Arhiva | 4:47 pm

DIFERENTA DE LA CER LA PAMANT INTRE ANDRZEJ DUDA PRESEDINTELE POLONIEI CU O DEMOCRATIE CONSOLIDATA SI GAULEITERUL NAZI KLAUS WERNER JOHANNIS AL UNEI ROMANII DEVENITA O DICTATURA NAZISTA!

26 iul.

Imagini pentru IOHANNIS,DUDA,POZE

 

Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a anunțat în mod neașteptat, luni, 24 iule, că va aplica veto (va respinge) două din cele trei legi de reformă în Justiției votate în Parlament, care au provocat proteste în toată țara și îngrijorări în Uniunea Europeană privind o politizare a curților.

Duda, un aliat al partidului eurosceptic de dreapta care se află la putere, Partidul ”Lege și Dreptate” (Prawo i Sprawiedliwośc), a spus că deși este de acord cu Guvernul privind necesitatea unei revizuiri în domeniul justiției, măsurile propuse nu respectă Constituția Poloniei.

Prim-ministrul Beata Szydlo, vizibil dezamăgită, a comunicat că guvernul condus de ea nu va ”renunța să facă presiuni”pentru a renunța la reforme dar nu a spus cum ar urma să procedeze. Partidului ”Lege și Dreptate” îi lipsește o majoritate parlamentară largă pentru a neutraliza anularea prin veto impusă de Duda legii.

”Folosesc dreptul de veto deoarece propunerile legislative au nevoie de schimbări pentru a exista asigurarea că se conformează Constituției”, a spus Duda într-o adresare televizată către națiune, adăugând că în scurt timp își va prezenta propriile propuneri.

Acțiunile sale au luat Guvernul pe neprins de veste, atrăgând reacții precaute de la Bruxelles. Liderul Partidului ”Lege și Dreptate”, Jaroslaw Kaczynski, considerat cel mai puternic politician al Poloniei fără o funcție în guvern, însă deputat al Seimului, potrivit site-ului camerei inferioare a Legislativului Republicii Poloneze.

Revizuirea normelor de funcționare a Justiției, cuplată cu eforturile Partidului ”Lege și Dreptate” de a-și extinde puterile în alte arii, incluzând controlul asupra mass-media, a provocat o criză în relațiile cu Uniunea Europeană și a generat una din cele mai mari confruntări politice din momentul înlăturării regimului comunist în 1989.

Mulți polonezi văd sistemul ca fiind corupt și dominat de mentalități din perioada comunistă, în timp ce alții văd eforturile de reformă ale Guvernului ca o acaparare de putere de natură să submineze democrația poloneză.

Pentru mai multe zile, zeci de mii de protestatari au stat de veghe cu candele în mâini în marile orașe ale țării, inclusiv Varșovia, Cracovia și Poznan, cerând ca președintele Duda să impună veto asupra reformelor. Protestele au continuat și luni, 24 iulie, în fața sediului Partidului ”Lege și Dreptate” și a sediului Președinției din Varșovia.

În propria ei adresare televizată din seara zilei de luni, prim-ministrul polonez Beata Szydlo a spus: ”Cu toții vrem să trăim într-o Polonie dreaptă, de aceea e nevoie de reforma Curților (de Justiție, n.r.). Veto-ul de astăzi al Președintelui a încetinit lucrul asupra reformei.”Szydlo a adăugat că Guvernul de la Varșovia ”nu va ceda în fața presiunilor din stradă și din străinătate”.

Conform legii de reformare a sistemului juridic din Polonia, pe care președintele a blocat-o, toți judecătorii Curții Supreme de Justiție ar fi fost înlăturați din funcții, cu excepția celor a căror numire a fost aprobată de ministrul Justiției din Polonia, în același timp procuror general al țării.

Legea ar fi abilitat Parlamentul cu dreptul de a numi majoritatea membrilor Consiliului Național al Magistraturii, instituția care nominalizează judecătorii pe care Președintele Poloniei îi nominalizează la Curtea Supremă de Justiție.”În această formă, reforma nu va crește senzația de siguranță și justiție (…) Trebuie făcute schimbări într-o manieră care nu separă societatea de stat”, a spus Duda când și-a anunțat decizia de blocare a legii.

După discursul său, Duda a desfășurat discuții cu prim-ministrul Szydlo și cu președinții celor două camere ale Parlamentului țării.

Opoziția și majoritatea experților în domeniul juridic afirmă că aceste modificări ar viola prevederile Constituției Poloniei. Pe de altă parte, Guvernul afirmă că instituțiile din Justiție servesc în prezent doar elitelor și resping sugestiile că Polonia se îndreaptă spre o conducere autoritară.

Comisia Europeană a oferit Varșoviei oficiale o săptămână pentru a anula reformele pe care Bruxelles-ul le consideră ca punând Curțile judecătorești sub controlul direct al Guvernului. Anunțul CE a fost făcut miercuri, 19 iulie iar termenul oferit de Bruxelles expiră miercuri, 26 iulie.

Luni, 23 iulie, Comisia Europeană a amânat emiterea unei atitudini față de mișcarea politică a președintelui Duda pentru următoarea ședință, care are loc pe 26 iulie, miercuri. Însă ministrul de Externe al Germaniei, Michael Roth, a salutat gestul lui Andrzej Duda și a spus că speră că Varșovia va renunța pe deplin la aplicarea reformelor în cauză.

Grupurile parlamentare de opoziție din Polonia l-au îndemnat pe președinte să respingă o a treia lege care oferă ministrului Justiției (concomitent Procuror general al țării) dreptul de a demite conducătorii Curților judecătorești de nivel inferior, după ce șeful statului polonez dăduse de înțeles că va aproba această lege.

Guvernul are nevoie de o majoritate de 276 de deputați din Seim (camera inferioară a Parlamentului) în condițiile prezenței în sala de ședințe a cel puțin 280 de deputați (50% din 560, numărul total al parlamentarilor din cele două camere) pentru a respinge prin vot decizia de blocare a legilor privind Justiția, informează agenția de presă Reuters.

Președintele de la Varșovia, arbitru real al vieții politice din Polonia

În Polonia, președintele are dreptul ”să semneze sau să nu semneze o lege”, adică să o promulge sau nu, conform articolului 144, alineat 3 din Constituția Republicii. Dacă președintele nu semnează legea, adică îi refuză promulgarea, impunându-și veto-ul la care îi dă dreptul Constituția, el poate trimite legea în cauză la Curtea Constituțională a Poloniei în cazul în care o declară neconformă cu Constituția, conform articolului 122 alineat 3 al Constituției. În cazul în care Curtea Constituțională a Poloniei declară legea ca fiind constituțională, Președintele este obligat să o promulge și să o trimită spre publicare în 7 zile de la hotărârea CCP, conform articolului 122 alineat 5. Dacă Președintele nu trimite legea spre Curtea Constituțională, el o poate trimite Camerei Deputaților spre reexaminare, conform aceluiași alineat 5 al articolului 122 al Constituției Poloniei. Acolo, legea poate fi adoptată doar cu majoritate de 3/5 din numărul total al deputaților (adică minim 276 de deputați din 460 trebuie să voteze ”pentru”).

În momentul de față, partidul de guvernământ din Polonia dispune de 235 de deputați în Seim, iar opoziția are 226 de deputați, conform site-ului Camerei Deputaților din Polonia.

Partidului ”Lege și Dreptate”, condus de Jarosław Kaczyński, fratele geamăn al fostului președinte din perioada 2005-2010 Lech Kaczyński, îi lipsesc 41 de deputați pentru a institui noile legi cu privire la Justiție, ceea i-ar asigura Guvernului Poloniei o victorie politică.

Februarie 2017, București: președintele a îmbrățișat cauza protestatarilor

Observând evenimentele din Polonia, nu putem să nu ne amintim de evenimentele din București din iarna acestui an. Guvernul PSD-ALDE, condus la acea oră de Sorin Grindeanu, a încercat să dezincrimineze abuzul în serviciu și să modifice procedurile de grațiere din Codul Penal și Codul de Procedură Penală printr-o Ordonanță de urgență adoptată în noaptea de 31 ianuarie spre 1 februarie și publicată în aceeași noapte, în speranța că acest pas al nou-instalatului guvern socialist va rămâne cât mai puțin observat și ascuns opiniei publice. De asemenea, Parlamentul României dominat de PSD și aliații acestuia din ALDE a propus un proiect de lege cu privire la grațiere.

Mișcările Guvernului și Parlamentului controlat de PSD au provocat o reacție bruscă de nemulțumire a cetățenilor din toată România, numărul maxim al protestatarilor depășind peste 600.000 în întreaga țară și peste 300.000 în București, pe parcursul lunii februarie.

Președintele României, Klaus Iohannis, a întors legea de aprobare a Ordonanței 13 și cealaltă lege, privind grațierea, înapoi la Parlament. În același timp, Iohannis a fost pentru câteva ore în mijlocul protestatarilor care mergeau în marș din Piața Universității în Piața Victoriei. Prima persoană în statul român a adoptat o atitudine foarte dură față de majoritatea PSD-ALDE din Parlamentul, solidarizându-se cu protestatarii din Piața Victoriei și condamnând acțiunile Guvernului.

Prin Constituție, Iohannis poate face mult mai puțin decât Duda

Spre deosebire de președintele Poloniei, Andrzej Duda, fost membru marcant al partidului actual de guvernare ”Lege și Dreptate” înainte să fie ales în prima funcție a statului polonez în anul 2015, Klaus Iohannis a fost susținut în 2014 pentru funcția de președinte al României de partidul pe care-l conducea în acel an, PNL, care se află în opoziție față de majoritatea PSD-ALDE. Iohannis are un prim mandat mai dificil decât omologul său de la Varșovia, fiind mai curând un președinte de opoziție, chiar dacă prin Constituție nu face parte din niciun partid politic. Șeful statului român nu are încotro și trebuie să coabiteze cu majoritatea parlamentară PSD-ALDE, deoarece așa au decis românii la alegerile parlamentare din 2016.

În plus, Constituția țării noastre oferă Președinției României mult mai puțin spațiu de manevră politică decât Legea Supremă a Poloniei. Articolul 77 abilitează președintele să promulge legile pe care i le transmite Parlamentul. ”Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii”, statuează alineatul 2 al Constituției.

Șeful statului român este obligat prin Constituție să promulge legile adoptate în Parlament, neavând la dispoziție decât retrimiterea, o singură dată, a acestora în Legislativ. Procedura de veto existentă în Constituția Poloniei lipsește cu desăvârșire în cea a României. De asemenea, președintele României nu are drept de inițiativă legislativă și nu poate decât să solicite verificarea constituționalității unei legi de către Curtea Constituțională  a României.

Astfel, putem constata că în cazul României, unicul arbitru între Parlament ca putere legislativă și Guvern și Președinție ca instituții distincte exponente ale puterii executive, recunoscut atât prin legile constituționale cât și prin practica din ultimii ani, este Curtea Constituțională.

În Polonia, Președinția are la dispziție două proceduri de alternativă, amândouă constituționale, de a bloca legile adoptate de Parlament, veto-ul și verificarea constituționalității.

Klaus Iohannis recuperează deficitul de prerogative pe care-l resimte față de Andrzej Duda prin tenacitate

Se poate afirma că în România crizei politice din februarie 2017, președintele Klaus Iohannis a făcut tot ce îi era permis prin Constituție pentru a bloca OUG 13, epuizându-și toate instrumentele legale de influențare a situației și reușind, în ultimă instanță, să determine majoritatea parlamentară PSD-ALDE, prin atitudinea sa tranșantă și intransigentă, să adopte în câteva zile o altă ordonanță, OUG 14, care invalida efectele primei. Iohannis a reușit să câștige o grea bătălie politică în care s-au pus în joc și s-au tras la sorți noțiuni importante pentru politicieni, precum ”încredere”, ”prestigiu”, ”seriozitate”, ” bună guvernare”, ”democrație” și, mai ales, ”civism”.

Polonia și România seamănă privind mobilizarea cetățenilor pentru a opri adoptarea unor legi percepute de polonezi, respectiv de români, ca fiind injuste, însă se deosebesc într-un aspect important.

În Polonia, națiunea revoltată în ultimele săptămâni face față unei guvernări care deține atât Parlamentul și Guvernul, cât și Președinția, Andrzej Duda fiind mai curând nevoit să dea înapoi cu jumătate de pas sub presiunea străzii, într-o încercare disperată de a calma situația pentru a reveni în forță, după plecarea protestatarilor, la agenda Partidului ”Lege și Dreptate” pe care până luni, 24 iulie, o împărtășea în totalitate.

În România, strada a reușit să câștige bătălia dintre cetățeni și guvernanți având de partea ei un aliat nesperat, însă foarte tenace: președintele Klaus Werner Iohannis.

La Varșovia, Andrzej Duda nu face decât să acorde o indulgență prezidențială cetățenilor revoltați, sperând să le adoarmă vigilența în scurt timp, în timp ce la București a existat un adevărat război politic între stradă și guvernare, Iohannis fiind un beligerant care a sesizat la timp momentul potrivit și s-a plasat de partea potrivită a baricadei, culegând acum din plin roadele comportamentului său politic.

MINISTRUL APARARII ADRIAN TUTUIANU A DECLANSAT O ANCHETA IN CARE CAUTA „VINOVATUL”PENTRU NEINVITAREA GAULEITERULUI NAZI KLAUS WERNER JOHANNIS LA ZIUA AVIATIEI ROMANE SI A FORTELOR AERIENE!

26 iul.

Imagini pentru TUTUIANU,IOHANNIS ,POZE

Ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, a afirmat miercuri, într-o conferinţă de presă, că şi-a propus să construiască o relaţie instituţională constructivă cu preşedintele Klaus Iohannis, iar neinvitarea şefului statului la Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene a reprezentat o gafă pe care şi-a asumat-o, motiv pentru care a dispus efectuarea unei anchete interne care să stabilească cine este vinovat de această disfuncţionalitate.

„Am constatat diverse moduri de abordare în presă a unui subiect cu privire la care nu aş fi vrut să avem niciun fel de discuţii, este vorba de modul în care MApN a pregătit şi organizat Ziua Aviaţiei şi a Forţelor Aeriene. Vreau să vă spun de la început că mi-am propus să construiesc o relaţie instituţională constructivă cu preşedintele României, bazată pe respect, transperanţă şi corectitudine”, a spus ministrul Apărării.

Adrian Ţuţuianu a mai spus că „momentul generat în procesul de transmitere a invitaţiilor de participare la sărbătorirea Zilei Aviaţiei Române şi Forţelor Aeriene a fost o gafă, o situaţie regretabilă cauzată de disfuncţionalităţi de natură birocratică în derularea procedurilor de protocol”.

„Mi-am asumat această disfuncţionalitate la modul cel mai direct posibil prin transmiterea imediată a comunicatului de presă prin care am explicat circumstanţele erorii (…). Relaţiile MApN cu Preşedinţia României sunt şi vor rămâne în zona corectitudinii şi respectului. Vă asigur că am luat în regim de urgenţă măsuri de corecţie, astfel încât asemenea erori să nu mai fie posibile”, a completat social-democratul.

Întrebat ce măsuri a luat, el a spus că se derulează o anchetă internă la nivelul ministerului pentru a stabili cine este vinovat de neinvitarea preşedintelui Klaus Iohannis la Ziua Aviaţiei Române.

„Derulăm o activitate administrativă să vedem unde sunt derapajele, pentru că ceea ce am semnat eu cu câteva zile înainte avea în spate o listă cu toţi cei care trebuie invitaţi, locul unu pe listă era preşedintele României. Ancheta administrativă internă ne va stabili cine a greşit, de ce a greşit şi vă asigur că voi lua măsuri în consecinţă”, a conchis Adrian Ţuţuianu.

Administraţia Prezidenţială, precum şi alte instituţii publice centrale, nu au primit din partea MApN invitaţii pentru ceremoniile desfăşurate cu ocazia Zilei Aviaţiei şi a Forţelor Aeriene, ministerul explicând că a fost vorba despre o „eroare”, iar ministrul Adrian Tuţuţuianu a luat măsuri pentru a corecta aceste „disfuncţionalităţi birocratice”.

„Ministerul Apărării Naţionale îşi cere scuze pentru erorile apărute în transmiterea invitaţiilor de participare la sărbătorirea Zilei Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene către Administraţia Prezidenţială şi autorităţile publice centrale. Ministrul apărării naţionale, Adrian Ţuţuianu, a dispus în regim de urgenţă luarea măsurilor necesare eliminării disfuncţionalităţilor de natură birocratică ce au condus la crearea acestei regretabile situaţii”, a anunţat, joi, MApN.

IOSEFINA FROLU ,DIRECTOR IN COMUNICARE PLEACA DE LA ING!

26 iul.

ING a anunțat că, începând cu data de 7 august 2017, Iosefina Frolu, Director de Comunicare, pleacă din companie.

Iosefina Frolu (43) s-a alăturat ING în 2006, în rolul de Director de Marketing & Comunicare al ING Wholesale Banking, divizia pentru clienți corporate, unde a construit de la zero echipa și practica de comunicare. În 2010, a devenit Director de Comunicare al ING Bank România, fiind responsabilă de comunicarea cu media, comunicarea internă, marketingul relațiilor cu clienții corporate și activitatea de CSR. Anterior, Iosefina Frolu a fost Manager Relații Publice în FMCG (Brau Union, ulterior Heineken) și Coordonator Programe la agenția de relații publice DC Communication.

„Pe parcursul celor 10 ani, Iosefina Frolu a avut o contribuție semnificativă în ING, promovând valorile companiei și protejând reputația brandului. În numele ING, îi mulțumesc pentru ceea ce a realizat și îi doresc mult succes în tot ce îşi propune”, a declarat Michal Szczurek, CEO ING România.

„Am avut șansa să lucrez într-o companie extraordinară – cu viziune, cu o adevarată cultură a performanței și cu oameni foarte buni. ING va rămâne pentru mine un love brand. Le mulțumesc colegilor mei pentru tot ce am învățat și am facut împreună”, a declarat Iosefina Frolu. „Sunt câteva proiecte care mă atrag și vreau să îmi încerc abilitățile și în alte zone decât cea a comunicării. În timp, voi decide la ce și cu cine voi lucra”, a adăugat fostul Director de Comunicare al ING.

Procesul de recrutare a unui succesor a fost demarat.

MINISTRUL APARARII ADRIAN TUTUIANU A ANUNTAT CAND SE VA FACE PRIMA PLATA PENTRU ACHIZITIA RACHETELOR PATRIOT!

26 iul.

Ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, referitor la achiziţia rachetelor Patriot, că va exista un acord între Guvernul României şi cel al SUA, fiind necesar totodată să se adopte o lege specială în Parlament, urmând ca în luna noiembrie să se efectueze prima plată în contul acestei achiziţii.

„Aceste achiziţii se fac în interesul asigurării nevoii de securitate a României, dar şi respectării angajamentelor guvernamentale asumate în relaţia cu structurile NATO. Vom urmări achiziţia unor echipamente moderne, care să satisfacă pe deplin nevoile de securitate. Programul este încă în stadiul de analiză şi la momentul când vom avea toate detaliile o să le aducem la cunoştinţă public. Programul Patriot are şi o componentă de comuniune a tuturor ţărilor implicate şi suntem interesaţi pentru dezvoltarea în România a unor facilităţi de producţie a unor componente ale acestui sistem atât pentru nevoile noastre, cât şi pentru export, însă suntem prea devreme pentru a intra în detalii”, a spus ministrul Apărării.

Adrian Ţuţuianu a explicat că este necesară achiziţia sistemului de rachete Patriot, în condiţiile în care rachetele sol-aer aflate în prezent în dotarea României sunt în mare parte depăşite fizic şi moral.

„De ce această opţiune? Riscurile şi ameninţările în spaţiul aerian al României ne determină să procedăm la o înzestrare corespunzătoare. Sistemele de rachete sol-aer aflate în prezent în dotarea României cu bătaie mică şi medie sunt în mare parte depăşite fizic şi moral, cea mai mare parte dintre ele sunt de producţie sovietică şi resursele de funcţionare tehnică sunt spre limita maximă, cu posibilităţi reduse şi nesustenabile de modernizare. Opţiunea cea mai potrivită a fost identificată în sistemul Patriot în cea mai modernă configuraţie, afirmaţiile care se fac nu sunt corecte. Luăm cea mai modernă configuraţie PAC 3 Plus, cu o perioadă estimată de utilizare în serviciu de 30 de ani”, a explicat el.

Ministrul a susţinut că „România se alătură în acest fel altor cinci ţări NATO care deţin sisteme Patriot – SUA, Germania, Spania, Grecia şi Olanda – şi într-un efort comun menit să îmbunătăţească securitatea europeană”.

Ţuţuianu a mai spus că în luna noiembrie se va efectua prima plată în contul achiziţiei rachetelor Patriot.

„Avem aprobarea Departamentului de stat, suntem într-o fază intermediară. Este nevoie de aprobarea Congresului SUA. Este nevoie ca echipele tehnice să detalieze exact ce se cumpără. Va fi un acord între Guvernul României şi Guvernul SUA. Vom promova o lege specială în Parlament pentru achiziţia acestui sistem şi apreciem că, dacă lucrurile merg aşa cum sunt planificate undeva la sfârşitul lunii octombrie, să putem să avem un rezultat final pe care să-l comunicăm opiniei publice. Legat de buget estimăm că am putea în luna noiembrie să facem o plată în contul acestei achiziţii necesare înzestrării militare”, a completat ministrul Apărării.

Întrebat când ar putea ajunge în România rachetele Patriot, ministrul Apărării a afirmat: „Un prim sistem anul viitor, mai departe contractul va avea o eşalonare în timp şi pe partea de intrări de componente, şi pe partea financiară. Mai departe implică negocieri, acestea se pot face după ce Congresul SUA aprobă acest transfer. Noi am estimat luna octombrie pentru că am luat în calcul termenele prevăzute de legislaţia din SUA, şi cât ne e nouă necesar să pregătim proiectul de lege. Textul e gata, apoi Camera Deputaţilor, Senat, promulgare, de acolo să ajungem la semnare şi o plată în acest an”.

Întrebat în continuare dacă a spus cu subiect şi predicat că vom cumpăra rachete Patriot, în condiţiile în care este primul oficial al statului care anunţă aşa ceva, ministrul a răspuns afirmativ.

„Demersul de a obţine un accept de la Departamentul de stat este al Ministerului Apărării. Aprobarea primită de la Departamentul de Stat ne-a fost comunicată. Am făcut evaluările necesare şi ţinem cont de toate lucrurile care urmăresc mai mult securitate naţională. Nu suntem la faza unor negocieri de detaliu pe condiţiile de natură financiară şi condiţiile legate de capabilităţile tehnice complete”, a explicat el.

Chestionat dacă nu are în vedere o altă ofertă şi dacă îşi canalizează energiile pentru Patriot, Adrian Ţuţuianu a răspuns scurt: „Corect”.

Achiziţia de rachete Patriot va oferi protecţie în cazul atacurilor aeriene agresive nu doar pentru România, ci indirect va contribui şi la apărarea ţărilor vecine şi a întregii Alianţe Nord-Atlantice, a declarat ambasadorul Statelor Unite, Hans Klemm, într-un interviu pentru TVR. Întrebat ”dacă există vreun risc ca acest lucru să crească tensiunile cu Rusia”, diplomatul american a spus că ”nu există absolut niciun motiv ca acest lucru să se întâmple”, întrucât capacităţile pe care România le achiziţionează sunt ”strict defensive”.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în 15 iulie, că achiziţionarea rachetelor Patriot se face pentru ca România să aibă o armată dotată mai bine şi mai eficient, în scop defensiv, şi pentru a garanta securitatea românilor.

„Trebuie să vedem pentru ce se fac aceste achiziţii, noi nu ne pregătim să atacăm pe nimeni. Noi ne pregătim să fim mai bine dotaţi, ca armata noastră să beneficieze de dotări moderne, eficiente, (…) pentru a garanta securitatea românilor”, a spus Iohannis, la Cincu.

VIN VREMURI GRELE PENTRU LAZARICA .NU O MAI POATE APARA PE LAURA CODRUTA LASCU-KOVESI ,FIICA AMICULUI SAU PROCURORUL CEAUSIST IOAN LASCU!

26 iul.

Imagini pentru AUGUSTIN LAZAR,KOVESI ,POZE

Încep să se miște lucrurile! Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 a trimis miercuri o scrisoare procurorului general Augustin Lazăr în care susţine că refuzul de a furniza documentele din Dosarul „Sufrageria lui Oprea” încalcă legislaţia penală şi Constituţia, a declarat deputatul PSD Oana Florea. Parlamentarii sunt interesaţi în mod special de explicațiile lui George Maior, Neculai Onţanu, Laura Coduţa Kovesi şi Florian Coldea, adică personajele-cheie ale anchetei. Oana Florea a afirmat că este de părere că procurorul general îşi va îndeplini funcţia cu „bunăcredinţă”, afirmând că dacă documentele nu au caracter public, ele nu vor fi făcute publice de comisia de anchetă, potrivit Regulamentului comisiei.

Deputatul PSD a precizat că procurorul general poate fi sancţionat pentru refuzul de a pune la dispoziţie documentele solicitate, iar Comisia va proceda în consecinţă. „Îi transmitem (printr-o scrisoarea procurorului general Augustin Lazăr-n.r.) că refuzul de a furniza documentele solicitate către o comisie parlamentară de anchetă (documentele din Dosarul 213/P/2017, înregistrat în luna aprilie la Parchetul General cu privire la ‘sufrageria lui Oprea’ –n.r.) încalcă atât Constituţia, cât şi Legea 544, jurământul de credinţă pe care procurorii îl depun şi Codul de procedură penală„, a declarat preşedintele comisiei, deputatul PSD Oana Florea, pentru Mediafax. Trebuie precizat că Augustin Lazăr a refuzat recent să trimită dosarul privind cercetările cu privire la alegerile din 2009, mai exact la noaptea de 6 decembrie, atunci când în sufrageria lui Gabriel Oprea s-au întâlnit mai marii statului. Pe site-ul oficial al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apărut un comunicat cu argumentele pentru care nu se vor trimite actele din dosar către Parlament.

Acest text este protejat de drepturile de autor. Il puteti copia pe site-ul dumneavoastra doar cu citarea sursei si link activ. http://sokant.ro/vremuri-grele-pentru-lazar-nu-o-mai-poate-proteja-pe-kovesi-ncalca-legislatia-penala-si-constitutia/

REALIZATORUL EMISIUNII „LUMEA LUI BANCIU”: „JOHANNIS ESTE O STARPITURA POLITICA!”

26 iul.

Imagine similară

Realizatorul emisiunii „Lumea lui Banciu” a comentat scrisoarea în care Ioan Sabău Pop îl critică pe Iohannis pentru vizita din Harghita, când nu şi-a făcut timp pentru a se întâlni cu reprezentanţii comunitâţii române.

„Mă bucur că avem ocazie să începem emisiunea exact cu strigătul de acvilă gâtuită a conducerii Forumului Civic al Românilor din județele Mureș, Harghita și Covasna. Exact apelul pe care îl lansam și noi în eter odată cu vizita efemeră, de lucru e adevărat, a șefului statului în cele trei județe transilvane. Ei bine, iată că astăzi o voce se ridică. Profesorul universitar doctor Ioan Sabău Pop, liderul forumului, are o luare de poziție curajoasă, demnă și aș spune chiar remarcabilă, în fața acestei lipse de reacții a șefului statului în vizita sa cu iz politic și tematic în aceste trei județe”, a spus Radu Banciu.

„Pentru noi, să știți domnul Pop, că existați, contați mai mult decât șeful statului și de asta am și citit în cvasi-integralitatea sa acest mesaj. Tocmai pentru ca să se știe că exact asta spuneam după această vizită jenantă, penibilă a celui mai slab președinte din istoria României.

Încercați măcar domnilor de acolo să vă consolați cu asta. Un om fără scrupule, fără nicio valență politică, un om neinteresat și neimplicat, un om prost pregătit, o stârpitură politică acest Klaus Iohannis. A demonstrat încă odată care este rangul și teapa sa”, a mai adăugat acesta, conform b1.ro.

EDUARD KOVESI ,FOSTUL SOT AL SEFEI DNA LAURA CODRUTA LASCU-KOVESI ,CONTRACTE CU SRI!

26 iul.

Activitatea lui Eduard Kovesi nu se limitează doar la învârtelile cu autostrăzi. Acesta a avut contracte și cu SRI, relatează „Jurnalul Național”.

Conform sursei citate, una dintre cele mai spectaculoase afaceri derulate de fostul soț al actualului procuror-șef al DNA își are sediul la București. Este vorba despre firma SC Omnidata SA, care a luat ființă în anul 1996 și care, potrivit datelor oficiale, se ocupă cu activități de dezvoltare în alte științe naturale și de inginerie. Alt obiect de activitate al companiei vizează publicitatea, comerțul prin corespondenţă și agențiile de transporturi.
Potrivit unei notificări din anul 2009 a Oficiului Național al Registrului Comerţului, acționari SC Omnidata SA erau Adrian Dan, Janette Dan Cristian, Nicoleta Epure, Daniel Andrei Ulari și Eduard Kovesi.
SC Omnidata SRL s-a remarcat prin derularea unor contracte foarte interesante cu statul. Mai exact, cu Institutul pentru Tehnologii Avansate, unitate militară a Serviciului Român de Informații. Întâmplător sau nu, relația comercială a Omnidata SA cu SRI avea loc în perioada 2010-2011, când SRI încheia și derula celebrele protocoale de colaborare cu parchetele, iar la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se afla însăși Laura Codruța Kovesi, scriu jurnaliștii publicației citate.

Astfel, potrivit SEAP (Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice), SC Omnidata SA, firmă din acționariarul căreia făcea parte Eduard Kovesi, câștiga, la data de 12 iulie 2010, o licitaţie organizată de Institutul pentru Tehnologii Avansate. SRI intenționa, atunci, să cumpere camere video, model Speed Dome, iar două loturi din acest contract, în valoare de 161.199,9 lei fără TVA, au fost adjudecate de SC Omnidata SA. Acesta este doar unul dintre contractele pe care firma în cauză le-a derulat cu SRI. În 7 octombrie 2010, Omnidata SA a mai primit un contract, vizând furnizarea de obiective foto, în valoare de 114.000 lei fără TVA. În data de 7 iulie 2010, compania în cauză a încheiat cu SRI două contracte. Unul în valoare de 114.000 de lei cu TVA, fiind singurul ofertant pentru furnizarea unei platforme mobile pentru servicii de dezvoltare experimentală, iar al doilea, în valoare de 75.000 de lei fără TVA, pentru furnizarea unui sistem de emisie-recepție TV. Ambele contracte au fost atribuite prin negociere directă, conform Jurnalului Național. Tot prin negociere directă a mai fost încheiat, în data de 5 decembrie 2011, un contract, în valoare de 200.000 de lei cu TVA, pentru furnizarea unei platforme de limitare a efectelor explozive, iar la 11 septembrie 2011, de asemenea prin negociere directă, firma lui Kovesi a mai primit de la SRI un contract în valoare de 96.000 de lei cu TVA, pentru furnizarea unei instalații radiocomandate pentru neutralizare.

%d blogeri au apreciat asta: