SRI, au impus “legal” procurorilor să comită acte şi fapte care încalcă grav Constituţia şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Procurorii DNA au reacţionat diferit, astfel unii (Claudiu Dumitrescu, Cătălin Vartic, Doru Ţuluş, etc.) au dovedit un zel ieşit din comun pentru a “servi” stăpînii din umbră şi propriile interese, (cazurile Portocală şi alţii sunt bine cunoscute), alţii cum este Mihaela Moraru Iorga s-a supus “ordinelor” dar a notat toate “instrucţiunile” şi a încercat să respecte cadrul legal atît cît i-a fost permis.

DNA şi acum Inspecţia Judiciară şi CSM au la dispoziţie cel puţin opisurile dosarelor pe care Kovesi încearcă acum să le „cosmetizeze”, dar nu va reuşi decît parţial.

Kovesi nu a căzut pe tehnică de ascultare şi ticluire şi pe pozele lui Ghiţă, va cădea pe opisurile făcute de Mihaela Moraru Iorga, care documentează ilegalităţile comise la comandă lui Kovesi în dosare “grele” printre care Comisia UE, Microsoft şi asociaţii.

Cu stimă,

Dragoş Riscanu

JUDECATORII PUN TUNURILE PE TUDORICA DE LA JUSTITIE!

18 iul.

Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) îl acuză pe ministrul justiției Tudorel Toader că a dezinformat opinia publică când a anunțat pe Facebook, pe 15 iulie, că “instanța de judecată a respins acțiunea formulată de către UNJR/Uniunea Naționala a Judecătorilor din România/, având ca obiect anularea HG referitoare la arhiva SIPA”, magistrații menționând că de fapt a fost vorba doar de o cerere de suspendare.

„Ceea ce prima instanță a respins este o cerere de suspendare a executării HG 410/2017, și nicidecum “anularea HG”, care este cu totul alt tip de acțiune. Ne îndoim că, la calibrul de profesor universitar, ministrul justiției Tudorel Toader nu știe diferența dintre suspendarea executării unui act și anularea unui act. Dupa ce prima instanță își va motiva hotărârea, UNJR o va ataca cu recurs. În paralel, UNJR va iniția și acțiunea de anulare a HG 410/2017”, se arată într-un comunicat transmis marți de Uniune.

În același mesaj pe Facebook, reamintește UNJR, Tudorel Toader a susținut că “din 19 iunie, Ministerul Justiției așteaptă, de la CSM și asociațiile profesionale, propuneri pentru desemnarea unui magistrat în Comisia de inventariere a fondului arhivistic SIPA”.

„Aceasta este o altă manipulare a ministrului justiţiei Tudorel Toader, deoarece ceea ce acesta “aşteaptă” nu are cadru legal, dat fiindcă HG-ul pe care l-a iniţiat nu prevede în componenţa comisiei de reinventariere a arhivei SIPA nici un magistrat, ci doar reprezentanţi din cadrul puterii executive (art.2 alin.1 din Hotărâre). Acesta este şi unul din motivele pentru care UNJR a contestat în instanţă HG 410/2017”, spune Uniunea.

Magistraţii precizează totodată că ministrul justiţiei Tudorel Toader nu este la primul “joc” manipulativ unde „prezintă jumătăţi de adevăruri, cu scopul de a induce în eroare opinia publică cu privire la acţiunile pe care le face cu privire la arhivă SIPA”.

„Când a promovat acest HG, ministrul justiţiei Tudorel Toader a susţinut public că doreşte “desecretizarea” arhivei SIPA. UNJR a atras atenţia că prin modul cum a fost conceput HG-ul 410/2017 nu se va “desecretiza” arhivă SIPA, ci se va deschide o nouă etapă a suspiciunilor privind modul de gestionare a acestei arhive, care se va adăuga celor deja existente şi nesoluţionate de ani de zile. Astfel, competenţa comisiei de reinventariere este ambiguă, nu se înţelege cine va distruge documentele (comisia doar propune), cine va sesiza organele de urmărire penală (comisia este organism consultativ, nu de control, conducere sau ordine şi siguranţă publică, aşa cum prevede art.61 din C.pr.penală, invocat în HG), nu este prevăzută vreo cale ca persoane vizate să poată contesta veridicitatea informaţiilor existente în arhivă etc. Mai mult, deşi a promis că va acţiona transparent, când a venit momentul să facă dovada transparenţei, ministrul justiţiei Tudorel Toader a afirmat că lista cu membrii comisiei de re-inventariere a arhivei SIPA, precum şi ordinele de numire şi regulamentul de funcţionare al comisiei, sunt “secrete”. Evident că ne întrebăm cam cât de transparent poate fi un proces de “desecretizare” a unei arhive secrete făcută de o comisie care e “secretă”. O altă dezinformare a ministrului justiţiei Tudorel Toader a fost făcută inclusiv în şedinţa de guvern când s-a adoptat HG 410/2017, acesta susţinând că are toate avizele pentru acest act, ulterior prezentând public un punct de vedere a unei comisii din cadrul CSM ca fiind un aviz dat de această autoritate, pentru ca ulterior, pe parcursul procesului, să susţină că avizul nu este necesar. De asemenea, ministrul justiţiei Tudorel Toader nu şi-a respectat propriile promisiuni, acesta nefăcând publice, aşa cum ne-a asigurat că o va face, toate rapoartele, ordinele, procesele verbale şi orice alte înscrisuri cu privire la arhivă SIPA. Poziţia UNJR a fost că, înainte de a se intra din nou în această arhivă, trebuie să aflăm ce s-a întâmplat în toţi aceşti ani cu această arhivă, în condiţiile în care, începând cu 2006, declaraţiile oficialilor ce au avut legătură cu această arhivă abundă în dezinformări. Dacă această arhivă a fost cauza de şantaj pentru magistraţi, lucru arătat inclusiv de Comisia Europeană, înseamnă că prin soluţia oferită de ministrul Tudorel Toader ajungem tocmai ca această arhivă să redevină potenţială armă în mâna politicienilor care au control asupra persoanelor ce vor inventaria, din nou, această arhivă. Din 2007, de la înfiinţare, UNJR mereu a solicitat rezolvarea arhivei SIPA, astfel încât această pată neagră a justiţiei să fie în sfârşit clarificată. Modul de acţiune al ministrului justiţiei Tudorel Toader însă nu doar că nu va rezolva transparent problema arhivei SIPA şi nu o va “desecretiza”, ci va adânci suspiciunile şi neîncrederea cu privire la conţinutul acestei arhive şi la modul în care acest conţinut este folosit de către politicieni. Pe dată de 12 iunie 2017 UNJR a arătat într-un comunicat că, “la modul cum este concepută această Hotărâre de Guvern, iniţiată de ministrul justiţiei Tudorel Toader şi adoptată de Guvernul Grindeanu, magistraţii şi opinia publică nu doar că nu vor afla informatorii SIPA din rândul magistraţilor, dar se vor naşte noi suspiciuni că liderii actualei majorităţi parlamentare doresc folosirea arhivei SIPA în interese personale“. În spaţiul public s-au exprimat tot mai multe îngrijorări cu privire la faptul că reprezentaţi ai puterii actuale doresc să intre în posesia informaţiilor din arhivă SIPA în scopul arătat de UNJR. Relevantă în acest sens este chiar declaraţia preşedintelui PSD Liviu Dragnea din dată de 22 mai 2017, care a spus:

“Dacă sunt unele informaţii care poate nu ar trebui să fie făcute publice, care ţin de viaţă privată, informaţii care ar putea să ne ajute să înţelegem dacă în anii trecuţi, poate acum nu mai e cazul, dar cine ştie, informaţiile de acolo au influenţat anumite decizii ale unor instanţe, trebuie să ajungem la aceste informaţii“.

Modul în care ministrul justiţiei Tudorel Toader a conceput HG 410/2017 a creat cadrul pentru că reprezentanţi ai puterii executive să “ajungă la aceste informaţii” din arhivă SIPA.

Comisia care activează acum în arhivă SIPA are o competenţă insuficient clarificată şi lipsesc criteriile certe de selecţie a informaţiilor sau de distrugere a lor – când, cum, de către cine -, fapt ce lasă deschisă poartă abuzurilor şi a lipsei de responsabilitate. UNJR a pledat pentru lămurirea arhivei SIPA încă din 2007. Faptul că în această perioada sunt reprezentanţi ai puterii executive în arhiva SIPA şi a căror nume nici măcar nu-l ştim, ar trebui să preocupe în primul rând cetăţenii”, se mai precizează în comunicatul judecătorilor.

Mesajul lui Tudorel Toader la care fac referire judecătorii

Ministrul Justiției Tudorel Toader a susținut pe 15 iulie într-o postare pe Facebook că instanța a respins cererea de „anulare” a HG referitoare la arhiva SIPA, afirmând totodată că magistrații nu i-au făcut până la acea dată o propunere pentru Comisia de inventariere a arhivei.

„Arhiva SIPA – evoluții ! Instanța de judecată a respins acțiunea formulată de către UNJR/Uniunea Națională a Judecătorilor din România/, având ca obiect anularea HG referitoare la arhiva SIPA ! Din 19 iunie, Ministerul Justiției așteaptă, de la CSM și asociațiile profesionale, propuneri pentru desemnarea unui magistrat în Comisia de inventariere a fondului arhivistic SIPA !”, a scris Toader pe rețeaua socială.

O comisie cu cântec

Comisia de inventariere a arhivei SIPA și-a început miercurea trecută activitatea, dar ministrul Justiției a refuzat să facă publice numele persoanelor care fac parte din ea.

„Sigur că pot să spun numele celor care fac parte din comisie, dar n-am să o fac. (…) Este și o măsură de protecție. În caz contrar, îi veți întreba în fiecare zi ce au făcut, ce au constatat. Nu este de interes public numele și prenumele celor din comisie, ci activitatea lor. Ei îndeplinesc cerințele de legalitate, au certificatul acela ORNISS valabil”, a declarat Toader miercuri.

PRIMELE IMAGINI CU OMUL DE AFACERI DAN VOICULESCU LIBER!

18 iul.

Anii de închisoare par să-și fi pus amprenta asupra lui Dan Voiculescu. Omul de afaceri, eliberat marți după trei ani de pușcărie, este vizibil schimbat. După decizia de eliberare, Voiculescu a plecat de la spitalul unde era internat, oferind și primele declarații.

„Indiferent de vorbe, mie mi-au fost furați trei ani. Acești trei ani nu mi-i mai dă nimeni, chiar dacă intră Băsescu la închisoare”, a spus Voiculescu.

„A început să-mi placă acest cuvânt, pușcărie. Am avut multe sentimente profunde, dar două au ieșit în evidență. Primul era un sentiment de durere. Mă dureau foarte tare pleoapele, stăteam mai mult de jumătate de zi cu ochii închiși. (…) Al doilea sentiment a fost regretul că 12 familii au avut de suferit din cauza mea, pentru ca eu să ajung la închisoare”, a adăugat el.

în curs de actualizare

content-imagecontent-image

CUM S-O VAZUT ELIBERAREA LUI DAN VOICULESCU LA ANTENA 3!

18 iul.

Vedetele Antenei 3 s-au întrecut în a-și exprima bucuria, dar și indignarea, după eliberarea lui Dan Voiculescu.

Realizatorul Antenei 3 Mircea Badea a declarat marți la postul de televiziune, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea de eliberare condiţionată a lui Dan Voiculescu, că și-au „luat ostaticul înapoi” și că se simte „mult mai dezinhibat”.

„Această decizie nu este o reparație pentru Dan Voiculescu care a suferit o mare nedreptate. El a fost luat ostatic de un sistem mafiot care a provocat foarte multă suferință complet nemeritată familiei sale și apropiaților săi și, desigur, lui Dan Voiculescu. De ce? Doar pentru că Dan Voiculescu nu a vrut să deservească un sistem care era ticăloșit și pe care l-am denunțat, în fiecare zi, ca fiind ticăloșit. Ne-am luat ostaticul înapoi. Pe persoană fizică fac următoarea declarație: Mă simt mult mai dezinhibat decât aș fi fost până acum din motive evidente pe care tacit sper că multă lume le-a înțeles. Aceasta nu este o reparație morală pentru Dan Voiculescu. Pur și simplu a făcut fracția respectivă. Ca atare, trebuia să vină această decizie. A făcut foarte multă pușcărie. Și o zi de închisoare era nemeritată având în vedere acel dosar dement. Mă bucur că omul pe care îl consider camaradul meu, Dan Voiculescu este, în sfârșit, eliberat. Astfel, domnia sa și familia ajung la finalul unei suferințe absolut oribile cu atât mai mult cu cât încarcerarea sa a fost nedreaptă. Pentru că sistemul nu îl mai ține ostatic pe Dan Voiculescu, mă consider, la rândul meu, eliberat de o presiune psihică permanentă pe care nu am verbalizat-o, dar care a existat în mod tacit. Mă consider dezinhibat pentru că repet – ne-am luat ostaticul înapoi. Cine ar trebui să facă dreptate? Desigur… ceea ce numim noi justiție, dar actuala justiție în forma în care este ea nu cred că va face mare brânză (…). Avem o justiție influențabilă, supusă, temătoare”, a spus Badea.

La rândul său, directorul Antenei 3 Mihai Gâdea a comentat eliberarea, afirmând că au fost trei ani de „coșmar”.

”Decizia de astăzi a instanței este una care nu are cum să nu te bucure, după trei ani de coșmar, de iad, de decizie nedreaptă. (…) Pe de altă parte, după aproape trei ani de zile, decizia de astăzi nu poate să te bucure până la urmă foarte tare pentru că din viața unor oameni au fost furați niște ani. Într-un mod nedrept, de către un procuror care este acuzat de fapte grave de corupție, de o judecătoare care a fost exclusă din magistratură de către judecătorii din CSM, după ce Băsescu și tot sistemul său opresiv au făcut ceea ce nu a făcut nimeni în România în ultimii 27 de ani”, a spus Mihai Gâdea, într-o intervenție telefonică la Antena 3.

Gâdea a subliniat însă că rămân foarte multe semne de întrebare în legătură cu acest dosar și că adevărul trebuie căutat în continuare.

OMUL DE AFACERI DAN VOICULESCU ELIBERAT!,DECIZIA ESTE DEFINITIVA!

18 iul.

Omul de afaceri Dan Voiculescu va fi eliberat condiționat, după aproape trei ani de când a ajuns în spatele gratiilor. Decizia a fost luată marți de Tribunalul București și este definitivă.

Magistrații au respins, astfel, contestaţia DNA la decizia anterioară a Judecătoriei Sectorului 5 de eliberare condiţionată a omului de afaceri.

„Respinge contestaţia Parchetului. Dispune punerea de îndată în libertate”, este decizia Tribunalului Bucureşti.

Tribunalul Bucureşti a judecat în urmă cu o săptămână solicitarea lui Dan Voiculescu de eliberare condiţionată, avocatul acestuia susţinând că omul de afaceri nu a plătit prejudiciul deoarece are averea sechestrată, iar ANAF nu a vândut niciun imobil pentru a recupera paguba.

În timpul procesului, procurorul DNA a susținut că Dan Voiculescu nu a dat dovezi temeinice de îndreptare după ce a fost condamnat.

“Condamnatul nu îndeplineşte condiţiile pentru liberarea condiţionată. A câştigat 57 de zile din muncă şi 330 de zile din elaborarea de lucrări ştiinţifice. Este o disportie vădită între ele. Comportamentul acestuia rezultă şi din concluziile comisiei din penitenciar, care a arătat că nu îndeplineşte condiţiile şi că scopul pedepsei nu a fost atins. În motivarea sentinţei Judecătoriei Sector 5 (care a decis liberarea condiţionată n.red.) nu s-a făcut nicio referire la concluziile comisiei din penitenciar. Instanţa nu şi-a motivat înlăturarea concluziei comisiei din penitenciar care a dat aviz negativ în ceea ce priveşte liberarea condiţionată”, a arătat procurorul DNA, care a continuat spunând că în timpul detenţiei Dan Voiculescu nu a avut „un comportament merituos, ci unul normal”. “Condamnatul nu a achitat prejudiciul şi nici măcar cheltuielile judiciare către stat”, a afirmat procurorul.

În replică, avocatul acestuia a spus că această contestaţie a DNA este nefondată.

“Nu comisia din penitenciar observă comportamentul condamnatului, ci subofiţerii din penitenciar. (…) Comportamentul acuzatului rezultă din caracterizările de la dosar întocmite de supraveghetori. A fost recompensat de 12 ori. Asta e o dovadă de îndreptare. A menţinut relaţii neconflictuale cu ceilalţi condamnaţi. A câştigat 1800 de credite şi a fost selectat pentru a face curăţenia interioară. A participat la programul de pregătire pentru libertate”, a arătat apărătorul lui Voiculescu.

Cu privire la neplata prejudiciului, avocatul a susţinut că este vina ANAF că nu a reuşit în trei ani să vândă doar o singură proprietate dintre cele puse sub sechestru de judecătorul care l-a condamnat definitiv pe Voiculescu.

“El are toată averea sechestrată. Nu are un leu disponibil, cu excepţia pensiei. ANAF nu a pus nici azi în executare decizia de condamnare. Dacă le valorifica poate se acoperea prejudiciul. Statul o are la dispoziţie dar nu o face. Dan Voiculescu e un om de 71 de ani pe care detenţia îl chinuie. Are şi o serie de problem medicale pentru care va rog să păstrăm confidenţialitatea. Cert este că nu s-a însănătoşit”, a mai spus avocatul Florian Surghie.

Dan Voiculescu se afla în penitenciar din august 2014, după ce a fost condamnat la 10 ani de închisoare în dosarul ICA. Inițial, o comisie de la Penitenciarul Rahova nu a fost de acord cu eliberarea lui Voiculescu, pe motiv că acesta nu a dat dovezi temeinice de îndreptare. Judecătoria Sectorului 5 i-a admis însă cererea, la fel și Tribunalul București.

În prezent omul de afaceri se află internat la Spitalul Universitar din București, astfel că nu se mai întoarce în spatele gratiilor.

%d blogeri au apreciat asta: