Arhiva | 12:17 pm

DIN CICLUL „GHICI GHICITOAREA MEA”.PE CINE MAI LAUDA GAULEITERUL NAZI,KLAUS WERNER JOHANNIS ?,PE SASII SAI DIN CRIT ,CARE NUMAI SASI NU SUNT,INTRUCAT SATUL ERA GOL PRIN PLECAREA ACESTORA IN GERMANIA PE TIMPUL LUI CEAUSESCU!

14 aug.

Președintele Klaus Iohannis participă duminică, în localitatea Criț, la manifestări organizate în cadrul celei de-a V-a ediții a Săptămânii Haferland, un festival cultural dedicat promovării zonei săsești din Transilvania.

„Această comunitate recapătă vigoare și întreaga regiune a intrat realmente într-un proces de revigorare, de refacere a atracției, de crearea unei atracții pentru turiști pe care poate nu a avut-o în această formă înainte. (…) Este un exemplu extraordinar de frumos și acesta este motivul principal pentru care am venit aici, să arăt că noi vedem aceste inițiative, le salutăm și sperăm să fie preluate și de alții aceste modele”, a declarat Iohannis, citat de Agerpres.

El a apreciat implicarea omului de afaceri Michael Schmidt, un sas originar din Criț, în revigorarea zonei, prin fundația pe care o patronează.

„Avem aici o inițiativă privată a domnului Michael Schmidt și a fundației pe care a înființat-o care are scop simplu, dar pe care îl găsesc extraordinar, să revigoreze o comunitate și o regiune tradițională”, a spus șeful statului.

Totodată, președintele a spus duminică că sașii vor serba împreună cu românii Centenarul Marii Uniri, arătând că „până la urmă toți ceilalți se vor convinge că acesta este mesajul”.

„Cred că trebuie să ne concentrăm pe mesajele pozitive. (…) Comunitatea săsească va serba împreună cu românii Centenarul României și eu cred că până la urmă toți ceilalți se vor convinge că acesta este mesajul. Centenarul este un lucru extrem de important și chiar dacă pentru unii pare doar că au trecut 100 de ani este mare lucru pentru că, după părerea mea, România în acești 100 de ani a dovedit că dintr-o țară mică, la marginea imperiilor, se poate crea o țară care între timp este o țară puternică în regiune, o țară stabilă, (…) și mai mult este o țară care contribuie la dezvoltarea și stabilitatea întregii regiuni. Putem să spunem că în ultimii 100 de ani am făcut pași importanți și hotărâți înainte într-o direcție bună”, a spus Iohannis duminică, la Criț.

Klaus Iohannis a participat și în urmă cu o săptămână, în Piața Mare din Sibiu, la Întâlnirea sașilor transilvăneni, cea mai mare manifestare de acest fel organizată după 1990.

Săptămâna Haferland, care a început miercuri, reunește concerte în biserici fortificate, piese de teatru, proiecții de film în aer liber, demonstrații de tradiții populare, brunch-uri cu preparate săsești, precum și un bal săsesc.

Haferland se desfășoară până luni în localitățile Archita, Roadeș, Homorod, Viscri, Bunești, Saschiz, Meșendorf, Rupea, Criț și Cloașterf.

UPS ,S-O TREZIT DIN ADORMIRE SINDICALISTII CARE PE TIMPUL REGIMULUI BASESCU SI A REGIMULUI TEHNOCRAT A LUI JOHANNIS S-AU ASCUNS PRECUM SOBOLANII!,ACUM REVIN IN FORTA CU PENALII MARICA,HOSSU,COSTIN ,HADAR!

14 aug.

Federația „Solidaritatea Sanitară” se opune planului Guvernului de a muta contribuțiile de la angajator la angajat, chemând salariații din Sănătate să i se alăture în acțiuni de protest.

„Constatând că mutarea contribuțiilor angajatorului în salariul de bază al angajatului este o înșelătorie la adresa salariaților din sectorul bugetar, Guvernul intenționând să-i păcălească cu o falsă creștere salarială, Federația „Solidaritatea Sanitară” anunță opoziția față de această măsură, invitând salariații din Sănătate să i se alăture la acțiunile de protest pe această temă”, se arată într-un comunicat al organizației.

Federația menționează că primul pas al acestor acțiuni îl constituie Petiția publică inițiată împotriva acestei măsuri, ce poate fi găsită la adresa http://solidaritatea-sanitara.ro/impozite/, ea constituind o formă de pregătire a altor forme de protest.

„Denunțăm astfel public intenția ascunsă a Guvernului de „a fura” creșterea salariilor cu 25% (anunțată pentru 1 ianuarie 2018): după ce această creștere a fost aprobată prin art. 38, alin. 3, lit. a) din legea nr. 153/2017, Guvernul intenționează să o anuleze prin intermediul proiectului de act normativ ce vizează transferul contribuțiilor angajatorului în salariul de bază al angajatului. A prezenta ca o creștere salarială mutare contribuțiilor angajatorului în salariul brut, adică a crește salariul brut fără a crește salariul net, în condițiile în care anunți această măsură ca fiind o creștere salarială este o înșelătorie”, transmit sindicaliștii.

Federația „Solidaritatea Sanitară” susține că a avertizat salariații încă din timpul discuțiilor la legea salarizării asupra acestui pericol, solicitând Parlamentului prevenirea lui printr-o prevedere expresă a legii salarizării.

„Precizăm că în această perioadă se negociază Contractul colectiv de muncă la nivel de sectorul bugetar Sănătate, acțiune care oferă posibilitatea unei greve legale. Reamintim guvernanților pe această cale că există deja mai multe nemulțumiri legate de drepturile pe care salariații riscă să le piardă, un număr semnificativ de angajați exprimându-și deja disponibilitatea de a ne sprijini prin intermediul unor forme de protest. De asemenea, nemulțumirea salariaților este accentuată de poziția Guvernului pe tema elaborării unui nou Regulament de sporuri, ce riscă să conducă la semnificative pierderi salariale, existând intenția clară a participării la proteste pe această temă”, se spune în comunicat.

De asemenea, Federația menționează că ansamblul acestor acțiuni de protest, care a adunat deja un număr de peste 11.000 de semnături, arată existența unui grad semnificativ de nemulțumire a angajaților din Sănătate față de o serie de măsuri ale Guvernului, acesta riscând să ia forma unui protest ce ar putea bloca întregul sistem public de sănătate.

OMUL DE AFACERI BENY STEINMETZ SI TAL SILBERSTEIN,”RETINUTI” IN ISRAEL PENTRU DOSARUL MULTIMILIARDARULUI GEORGE SOROS!

14 aug.

Omul de afaceri Beny Steinmetz (foto) şi consultantul politic Tal Siberstein au fost reţinuţi luni dimineaţă, conform presei israeliene, citată de News.ro.

Haaretz relatează că miliardarul israelian Beny Steinmetz, un cunoscut strateg şi consultant şi trei oameni de afaceri au fost reţinuţi pentru audieri luni dimineaţă, fiind suspectaţi că au folosit contracte false pentru a transfera şi spăla bani.

Conform sursei citate, birourile şi locuinţele acestora au fost percheziţionate.

Haaretz precizează că cei reţinuţi sunt suspectaţi de fals, de uz de fals, de spălare de bani, de abuz de încredere, de obstrucţionarea justiţiei, toate având legătură cu arestarea lui Steinmetz din luna decembrie a anului trecut, într-un caz de corupţie, care implica zeci de milioane de dolari.

Mai exact, Steinmetz şi asociatul său ar fi plătit sumele enorme unor oficiali din Guineea pentru a-şi promova interesele de afaceri.

Plasarea lui Steinmetz în arest la domiciliu, în decembrie, a fost condiţionată de acordul său de a rămâne în Israel timp de 180 de zile şi de a depune o garanţie de 100 de milioane de shekeli (26 de milioane de dolari).

Poliţia suspectează că au utilizat contracte pentru acorduri inexistente, inclusiv afaceri imobiliare într-o ţară străină, pentru a transfera bani şi pentru a spăla bani câştigaţi ilicit.

Un jurnalist israelian susţine pe contul său de Twitter că o altă persoană reţinută este consultantul Tal Silberstein.

Între timp, la sfârşitul lunii iulie, Marea Britanie a anunţat că Biroul pentru Fraude Grave (Serious Fraud Office) a deschis o anchetă privind afacerile companiei Rio Tinto din Guineea, în proiectul Simandou, cel mai mare depozit neexploatat de minereu din lume. Rio Tinto a cumpărat concesiunea în 1997, dar a pierdut jumătate din drepturi î 2008, când Guvernul din Guineea le-a transferat companiei BSG Resources (BSGR) a lui Beny Steinmetz.

În noiembrie 2016, Rio Tinto şi-a demis doi directori pentru implicare în afaceri de corupţie.

Transferul drepturilor de la Rio Tinto la BGSR este anchetat retroactiv. BGSR neagă acuzaţiile şi a contracarat, în decembrie, că Guineea reciclează acuzaţii vechi şi că încearcă, în mod ilegal, să ia înapoi drepturile de minerit.

În 2014, Guineea a acceptat un raport ce recomanda ca două concesiuni alocate BGSR să fie anulate, pentru că au fost obţinute prin corupţie. BGSR a cerut arbitrarea dosarului.

În aprilie 2017, BGSR l-a dat în judecată pe miliardarul George Soros, care a consiliat autorităţile din Guineea, pentru că ar fi încercat să facă să eşueze contractul, manipulând Guvernul din ţara africană. Compania a cerut despăgubiri de 10 miliarde de dolari, susţinând că Soros a fabricat acuzaţii împotriva BGSR. “Soros a fost motivat numai de răutate, pentru că nu are interese economice în Guineea”, a scris societatea în plângere.

Reprezentanţii miliardarului american au respins acuzaţiile drept frivol şi un “artificiu disperat de PR menit să distragă atenţia de la problemele judiciare ale BGSR în mai multe jurisdicţii”.

Arbitrajul în cazul Simandou a început în mai.

Şi Steinmetz şi Silberstein sunt implicaţi în dosare de corupţie şi în România. Ambii sunt trimişi în judecată în dosarul retrocedării unei suprafeţe din pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, în care sunt implicaţi şi preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu, Dan Andronic, Paul de România.

În 10 martie 2017, DNA a cerut arestarea în lipsă, pentru 30 de zile, a celor doi, Silberstein fiind acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi complicitate la spălarea banilor, iar Steinmetz de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la spălarea banilor. alături de ei, în acelaşi dosar mai sunt implicaţi Shimon Shevez şi Moshe Agavi.

Mai multe detalii despre cei doi:

Cine sunt milionarii israelieni pe care DNA îi vrea după gratii

Rechizitoriu DNA: Tăriceanu, întâlniri la Guvern cu Tal Silberstein şi concedii cu Dan Andronic

Ce interese are în România miliardarul Beny Steinmetz

Descinderi la domiciliul din Elveția al „creierului” afacerii Roșia Montană

SOLUTIA MINISTRULUI DE INTERNE CARMEN DAN LA PROBLEMA PASAPOARTELOR!

14 aug.

Ministrul Afacerilor Interne a anunțat o inițativă privind extinderea valabilităţii paşaportului de la cinci la zece ani pentru persoanele cu vârste de peste 25 de ani, după ce Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE) a transmis că dacă nu va fi rezolvată problema cozilor la paşapoarte va depune plângere penală.

„Am depus o iniţiativă de modificare a legii. Dorim să extindem valabilitatea paşaportului de la cinci la zece ani”, a declarat Carmen Dan la Antena 3.

Federația asociațiilor de români din Europa (FADERE ) i-a cerut sâmbătă ministrului de interne Carmen Dan să rezolve de urgență situația creată la ghișeele de eliberare a pașapoartelor, avertizând că, în caz contrar, va depune plângere penală pe numele acesteia.

„De la începutul lunii august în fața ghișeelor pentru eliberarea pașapoartelor s-au format cozi uriașe din cauza neadaptării acestor servicii la valul mare de români care vin din străinătate în vacanță și doresc să își schimbe și documentele. Dacă doamna ministru nu va rezolva cu maximă urgență această problemă, FADERE va face plângere penală împotriva acesteia.

Este inadmisibil ca după 10 ani să spui că încă eşti luat prin surprindere de românii care în luna august vin în număr mare în țară și doresc să își înnoiască documentele. Statul român încă nu s-a obișnuit cu ideea că 25% dintre cetățenii săi sunt plecați în afara țării.

Este revoltător ca un cetațean român care vrea să îşi petreacă două săptămâni de concediu împreună cu familia, să îşi piardă jumătate din timp pe la ghișee”, afirma Federația într-un comunicat.

TUNURILE ANRP, O AFACERE DE STAT?

14 aug.

În acest birou s-au împărţit miliardele

În acest birou s-au împărţit miliardele

Afaceri cu terenuri ale căror prețuri ating sume exorbitante. Rapoarte de evaluare umflate și aprobate cu ochii închiși. Milioane de euro din bugetul statului ajunse în buzunarele unor oameni de afaceri, șefi de la ANRP și politicieni corupți a căror dorință de înavuțire nu a avut limite. Zeci, dacă nu chiar sute de milioane de euro, din vistieria statului român au intrat pe căi ilegale în buzunarele unor samsari de drepturi litigioase, de terenuri sau de titluri de despăgubire.

Fostul deputat PNL Theodor Nicolescu a fost anchetat de DNA la începutul acestui an, sub acuzația de abuz în serviciu, pentru acordarea unei despăgubiri ilegale lui Horia Simu. El a aprobat mai multe rapoarte de evaluare incorecte în 2008, pe vremea când a fost vicepreședinte ANRP și secretar de stat în Ministerul Justiției.

Omul de afaceri Horia Simu a fost trecut pe lista de priorități privind despăgubirile de la stat pentru foștii proprietari deposedați de bunuri de regimul comunist și a primit de la ANRP suma de 70 milioane euro pentru un teren. „Am atașat documentele medicale la dosarul acestuia. Tabelele le trimiteam unui coleg care se ocupa de desemnarea evaluatorilor. Am făcut o adresă către Horia Simu, la solicitarea șefilor ierarhici, în care îi ceream să completeze adeverința medicală depusă. A fost primul caz când mi s-a cerut așa ceva“, a declarat în fața judecătorului o fostă angajată a ANRP.

Un fost director economic la firmele omului de afaceri Horia Simu, martor în proces, spunea că acesta a cumpărat acțiuni de la BCR pentru o societate de construcții pe o firmă aflată într-un paradis fiscal. „Simu își împrumuta societatea cu sume de bani pentru a cumpăra acțiuni. Nu-mi aduc aminte dacă sumele au fost restituite acestuia. Am mai observat în documentele scanate de la birou achiziționarea unui imobil în Franța și a altuia pe strada Ceasornicului din București În 2008, Simu a intrat în posesia unei mari sume de bani, cu care a cumpărat mai multe proprietăți, probabil din aceste fonduri, banii fiind virați către CCCF Limited“, a declarat martorul.

În 2015, Horia Simu împreună cu foștii deputați Marko Attila și Theodor Nicolescu, a fost trimis în judecată pentru despăgubirea ilegală a unui teren de 97.509 de metri pătrați, evaluat la 70 milioane euro.

În același dosar mai sunt judecați pentru abuz în serviciu Ingrid Zaarour, fost președinte ANRP, și Mihnea Remus Iouras, ex-vicepreședinte ANRP, ambii foști membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP. Procurorii DNA au stabilit că aceștia, împreună cu fostul deputat Theodor Nicolescu și alte două persoane, au hotărât, în urma unui raport de evaluare întocmit pe oferte de vânzare publicate online, acordarea despăgubirilor unui cesionar de drepturi litigioase. Acest fapt a dus la supraevaluarea cu 50% a terenului. Horia Simu are mai multe afaceri, deține mai multe companii în domeniul producerii cuprului, sticlei, cablurilor, apelor minerale și a fost trimis în judecată în 2016 de către DNA pentru supraevaluarea unui teren din Constanța.

5 milioane în Dosarul ANRP 5

În luna martie 2013, Cătălin Dumitru, pe atunci vicepreședinte ANRP, a pretins și a primit de la omul de afaceri Michael Mureșan suma de un milion de euro, din cele peste 5 milioane euro pe care acesta urma să le încaseze de la ANRP ca urmare a unei executări silite. În schimbul banilor, vicepreședintele ANRP a promis să-și încalce atribuțiile de serviciu în favoarea omului de afaceri. Pentru a justifica transferul banilor, Mureșan a încheiat mai multe contracte de împrumut cu rude ale persoanelor implicate.

În același dosar, Daniel Marin Bran, fost consilier al ministrului Agriculturii Daniel Constantin, i-a promis, în 2012, lui Michael Mureșan că îl va convinge pe vicepreședintele ANRP Cătălin Dumitru să-și încalce atribuțiile de serviciu pentru rezolvarea unor proceduri administrative, altele decât executarea silită, pe care Michael Mureșan le avea cu instituția respectivă. Influența lui Daniel Marin Bran pe lângă șeful ANRP era reală, cei doi fiind colegi, la acea dată, în Partidul Conservator. Daniel Bran a făcut parte din staff-ul de consilieri personali ai Dan Voiculescu. În schimbul promisiunii, Daniel Bran a primit 276.000 euro.
Conform procurorilor DNA, în final, pe 26 iulie 2013, Mureșan a încasat suma de 5,2 milioane euro. După ce ar fi plătit demnitarii, Mureșan ar fi rămas cu aproximativ 3,5 milioane euro.

Omul de afaceri a cumpărat un imobil în Satu Mare, prin intermediul societăţii Tehnosteel SRL. Firma era administrată de tatăl său, Emil Mureșan. Societatea a plătit 1.777.105 lei, echivalentul a 400.000 euro, pentru un hotel S+P+E+M (Vila Bodi). Mureșan și-a mai cumpărat un autoturism de lux marca Porsche Panamera, în valoare de 80.000 euro.

Radu Pricop, Stelian Gheorghe, Alina Bica şi Dorin Cocoş

Ascunderea banilor

Vasile-Nicolae Dragoș, complicele lui Daniel Bran, a găsit o altă metodă de a ascunde proveniența șpăgii. El a cumpărat pe numele soacrei sale, Maria Jurje, un autoturism marca BMW 730D (SM-21-RNY) și un autoturism marca BMW XG (SM-19-RNY). Ambele autoturisme sunt evaluate fiecare la suma de 60.000 euro.
Dragoș și-a băgat și soția în combinația șpăgii. O parte din aceasta, 730.000 lei, a primit-o de la Michael Mureșan virament în contul soției sale, Patricia Dragoș. El a declarat la DNA că banii au ajuns acolo în urma unui pariu pierdut de afacerist și că nu este vorba despre mită.

Din banii primiți șpagă, Daniel Bran a cumpărat pe numele soției sale, Anca Patricia Bran, un autoturism marca Audi A8 (SM-30- BRN), evaluat la suma de 45.000 euro. Achiziția autoturismului i-a adus o nouă acuzație acestuia: spălare de bani, deoarece știa că sumele provin din săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. DNA arată că, în 2012, Bran a făcut parte din staff-ul de consilieri personali ai președintelui Partidului Conservator Daniel Constantin, „poziție cu care se lăuda în cercurile de apropiați“.

Fostul vicepreședinte al ANRP Cătălin Dumitru a apelat la fiii săi pentru a ascunde un milion de euro. Prima achiziție a fost un apartament în Piața Unirii din Capitală, pentru care a plătit suma de 170.000 euro. Prin intermediul celor doi fii ai săi, Cătălin-Alexandru și Alin-Ștefan, el a încheiat două promisiuni de vânzare-cumpărare pentru alte două apartamente în valoare de 124.000 euro.

Mai mult, toți cei trei fii ai acestuia și-au achiziționat, fără ca vreunul să aibă un venit, trei autoturisme de lux în valoare totală de aproximativ 50.000 euro. Astfel, Cătălin-Alexandru a dobândit în luna august 2013 un autoturism marca Mercedes Benz (TR-05-FZL), evaluat la 7.000 euro, Alin-Ștefan a dobândit în luna august 2013 un autoturism marca BMW 320D XDrive Coupe (TR-08-NLA), evaluat la 20.000 euro, iar Andrei-Ioan, în luna iunie 2013, un autoturism marca Mercedes Benz S 320 CDI (TR-24-AAC), evaluat la 20.000 euro.

Michael Mureșan a fost acuzat de procurorii DNA Oradea de cumpărare de influență, dare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată și spălare de bani.

Înainte de afacerea cu ANRP, Michael „Power“ Mureșan era cunoscut ca samsar de case, înșelând cumpărătorii prin vânzarea unor imobile cu vicii ascunse și aparente și prin falsificarea documentelor.

Dosarele Bica 1 și 2: 62 milioane euro plus teren

În noiembrie 2014, procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, cerea ridicarea imunității parlamentare a deputatului PDL Cătălin Florin Teodorescu, pentru a putea fi reținut și arestat preventiv sub acuzația de abuz în serviciu. Au mai fost puși atunci sub urmărire penală președintele ANRP Crinuța Dumitrean și vicepreședinții Oana Vasilescu și Sergiu Diacomatu. Fostul procuror-șef DIICOT Alina Bica, pe atunci secretar de stat în Ministerul Justiției și membru al Comisiei de evaluare în 2011 a ANRP, a fost acuzat de abuz în serviciu.

În data de 15 martie 2011, Comisia de evaluare a aprobat raportul prin care a fost stabilită suma de aproximativ 377 milioane lei (circa 89 milioane euro) ca fiind contravaloarea unui teren de 13 hectare din zona Plumbuita, ce aparținea omului de afaceri Gheorghe Stelian. Raportul a dus la supraevaluarea acestuia, ceea ce a creat un prejudiciu de circa 263 milioane lei (peste 62 milioane euro) și obținerea de foloase necuvenite pentru beneficiari.

Potrivit rechizitoriului DNA, membrii Comisiei de evaluare ar fi trebuit să constate că expertul care a întocmit raportul a folosit, în cadrul metodei comparației vânzărilor, terenuri care nu erau asemănătoare cu terenul, nici din punctul de vedere al suprafaței, dar nici al locului amplasării ori al datei efectuării evaluării.

Fosta șefă DIICOT Alina Bica a mai fost acuzată, în 2014, de procurorii DNA, de luare de mită, abuz în serviciu și favorizarea infractorului. Ea ar fi primit prin intermediul și împreună cu fostul său consilier Ionuț Mihăilescu un teren de 4.425 de metri pătrați în Snagov de la cunoscutul om de afaceri Dorin Cocoș. Pentru acesta s-a dispus inițial arest la domiciliu, fiind învinuit că ar fi cerut 16 milioane euro de la Gheorghe Stelian pentru a interveni la ANRP, în două dosare de despăgubire.

Elena Udrea, condamnabilă numai pentru câte ştie

Deputați PDL aliați pentru 25 milioane euro

Deputații PDL Ioan Oltean și Cătălin Teodorescu, acesta din urmă membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, au fost acuzați, în noiembrie 2015, de infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu și trafic de influență.

Pe 17 iunie 2010, Cătălin Teodorescu a aprobat raportul de evaluare a unui teren de 61.857 metri pătrați din Pitești, estimat la suma de aproximativ 108 milioane lei (25 milioane euro), acordată ca despăgubire, din care prejudiciul la bugetul de stat s-a ridicat la peste 87 milioane lei. Suma plătită în acest dosar a reprezentat 25% din totalul despăgubirilor civile plătite de ANRP în 2011.

Omul de afaceri Mihai Rotaru era beneficiar al despăgubirilor: cumpărase drepturile litigioase de la o altă persoană, cu câteva luni înainte de decizia Comisiei ANRP, pentru 750.000 euro. Proprietarul nu reușise să obțină terenurile, deși le revendicase în instanță mai bine de opt ani.

Pentru facilitarea primirii despăgubirilor și a supraevaluării raportului, deputatul Ioan Olteanu ar fi primit suma de 600.000 euro de la Mihai Rotaru.

Un teren de 2,8 milioane euro

Pentru un teren de peste 2.000 de metri pătrați din Sectorul 4, București, s-au acordat despăgubiri de 2,8 milioane euro. Beneficiari au fost Radu Dimofte, un om de afaceri asociat al lui Puiu Popoviciu, și brokerul Liviu Cătălin Toderiță.

În decembrie 2009, prețul terenului fusese stabilit la 5,1 milioane euro. După numai o lună, alt evaluator a hotărât că acesta valorează aproape jumătate, respectiv 2,8 milioane euro. Chiar și așa, prețul de 1.400 de euro/mp a fost considerat de 1.000 de ori mai mare de către inspectorii Curții de Conturi.

În anul 2001, Anca Irina Apostolescu cerea Primăriei Capitalei recuperarea terenului. Cinci ani mai târziu, în 2006, edilul-șef Adriean Videanu a aprobat restituirea. După patru ani de încercări eșuate ale proprietarei de a-l recupera, aceasta cedează drepturile asupra terenului către Radu Dimofte și Liviu Cătălin Toderiță. În mai puțin de un an, cei doi obțin despăgubirile de la ANRP.

ANRP – un miliard de euro pentru proprietăți evaluate și de trei ori

Între anii 2011 şi 2015, ANRP a plătit, din bugetul de stat, peste un miliard de euro, potrivit unui raport al Curții de Conturi. Au fost acordate despăgubiri și de trei ori pentru o singură proprietate. 76 de terenuri din București și din 20 de județe au fost intenționat supraevaluate. Pentru anumite terenuri, prețurile au fost și de patru ori mai mari decât cele reale. Și în alte nouă dosare de restituire a unor terenuri din București, situația este asemănătoare. ANRP a plătit despăgubiri evaluate la 2.100 euro/mp pentru un teren din Calea 13 Septembrie, în timp ce valoarea sa reală era de 1.000 euro. În 2008, un teren de pe Calea Moșilor a fost evaluat la 1.368 euro/mp, în timp ce experții Curții de Conturi spun că nu valora mai mult de 700 euro. Pentru alte 10 terenuri care nu au putut fi restituite în natură din Cluj și Câmpia Turzii, au fost stabilite despăgubiri supraevaluate. Pentru un teren de pe Bvd. Iuliu Maniu din Cluj-Napoca, rapoartele de evaluare au stabilit un preț de 1.915 euro/mp, în timp ce valoarea reală a lor era de 593 de euro/mp. Un teren din centrul Craiovei a fost evaluat la 590 euro/mp, în timp ce valora 270 euro/mp. Așa se face că ANRP a acordat alte despăgubiri supraevaluate.

Moșia Brătienilor

O altă gaură la buget ar fi fost făcută de despăgubirea acordată pentru moşia Brătienilor, din Argeş. În 2008, descendenţii familiei Brătianu au revendicat 90 de hectare de teren în comuna Ştefăneşti. Terenul era ocupat de alte persoane, iar moştenitorii au vândut drepturile litigioase omului de afaceri Valentin Vişoiu. În afacere ar fi intrat şi ginerele fostului preşedinte Traian Băsescu, Radu Pricop. Cumpărătorii de drepturi au cerut de la ANRP 10 milione euro, dar au fost refuzaţi, evaluarea fiind considerată umflată. În urma procesului care a urmat, ANRP a fost obligată să acorde despăgubirea.

Afacerea a căpătat iz penal după ce s-a aflat că una dintre moştenitoarele familiei Brătianu fusese declarată decedată, deşi trăia. În 2013, procurorul general al României s-a autosesizat cu privire la modul în care Valentin Vişoiu, Radu Pricop şi alte trei persoane au primit despăgubiri. Pentru aprobarea acestei despăgubiri, fostul şef al Agenției Naţionale de Integritate şi fost membru în Comisia Centrală a ANRP Horia Georgescu a fost arestat preventiv.

Cadrilaterul – o altă afacere

Nu doar samsarii de drepturi litigioase ar fi păgubit statul român. Curtea de Conturi a descoperit nereguli mari şi în privinţa despăgubirilor date celor care aveau proprietăţi în teritoriile româneşti cedate statelor vecine – Cadrilater, Basarabia sau Bucovina.

Cei care voiau despăgubirile aveau la dispoziţie şase luni pentru a depune cererile la prefecturile de domiciliu. Dosarele rezultate erau trimise la Comisia Centrală a ANRP din Bucureşti, unde primeau o rezoluţie. În doar doi ani, au fost depuse peste 8.000 de cereri. Raportul Curţii de Conturi afirmă că doar în judeţul Constanţa ar fi existat 20 de cazuri în care despăgubirile ar fi fost ilegale. Unii dintre solicitanţi ar fi cerut bani de două sau chiar de trei ori pentru aceeaşi proprietate. Din 1998, statul român a acordat an de an despăgubiri urmaşilor sau celor care s-au pretins moștenitori ai românilor deportaţi din Cadrilater, Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţa. Au fost depuse 16.796 de dosare, din care au fost soluţionate 14.779. În urma ilegalităţilor descoperite de Curtea de Conturi, inspectorii au cerut ANRP reanalizarea tuturor dosarelor cu o compensaţie mai mare de 500.000 lei.

În 1940, partea sudică a Dobrogei a fost cedată Bulgariei. Peste 100.000 de români și-au abandonat casele și terenurile din județele Durostor și Caliacra și s-au mutat la nord de Dunăre. 58 de ani mai târziu, guvernul Victor Ciorbea decide să ofere despăgubiri românilor din Cadrilater sau urmașilor acestora. Cei care voiau despăgubirile aveau la dispoziţie şase luni pentru a depune cererile la prefecturile de domiciliu. Dosarele rezultate erau trimise la Comisia Centrală a ANRP din București, unde primeau o rezoluție. În doar doi ani, românii au depus 8.115 cereri, din care doar 115 au fost aprobate. Statul român a plătit despăgubiri de 2,2 milioane euro.

Cele mai multe cereri au fost depuse în București și Constanța.

Politicieni și demnitari

Marko Attila Gabor, deputat UDMR – teren evaluat la 9,4 milioane euro în 2008. Prejudiciu 6 milioane lei

Theodor Nicolescu, deputat PNL – despăgubiri către omul de afaceri Horia Simu, de 70 de milioane euro pentru teren, supraevaluat cu 50% față de valoarea reală

Daniel Moldoveanu, consilier prezidențial (foto) – 7 milioane euro de la ANRP

Cătălin Dumitru, vicepreședinte ANRP, membru PC – 1 milion de euro mită de la omul de afaceri Michael Mureșan, pentru o executare silită evaluată la 5 milioane euro

Daniel Marin Bran, consilier al ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, membru PC – pentru trafic de influență a primit mită suma de 276.000 euro

Vasile Nicolae Dragoș, complice al lui Daniel Bran – mită de la Michael Mureșan pentru ascunderea banilor. aprox. 60.000 euro și 730.000 lei

Cătălin Florin Teodorescu, deputat PDL; Crinuța Dumitrean, președinte ANRP; Oana Vasilescu, vicepreședinte ANRP; Sergiu Diacomatu, vicepreședinte ANRP – supraevaluarea unui teren din Plumbuita la 89 milioane euro omului de afaceri Gheorghe Stelian, prejudiciu 62 milioane euro

Alina Bica, procuror șef DIICOT, secretar de stat în M. Justiției, membră în Comisia de evaluare ANRP; Ionuț Mihăilescu, fost consilier Alina Bica – luare de mită, abuz în serviciu, favorizarea infractorului pentru primirea unui teren de 4.425 mp în Snagov de la omul de afaceri Dorin Cocoș; despăgubiri de 62 milioane euro pentru Gheorghe Stelian

Elena Udrea, deputat PDL, ministru al Turismului – mită 10 milioane euro pentru acordarea de despăgubiri de 62 milioane euro

Ioan Oltean, deputat PDL – supraevaluarea unui teren din Pitești la 108 milioane lei, prejudiciu 87 milioane lei pentru Mihai Rotaru; mită 600.000 euro de la Mihai Rotaru

Cătălin Teodorescu, deputat PDL, membru al Comisiei ANRP, Radu Pricop, ginerele lui Traian Băsescu; Valentin Vișoiu, om de afaceri – 10 milioane euro de la ANRP pentru drepturile litigioase ale fam. Brătianu

Gheorghe Stelian – supraevaluarea unui teren din Plumbuita la 89 milioane euro, prejudiciu 62 milioane euro

Dorin Cocoș – învinuit că ar fi cerut 16 milioane euro de la omul de afaceri Gheorghe Stelian pentru două dosare de despăgubire

Radu Dimofte, asociat al lui Puiu Popoviciu; Liviu Cătălin Toderiță, broker – 2,8 milioane euro pentru un teren din București

Paul Dumitrescu, Eduard Pascu

CHARLIE PUTH ft.KYGO – CARRY ON!

14 aug.

BZN – BESAME MUCHO!

14 aug.

%d blogeri au apreciat asta: