DIFERENTA DE LA CER LA PAMANT INTRE ANDRZEJ DUDA PRESEDINTELE POLONIEI CU O DEMOCRATIE CONSOLIDATA SI GAULEITERUL NAZI KLAUS WERNER JOHANNIS AL UNEI ROMANII DEVENITA O DICTATURA NAZISTA!

26 Iul

Imagini pentru IOHANNIS,DUDA,POZE

 

Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a anunțat în mod neașteptat, luni, 24 iule, că va aplica veto (va respinge) două din cele trei legi de reformă în Justiției votate în Parlament, care au provocat proteste în toată țara și îngrijorări în Uniunea Europeană privind o politizare a curților.

Duda, un aliat al partidului eurosceptic de dreapta care se află la putere, Partidul ”Lege și Dreptate” (Prawo i Sprawiedliwośc), a spus că deși este de acord cu Guvernul privind necesitatea unei revizuiri în domeniul justiției, măsurile propuse nu respectă Constituția Poloniei.

Prim-ministrul Beata Szydlo, vizibil dezamăgită, a comunicat că guvernul condus de ea nu va ”renunța să facă presiuni”pentru a renunța la reforme dar nu a spus cum ar urma să procedeze. Partidului ”Lege și Dreptate” îi lipsește o majoritate parlamentară largă pentru a neutraliza anularea prin veto impusă de Duda legii.

”Folosesc dreptul de veto deoarece propunerile legislative au nevoie de schimbări pentru a exista asigurarea că se conformează Constituției”, a spus Duda într-o adresare televizată către națiune, adăugând că în scurt timp își va prezenta propriile propuneri.

Acțiunile sale au luat Guvernul pe neprins de veste, atrăgând reacții precaute de la Bruxelles. Liderul Partidului ”Lege și Dreptate”, Jaroslaw Kaczynski, considerat cel mai puternic politician al Poloniei fără o funcție în guvern, însă deputat al Seimului, potrivit site-ului camerei inferioare a Legislativului Republicii Poloneze.

Revizuirea normelor de funcționare a Justiției, cuplată cu eforturile Partidului ”Lege și Dreptate” de a-și extinde puterile în alte arii, incluzând controlul asupra mass-media, a provocat o criză în relațiile cu Uniunea Europeană și a generat una din cele mai mari confruntări politice din momentul înlăturării regimului comunist în 1989.

Mulți polonezi văd sistemul ca fiind corupt și dominat de mentalități din perioada comunistă, în timp ce alții văd eforturile de reformă ale Guvernului ca o acaparare de putere de natură să submineze democrația poloneză.

Pentru mai multe zile, zeci de mii de protestatari au stat de veghe cu candele în mâini în marile orașe ale țării, inclusiv Varșovia, Cracovia și Poznan, cerând ca președintele Duda să impună veto asupra reformelor. Protestele au continuat și luni, 24 iulie, în fața sediului Partidului ”Lege și Dreptate” și a sediului Președinției din Varșovia.

În propria ei adresare televizată din seara zilei de luni, prim-ministrul polonez Beata Szydlo a spus: ”Cu toții vrem să trăim într-o Polonie dreaptă, de aceea e nevoie de reforma Curților (de Justiție, n.r.). Veto-ul de astăzi al Președintelui a încetinit lucrul asupra reformei.”Szydlo a adăugat că Guvernul de la Varșovia ”nu va ceda în fața presiunilor din stradă și din străinătate”.

Conform legii de reformare a sistemului juridic din Polonia, pe care președintele a blocat-o, toți judecătorii Curții Supreme de Justiție ar fi fost înlăturați din funcții, cu excepția celor a căror numire a fost aprobată de ministrul Justiției din Polonia, în același timp procuror general al țării.

Legea ar fi abilitat Parlamentul cu dreptul de a numi majoritatea membrilor Consiliului Național al Magistraturii, instituția care nominalizează judecătorii pe care Președintele Poloniei îi nominalizează la Curtea Supremă de Justiție.”În această formă, reforma nu va crește senzația de siguranță și justiție (…) Trebuie făcute schimbări într-o manieră care nu separă societatea de stat”, a spus Duda când și-a anunțat decizia de blocare a legii.

După discursul său, Duda a desfășurat discuții cu prim-ministrul Szydlo și cu președinții celor două camere ale Parlamentului țării.

Opoziția și majoritatea experților în domeniul juridic afirmă că aceste modificări ar viola prevederile Constituției Poloniei. Pe de altă parte, Guvernul afirmă că instituțiile din Justiție servesc în prezent doar elitelor și resping sugestiile că Polonia se îndreaptă spre o conducere autoritară.

Comisia Europeană a oferit Varșoviei oficiale o săptămână pentru a anula reformele pe care Bruxelles-ul le consideră ca punând Curțile judecătorești sub controlul direct al Guvernului. Anunțul CE a fost făcut miercuri, 19 iulie iar termenul oferit de Bruxelles expiră miercuri, 26 iulie.

Luni, 23 iulie, Comisia Europeană a amânat emiterea unei atitudini față de mișcarea politică a președintelui Duda pentru următoarea ședință, care are loc pe 26 iulie, miercuri. Însă ministrul de Externe al Germaniei, Michael Roth, a salutat gestul lui Andrzej Duda și a spus că speră că Varșovia va renunța pe deplin la aplicarea reformelor în cauză.

Grupurile parlamentare de opoziție din Polonia l-au îndemnat pe președinte să respingă o a treia lege care oferă ministrului Justiției (concomitent Procuror general al țării) dreptul de a demite conducătorii Curților judecătorești de nivel inferior, după ce șeful statului polonez dăduse de înțeles că va aproba această lege.

Guvernul are nevoie de o majoritate de 276 de deputați din Seim (camera inferioară a Parlamentului) în condițiile prezenței în sala de ședințe a cel puțin 280 de deputați (50% din 560, numărul total al parlamentarilor din cele două camere) pentru a respinge prin vot decizia de blocare a legilor privind Justiția, informează agenția de presă Reuters.

Președintele de la Varșovia, arbitru real al vieții politice din Polonia

În Polonia, președintele are dreptul ”să semneze sau să nu semneze o lege”, adică să o promulge sau nu, conform articolului 144, alineat 3 din Constituția Republicii. Dacă președintele nu semnează legea, adică îi refuză promulgarea, impunându-și veto-ul la care îi dă dreptul Constituția, el poate trimite legea în cauză la Curtea Constituțională a Poloniei în cazul în care o declară neconformă cu Constituția, conform articolului 122 alineat 3 al Constituției. În cazul în care Curtea Constituțională a Poloniei declară legea ca fiind constituțională, Președintele este obligat să o promulge și să o trimită spre publicare în 7 zile de la hotărârea CCP, conform articolului 122 alineat 5. Dacă Președintele nu trimite legea spre Curtea Constituțională, el o poate trimite Camerei Deputaților spre reexaminare, conform aceluiași alineat 5 al articolului 122 al Constituției Poloniei. Acolo, legea poate fi adoptată doar cu majoritate de 3/5 din numărul total al deputaților (adică minim 276 de deputați din 460 trebuie să voteze ”pentru”).

În momentul de față, partidul de guvernământ din Polonia dispune de 235 de deputați în Seim, iar opoziția are 226 de deputați, conform site-ului Camerei Deputaților din Polonia.

Partidului ”Lege și Dreptate”, condus de Jarosław Kaczyński, fratele geamăn al fostului președinte din perioada 2005-2010 Lech Kaczyński, îi lipsesc 41 de deputați pentru a institui noile legi cu privire la Justiție, ceea i-ar asigura Guvernului Poloniei o victorie politică.

Februarie 2017, București: președintele a îmbrățișat cauza protestatarilor

Observând evenimentele din Polonia, nu putem să nu ne amintim de evenimentele din București din iarna acestui an. Guvernul PSD-ALDE, condus la acea oră de Sorin Grindeanu, a încercat să dezincrimineze abuzul în serviciu și să modifice procedurile de grațiere din Codul Penal și Codul de Procedură Penală printr-o Ordonanță de urgență adoptată în noaptea de 31 ianuarie spre 1 februarie și publicată în aceeași noapte, în speranța că acest pas al nou-instalatului guvern socialist va rămâne cât mai puțin observat și ascuns opiniei publice. De asemenea, Parlamentul României dominat de PSD și aliații acestuia din ALDE a propus un proiect de lege cu privire la grațiere.

Mișcările Guvernului și Parlamentului controlat de PSD au provocat o reacție bruscă de nemulțumire a cetățenilor din toată România, numărul maxim al protestatarilor depășind peste 600.000 în întreaga țară și peste 300.000 în București, pe parcursul lunii februarie.

Președintele României, Klaus Iohannis, a întors legea de aprobare a Ordonanței 13 și cealaltă lege, privind grațierea, înapoi la Parlament. În același timp, Iohannis a fost pentru câteva ore în mijlocul protestatarilor care mergeau în marș din Piața Universității în Piața Victoriei. Prima persoană în statul român a adoptat o atitudine foarte dură față de majoritatea PSD-ALDE din Parlamentul, solidarizându-se cu protestatarii din Piața Victoriei și condamnând acțiunile Guvernului.

Prin Constituție, Iohannis poate face mult mai puțin decât Duda

Spre deosebire de președintele Poloniei, Andrzej Duda, fost membru marcant al partidului actual de guvernare ”Lege și Dreptate” înainte să fie ales în prima funcție a statului polonez în anul 2015, Klaus Iohannis a fost susținut în 2014 pentru funcția de președinte al României de partidul pe care-l conducea în acel an, PNL, care se află în opoziție față de majoritatea PSD-ALDE. Iohannis are un prim mandat mai dificil decât omologul său de la Varșovia, fiind mai curând un președinte de opoziție, chiar dacă prin Constituție nu face parte din niciun partid politic. Șeful statului român nu are încotro și trebuie să coabiteze cu majoritatea parlamentară PSD-ALDE, deoarece așa au decis românii la alegerile parlamentare din 2016.

În plus, Constituția țării noastre oferă Președinției României mult mai puțin spațiu de manevră politică decât Legea Supremă a Poloniei. Articolul 77 abilitează președintele să promulge legile pe care i le transmite Parlamentul. ”Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii”, statuează alineatul 2 al Constituției.

Șeful statului român este obligat prin Constituție să promulge legile adoptate în Parlament, neavând la dispoziție decât retrimiterea, o singură dată, a acestora în Legislativ. Procedura de veto existentă în Constituția Poloniei lipsește cu desăvârșire în cea a României. De asemenea, președintele României nu are drept de inițiativă legislativă și nu poate decât să solicite verificarea constituționalității unei legi de către Curtea Constituțională  a României.

Astfel, putem constata că în cazul României, unicul arbitru între Parlament ca putere legislativă și Guvern și Președinție ca instituții distincte exponente ale puterii executive, recunoscut atât prin legile constituționale cât și prin practica din ultimii ani, este Curtea Constituțională.

În Polonia, Președinția are la dispziție două proceduri de alternativă, amândouă constituționale, de a bloca legile adoptate de Parlament, veto-ul și verificarea constituționalității.

Klaus Iohannis recuperează deficitul de prerogative pe care-l resimte față de Andrzej Duda prin tenacitate

Se poate afirma că în România crizei politice din februarie 2017, președintele Klaus Iohannis a făcut tot ce îi era permis prin Constituție pentru a bloca OUG 13, epuizându-și toate instrumentele legale de influențare a situației și reușind, în ultimă instanță, să determine majoritatea parlamentară PSD-ALDE, prin atitudinea sa tranșantă și intransigentă, să adopte în câteva zile o altă ordonanță, OUG 14, care invalida efectele primei. Iohannis a reușit să câștige o grea bătălie politică în care s-au pus în joc și s-au tras la sorți noțiuni importante pentru politicieni, precum ”încredere”, ”prestigiu”, ”seriozitate”, ” bună guvernare”, ”democrație” și, mai ales, ”civism”.

Polonia și România seamănă privind mobilizarea cetățenilor pentru a opri adoptarea unor legi percepute de polonezi, respectiv de români, ca fiind injuste, însă se deosebesc într-un aspect important.

În Polonia, națiunea revoltată în ultimele săptămâni face față unei guvernări care deține atât Parlamentul și Guvernul, cât și Președinția, Andrzej Duda fiind mai curând nevoit să dea înapoi cu jumătate de pas sub presiunea străzii, într-o încercare disperată de a calma situația pentru a reveni în forță, după plecarea protestatarilor, la agenda Partidului ”Lege și Dreptate” pe care până luni, 24 iulie, o împărtășea în totalitate.

În România, strada a reușit să câștige bătălia dintre cetățeni și guvernanți având de partea ei un aliat nesperat, însă foarte tenace: președintele Klaus Werner Iohannis.

La Varșovia, Andrzej Duda nu face decât să acorde o indulgență prezidențială cetățenilor revoltați, sperând să le adoarmă vigilența în scurt timp, în timp ce la București a existat un adevărat război politic între stradă și guvernare, Iohannis fiind un beligerant care a sesizat la timp momentul potrivit și s-a plasat de partea potrivită a baricadei, culegând acum din plin roadele comportamentului său politic.

Anunțuri

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: