FUNDATIA ROCKEFELLER A FINANTAT IN PERIOADA INTERBELICA IN FOSTELE JUDETE CIUC,ODORHEI,TREI SCAUNE SI MURES LA ROMANI,SECUI,MAGHIARI,GERMANI SI ALTE ETNII!ELICA STUDDII SANGVINE DIN TRANSILVANIA,IN FOSTELE

6 Aug

Fundatia Rockeffeler a finantat in perioada interbelica studii sangvine din Transilvania, in fostele judete Ciuc, Odorhei, Trei Scaune si Mures la romani, secui, maghiari, germani si alte etnii

Fundatia Rockeffeler, interesata de studiile sangvine din Transilvania?

 Imagine similară

Peste 18.000 de mii probe de sange recoltate din Transilvania. Mai precis, din fostele judete Ciuc, Odorhei, Trei Scaune si Mures.

Grupul tinta: romani, secui, maghiari, germani, dar si alte etnii.

Un studiu de foarte mare amploare – dar foarte putin cunoscut atunci ca si azi – desfasurat in urma cu mai bine de 70 de ani. Nu a fost singurul.

Toate aceste cercetari, inclusiv studiul amintit anterior, sustinut in parte cu fonduri din surse guvernamentale romane, dar si particulare…. inclusiv de la Fundatie Rockefeller.

Aceeasi fundatie care avea sa sustina mai tarziu studii destul de comentate, precum cel vizand controlul populatiei prin planificare familiala, privind originea raselor, dar si a altor experimente si studii…

Aceeasi fundatie care se numara printre cele care sustin astazi cercetarile atat de disputate ce vizeaza implantul de microcipuri la om.

Dar de ce acest interes, acum peste 70 de ani, al acestei fundatii fata de cercetarile din Transilvania?  

Petre Ramneantu, autor al unui studiu cel putin interesant…

Gratie unui om de bine, in urma cu circa o luna, mi-au parvenit concluziile unui interesant studiu intitulat ”Reactia de izoglutinare la romanii din Secuime”.

Studiul, elaborat in perioada interbelica, il are ca autor pe dr. Petre Ramneantu, fost profesor universitar, de la a carui disparitie, se implinesc 30 de ani.

Discipol al remarcabilului universitar clujean Iuliu Moldovan, despre care vom aminti cate ceva in radurile urmatoare, Ramneantu nu s-a ridicat insa la nivelul mentorului sau, dar i-a fost un adept fidel si – inainte de toate – a fost un om de teren, harnic, tenace, bun organizator, metodic si disciplinat.

Aflat in fruntea unui colectiv de cercetare format din mai multi medici, Ramneantu, a condus timp de cativa ani, incepand cu 1934, echipe de studenti clujeni (medicinisti), cu care vara, a cutreierat localitati din Transilvania, prelevand mostre de sange de la diverse grupe de populatie.

Scopul? Intocmirea – pe baza metodei matematico-statistice – a unei analize complexe privind determinarea originii etnice a acestor populatii, dar si a unor similitudini sangvine, stiindu-se faptul ca in decursul veacurilor de convietuire comuna, etniile minoritare se incrucisasera intre ele, dar mai ales cu populatia majoritara, respectiv romanii.

De ce un asemenea studiu? De ce atunci?
      
Totul a inceput la Targu-Mures…

Veche de mai bine de o mie de ani. O problema sensibila si mereu actuala. In egala masura pentru romani si maghiari, Transilvania ramane peste timp o ”rana deschisa si necauterizata”, sursa de permanenta suspiciune reciproca, dar mai ales de disputa etnica…

O disputa intretinuta artificial, dar mai ales un subiect de campanie politica cu care s-au putut intotdeauna manipula sentimente si atitudini, dar mai ales voturi.

Manifestarilor iredentiste si nationalist-sovine, venite dinspre Ungaria in perioada interbelica, manifestari care riscau sa contamineze populatia maghiara si pe cea secuiasca din Romania, romanii au incercat – ca pe langa argumentele istorice irefutabile – sa foloseasca si argumente… biologice.

Aflat la Targu-Mures, in 1934, la o reuniune a ASTREI al carei presedinte era atunci, prof.univ. dr. Iuliu Moldovan a cerut demararea unor cercetari medicale de amploare privind studiul sangelui, cercetari care in opinia sa ar fi putut sa reprezinte o reala importanta in determinarea originii etnice. Intemeietor de scoala medicala romaneasca, profesorul Moldovan facuse studii la Praga si Viena, fiind specializat in epidemiologie si medicina preventiva.

Ca medic, debutase in profesie in armata austro-ungara, iar dupa Primul Razboi Mondial devenise o personalitate cunoscuta, atat in plan profesional, cat si in plan politic.

Intrase initial in P.N.T si facuse cariera politica ocupand diverse functii ministeriale, inclusiv in timpul Frontului Renasterii Nationale.

In 1947, a fost arestat de comunisti, a facut cativa ani de inchisoare la Sighet, dar dupa eliberare a fost reabilitat si recuperat profesional.

Adept al eugeniei ca teorie, Iuliu Moldovan a fost cel la ale carui demersuri si insistente a fost creat Institutul de Igiena si Sanatate Publica din Cluj ce-i poarta astazi numele.

Teoriile sale medicale bazate pe studiul atent al sangelui, au fost cele care, in perioada interbelica, mobilizasera oameni si dusesera la crearea unei adevarate scoli medicale clujene, dar care se incadrau intr-un trend anume, unul destul de contestat, si care fusese initiat de germani, cei care aveau sa impinga atunci aceste cercetari medicale dincolo de orice limite etice.              
Concluziile dr. Ramneantu despre romanii secuizati: ”… romanii le-au dat sangele, in schimbul limbii maghiare”.

 
JUDETE  DIN CARE S-AU PRELEVAT PROBE  DE  SANGE: CIUC, MURES ODORHEI, TREI SCAUNE.

     
LOCALITATI:    Voslobeni, Lazarea, Gherciu, Sansimion    Sabed, Subcetate, Magherani, Ideciul de Jos, Ideciul de Sus, Deleni, Miercurea Niraj, Cozma    Feleag, Filiasi, Lupeni, Corund, Jimbor, Meresti, Ocland, Lueta, Zetea, Cusmed, Siclod    Arcus, Haghig, Aita Mare, Dalnic, Reci, Bretcu, Estelnic, Turia, Micfalau, Zagon 
    
NUMAR TOTAL DE PERSOANE:    3.705 (din care, 574 de romani, 3.026 de secui, 105 alte etnii)     3.090 (din care, 1.240 romani, 1.444 secui, 292 germani, 114 alte etnii)    5.774 (din care, 516 romani, 5.074 secui, 184 alte etnii)    5.866 (din care 1.527 de romani, 4.187 de secui, 152 alte etnii)    

”Aceasta masurare biologica si matematica, avea sa concluzioneze cativa ani mai tarziu dr. Ramneantu, dupa inchierea cercetarii si a studiului atent al probelor de sange prelevate in Ardeal, este rezultanta unui numar de analize fara precedent de mare in intreaga literatura si ne dovedeste fara putinta de contestare ca originea etnica a locuitorilor numiti azi secui, este identica cu a romanilor.”

Tot el mai spunea ca ”… sangele este izvorul real, poate chiar unic care a ramas nemodificat de intemperiile vremurilor…”

Pe baza cercetarii probelor prelevate, profesorul Ramneantu mai sustinea ca ”Sasii din Ardeal si svabii din Banat au aceeasi structura sangvina ca fratii lor din Germania…” sau ca ”La romani, media indicelui sangvin este intre 2,20-2,00… Originea etnica a romanilor din SE Transilvaniei este identica cu a romanilor moti, cu a romanilor din Transilvania in general si a romanilor din Vechiul Regat.”

Printre alte concluzii trase de profesorul Ramneantu, una deosebit de interesanta se refera la secui.

”Secuii din judetele Ciuc, Odorhei, Trei Scaune si Mures, afirma Ramneantu, au acelasi indice biologic, neexistand diferente insemnate intre indicii lor…. Indicele lor este de 2,11, identic cu al romanilor din SE Transilvaniei si ceva mai scazut decat al romanilor in general… Usoara influenta uralo-altaica in compozitia sangvina a romanilor secuizati, ne face dovada din punct de vedere demografic, ca secuii au venit in numar foarte mic si ca in cele mai multe localitati au venit probabil numai barbati care, de la primele generatii, au fost absorbiti in masa romanilor care le-au dat sangele, in schimbul limbii maghiare…”    

 
In opinia cercetatorului clujean, Lucian Butaru, contemporan cu noi, autor al lucrarii ”Rasism romanesc” – titlu pe care eu personal il consider neinspirat, desi lucrarea, pe fond, mi se pare bine argumentata si elaborata – Iuliu Moldovan a fost ”… un specialist binevoitor, contaminat de prejudecatile vremii, pe care dorea sa le cearna prin sita geneticii…”

Domnia sa nu-i face un portret binevoitor nici lui Ramneantu, despre care declara ca era ingrijorat ca 23,3 % dintre barbatii romani din Transilvania se casatoreau cu femei maghiare, iar acestea, spune Butaru citandu-l pe Ramneantu, ”executa un adevarat rapt din neamul romanesc.”

 

Foto: Institutul de Igienă și Sănătate Publică din Cluj-Napoca, ce poartă numele reputatului profesor Iuliu Moldovan

   
Unde sunt totusi probele recoltate?

In lucrarea lui Lucian Butaru, pe care am consultat-o pe internet, unde este dealtfel redata integral, nu am gasit nimic referitor la datele pe care le-am publicat succint, mai sus, din cuprinsul studiului pe care il primisem.

Am gasit in schimb informatii interesante despre interesul si generozitatea financiara a Fundatiei Rockefeller care privea cu mult interes cercetarile medicale ale profesorilor clujeni din perioada interbelica.

Gratie acestui sprijin, a putut sa apara ani buni, publicatia lunara ”Buletin eugenic si biopolitic”, si care probabil se afla la Biblioteca Universitara din Cluj-Napoca.

Acolo ar putea fi inclus, redat in extenso, si studiul profesorului Ramneantu realizat in perioada interbelica. Nu am putut afla nici unde ar putea fi depozitate – asta  daca mai exista – probele de sange prelevate in Transilvania si care au stat la baza elaborarii studiului anterior mentionat. Dupa unele informatii, neverificate, acestea ar fi fost distruse de armata hortysta in retragere, dupa altele ar fi fost pur si simplu ridicate de sovietici si transportate in URSS.

Cea de-a doua ipoteza mai ales, mi se pare greu de crezut. Dincolo de anumite prejudecati, firesti pana la un anumit punct, nu putem insa sa nu remarc mobilizarea extraordinarea pentru demonstrarea unei idei.

Idee care azi, privita mult mai detasat, ar putea reprezenta un argument de detensionare in relatiile romano-maghiare.

In definitiv, ceea ce ramane – dincolo de interpretarea mai mult sau mai putin politica – este fondul stiintific al unei idei sustinute cu argumente greu de contestat.   

 
Nicolae BALINT
prin http://www.clipa.com/

Anunțuri

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: