Arhiva | 3:26 pm

CATRE GAULEITERUL NAZI KLAUS WERNER JOHANNIS :” DESCHIDETI GRANITELE PENTRU ROMANI!”

10 aug.

Imagini pentru IOHANNIS,NAZIST,POZE

Lipsa forței de muncă din România i-a făcut pe unii angajatori să apeleze la lucrători străini, din afara Uniunii Europene. Asta, în timp ce din România ne pleacă lunar, în străinătate, specialiști din diferite domenii. Zilnic, statele UE caută în România forță de muncă specializată.

Pe de altă parte, statul român nu a făcut nimic pentru a păstra identitatea și cultura românească în comunitățile românești din statele vecine și nici să încerce să îi aducă acasă. Mai grav, zeci de mii de români de peste Prut, care au redobândit cetățenia română, au fost lăsați de izbeliște pe meleaguri străine după ce România nu le-a mai recunoscut CNP-ul pe care tot ea l-a dat.

Societăţile comerciale care vor să angajeze sau să menţină raporturi de muncă cu cetăţeni străini sunt supuse unor reglementări stricte. În primul rând, este important de știut faptul că persoanele cu cetățenia unui stat non-UE pot fi angajate pe teritoriul României la un singur angajator, persoană fizică sau juridică, și numai în limita contingentului anual aprobat prin hotărâre de guvern. Pentru acest an, este stabilit numărul de 5.500 de avize. Reglementări stricte sunt și în privința salarizării străinilor.

Munca și birocrația

După ce o companie a luat decizia să angajeze o persoană străină în România, trebuie să obțină un aviz de angajare de la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din județul în care are sediul social. Pentru a face acest lucru, este nevoită să depună o serie de documente și să plătească taxele aferente. Cererea pentru eliberarea avizului de angajare trebuie soluționată în termen de 30 de zile de la data înregistrării ei, însă, în cazul în care sunt necesare verificări suplimentare, termenul poate fi prelungit cu cel mult 15 zile. După obținerea respectivului aviz, angajatorul trebuie să trimită acest document angajatului, care la rândul lui este obligat să obțină viza de lungă ședere pentru angajare de la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din țara de origine. Viza de lungă ședere pentru angajare/detașare, pentru care s-a obținut în prealabil avizul de angajare/detașare, este de 10 zile de la data depunerii și se acordă pentru o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii. Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă trebuie solicitată în termen de 60 de zile de la data obținerii avizului de angajare. Cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de ședere acordat de viză, trebuie obținut Permisul Unic prin depunerea documentelor necesare la formațiunile teritoriale ale IGI din județul în care respectivul cetățean locuiește. La rândul său, Permisul Unic se reînnoiește cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea celui anterior.

Cine vrea străini plătește

Potrivit Ordonanței de Guvern nr. 25/2004, un cetățean străin care lucrează în România nu poate fi plătit cu mai puţin decât nivelul salariului mediu brut pe economie, respectiv 3.131 lei, nivel actualizat la 20 februarie 2017. În caz contrar, IGI nu le mai acordă vize de şedere muncitorilor străini. Legislaţia în materie de imigrări le impune celor care vor să angajeze străini sau să păstreze relaţiile contractuale cu aceştia să facă dovada acordării acestui salariu pentru cei care au contracte cu normă întreagă, în caz contrar nemaiputând fi posibilă prelungirea dreptului de şedere temporară.

Conform legii, pentru muncitorii străini înalt calificaţi, valoarea minimă a salariului plătit de angajatorii români trebuie să fie mult mai consistentă.

„Străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în Registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut. În cazul lucrătorilor înalt calificaţi, salariul trebuie să fie la nivelul de cel puţin patru ori câştigul salarial mediu brut“, se precizează în OUG 194/2002, republicată, privind regimul străinilor în România.

Date și cifre oficiale

„Cetățenii străini, terții, care vin în România pot să desfășoare activități lucrative în baza unui aviz de muncă sau de detașare. Numărul acestor avize este stabilit de Ministerul Muncii în fiecare an prin hotărâre de guvern. Anul acesta sunt 5.500 astfel de avize obținute de angajatori pentru fiecare cetățean străin pe care doresc să-l angajeze.

Până în prezent s-au dat 1.670 de avize, cele mai multe pentru lucrători permanenți și detașați din Turcia, China și Vietnam. Pe județe, cei mai mulți lucrează în București, Sibiu și Timiș. Salarizarea străinilor se face în baza OG 25/2004 privind angajarea și detașarea străinilor pe teritoriul României. Permisul unic este documentul pe care îl primește cetățeanul străin după ce vine în România. Angajatorul solicită aviz de muncă, după care cetățeanul vine în România. După ce vine cu 30 de zile înainte să-i expire viza, el obține un Permis Unic sau Cartea Albastră a UE. Acesta este documentul care atestă șederea pe teritoriul României și dreptul la muncă“, a declarat, pentru Cotidianul, Ermina Mihai, purtător de cuvânt al Inspectoratului General pentru Imigrări.

În cursul anului 2016, Inspectoratul General pentru Imigrări a eliberat 2.887 de avize de muncă sau detaşare, din care 2.266 pentru angajaţi permanent, 458 pentru detaşaţi, 162 pentru muncitori înalt calificaţi şi 162 pentru stagiari.

Salariile, mirajul Vestului

În anul 2016, oficial, în Marea Britanie munceau legal 223.000 de români și încă o sută de mii fără acte. Statisticile arată că peste 2 milioane și jumătate de români lucrează în Uniunea Europeană. Neoficial, numărul lor depășește 4 milioane. În ultimii zece ani, românii de peste graniță au trimis în ţară peste 50 miliarde euro, peste nivelul investiţiilor străine din aceeaşi perioadă. În aproape jumătate din familiile din România, există cel puţin o persoană plecată în străinătate, conform unui studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES. Cei mai numeroşi rezidenţi români se află în Italia: peste un milion. Pe locul al doilea se află Spania, cu aproape 800.000 de români, iar pe al treilea, Germania, cu 250.000 de persoane. În străinătate nu au plecat doar cei fără şcoală, în căutarea unui trai mai bun, ci şi ­mulţi absolvenţi de studii superioare. Aproape 14.000 de medici lucrează în străinătate, din care peste 4.000 în Franţa şi tot atât în Germania, arată Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România. În Marea Britanie lucrează peste 3.000 de medici români, în Belgia – 600 de medici români, în Italia – circa 400, iar în Spania – tot în jur de 400.

Bunăstarea, targetul românilor

La ce se gândesc românii când vine vorba despre viitor? Conform unui studiu IRES, Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, 30% se gândesc la bunăstarea copiilor și a familiei, 15% la creșterea nivelului de trai, 9% la sănătatea proprie și 4% la locuri de muncă mai bine plătite.
Același sondaj arată că 66% din români își pun multe întrebări legate de viitorul lor, 33% evită să se gândească la viitor, iar 1% nu știu. Ieri, pe site-ul Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă erau scoase 882 locuri de muncă vacante în Spaţiul Economic European. Angajatorii europeni caută în special persoane calificate, dar și forță de muncă brută. Astfel, Marea Britanie caută operatori depozit şi operatori producție. În Germania se caută ospătar, bucătar, șofer profesionist, asistent medical, specialist sisteme de canalizare, operator utilaje pentru construcții, administrator sistem Linux, manager în construcții și manager restaurant. Cehia caută șoferi autobuz, forjor, operator CNC, tehnician la mașini pentru prelucrarea produselor din plastic.

Cetățenia română – obținută mai ușor, dar degeaba

„Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti“, scrie în art. 8, indice 1, din OUG nr. 37/2014, pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991. Până la apariția ordonanței, românii din R. Moldova puteau obține cetățenia română pe baza actelor de naștere ale părinților sau bunicilor care s-au născut în România înainte de 1940. Modificarea Legii cetățeniei a dus însă la o creștere a numărului solicitărilor. În 2014 erau înregistrate circa 20.000 de cereri ale persoanelor din R. Moldova pentru acordarea cetățeniei române. În 2016, acestea au crescut la 80.000. Alte 595 de persoane au solicitat în 2016 dobândirea cetățeniei, 95% provenind din Serbia, iar numărul lor este în creștere. Dosarele sunt evaluate de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Burse de studii

Guvernul României aprobă anual cifra de școlarizare și numărul de locuri, cu finanțare totală ori parțială, din bugetul ministerului pentru românii de pretutindeni. Propunerea este făcută de Ministerul Educației. Este vorba îndeosebi despre burse acordate candidaților de etnie română din R. Moldova, Bulgaria, Grecia, Macedonia, Serbia, Albania, Croația, Ucraina, Ungaria și din diaspora.

În voia sorții

Imediat după Revoluție, statul român a oferit posibilitatea cetățenilor moldoveni de etnie română să-și redobândească cetățenia. Din 1991 până în prezent, aproximativ un milion de cetățeni moldoveni au redobândit cetățenia română. Inițial, unii au venit pentru studii, dar imediat după ce România a intrat în Uniunea Europeană, numărul cererilor pentru redobândirea cetățeniei române a crescut ușor. Motivul a fost că în baza cetățeniei române puteau munci în Uniunea Europeană. După acordarea pașaportului românesc, peste 60.000 de cetățeni români s-au trezit, peste noapte, că nu mai au cetățenia română. Situația absurdă a fost creată de București, care, cu toate că înainte emisese un CNP pentru un cetățean moldovean care a dobândit cetățenia română după părinți, ulterior Codul Numeric Personal nu a mai fost recunoscut. S-a ajuns în situația ca anumiţi cetățeni români aflați la muncă în străinătate să fie lăsați în voia sorții, într-o țară străină.

Abandonați de statul român

Situația vlahilor din Serbia este dificilă. Românii din regiunea Voivodina, alcătuită din multe minorități și autonomă din punct de vedere cultural, pot să-și prezerve limba și cultura. În Serbia, românii se numesc toți vlahi. Pe Valea Timocului, asimilată cultural și lingvistic Serbiei, învățământul și religia sunt în limba sârbă.

Cetățenii sârbi de origine română de pe Valea Timocului au fost izolați de statul român. Asupriți, așa cum spun ei, de autoritățile sârbe, nesprijiniți în niciun fel de autoritățile de la București, românii de pe Valea Timocului își pierd ușor, ușor identitatea. În 2016, reprezentanții comunității românești din Valea Timocului, Serbia, au vorbit despre lipsa de reacție a statului român față de abuzurile autorităților sârbe. Vicepreședintele Asociației pentru Cultura Românilor/Vlahilor din Serbia, Predrag Balașevici, a arătat că românii timoceni nu au școli, biserici sau presă în limba română, iar statul român nu susține în niciun fel conservarea identității naționale. În 2015, la Măilanița, pe Valea Timocului, a fost organizat un festival folcloric, care a reunit ansambluri românești din România, Bulgaria, Serbia, Ucraina. Evenimentul a fost organizat de asociații ale românilor din Timoc, în colaborare cu Institutul Cultural Român. Din păcate, prea puțin pentru o comunitate ale cărei drepturi nu sunt nici recunoscute.

Și președintele Asociației Național-Culturale a Românilor din regiunea Odesa „Basarabia“, Anatol Popescu, spune că „pentru comunitatea românească este important să reziste, să-și învețe limba, să le cânte copiilor cântecele de leagăn în limba lor, să învețe rugăciuni în limba română, să meargă cu colindele. Dacă vor să-și transmită sângele românesc urmașilor, trebuie să depună efort și trebuie să fie mândri că fac parte din neamul românesc, care nu e numai până la Tisa sau Nistru, este mult mai mare. Și pentru noi este vital să rezistăm, indiferent că suntem în Ucraina sau în alte state preponderent slave. Pentru noi este important să rezistăm ca insulă a latinității, aici, unde suntem de mii de ani“.

Eurodeputatul Iosif Mantula a spus că „se poate constata astăzi că, într-o mai mare sau mai mică măsură, la toate punctele cardinale, România este o ţară înconjurată de români. În jurul frontierelor de astăzi ale statului român trăiesc milioane de etnici români care au fost şi sunt acolo autohtoni, deci oameni ai pământului. Între aceştia se înscriu şi oameni din dreapta Dunării, existenţi într-un număr mai mare sau mai mic înspre sud, în Bulgaria, Grecia, Albania şi în toate ţările rezultate din destrămarea fostei federaţii iugoslave. Din Valea Vardarului până în Peninsula Istria și apropierea Triestului“.

Cum trăiesc românii în alte țări

Etnicilor români din străinătate nu le sunt respectate drepturile în statele în care aceștia trăiesc. Minoritatea română din Ungaria este, din păcate, asimilată poporului ungur. Nu le sunt recunoscute nici tradițiile românești, nici învățământul în limba maternă.

Grecia nu a semnat Carta Europeană a Limbilor Minoritare, prin urmare, conceptul de minoritate etnică nu există.

Zeci de români din Macedonia beneficiază în fiecare an de burse acordate de statul român. Aici trăiesc circa 150.000 de etnici români.
În Grecia și Macedonia au existat peste 100 de școli și licee românești care au fost închise în timpul regimului comunist, în înțelegere cu autoritățile din Grecia.

Nici în prezent politicienii români nu fac nimic pentru redeschiderea acestora, unde ar urma să fie predate limba română literară și dialectul aromân.

Oferta statului pentru românii din străinătate: Diaspora Start-Up
Guvernul speră să-i atragă în țară pe românii care muncesc în străinătate cu linii de finanțare dedicate, iar granturile sunt concepute pentru cei care vor să-și deschidă o afacere. Programul Diaspora Start-Up, inițiat în 2016, se bazează pe fonduri europene, prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Programul include două categorii de solicitanți, aferente celor două etape de accesare:

l Etapa 1: administratori de schemă de antreprenoriat, care pot fi autoritățile publice locale, Camerele de Comerț, furnizorii de servicii de formare profesională continuă (FPC), organizații sindicale și patronale, asociații profesionale și ONG-uri;
l Etapa 2: cetățeni români (cu vârsta minimă de 18 ani) care fac dovada rezidenței sau a domiciliului în străinătate pe durata a cel puțin 1 an în ultimii 3 ani și doresc să deschidă o companie în România, prin accesarea ajutorului de minimis. Aceștia mai trebuie să facă dovada unei experiențe antreprenoriale în străinătate sau a specializării, prin cursuri sau experiență profesională, în domeniul vizat. Cetățenii români din diaspora pot primi prin intermediul administratorilor de schemă un grant de maximum 40.000 euro, în două tranșe, plus 10.000 euro primă de relocare în țară.

Termenul-limită pentru înscrierea în programul Start-up Nation s-a încheiat pe 28 iulie 2017. Au fost aprobate 32 de proiecte pentru antreprenorii români care locuiesc în străinătate. Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman (AM POCU), din cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale, a aprobat proiectele în valoare de 76 milioane euro.

„Legislația actuală nu-i încurajează pe românii din Albania, Ucraina, Serbia, Bulgaria sau din Siria ori Egipt, de nicăieri din lume, să vină să muncească acasă. Dacă ajung în România, după ce primesc cetățenia, pleacă în alte țări din UE. Dreptul de muncă este legat de obținerea cetățeniei. De fapt, nimeni nici nu-i invită să rămână acasă. Așa că se duc unde cred ei că le este mai bine.“
Silvian Emanuel Man, președintele Ligii Studenților Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“

„Potrivit studiilor noastre, românii din Basarabia preferă să plece la muncă în Europa de Vest. Sistemul actual nu-i încurajează să vină la muncă în România.“ Radu Baltasiu, sociolog

DRAGOS PATRARU S-O DESPARTIT DE DIGI 24!

10 aug.

Într-un interviu pentru paginademedia.ro, Dragoș Pătraru explicări motivele despărțirii sale de postul de televiziune Digi24.

Pătraru se arată contrariat de concepția companiei la care a lucrat și spune că, în calitate de jurnalist, înțelege să fie doar în slujba publicului.

Realizatorul tv spune, de asemenea, că angajarea lui s-a făcut ”peste capul lui Prelipceanu”, care l-a avertizat, de altfel, că va avea viață scurtă la acest post de televiziune.

”Am reziliat contractul de comun acord, după ce am ajuns la o înțelegere cu oamenii din conducerea companiei RCS RDS, care nu au înțeles un lucru: că noi, jurnaliștii, suntem în slujba publicului, nu a companiilor care ne plătesc. Licențele de emisie sunt ale populației. Ele sunt date de noi, de popor, prin CNA. Iar CNA îți poate lua licența – scrie în lege – dacă tu, patron, te bagi în conținutul editorial.

Ei bine, mie mi s-a pus în vedere la Digi 24, după ce am spus că unele lucruri nu mi se par în regulă acolo, că trebuie să reprezint, atenție, să reprezint interesele companiei care mă plătește. Am o diplomă în Relații Publice, poate asta i-a indus în eroare, dar eu nu-i pot reprezenta decât pe oamenii care se uită la televizor. Orice altceva e PR”, a explicat Realizatorul Tv.

Pătraru a vorbit cu Cosmin Prelipceanu o singură dată

„Relația mea cu domnul Prelipceanu a fost excelentă. În sensul că am stat de vorbă o singură dată, la început, până să începem emisiunea, când noi semnaserăm contractul peste capul lui. Ne-a spus atunci, mie, producătoarei mele, Raluca Damian, și lui Mihai Radu, că nu vom face audiență deloc și că vom pleca de la Digi rapid, pentru că acesta ”este un post atipic”.

Mă rog, am înțeles că domnul Prelipceanu merge pe calitate, nu pe cantitate. Noi, mai cu oamenii ca noi, așa, mai limitați…”, a mai spus Dragoș Pătraru.

OANA FLOREA,PRESEDINTELE COMISIEI PARLAMENTARE DE ANCHETA A ALEGERILOR PREZIDENTIALE DIN 2009,CERE DIN NOU DOSARUL LUI LAZARICA DE LA PARCHETUL GENERAL!

10 aug.

Preşedintele Comisiei de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, Oana Florea, a declarat, joi, că membrii comisiei îi vor transmite o nouă solicitare procurorului general, Augustin Lazăr, în care îi cer dosarul clasat privind scrutinul, urmând să îi ceară şi ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, să-şi exercite atribuţiile şi să verifice sarcinile de serviciu ale lui Lazăr.

„O a treia propunere care a fost votată, o revenire cu o solicitare către domnul Augustin Lazăr pentru a ne pune la dispoziţie o copie după dosarul, cercetările privind posibilitatea de fraudare a alegerilor din 2009, având în vedere poziţia CSM, deciziile CCR date în speţă”, a spus Oana Florea.

Întrebată dacă membrii comisiei vor cere sancţionarea lui Augustin Lazăr, în cazul în care va refuza în continuare să transmită dosarul, deputatul PSD a afirmat că o decizie în acest sens va fi lăsată la latitudinea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader.

„Astăzi nu s-a solicitat sancţionarea, astăzi s-a votat ca ministrul Justiţiei să-şi exercite atribuţiile, dânsul are atribuţii în a verifica şi cum îşi exercită sarcinile de serviciu procurorii conform Legii 304 şi vom lăsa la latitudinea acestuia ce decizii va lua. Noi doar vom face vorbire despre poziţia CSM, poziţia CCR şi legislaţia în vigoare, pentru că este clar că documentele din dosarul respectiv nu au nicio problemă în a intra în posesia noastră, având în vedere că noi nu intenţionăm să le dăm publicităţii, doar vrem să tragem nişte concluzii în raportul final”, a răspuns preşedintele Comisiei de anchetă.

Oana Florea a ţinut să precizeze că nu se doreşte controlarea activităţii Parchetului.

Membrii comisiei au mai decis, în cadrul şedinţei de joi, să trimită o adresă şi Guvernului, în care să solicite informaţii cu privire la destituirea şi numirea de prefecţi la momentul alegerilor prezidenţiale din 2009.

„O adresă prin care solicităm Secretariatului General al Guvernului detalii cu privire la destituirea şi numirea de prefecţi după ce domnul ministru Nica a fost demis la momentul respectiv”, a spus Oana Florea.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a scris, luni, pe Facebook, cu privire la solicitările Parchetului către CSM, de a fi sesizată Curtea Constituţională în privinţa disputei apărute pe tema documentelor solicitate de Comisia de anchetă a prezidenţialelor din 2009, că, în virtutatea principiilor constituţionale, activitatea acestor Comisii nu poate fi afectată de nicio „acţiune sau inacţiune”, poziţionându-se astfel împotriva demersului Ministerului Public.

„Loialitatea constituţională, constând în ataşamentul faţă de regulile, principiile şi valorile constituţionale, exclude orice acţiune sau inacţiune de natură să afecteze activitatea unei comisii parlamentare!”, a scris ministrul.

El face referire la refuzul Parchetului de a pune la dispoziţia Comisiei parlamentare de anchetă a unor documente care vizau cercetările efectuate în dosarul privind prezidenţialele din 2009, clasat de procurori.

Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 a solicitat în 11 iulie Parchetului instanţei supreme dosarul deschis şi clasat, în urma afirmaţiilor lui Dan Andronic.

Pe 14 iulie, Parchetul a transmis Comisiei de anchetă privind alegerile din 2009 că nu poate da curs solicitării acesteia de a-i fi transmis în copie dosarul referitor la scrutin, invocând prevederi constituţionale, decizii ale CCR, dar şi faptul că activitatea unei comisii de anchetă parlamentară şi o anchetă judiciară nu pot interfera.

Procurorul general Augustin Lazăr a transmis, luni, o sesizare preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Mariana Ghena, solicitând ca CSM să spună dacă poate fi trimis Comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, în copie, dosarul în care s-a dispus o soluţie de clasare care vizează infracţiuni pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

De asemenea, procurorul general cere CSM să analizeze posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale privind un posibil conflict juridic între Parlament şi autoritatea judecătorească.

În replică, preşedintele Comisiei de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 a înaintat CSM o scrisoare prin care solicită respingerea cererilor formulate de Ministerul Public.

CAMELIA BOGDAN ,JUDECATOAREA AFACERISTULUI DAN VOICULESCU DESPRE FIRMELE CONTROLATE DE SERVICII IN STRAINATATE!

10 aug.

Camelia Bogdan, unul dintre cei doi judecători care au decis condamnarea lui Dan Voiculescu în dosarul ICA, exclusă din magistratură, a susținut într-un interviu pentru Revista 22 că în România nu există voință politică pentru a se aduce înapoi banii furați de la poporul român.

Fostul magistrat acuză serviciile secrete afirmând că atât SRI, cât și SIE dețin firme off-shore în străinătate.

”Pretinzi că iei un împrumut de la bancă, fără să acorzi garanții satisfăcătoare. În fapt, tu ai acești bani la o bancă corespondentă aflată într-un offshore, care are o relație de corespondență cu banca care îți acordă împrumutul. Dar banca nu este niciodată interesată să-ți acorde în mod real împrumutul, deoarece obține sumele de bani din offshore. Practic, banca nu este un împrumutător, ci un aranjor între tine și banca unde ai disimulat banii în străinătate, astfel că ți-i pune la dispoziție. S-au pus mai mulți bani la dispoziție din fosta Bancă Română de Comerț Exterior anumitor persoane și, atunci, am cerut investigarea destinației acestor sume de bani. Nici în acest dosar nu s-a întâmplat nimic. Bineînțeles, mai sunt offshore-uri controlate de Ovidiu Tender în Africa, despre care s-a spus că ar fi controlate de structuri, eu identificându-le ca atare prin comisii rogatorii efectuate în Senegal.

La servicii secrete, la SRI, SIE etc. Ca problemă de drept, poate există curiozitatea să verificăm de ce de 25 de ani nu există această voință sau capacitatea de a aduce la bugetul statului bunurile furate poporului român, care se găsesc în offshore-uri. Există țări ca Ucraina, dată ca exemplu de bune practici, unde au fost angajați investigatori FBI pentru a recupera acești bani la bugetul de stat. În România nu se dorește promovarea unor exemple de bune practici în acest sens”, a declarat Camelia Bogdan.

PATRIOTUL FLORIN ZAMFIRESCU,MESAJ DUR PENTRU GAULEITERUL NAZI,KLAUS WERNER JOHANNIS:”RETROCEDEAZA,CAT MAI POTI,AVERI FASCISTE,CATRE CONATIONALI.CAT MAI POTI,FIINDCA TOT LE VOM LUA INAPOI.ROMANIA NU VA PIERI ASA CUM VREI,FIIDCA NU SE ALINIAZA PLANURILOR VOASTRE PENTRU”SPATIUL VITAL”!

10 aug.

Actorul Florin Zamfirescu, mesaj dur pentru Klaus Iohannis: Retrocedează, cât mai poți, averi fasciste, către conaționali. Cât mai poti, fiindcă tot le vom lua înapoi. România nu va pieri, fiindcă nu se aliniază planurilor voastre pentru „spațiul vital”

Actorul Florin Zamfirescu este nemulțumit că președintele Klaus Iohannis a ținut un discurs la comemorarea a 100 de ani de la bătălia de la Mărășești.
Pe 6 august 2017, s-au comemorat 100 de ani de la încheierea bătăliei de la Mărășești, din Primul Război Mondial, în urma căreia armata română a repurtat cea mare victorie împotriva celei germane. La eveniment a participat și președintele Klaus Iohannis, care a ținut o cuvântare despre sacrificul soldaților români.
Naționalist convins, actorul Florin Zamfirescu nu s-a arătat încântat de discursul lui Iohannis, pe care-l consideră vândut străinilor.
„Țara asta, dacă este de salvat, se va salva, atunci când cei care o iubesc și au nevoie de ea, vor intra în acțiune! Ăsta ar fi adevăratul „rezist”, nu ce fac salariații bine plătiți, de la multinaționale! Vorbim de Mărășești? Întinăm eroii! Îi batjocorim. Ei erau niște „inconștienți” care nu știau ce va urma”, a postat Zamfirescu.
„Vine neamțul și ne laudă cum i-am învins pe nemți? S-o creadă mutul de la manutanța! Taci dracului și nu ne mai întina! Retrocedează, cât mai poti, averi fasciste, către conaționali! Cât mai poti, fiindcă tot le vom lua înapoi! Acum socotiți că a venit „vremea voastră”? Facem pariu? România nu va pieri, fiindcă nu se aliniază planurilor voastre pentru „spațiul vital”! În fondul ei profund, România e mai tare ca toți șobolanii strecurați pe sub ușă! Aștept acel moment când niște tineri români vor dori să salveze și să apere România, cea mai râvnită și minunată țară de pe acest pământ!”, a încheiat actorul.

COALITIA NATIONALA PENTRU MODERNIZAREA ROMANIEI II SOLICITA SASULUI UNGURILOR KLAUS WERNER JOHANNIS SA-I RETRAGA CEA MAI INALTA DISTICTIE A TARII LIDERULUI UDMR KELEMEN HUNOR CARE A JIGNIT GRAV ROMANIA!

10 aug.

Kelemen Hunor a jignit grav România, chiar dacă purta în piept cea mai înaltă distincție a țării. Președintelui Klaus Iohannis i se solicită să îi retragă distincția.

Coaliția Națională pentru Modernizarea României (CNMR) solicită retragerea Ordinului Național Steaua României liderului UDMR, Kelemen Hunor, pe care îl acuză că ar fi adus grave prejudicii României.
Coaliția Națională pentru Modernizarea României (CNMR) consideră că ultimele declarații ale președintelui UDMR trădează o atitudine de nerecunoaștere a statului român, a desconsiderării istoriei, culturii și drepturilor fundamentale ale românilor. Mai mult, Kelemen Hunor se autoexclude din rândul cetățenilor României prin afirmațiile: „…românii trebuie să înțeleagă…”, culminând cu atacuri la adresa bazei fundamentale a poporului român: istoria, cultura, etc.
CNMR solicită instituțiilor ce au emis și au oferit cea mai înaltă distincție și respect a STATULUI ROMÂN domnului Hunor să demareze procedura de retragere. În caz contrar, CNMR va solicita prin intermediul instanței de judecată retragerea Ordinului Steaua României așa cum au încercat și reușit în cazul lui Laszlo Tokes mai mulți membri CNMR, printre care Constantin Degeratu și Costin Georgescu.
CNMR apreciază că se impune acordarea acestei distincții acelor ROMÂNI care și recunosc și apreciază istoria, țara și care fac dovada loialității necondiționate față de statul român.
Odinul național „Steaua României” este cel mai vechi ordin național, fiind creat în 1864 de Cuza Vodă și acordat în acea perioadă într-un număr redus. După proclamarea independenței (1877), Carol I înființează acest ordin prin legea votată în 10 mai 1877. A fost abrogat în 1948 și reînființat în decembrie 1998. Au fost stabilite 5 grade pentru acest ordin: cavaleri, ofițeri, comandanți (comandori), mari ofițeri, mari cruci. Ordinul Steaua României este cea mai înaltă distincție oferită de statul român.

GUVERNUL ROMANIEI A ADOPTAT PROIECTUL DE LEGE PRIVIND VACCINAREA POPULATIEI

10 aug.

Guvernul a adoptat proiectul de lege privind vaccinarea populației. Care sunt categoriile de vaccinări obligatorii.

Proiectul de lege privind organizarea și finanțarea activității de vaccinare a populației în România a fost adoptat, miercuri, de Guvern, potrivit unui comunicat de presă al Executivului, remis miercuri MEDIAFAX.
Proiectul de act normativ instituie obligația vaccinării copiilor cu vaccinurile prevăzute în calendarul național de vaccinare, precum și cu cele administrate în situații epidemiologice speciale întregii populații sau unor grupuri de populație.
„Categoriile de vaccinări obligatorii sunt: vaccinările cuprinse în calendarul național de vaccinare pentru copii; vaccinările impuse de situații epidemiologice care implică vaccinarea ca măsură de intervenție în vederea limitării bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare; vaccinările pentru personalul medico-sanitar din unitățile sanitare publice și private și vaccinările pentru alt personal din unitățile publice și private care prin natura atribuțiilor sunt expuse suplimentar la boli infecțioase sau pot reprezenta surse de infecție care ar putea pune în pericol sănătatea publică, stabilite prin hotărâre de guvern”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului, remis miercuri seară MEDIAFAX.
Răspunderea privind prezentarea copilului la vaccinare le revine părinților, reprezentantului legal sau, după caz, persoanei care se ocupă de creșterea și îngrijirea unui copil în baza unei măsuri de protecție specială. În cazul vaccinării obligatorii, consimțământul pentru vaccinare se prezumă ca fiind dat, iar refuzul de vacccinare a copilului se face în scris.
La data înscrierii într-o colectivitate, instituția are obligația de a solicita prezentarea unei adeverințe, emisă de către medicul de familie care are în evidența sa persoana respectivă, care să ateste efectuarea, respectiv neefectuarea vaccinărilor obligatorii. „Antigenele vaccinale obligatorii la intrarea în colectivitate a copiilor sunt cele împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, rujeolei, rubeolei, oreionului, hepatitei B”, precizează Executivul.
Totodată, proiectul de lege prevede înființarea și funcționarea unui Grup Tehnic de Coordonare a Activităților de Vaccinare (GTCAV), comisie consultativă a Ministerului Sănătății, cu rol în elaborarea Strategiei Naționale de Vaccinare și coordonarea activității de vaccinare la nivel național. Principala atribuție a acestuia este de analiză a politicilor de sănătate naționale și internaționale și recomandarea de politici naționale de imunizare optime.
Totodată, în cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și în București, se vor înființa comisiile județene de vaccinare, respectiv a Capitalei, ca structură fără personalitate juridică, în coordonarea GTCA, cu rol în supravegherea activității de vaccinare la nivel județean.
Au fost stabilite și sancțiuni pentru fiecare dintre cei implicați în procesul de vaccinare, respectiv instituțiile autorităților publice centrale și locale, adică Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică, Direcțiile de Sănătate Publică județene și a municipiului București, instituții de învațământ, direcțiile generale de asistență socială și protecție a copilului; furnizorii de servicii medicale de vaccinare; părinții sau reprezentanții legali ai copiilor eligibili la vaccinare, dar și producatorii și distribuitorii de vaccinuri.
De asemenea, proiectul stabilește constituirea unui stoc de rezervă de vaccinuri și consumabile, cel puțin egal cu necesarul anual, cu termen de valabilitate minim 18 luni. Acest stoc urmează să fie folosit în situații epidemiologice speciale sau în cazul înregistrării unor discontinuități de aprovizionare la nivelul producătorilor.
Statul român, prin Ministerul Sănătății, este cel care își asumă asigurarea condițiilor pentru diagnosticul și tratamentul optim al oricăror reacții adverse ale vaccinării, precum și compensarea oricăror efecte de durată, dacă sunt dovedite relațiile de cauzalitate.
Normele de aplicare urmează a fi aprobate în 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial.
Tot într-un interval de un an de la publicare, furnizorii de servicii medicale de vaccinare care funcționează la respectiva dată au obligația de a se înregistra în RENV.
Actul normativ ar urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2018.
Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului.
%d blogeri au apreciat asta: