Arhiva | 1:59 pm

DE ZIUA MARINEI SI-O FACUT APARITIA KLAUS WERNER JOHANNIS ACEST ….TOP GUN DE SIBIU!

15 aug.

Președintele Klaus Iohannis a atras din nou atenția la festivitățile organizate de Ziua Marinei la Constanța, însă nu atât prin discursul său, cât mai ales prin modul cum a ales să se prezinte.

După ce și-a susținut discursul, Iohannis și-a pus din nou celebrii săi ochelari de soare (foto), moment în care toate camerele de televiziune s-au îndreptat asupra sa, deși la pupitru vorbea ministrul Apărării, Adrian Țuțuianu. Președintele a venit însă îmbrăcat în costum și la cravată de această dată.

În mesajul său, Klaus Iohannis a afirmat că România are nevoie de dotări moderne în Apărate, deoarece un stat nu poate fi cu adevărat puternic dacă nu îşi poate garanta securitatea. El a adresat şi un mesaj militarilor, cărora le-a spus că eforturile şi sacrificiile lor sunt recunoscute de români, iar ei sunt preţuiţi.

Ulterior, președintele Iohannis a făcut o baie de mulțime printre spectatori prezenți la eveniment cărora le-a urat „La Mulți Ani” și „Sănătate”.

Iohannis a făcut furori luna trecută cu ținuta sa la baza militară Mihail Kogălniceanu din Constanţa, iar internauții s-au luat atunci la întrecere în a-l descrie.

CE NE FACEM FETELOR?,FILOZOFULUI DE LA TESCANI ANDREI PLESU NU-I PLACE HITUL DESPACITO!,SI IL ATACA PE LUIS FONSI,DAR II PLACE GRASUNULUI SOROSIST CARE CANTA MUZICA LAUTAREASCA MELODIA „INEL,INEL DE AUR CANTATA DE REGRETATUL FARAMITA LAMBRU!”

15 aug.

Am urmărit cu atenţie textele scrise de Andrei Pleşu în ultima vreme, sperînd că voi găsi undeva explicaţia faptului că a fost desemnat oficial succesorul pe viaţă al lui George Soros în conducerea „Fundaţiei pentru o societate deschisă”. Speranţă zadarnică! În schimb, găsesc în ultimul său text o informaţie cu adevărat şocantă: nu-i place cîntecul „Despacito” al lui Luis Fonsi, care avea peste trei miliarde (!!!) de accesări pe YouTube.

Nu vă grăbiţi să întrebaţi ce treabă are Pleşu cu muzica. Are! El este nu numai critic de artă, ci şi solist de muzică lăutrească şi de canţonete, avînd chiar înregistrări audio. Întrebat într-o emisiune ce cîntec îi place foarte mult, Andrei Pleşu a făcut o destăinuire care îi poate şoca pe unii: „Inel, inel de aur”, cu Fărîmiţă Lambru. Episodul a fost povestit chiar de către Andrei Pleşu: „Ceea ce mi se sugera era să declar că îmi place ceva, dar că, în acelaşi timp, mi-e ruşine că îmi place. Să nu-mi ascund însă plăcerea, ca să se distreze ascultătorii. Să zică: „Uite domnule, ăsta, care părea om serios, declară pe şleau că îi place Romica Puceanu sau Fărîmiţă Lambru. Ce vremuri! Ce decădere! Cine ar fi crezut!?” Am şarjat, brav: bine, doamnă, îmi place „Inel, inel de aur” cu Fărîmiţă Lambru. Dar adaug că nu mă simt deloc vinovat. Melodia e, în genul ei, foarte bună, iar cîntăreţul e excelent. Ar fi ofensator pentru toată lumea să mă socotesc vinovat pentru opţiunea mea”. Cîntecul poate fi ascultat aici.

Departe de mine de a face ceva pe gusturile lui Pleşu, mai ales că, de multe ori, apreciez sinceritatea lui în faţa celor care, cum spune chiar filosoful de la Tescani, ar crede „că stau de dimineaţa pînă seara în frac, cu mîna la tîmplă, rostind aforisme, citind Kant şi ascultînd Bach”. Vorba latinului: De gustibus non est disputandum.

Fanii lui Andrei Pleşu îşi amintesc, desigur, observaţiile sale critice despre serialul oligofrenic „Las Fierbinţi”, pe care filosoful îl vizionează şi în reluare, pe care, tot într-un editorial, l-a descris atît de ştiinţific, încît, de atunci, numărul telespectatorilor s-a dublat. Ce mi-a plăcut atunci a fost faptul că mulţi dintre simandicoşi, încurajaţi de textul lui Pleşu, şi-au recunoscut, la rîndul lor, plăcerile vinovate pe care le-au ascuns totdeauna cînd erau în public.

Andrei Pleşu a fost chiar unul dintre telespectatorii mei fideli pe vremea cînd dezbăteam la OTV cazul „Elodia”, fiind preocupat de dezvăluirile mele chiar şi atunci cînd era în străinătate. Astfel, într-un editorial al său din „Dilema veche”, transmis din Berlin, se întreba îngrijorat: „Oare, ce-o mai face prietenul meu Ion Spânu, o fi găsit-o pe Elodia?”. Îi răspund acum: N-am găsit-o, domnule Pleşu! Zice lumea că e pe-o cracă, îi face nu ştiu ce lui Cioacă!

Ce vreau să spun prin aceste evocări despre Andrei Pleşu? Că în acest fel îmi pot justifica simpatia pe care i-o port, în contrast cu prietenul său, Gabriel Liiceanu, care este un tip scorţos, prefăcut, artificial, fără nici o nuanţă de autenticitate. Pleşu, în schimb, pare a fi uneori un tip normal, cu pasiuni omeneşti, cu preferinţe justificate de propriile sale criterii estetice, cu „vinovăţii” asumate.

De aceea, în timp ce de la Gabriel Liiceanu nu mai aştept să recunoască faptul că a plagiat în teza sa de doctorat, de la Andrei Pleşu mai am cîteva aşteptări:

– să ne spună sincer cum de a fost trimis în 1978 de PCR la o Conferinţă a spionilor în Indonezia

– dacă ştie unde au dispărut filele din dosarul de la CNSAS al soţiei sale, racolată de DIE, avînd numele conspirativ „Maria

– dacă din greşeală sau intenţionat a plagiat din Henry Corbin acel pasaj, inclusiv „etc”-ul

– cine a scris, de fapt „L’Archange empourpré”: Shihaboddin-Yahya Sohravardi, cum cred eu, sau traducătorul Henry Corbin, cum scrie Pleşu în „Despre îngeri”?

– ce presupune funcţia sa de la „Fundaţia pentru o Societate deschisă”, unde este numit pe viaţă în Consiliul Fundaţiei, urmînd să preia „prerogativele fondatorului Fundației”, care este George Soros?

Domnu Pleşu, daţi-ne, domne, o lecţie de sinceritate şi răspundeţi-ne sincer la aceste întrebări! În rest, vorba lui Fărîmiţă: „Adio, dragă Nelo / Eu plec, se face seară / Dar vezi ca lăcrămioara / Să nu-ţi mai curgă iară // Că lacrima ce-ţi curge / Din anii tinereţii, aoleu, măi / Nu este alinarea / Ci întristarea vieţii”. Pa!

REACTIA TINEREI GENERATII LA ADRESA LUI ANDREI PLESU CARUIA NU-I PLACE HITUL DESPACITO,DAR II PLACE SOROS!

15 aug.

Imagine similară

 

După ce Andrei Pleşu a scris un editorial despre generaţie hitului „Despacito„, replica generaţiei tinere nu a întârziat să apară. Florian Groza îl întreabă retoric pe Pleşu ” De ce ne manipulaţi cu Despacito?”
Iată mesajul:

Da, îmi asum: Domnule Andrei Pleşu, nu aţi înţeles nimic din „Despacito“! Nu e ca şi cum era obligatoriu să înţelegeţi, dar dacă tot aţi făcut efortul de a o analiza, daţi-mi voie să vă spun unde greşiţi, după părerea mea

Domnule Andrei Pleşu, Numele meu este Florin Grozea şi sunt la fel de departe de generaţia dumneavoastră precum sunt de departe de generaţia care a făcut hit din melodia „Despacito”. Am aproape 38 de ani şi nu am participat la niciun festival muzical anul acesta. Totuşi, sunt un fin observator al curentelor muzicale actuale şi cred că sunt un român care a ascultat cu atenţie [nu doar “a auzit”] multă muzică veche, inclusiv Beatles, Elvis Presley, Bob Dylan. Nu sunt doar un consumator avid, sunt şi un analist al muzicii comerciale: am scris o carte dedicată artiştilor aflaţi la început de drum, apărută la editura Polirom în 2013. Vă citesc din când în când, atunci când subiectele abordate de dumneavoastră în editorialele Adevărul mă interesează. Recunosc că sar peste cele cu subiect politic şi recunosc că uneori caut în DEX unele cuvinte pe care le folosiţi. Am spus câteva ceva despre mine în deschiderea acestei scrisori-deschise pentru ca să înţelegeţi de ce NU puteam să ratez editorialul intitulat „Despacito” de azi, 7 august 2017. Andrei Pleşu a ascultat hitul momentului şi scrie despre el?

Oh, dar asta este o şansă unică pentru mine pentru a vedea dacă veţi aborda acea „prăpastie dintre generaţii” care apare [uneori violent] în orice discuţie despre muzică: „tinerii din ziua de azi”, „muzica s-a stricat”, „nu mai e nimic decent”, ”pe vremea noastră era altfel”. Ce am descoperit? dumneavoastră abordaţi această prăpastie între generaţii, dar într-o formă elitistă, care induce pe mulţi în eroare! Cu cât pare mai deştept un text greşit, cu atât e mai periculos. Şi, deşi în începutul articolului pare că înţelegeţi această prăpastie şi chiar o denunţaţi…

MESAJUL LUI KLAUS WERNER JOHANNIS DE ZIUA MARINEI!

15 aug.

Liderul de la Cotroceni, a declarat marți, la Constanța, cu ocazia Zilei Marinei că România își asumă și mai activ profilul de stat puternic și de actor regional relevant. Șeful statului a declarat că România oferă stabilitate și securitate pentru regiunea Mării Negre.

„Ceremonia de astăzi se desfășoară simbolic într-o zonă cu o importanță strategică deosebită din punct de vedere militar, politic, economic, cultural și social — Zona Mării Negre. Avem datoria de a transforma întregul potențial al acestei regiuni în avantaje reale pentru România. În arealul Mării Negre ne confruntăm cu provocări de securitate din ce în ce mai complexe și mai volatile, precum și cu un grad sporit de impredictibilitate și incertitudine. Tocmai de aceea, deciziile adoptate de NATO au menirea de a contribui la întărirea măsurilor de apărare colectivă și de descurajare, inclusiv în regiunea Mării Negre, prin participarea statelor riverane. În actualul context, România își asumă și mai activ profilul de stat puternic și de actor regional relevant. Suntem un pilon de stabilitate și furnizor de securitate în regiune. Depunem eforturi consistente pentru ca rolul Mării Negre și importanța sa strategică să fie recunoscute la nivelul NATO și al Uniunii Europene”, a declarat șeful statului.

România este un stat credibil și predictibil”

El a mai spus că România va aloca 2% din buget pentru programul de înzestrare militară. „Un stat nu poate fi cu adevărat puternic dacă nu are capacitatea de a-și proteja cetățenii și de a le asigura securitatea. Avem nevoie de o armată înzestrată și pregătită să facă față cu succes provocărilor actuale, și aceasta implică eforturi deosebite în ceea ce privește dotarea și modernizarea.

În acest sens, acordul politic cu privire la alocarea pentru următorul deceniu, începând din acest an, a 2% din bugetul național pentru Apărare și aprobarea «Planului de înzestrare a Armatei României 2017 – 2026» transmit un semnal puternic de responsabilitate. Arătăm, astfel, partenerilor noștri, că România este un stat credibil și predictibil, determinat să participe la asigurarea securității colective împreună cu aliații săi. Respectarea pe termen lung a acestui angajament va permite înzestrarea armatei cu tehnică modernă, de ultimă generație.

De asemenea, consolidarea securității și apărării pe dimensiunea maritimă rămâne în centrul preocupărilor noastre. În acest sens, evidențiez planificarea pentru anul 2017, în regiunea Mării Negre, a nu mai puțin de 18 exerciții și activități de pregătire cu un nivel superior de complexitate, desfășurate împreună cu Aliații și cu partenerii”, a mai spus Iohannis.

El a mai felicitat marinarii și le-a urat „La mulți ani!” și „Bun cart înainte!“ 

Sursa :http://evzmd.md/

MADALIN NECSUTU

ZIUA MARINEI ROMANE :115 ANI DE TRADITIE!

15 aug.

Anul acesta, se împlinesc 157 de ani de la crearea Marinei Militare Române moderne de către domnitorul Alexandru Ioan CUZA (1860). Ziua Marinei Române, sărbătoare marcată de autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe speciale, precum și prin ceremonii militare și religioase, a fost instituită prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 896, din 1 octombrie 2004. Începând din anul 2009, ziua de 15 august a fost declarată sărbătoare națională. Evenimentele sunt organizate de Ministerul Apărării Naționale și de Ministerul Administrației și Internelor.

Media

 Ziua Marinei Române a fost aniversată pentru prima dată în 1902, la 15 august, fiind strâns legată de sărbătoarea religioasă a Sfintei Maria, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. La acea dată, evenimentul a fost marcat în Portul Constanța, la bordul crucișătorului Elisabeta, în prezența ministrului de război Dimitrie A. Sturdza și a tuturor ofițerilor Diviziei de Mare. De asemenea, pe faleza Cazinoului au fost organizate ample manifestări, spectacole în aer liber și jocuri de artificii.

În anul 1902, festivităţile au fost cu adevărat grandioase. Au participat Regele Carol, Regina Elisabeta, dar şi Principele Ferdinand. Navele şi echipamentele străluceau, iar chipurile marinarilor păreau a fi oglinda în care se putea citi mândria de a face parte din Marina Regală Română. Tot de Ziua Marinei, M.S. Regele Carol al II-lea a hotărât ca unica școală pentru toți marinarii români să se numească Școala Navală a Majestății Sale BRICUL MIRCEA și a creat „Medalia Maritimă”, transformată în anul 1938 în „Virtutea Maritimă”.

În anul 1912, serbarea nautică a fost pusă sub înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regina Elisabeta, iniţiativa organizării sale aparţinând Societăţii ,,Regina Elisabeta” a Marinarilor Civili din Constanţa.

Înainte de festivităţile propriu-zise, societatea a cerut ajutorul primăriei pentru acordarea premiilor pentru concursurile organizate de Ziua Marinei.

„Avem deosebita onoare a apela la binevoitorul dumneavoastră concurs rugându-vă să binevoiţi a ne acorda din partea comunei o sumă de bani pentru instituirea de premii“, spuneau reprezentanţii societăţii.

Aceştia vorbeau despre „serbări nautice pentru sporirea fondului filantropic cu curse de bărci, concursuri de înot şi alte inovaţiuni marinăreşti, puse sub înaltul patronaj al maiestăţii sale, Regina“. Ajutorul solicitat însă nu le-a fost acordat

Forţele Navale Române  – ZIUA PORȚILOR DESCHISE

În Portul Militar Constanța are loc Ziua Porţilor Deschise, manifestare periodică în calendarul Forţelor Navale. Acțiunea este una din manifestările premergătoare Zilei Marinei, sărbătorită în fiecare an pe 15 august, de Sfânta Maria.

Deoarece nu am mai văzut o navă militară românească niciodată, curiozitatea îmi era pe măsura entuziasmului și m-am hotărât să merg cu niște prieteni. Știu că nici ea, prietena mea, nu a mai fost pe o fregată, un remorcher, pe Bricul Mircea sau într-un elicopter. Am plecat amândouă cu un cunoscător, o persoană care ne-a povestit că îl leagă multe amintiri plăcute de Bricul Mircea.

Pentru cei de la marina militară, cât și pentru curioși ca noi, ziua de sâmbătă, 12 august, a început la ora 09.00, când s-au deschis porțile Portului Militar și cele ale Muzeul Marinei din Constanța. De la intrarea în Portul Constanta, Poarta 1, până la dana militară (dana 0) sunt aproape 2 km de mers pe jos, însă au fost puse la dispoziția vizitatorilor două autobuze ale Armatei, care făceau traseul dus-întors, pline de fiecare dată.

Intrarea era flancată de băieții de la Poliția Militară care analizau cu privirea orice, iar dacă aveai rucsac sau o geantă mai mărișoară, trebuia să treceai și pe la un minim control. Cu toate că fotografiatul este interzis de obicei, sâmbătă nu existau restricții, nici măcar pentru filmat. Deci, o deschidere totală a Forțelor Navale. Felicitări!

Veniți din toate colțurile țării, și nu numai, vizitatorii au luat cu asalt danele militare. Au vizitat navele, elicopterul, au admirat armamentul, standurile cu tehnică militară, echipamentele utilizate de marinarii militari.

Al treilea remorcher maritim

„Vânjosul” este numele cu care a fot botezat cel de-al treilea remorcher maritim de radă și port ce a intrat în serviciul Forțelor Navale Române anul trecut. Remorcherul are numărul de bordaj 105 și este utilizat, începând cu anul 2017, în operațiunile de manevrare a navelor militare în rada și Portul Mangalia.

 Fregata Mărășești 

Nava amiral a flotei române, Fregata Mărășești a fost inaugurată în 1985, în Șantierul din Mangalia. Prima denumire a fost Muntenia, fiind clasificată crucișător ușor. După Revoluție, nava este reclasificată ca distrugător și primește numele de Mărășești, în amintirea distrugătorului care purtase același nume în cadrul Flotilei de Distrugătoare a Marinei Regale Române. De la 1 aprilie 2001, nava este încadrată în clasa fregate (F 111) și este prima intrată în Flotila de Fregate.

Dintre principalele caracteristici tehnice amintesc: deplasamentul navei de 5000 tdw, lungimea de 144,6 m și lățimea de 14,8 m. Poate atinge o viteză de 27 Nd (~ 50 km/h) fiind propulsată de 4 motoare rapide. Are instalații de artilerie cu tunuri de 76 mm, instalații lansare bombe antisubmarin, lanstorpile de 533 mm, instalații antiaeriene cu tunuri de 30 mm, 8 sisteme radar și un elicopter IAR 330 Puma Naval.

Poate face față atât luptei de suprafață și aeriene, cât și celei cu submarine.

Ne-am luat la revedere de la nava amiral a flotei române și ne-am îndreptat atenția către Fregata Regina Maria.

 Fregate multirole de Tip 22

A fost lansată la apă în 1984, fiind 15 ani în serviciul Royal Navy și îndeplinind misiuni pe mai toate teatrele de război unde erau implicate forțe NATO. În anul 2000 au început demersurile pentru preluarea fregatei de către Forțele Navale Române. Fregata Regina Maria a intrat în compunerea flotei române în anul 2005, după sora sa, Fregata Regele Ferdinand, intrată în serviciul flotei un an mai devreme. Cele două nave sunt fregate multirole de Tip 22 (Regele Ferdinand F-221 și Regina Maria F-222).

Principalele caracteristici sunt: deplasament de 4900 tdw, lungimea de 148,1 m și lățimea de aproape 14,8 m. Poate atinge o viteză de 30 Nd (aprox. 55,5 km/h) propulsată de cele patru turbine Rolls Royce.

Dintre principalele echipamente aflate la bordul navei se disting instrumentele de bruiaj rapid, sistemele de luptă electronică, 9 sisteme radar, un tun super-rapid de 76 mm Oto Melara, instalații de lansare torpile antisubmarin, sistem de comandată electronic și instalații de bruiaj pasiv TERMA.

Nava este destinată luptei contra submarinelor, dar poate executa și misiuni de apărare antiaeriană și de artilerie pentru ținte de suprafață.

Și dacă tot am vorbit de sora sa Fregata Regele Ferdinand, ar trebui să o și prezint. Regele Ferdinand (F-221) – fostă HMS Coventry (F98) – este o fregată din clasa 22 (denumită și Broadsword) și actuala navă amiral a Marinei Militare Române. Distrugătorul Regele Ferdinand era numit „Asul de cupă al Marinei Regale Române”.

Înainte de a fi vândută României, HMS Coventry (F-98) a aparținut Marinei Regatului Unit. Inițial, fregata trebuia numită Boadicea, dar a fost botezată Coventry în onoarea lui HMS Coventry (D-118), un distrugător din clasa 42 scufundat în Războiul Malvinelor.

Nava a fost cumpărată de la Regatul Unit pe 14 ianuarie 2003 și a fost redenumită după Regele Ferdinand I al României. Fregata a fost predată României pe 19 august 2004 și a fost supusă imediat probelor pe mare. Regele Ferdinand a fost recepționată de Flota Navală Română pe 9 septembrie 2004. În acea perioadă, au existat multe controverse privind prețul la care a fost cumpărată.

În martie 2007, la bordul fregatei, specialiștii IAR Ghimbav împreună cu militarii Grupului de elicoptere au executat testarea/omologarea elicopterului IAR 330 Puma Naval. În cadrul exercițiului multinațional CERTEX 2007, desfășurat în Bulgaria, nava a fost certificată național nivel 1 interoperabilitate, iar în cadrul exercițiului „Noble Midas” desfășurat în Croația, a fost certificată NATO nivel 1.

În perioada 10-11 noiembrie 2009, în premieră pentru Forțele Navale Române, în cadrul echipajului Fregatei Regele Ferdinand a fost încadrat serviciul de luptă aviație.

Bricul Mircea, nava-școală a FNR

Bricul Mircea, construit în mai 1939, la șantierele din Hamburg, este una dintre cele mai longevive nave ale flotei românești, având două reparații capitale, în 1966, la același șantier din Germania și, ultima, între 1994 și 2002, la Șantierul din Brăila.

La bordul acestei nave-școală și-au desăvârșit pregătirea majoritatea ofițerilor și maiștrilor de marină, fiind considerată, pe bună dreptate, „emblema flotei române”.

Principalele caracteristici ale navei sunt: deplasament (greutatea volumului de apă dislocat de o navă) de 1844 tdw; lungime 81,2 metri, lățime 12 metri, viteză de aproximativ 9,5 noduri (18,5 km/h), nava beneficiind și de un motor destul de fiabil, de 1100 CP.

Bricul Mircea beneficiază de 3 arbori (catarge) pe care sunt montate 23 de vele, care pe timpul sezonului rece sunt demontate și depozitate în magazii speciale.

Înălțimea acestor arbori variază între 39 si 44 metri, arborele mare fiind cel mai înalt dintre toate.

La bord am aflat că se pot caza 200 de marinari, incluzând aici 80 de ofițeri și 120 de elevi/studenții aflați în practică. Pentru studenți, viața este ceva mai dificilă în sensul că toată ziua trebuie să stea cățărați pe arbori și vele, ceea ce nu este ușor mai ales pentru fete; după-amiaza se studiază noduri marinărești sau se spală puntea, iar seara dorm în hamace, în cazărmi, sub punte.

Trebuie specificat că hamacele se montează seara, iar dimineața se strâng, deoarece acea cazarmă are rol de dormitor, de sală de mese, dar și de sală de studiu. Confortul este redus, mai ales dormitul în hamac pe vreme rea, când valurile trec de hublou și hamacul se leagănă dintr-o parte în alta. El este dușmanul fiecărui student care a ajuns măcar o dată în viață pe Bricul Mircea.

Bricul Mircea – poate cea mai cunoscută navă a României – a împlinit 77 de ani anul acesta. Pe 17 mai 1939, aceasta intra în țară și în serviciul Marinei Militare. Velierul a fost construit, în 1938–1939, în Șantierul Naval Blohm und Voss din Hamburg, Germania. Nava-şcoală este un velier clasa A tip bark, cu trei arbori, înaltă de 44 de metri, cu 23 de vele ce însumează o suprafaţă totală de 1.750 mp.

Nava are în provă, sub bompres, un galion, reprezentându-l pe domnitorul Mircea cel Bătrân îmbrăcat cu bluza albastră, mantie roşie şi purtând pe cap coroana, simbol al domniei. Bricul Mircea a intrat în Portul Constanţa pe 17 mai 1939, fiind salutat de oficialităţi, de tinerii elevi ai Şcolii Navale, de navele aflate în port, între care şi vechiul bric adus de la Galaţi – pentru a preda ştafeta pregătirii marinăreşti noii nave.

Declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial avea să însemne pentru nava-şcoală începutul unei lungi perioade, de peste 25 de ani, în care nu a mai executat marşuri de practică de lungă durată şi reprezentare a Marinei Militare şi a României în afara Mării Negre.

La începutul lunii septembrie 1944, nava-şcoală Mircea împreună cu alte nave româneşti au fost preluate de sovietici sub formă de captură şi încadrate în flota proprie din Marea Neagră. În urma repetatelor intervenţii ale autorităţilor române, oficialităţile sovietice au decis că nava-şcoală să fie retrocedată României. Astfel, doi ani mai târziu, pe 27 mai 1946, s-a desfăşurat în Portul Constanţa festivitatea de preluare a navei-şcoală Mircea de la echipajul sovietic şi reîncadrarea ei în Marina Militară Română.

În anul 1959, când s-a pus problema reducerii forţelor armate, implicit a unui număr de nave, Bricul Mircea a fost inclus în categoria celor ce trebuiau dezafectate. La intervenţia unor cadre din Marina Militară, nava este salvată prin încadrare într-o altă unitate şi transformată în nava-bază a Divizionului 129 Nave Auxiliare din Mangalia. În anul 1963, în urma unor reglementări pozitive dintre guvernele român şi american, pe adresa conducerii statului a venit o invitaţie pentru Bricul Mircea din partea preşedintelui Statelor Unite ale Americii de la acea vreme, John Fitzgerald Kennedy, de a vizita porturi americane şi de participare la o serie de festivităţi. Invitaţia, deşi nu a fost onorată, a atras totuşi atenţia prim-secretarului Partidului Comunist Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej.

În anul 1976 devine prima navă a Marinei Militare ce execută o traversadă a Oceanului Atlantic pentru a reprezenta România la cel mai important eveniment pe care poporul şi statul american se pregăteau să-l sărbătorească la 4 iulie 1976, şi anume Bicentenarul Independenţei.

Unul dintre cele mai impresionante marșuri a avut loc în 2014, între 19 aprilie şi 26 septembrie. Invitaţia primită încă din cursul anului 2002 din partea senatorului Edward Kennedy a făcut posibil ca Bricul Mircea să participe la competiţia nautică „Tall Ships Challenge 2004“, organizată de Internaţional Sail Training Asociations (I.S.T.A.) şi American Sail Training Asociation (A.S.T.A.), pe coasta de est a Statelor Unite ale Americii şi Canadei.

Timp de 160 de zile, cei aproape 200 de membri ai echipajului au parcurs 15.000 de mile marine şi au reprezentat România în 13 porturi. Bricul Mircea trecea oceanul pentru a doua oară.

Copiii au admirat, curioși, armele, jocurile marinărești, fanfara militară,

Ca de fiecare dată, cei mai încântați au fost copiii. Au admirat, curioși, armele, jocurile marinărești, fanfara militară, au urcat în elicopter, au salutat marinărește, s-au uitat în largul mării prin binoclu și, care a vrut, a participat la concursul „Marea în culori”. Nici tinerii n-au fost uitați. Ei au avut parte de concursul „Vreau să fiu marinar!”.

KLAUS WERNER JOHANNIS AFLAT IN CAMPANIE ELECTORALA A DECLARAT CA SASII VOR SERBA IMPREUNA CU ROMANII CENTENARUL MARII UNIRI!

15 aug.

Klaus Iohannis: România a dovedit că dintr-o țară mică, la marginea imperiilor, se poate crea o țară puternică.

Președintele Klaus Iohannis a declarat că sașii vor serba împreună cu românii Centenarul Marii Uniri, informează Agerpres.
Acesta a susținut că, în 100 de ani, România a reușit să se transforme dintr-o țară mică, la marginea imperiilor, într-o țară puternică și stabilă, care contribuie la dezvoltarea întregii regiuni.
„Cred că trebuie să ne concentrăm pe mesajele pozitive. (…) Comunitatea săsească va serba împreună cu românii Centenarul României și eu cred că până la urmă toți ceilalți se vor convinge că acesta este mesajul. Centenarul este un lucru extrem de important și chiar dacă pentru unii pare doar că au trecut 100 de ani este mare lucru pentru că, după părerea mea, România în acești 100 de ani a dovedit că dintr-o țară mică, la marginea imperiilor, se poate crea o țară care între timp este o țară puternică în regiune, o țară stabilă, (…) și mai mult este o țară care contribuie la dezvoltarea și stabilitatea întregii regiuni. Putem să spunem că în ultimii 100 de ani am făcut pași importanți și hotărâți înainte într-o direcție bună”, a declarat Iohannis.
Președintele UDMR Kelemen Hunor a declarat într-un interviu pentru cotidianului clujean de limba maghiară Szabadság că reprezentanții Uniunii și maghiarii nu au ce sărbători cu ocazia Centenarului și se teme că, în lipsa realizărilor din ultimii 100 de ani, politicienii români vor recurge la discursuri naționaliste.

CAND ISI SARBATORESC ZIUA DE NUME MARIILE?,PE 15 AUGUST SAU PE 8 SEPTEMBRIE?

15 aug.

Când își sărbătoresc ziua de nume Mariile? Pe 15 august sau pe 8 septembrie?

In ultima săptămâna am auzit pe cei cei care au numele de Maria, Marian, Marina, că se întreabă când ar trebui să-și sărbătorească ziua de onomastică. Unii zic că ar trebui la 8 septembrie, la Nașterea Maicii Domnului, pentru că la 15 august este o zi mai tristă, când Maica Domnului a adormit (a murit). Alții zic că la 15 august pentru că este cea mai mare sărbătoare închinată Maicii Domnului din cele 4 dedicate ei în calendarul ortodox. 
  • Mai întâi de toate aș vrea să știți că toate sărbătorile din calendarul ortodox sunt ocazii de bucurie pentru creștini. Toate praznicile împărătești, toate sărbătorile dedicate sfinților și toate duminicile sunt vești bune, iar toate împreună își au izvorul în Vestea ce Bună, adică în Evanghelia Mântuitorului Hristos. Chiar și zile precum Vinerea Mare în care a fost răstignit Mântuitorul Hristos cuprind în ele nemărginita bunătate și iubire a lui Dumnezeu față de întreaga lume. Noi creștinii îl vedem cu ochii pe Domnul Hristos răstignit de cărturari și farisei pe cruce, dar sfinții ne tâlcuiesc că această răstignire este de bună voie, acceptată de Mântuitorul fără silă, făcând ascultare de Tatăl cel ceresc până la moarte.
  • Această răstignire cuprinde în ea taina cea mare a credinței în Dumnezeu, de care zicea Părintele Cleopa: „Tocmai în aceasta constă taina credinței în Dumnezeu. Tocmai aceasta o face să fie puternică, tare, frumoasă, mântuitoare și vesnică. Să fii lovit și tu să-i săruți pe chinuitori! Să fii condamnat la moarte și tu să te bucuri! Să fii ucis pentru Hristos și tu să ierți pe toți!”
  • La fel și ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, la fel și ziua de sărbătoare a mii și mii de sfinți care au fost omorâți pentru Hristos.
  • În Biserica Ortodoxă sfinții se prăznuiesc în calendar cu ziua în care ei au murit, adică în momentul în care ei au trecut la Dumnezeu. Moartea pentru noi creștinii este nașterea în Împărăția Cerurilor. Iată de ce, dacă privim lumește, toate sărbătorile din calendarul ortodox sunt triste.
  • Pentru cei ce nu cred în Înviere, da, toate sunt triste. Pentru cei care cred în Iisus Hristos, Învierea și Viața noastră, moartea sfinților prin mucenicie, este o trecere din moarte la viață, acolo unde-i așteaptă Dumnezeu, Maica Domnului, cetele îngerești, sfinții și toți creștinii binecredincioși.
  • În concluzie, praznicul Adormirii Maicii Domnului nu este unul trist, și nici mai trist decât cel al Nașterii Maicii Domnului. În Tradiția Bisericii noastre praznicul Adormirii este cea mai importantă sărbătoare din an închinată Născătoarea de Dumnezeu.
  • Acum cu privire la momentul în care creștinii ar trebui să-și sărbătorească ziua de nume, lucrurile sunt foarte simple. Așa cum toți ceilalți își sărbătoresc ziua numelui în ziua în care sfântul lor ocrotitor a trecut la Domnul (ex: Sfântul Nicolae pe 6 decembrie, Sfânta Filoteea pe 7 decembrie, Sfântul Andrei pe 30 noiembrie, etc.) la fel și cei cu numele Maria, Marian, Marina, și alții, își vor sărbători ziua numelui în ziua trecerii la Dumnezeu a Fecioarei Maria, adică pe 15 august.
  • Totuși întrebarea din titlul acestui articol țintește în altă parte. Noi oamenii, vrem să știm cu exactitate când se sărbătoresc Mariile, ca să știm clar când vor avea loc petrecerile. Este evident pentru toți că sărbătorile Bisericii sunt pentru cei depărtați de Dumnezeu ocazii de desfătări lumești, mâncare și băutură multă, dansuri și destrăbălare.
  • Dar chiar și pentru noi, creștinii practicanți, praznicele și sărbătorile, nu înseamnă ceea ce ar trebui.
  • Postim, ne rugăm, apoi în ziua praznicului mergem la Sfânta Liturghie, poate unii se și împărtășesc, iar apoi ne retragem în familie pentru a sărbători liniștiți.
  • Dar sărbătorile de peste an din calendarul ortodox au un alt scop. Rugăciunea, postul și Sfânta Euharistie sunt doar arme duhovnicești cu ajutorul cărora ne vindecăm și luptăm cu răul din noi, dar nu sunt nicidecum scopuri în sine.
  • Mâine este praznicul Adormirii Maicii Domnului. Poate fiecare din noi am citit un acatist sau un paraclis dedicat ei în această perioadă a postului. În acest fel poate ne-am apropiat mai mult de Maica Domnului. Poate am simțit Duhul lui Dumnezeu în inimile noastre rugându-ne ei… Și ne mulțumim cu atât.
  • Frumos ar fi să ne amintim pentru ce o lăudăm noi pe Maica Domnului în acatiste. Citind aflăm că ea este bucuria celor necăjiți, nădejdea celor fără de nădejde, sănătatea celor bolnavi, întărirea celor bătrâni, luminarea celor tineri, mama orfanilor, adăpostire bună a celor înviforați, întărire a celor ce slăbesc în credință, maica celor sărmani, și așa mai departe. Observați cum Maica Domnului se alătură tuturor categoriilor de oameni care sunt în suferință, de la A la Z, de la cei munciți de patimi până la cei bolnavi, săraci, sau cei care suferă pe nedrept. Cred, prin urmare, că și noi intrând în comuniune cu ea, ar trebui să ne îndreptăm ochii către cei pe care ea îi iubește.
  • Părintele Stăniloae spunea ceva extraordinar despre Maica Domnului: „În Maica Domnului avem în cer o inima de mamă, inimă care s-a topit cel mai mult pentru Fiul ei și a bătut și bate ea însăși la inima Lui pentru cauza Lui, care e mântuirea noastra, căci mantuirea nu e o chestiune de justiție, ci de iubire între Dumnezeu și oameni.„
  • Vedeți cum iubirea pe care Maica Domnului i-o arată Fiului ei nu este una egoistă. Maica Domnului îl iubește așa de mult pe Iisus Hristos Domnul nostru, încât se identifică cu dorințele lui. Ce vrea El, vrea și ea foarte mult. Vrea Domnul Mântuirea întregii lumi, atunci și Maica Domnului își va dori cu toată ființa ei același lucru. Iubește Domnul întreaga lume, pe fiecare în parte, la fel și Maica Domnul iubește pe fiecare și inima ei bate pentru toți cei în suferință.
  • La fel cum face Fecioara Maria cu Fiul ei, ar trebui să facem și noi cu ea. Dacă Maica Domnului iubește întreaga lume, iar noi avem evlavie la Maica Domnului, atunci înseamnă că și nouă ar trebui să ne pese de întreaga lume, și noi ar trebui să ne aplecăm spre toți cei în suferință.
  • Iată aici este esența praznicului: Urmează faptele celui al cărui nume îl porți!
  • Te cheamă Nicolae? Fii milostiv și iubitor ca marele Ierarh făcător de minuni al lui Hristos. Te cheamă Ioan? Propovăduiește cu curaj Evanghelia lui Hristos așa cum a făcut-o Ioan Botezătorul, Ioan Gură de Aur sau Sfântul Ioan Teologul. Te cheamă Filoteea? Atunci îngrijește-te de săraci asemenea Sfintei de la Argeș. Te cheamă Ștefan? Atunci fă faptele lui Ștefan cel Mare și Sfânt sau mărturisește pe Hristos asemenea întâiului Mucenic și Arhidiacon Ștefan.
  • Porți numele Maria sau Marian? Atunci lasă dansurile, mâncarea multă, băutura, indecența, destrăbălarea, și amintește-ți de faptele Născătoarea de Dumnezeu, cea mai cinstită decât toți sfinții și îngerii în cer și pe pământ.
  • Poartă-L pe Hristos în inima așa cum îl poarte și ea! Roagă-te pentru întreaga lume, asemenea ei! Ai inimă de mamă pentru toți cei din jurul tău! Iartă-i pe toți cei care-ți fac rău! Fii milostivă asemenea celei ce este singura maica a milostivirii. Amintește-ți de cei în nevoi, așa cum Maica Domnului își amintește mereu. Sări în ajutorul celui ce suferă lângă tine!
  • Așa se sărbătorește un praznic! Aceasta este esența tuturor sărbătorilor din calendarul Bisericii Ortodoxe!
  • Dacă am gândi așa, nu ne-ar mai interesa când trebuie să ne sărbătorim ziua de nume.
  • Faceți un grătar mâine și invitați câțiva săraci la masa voastră! Sau măcar împărțiți-le din masa voastră acolo unde se află ei.
  • În ziua Adormirii Maicii Domnului să fie praznic și în casele săracilor, și în casele bătrânilor, și în casele celor singuri.
  • Dacă suntem creștini adevărați, atunci vrem ca întreaga lume să se bucure la o sărbătoare, nu doar noi.
  • A ne retrage în familie și a sta la masă nu înseamnă a face nimic mai mult decât fac și necredincioșii. Deschideți ușile voastre săracilor! Deschideți ușile voastre lui Hristos!

NEGRAITA FRUMUSETE: UN ACATIST AL ADORMIRII MAICII DOMNULUI,DATAND DIN SECOLELE VII-VIII,IN TRADUCERE ROMANEASCA!

15 aug.

Negrăita frumusețe: Un acatist al Adormirii Maicii Domnului, datând din secolele VII-VIII, în traducere românească.

De marele praznic al Adormirii Maicii Domnului, ActiveNews vă oferă – prin bunăvoința domnului Vasile Postolachi, traducerea românească a Acatistului Adormirii Maicii Domnului, rugăciune ce datează din secolul VII-VIII și apărută în limba franceză în Revista Maria, Paris, 1949, care îl preluase din Marie dans la Liturgie Byzantine ou greco-slave de S. Salaville, pagina 316-322.. Traducerea îi aparține lui Vasile Postolachi.

Introducere
În ziua cinstită a trecerii tale la nemurire, mulțimea de slujitori duhovnicești vin să-ți cânte laudă, O Fecioară, unită cu Fiul tău;  de la marginile pământului, Apostolii plini de bucurie pe nori, au fost adunați pentru a-ți striga: Bucură-te Mireasa pururea Fecioară

1. Îngerii

Îngerii din înaltul cerului oarecând cântau după cuviință nașterea ta, o, Fecioară. Astăzi dimpreună cu noi cei de jos prăznuiesc cu cântări religioase Sfânta ta Adormire, zicând:
Bucură-te hrana bucuriei oamenilor;
Bucură-te ștergerea blestemului protopărinților;
Bucură-te Mireasă nepătată a Tatălui nevăzut;
Bucură-te Maică fără de bărbat a Fiului celui veșnic;
Bucură-te  Scară care urci de pe pământ la cer;
Bucură-te car care duci spre Raiul desfătării;
Bucură-te îți cântă ție corurile de sus;
Bucură-te, te cinstesc pământenii cei muritori;
Bucură-te Fecioară, slava a Fecioarelor;
Bucură-te Doamnă, cinstea domnilor;
Bucură-te că prin tine a fost distrus degetul demonilor;
Bucură-te că prin tine se bucură firea oamenilor;
Bucură-te Mireasă pururea Fecioară;

2. Petru

Văzând Petru, pe Maica Mântuitorului tuturor fiind întinsă pe pat, a strigat: Cum tu o, tânără Fecioară care ai primit Viața în pântecele tău, te arăți acum fiind moartă? Pe tine ceea ce ești cauza bucuriei noastre te laud așa:
Bucură-te temelia bisericilor lui Dumnezeu;
Bucură-te pecetea propovăduirii noastre;
Bucură-te purtătoare dumnezeiască a Focului cel Sfânt;
Bucură-te Cortul lui Dumnezeu cel Nemărginit;
Bucură-te ocean nemărginit al voinței divine;
Bucură-te adânc nepătruns al tainicilor minuni;
Bucură-te cea pe care o slăvește adunarea Apostolilor;
Bucură-te cea pe care corul duhurilor o cântă;
Bucură-te vas prețios întru totul aurit;
Bucură-te cetate sfântă și primitoare;
Bucură-te că lângă tine s-au adunat Apostolii deodată;
Bucură-te că lângă tine repet aceasta cântare:
Bucură-te Maică pururea Fecioară;

3. Pavel

Pavel, al cărui limbă era mișcată de Duhul, când a văzut-o pe Preacurata Maică a lui Dumnezeu, întinsă, moartă, fără viață s-a plecat înainte preacuratelor sale picioare și a zis: Dă-mi voie o! Preasfântă  ca asemenea lui Petru să îți spun:
Bucură-te rădăcina Vieții celei veșnice;
Bucură-te ușa Bucuriei nemărginite;
Bucură-te Maică fără de bărbat a lui Hristos Adevărul;
Bucură-te vedere neîncetată a orbirii mele;
Bucură-te năstrapă, masă, Chivot și Templu preasfânt;
Bucură-te rugul cel nears și grădină a desfătării;
Bucură-te tu care te-ai păzit de stricăciune, oh, ajutătoare a lui Dumnezeu;
Bucură-te Născătoare de Dumnezeu care participi la bucurie;
Bucură-te Regina corului de fecioare;
Bucură-te elogiul buzelor curate;
Bucur-te tu pentru care Petru a spus ceea ce a zis
Bucură-te tu că pentru tine zic și eu:
Bucură-te Mireasă pururea Fecioară;

4. Ioan

Andrei văzând pe marele și înțeleptul Ioan, cel împodobit cu fecioria, că era la început umbrit de întristare și tăcut, l-a chemat să laude la rândul lui pe cea Atotsfântă. Și Apostolul cel feciorelnic a zis îndată aceste cuvinte:
Bucură-te oh Fecioară, izvorul fecioriei;
Bucură-te Poartă slăvită a Adevărului;
Bucură-te carul cel de foc al Tesviteanului (Ilie);
Bucură-te ecou prin care îmi răsună Fiul Tău;
Bucură-te Doamnă preacurată și porumbiță fără pată;
Bucură-te prospețime nevestejită și nepătată mielușea;
Bucură-te că tot glasul fecioarelor te laudă;
Bucură-te că toată gura sfinților pe tine te cinstește;
Bucură-te cărbunele care curăți pe profeți;
Bucură-te rază care luminezi pe cei drepți;
Bucură-te candelă și pat cinstit;
Bucură-te Doamna și Maica mea;
Bucură-te Mireasă pururea Fecioară;

5. Andrei

Andrei văzând bucuria sfântului Ioan strălucind și auzind asemenea cuvinte, îndată își ridica armonioasa voce și a zis: Binevoiește o! Sfântă să primești acest elogiu și aceste cuvinte, pe care le adaug cu ardoare la cele spuse de ceilalți:
Bucură-te cămara poleită cu aur a Cuvântului;
Bucură-te lampă care răspândești Lumina ta peste lume;
Bucură-te Cortul Pruncului născut din tine;
Bucură-te ajutătoare a celor care te roagă;
Bucură-te mijlocitoare împărătească la tronul Fiului tău;
Bucură-te avocata celor care pretutindeni te cinstesc;
Bucură-te cea care dai aripi spre cer;
Bucură-te călăuzitoarea neamului omenesc;
Bucură-te pământule roditor și plăcut;
Bucură-te masă sfântă și cu totul aurită;
Bucură-te că Gavriil a zis ție: Bucură-te
Bucură-te Mireasă pururea Fecioară;

6. Iacov

Iacov știe că Cel născut din tine este Domnul celor vii și al celor morți. Văzându-te pe tine moartă, s-a mirat, o! Maică a Vieții și melodios a cântat: Primește Curată pe rudenia Mirelui tău, care vine a te saluta astfel:
Bucură-te candela Focului cel sfânt;
Bucură-te îngrijitoarea luminii neapuse;
Bucură-te manifestarea Bunăvoinței Tatălui;
Bucură-te vindecarea păcatului mamei(Eva);
Bucură-te palatul Creatorului universului;
Bucură-te turn și munte adevărat, umbrit de Dumnezeu;
Bucură-te cea pe care oștirile îngerești o cântă;
Bucură-te că neamurile omenești te numesc fericită;
Bucură-te coroana regilor evlavioși;
Bucură-te acoperământul credincioșilor;
Bucură-te slava înțelepților Apostoli;
Bucură-te slava atleților răbdători;
Bucură-te Mireasa pururea Fecioară;

7. Filip

Filip la auzul glasului sfinților melozi, a stat degrab cu frică înaintea sicriului și a zis: Mă tem, plângea el, doar privindu-te Fecioară. Binevoiește, deci, să primești glasul meu cel amestecat cu al celorlalți:
Bucură-te Mireasa lui Dumnezeu cel nevăzut;
Bucură-te Maica Fiului cel veșnic;
Bucură-te cinstea domnilor cerești;
Bucură-te podoaba muritorilor de pe pământ;
Bucură-te masă care hrănești pe nenumărații înfometați;
Bucură-te piatra care izvorăști Apa pentru nenumarații însetați;
Bucură-te că ai apărut ca o candelă care răspândești Lumina;
Bucură-te vatră care ții focul (Dumnezeirii);
Bucură-te Mielușeaua care ești Maica Mielului;
Bucură-te că ai umplut universul cu bucurie;
Bucură-te căci prin tine am cunoscut pe Tatăl;
Bucură-te că prin tine Îl slăvesc pe Fiul;
Bucură-te Mireasă pururea Fecioară;

8. Bartolomeu

Înțeleptul și marele Bartolomeu văzând tronul cel mare și duhovnicesc șezând fără viață, și-a plecat genunchiul cu credință zicând: Preabună Stăpână iartă-mi îndrăzneala de a-ți aduce aceste laude:
Bucură-te predica binecuvântaților pescari;
Bucură-te tăcerea întrebătorilor celor fără rușine;
Bucură-te nepătată Maică a Învățătorului meu;
Bucură-te Scaunul de foc al Binefăcătorului tuturor;
Bucură-te munte neumblat, iubit de Dumnezeu;
Bucură-te loc bineplăcut unde El Și-a pus locașul;
Bucură-te că te odihnești în brațele Fiului tău;
Bucură-te că ieși spre porțile Raiului;
Bucură-te călăuza cuvintelor mele;
Bucură-te mângâierea sufletului meu;
Bucură-te că prin tine mă număr între apostoli;
Bucură-te că prin tine Îl ador pe Creator;
Bucură-te Mireasă pururea fecioară;

9. Toma

Stând în locul său și auzind pe ceilalți Apostoli, deși plin de emoție,  Toma a cerut: Oh, Fecioară! Precum oarecând Învățătorul mi-a dat voie să Îi ating coasta și mâinile, dă-mi și tu voie să îți spun acestea:
Bucură-te înfrângerea nevăzutului dușman;
Bucură-te limba sfinților Apostoli;
Bucură-te vindecarea tuturor celor atinși de boală;
Bucură-te tăria celor lipsiți de curaj;
Bucură-te pat înconjurat astăzi de 60 de puternici;
Bucură-te Fecioară că liturghia cerească te laudă;
Bucură-te că suflarea ta sfințește văzduhul;
Bucură-te că mormântul tău luminează lumea;
Bucură-te mântuirea lui Adam și a Evei;
Bucură-te sfârșitul căderii și al rătăcirii;
Bucură-te cea prin care eu am fost păzit de necredință;
Bucură-te prin care am primit harul de a vorbi:
Bucură-te Mireasă pururea Fecioară;

10. Matei

Matei, plecându-și genunchii a zis: Altădată eu povesteam nașterea Ta, o, Fecioră! Vrând acum să cinstesc cu evlavie slăvita și sfânta Ta adormire, iată-mă cuprins de frică și de cutremur. Îndrăznind însă, strig ție:
Bucură-te începutul (care îmi înspiră) cuvintelor mele;
Bucură-te tunetul care întărește predica mea;
Bucură-te haina Atotputernicului Întrupat;
Bucură-te învierea celui dintâi părinte mort;
Bucură-te mare care pui capăt râurilor necredinței;
Bucură-te masă care ai Pâinea, hrana celor credincioși;
Bucură-te că cetele îngerești te însoțesc;
Bucură-te cea de care se îngrozește neamul diavolesc;
Bucură-te rază ca luminezi întregul Univers;
Bucură-te stea care stralucești până la marginile pământului;
Bucură-te că prin tine vameșul devine apostol;
Bucură-te că prin tine Creatorul S-a făcut văzut (a fost pictat);
Bucură-te Mireasă pururea Fecioară;

11. Luca

Terminându-și Matei preafrumosul cuvânt, Pavel făcu semn cu mâna, chemând pe Luca, cel inspirat, să laude pe Fecioara cea Sfântă. Acesta îndată s-a ridicat și, în fața sicriului, a cântat din toată inima sa acestea:
Bucură-te izvorul Râului cel veșnic;
Bucură-te Candelabrul Luminii nestinse;
Bucură-te rădăcina nestricată a vieții veșnice;
Bucură-te Ușa nedescrisă a zilei celei veșnice;
Bucură-te pământule care hrănești inimile celor credincioși;
Bucură-te ancoră care ai înfipt în adânc tulburarea dușmanilor;
Bucură-te că ai bucurat lumea cu nașterea ta;
(Bucură-te că ai preaslăvit cerul prin Adormirea ta;)
Bucură-te că luminezi mulțimea credincioșilor;
Bucură-te că tu împrăștii pe vrăjmași;
Bucură-te că prin tine pământul cer s-a făcut;
Bucură-te că prin tine natura este mântuită;
Bucură-te Mireasă pururea Fecioară;

12. Marcu

Marcu stătea pe gânduri, căutând un început al laudelor sale. Petru l-a chemat și l-a îmbărbătat ca pe fiul său. Îndată întărindu-se, cântarea lui așa se aude:
Bucură-te nădejdea celor fără de nădejde;
Bucură-te tăria celor neajutorați;
Bucură-te grabnică vindecare a celor bolnavi;
Bucură-te mângâierea sigură a celor îndurerați;
Bucură-te hrănitoare Celui înaintea Căruia tremură îngerii;
Bucură-te că urci pentru a sta lângă Fiul tău;
Bucură-te că nașterea ta a fost fără pată;
Bucură-te că mormântul nu ți-a păstrat trupul;
Bucură-te că tu ai reînnoit pe Adam cel căzut;
Bucură-te că prin tine a încetat tributul morții;
Bucură-te că prin tine Raiul și-a redeschis porțile;
Bucură-te că prin tine Adam a fost chemat la viață;
Bucură-te Mireasă pururea Fecioară;

13. Neamul omenesc

O! Fecioară Sfântă, din care Cuvântul cel Atotsfânt și-a luat trup, sfințește sufletele noastre și dăruiește-ne să trăim pururea în sfințenie, nouă celor care cinstim astăzi sfântă pomenirea ta:
Mântuiește-ne, o! Ușă a Mânturii!
Primește-ne, o! Maică a Vieții;
Ocrotește, o! Preacurată, pe cei care te cinstesc;
Ferește-ne de căderi, O! Fecioară curată;
Ocrotește, mântuiește și păzește pe cei care se încred în tine;
Scapă de ispite pe cei ce scapă la tine;
Zdrobește planurile duhului celui rău;
Stinge patimile săracilor oameni muritori.

14.Poetul

Mântuiește pe cel care îți aduce acest imn cu credință!
Fă-l stăpân peste patimile lui cele rele;
Dă-i lui să te laude cu ardoare;
Fă-l pe el să îți cânte din toată ființa lui: Bucură-te Mireasă pururea fecioară

SURSA :http://activenews.ro/

MARIUS CRISTESCU,OMUL DE AFACERI TIMISOREAN SI APELUL SAU REMARCABIL:”SE AUDE ,STIMATI GUVERNANTI?!”

15 aug.

Imagine similară

 

Un apel remarcabil este lansat zilele acestea către guvernanți de omul de afaceri timișorean Marius Cristescu- dați o lege prin care cei de origine română să poată munci în România!

Semnalul său se referă la românii din Serbia, Ucraina și Republica Moldova care se ciocnesc de formalități mult prea complicate pentru obținerea acordului de muncă în țară. Într-un interviu acordat pentru Cotidianul.ro, afaceristul timișorean punctează fără drept de apel: „Ar trebui schimbată legislația muncii, în sensul că orice om care este de origine română să poată munci în România. Faptul că ei știu românește este un mare avantaj și pentru noi și pentru ei. Guvernul ar putea da o lege prin care cei de etnie română să aibă dreptul de muncă în România…Eu consider că românii de peste tot trebuie să aibă aceleași drepturi ca și noi, cei care trăim în România. Garantat românii din Serbia ar veni în România, pentru că salariile la noi sunt duble față de Serbia. Ar veni și ar munci în România, iar în weekend s-ar duce acasă, că sunt aproape, la maximum 100 de km. Dar permisele de muncă sunt greu de obținut.”

Apelul omului de afaceri timișorean vine pe fondul discuțiilor tot mai aprinse despre forța de muncă disponibilă în România, însă scot indirect în evidență și o dezbatere mai veche, privitoare la greutatea cu care românii din jurul granițelor pot dobândi cetățenia română.

Primite la început cu bucurie, ultimele modificările aduse la Legea Cetățeniei au atras în scurt timp un val de nemulțumire printre românii din țările vecine. Cei din Serbia, de exemplu, atrăgeau atenția că articolul 8 indice 1, introdus în Legea Cetățeniei, potrivit căruia toți cei care dovedesc faptul că au contribuit la promovarea culturii și identității românești pot dobândi cetățenia română, este unul mai degrabă restrictiv. Iar asta pentru că instrucțiunile MAE invocă publicarea de cărți și articole, activitate științifică și culturală susținută sau școlarizare în România, lucruri deloc comune pentru cei mai mulți dintre românii de rând de acolo.

Acordarea dificilă a cetățeniei române se ciocnește, mai ales în Serbia, de exemplul maghiar de acordare a cetățeniei. În Voivodina, unde trăiesc deopotrivă maghiari și români, cererile de dobândire a cetățeniei ungare se rezolvă pe bandă rulantă datorită legislației permisive , în timp ce fenomenul similar declanșat de băștinașii români e ca și împotmolit din cauza legislației noastre.

Că omul de afaceri timișorean are dreptate, îmi confirmă câteva exemple implacabile. Printre ele, unul la care țin foarte mult. Ce-i drept, uica Vinca din Uzdin e căsătorit în România și are cetățenie. Are doi băieți de toată fala cu olteanca lui, déjà speranțe mari ale handbalului juvenil timișorean. Îmi povestește multe…Cum a devenit echipa din satul lor românesc pe vremuri campioană a Iugoslaviei la tenis de masă iar apoi campioană europeană… Cum a jucat handbal și ar vrea să îi vadă pe Bogdan și Vlad jucând în handbalul mare românesc… Sau cum dă fuga la fiecare sfârșit de săptămână și în zilele de concediu la Uzdin, să ajute la munca pământului familiei…

Se aude? Ar trebui nu numai să se audă, stimați guvernanți. Ar trebui să vă trezească și să vă pună pe treabă!

ALERTA LA METROUL LONDONEZ HOLBORN!

15 aug.

Poliţia britanică a evacuat staţia de metrou Holborn, în centrul Londrei, din cauza unui tren ”defectuos”, după raportarea unui incendiu într-un vagon de metrou

Poliţia britanică a anunțat că a evacuat staţia de metrou Holborn, în centrul Londrei, din cauza unui tren ”defectuos”, după ce s-a raportat că exista fum pe platformă, marţi, la o oră de vârf, relatează Reuters.

Pompierii şi poliţia au anunţat anterior că intervin după ce s-au semnalat un incendiu şi fum într-un vagon de metrou.

”Acţionăm să redeschidem staţia de metrou Holborn, după ce un tren defectuos a provocat o evacuare”, a precizat Poliţia britanică a transporturilor.

DODON IMPOTRIVA PROIECTULUI DE LEGE AL PARLAMENTULUI DE LA CHISINAU CE PREVEDE INTRODUCEREA DE VIZE PENTRU CETATENII RUSI!

15 aug.

Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, s-a declarat împotriva aprobării unui proiect de lege discutat în Parlamentul de la Chişinău ce prevede introducerea de vize pentru cetăţenii ruşi, conform agenţiei de ştiri Tass.

Igor Dodon a criticat proiectul discutat în Parlamentul moldovean privind introducerea de vize pentru ruşi.
„Nu văd niciun motiv să impunem vize, nu văd niciun temei pentru Moldova, în mod particular când 500.000 din concetăţenii noştri sunt în Federaţia Rusă”, a declarat Dodon, într-un interviu pentru cotidianul Izvestia.

Dodon a mai afirmat că acestă mişcare este un act de provocare al inamicilor cooperării ruso-moldovene şi va afecta în primul rând cetăţenii Republicii Moldova.

ZIUA MARINEI SARBATORITA LA CONSTANTA:ATAC CU BOMBE ,JOHANNIS SI TUTUIANU PREZENTI!

15 aug.

Preşedintele Klaus Iohannis, ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, oficiali militari, autorităţi centrale şi locale participă, marţi la festivităţile prilejuite de Ziua Marinei care vor avea loc în faţa Comandamentului Flotei din Constanţa.

Programul manifestărilor cuprinde, printre altele, exerciţiul demonstrativ întrunit “Forțele Navale Române 17”, în cadrul căruia vor fi prezentate proceduri de respingere a atacurilor aviației inamice, de căutare și distrugere a submarinelor inamice, respingerea desantului maritim și vor avea loc parașutări ale militarilor.

Manifestările încep la 09.55 cu intonarea Imnului Naţional, în timp ce pe catargul de pe faleză va fi ridicat cel mai mare drapel de la malul Mării Negre, iar la bordul navelor, militarii vor arbora pavilionul, geacul şi Marele Pavoaz. Momentul va fi urmat de salutul solemn al celor 21 de salve de tun, ce se vor auzi din Portul Tomis. În continuare, Şeful Statului Major al Forţelor Navale, contraamiralul Alexandru Mîrşu, va prelua cuvântul de deschidere, ce va fi precedat de citirea Ordinului Comun al ministrului Apărării Naţionale, ministrului Transporturilor şi al Ministerului Afacerilor Interne privind sărbătorirea Zilei Marinei Române 2017. Urmează discursul președintelui Klaus Iohannis, după care, Muzica Militară şi garda de onoare se vor retrage de pe faleză, pentru a permite accesul publicului, alături de marinarii militari, conform programului anunțat de Ministerul Apărării Naționale.

La ora 10.20, se va oficia serviciul religios, concomitent cu depunerea de ancore de flori pe mare, iar, 15 minute mai târziu, Zeul Neptun va sosi din larg, în timp ce navele vor pune în funcţiune mijloacele de semnalizare acustică, iar pe digul din Portul Tomis se va realiza spectacolul de efecte pirotehnice pe timp de zi.

Salutul de deschidere a exerciţiului va fi dat, la ora 10.50, de elicopterul PUMA NAVAL şi cei cinci paraşutişti militari lansaţi de la înălţime, care vor purta drapelele României, NATO şi UE.
Momentul de început al spectacolului va cuprinde evoluţia remorcherelor multifuncţionale Voinicul, Vânjosul şi Vârtosul pe acorduri de vals, începând cu ora 10.55. Dansul este urmat, la ora 11.05, de salturile efectuate de scafandrii de la Forţe Speciale din două elicoptere PUMA NAVAL şi două ambarcaţiuni rapide.

Cele şase avioane de vânătoare vor trece pe deasupra dispozitivului de nave şi vor executa atac cu bombe. Printre acestea, pentru prima dată, se vor număra şi două avioane TYPHOON. Această secvenţă va fi completată de respingerea atacului cu instalaţiile artileristice anti-aeriene de la bordul navelor din larg. În acelaşi timp, un elicopter PUMA NAVAL va lansa spre tribuna oficială capcane termice „FLARE”.
La ora 11.20, se va derula exerciţiul de căutare şi atac submarin inamic. Actanţii principali sunt un avion de cercetare P8 POSSEIDON şi un elicopter PUMA NAVAL, iar cel din urmă va identifica un submarin şi va lansa o geamandură reactivă hidroacustică. Momentul include şi lansarea unei torpile împotriva submarinului de la bordul unei corvete, iar explozia va fi marcată de o salbă de bombe reactive.

Spectacolul din faţa falezei va continua, la ora 11.30, cu exerciţiul de respingere a desantului maritim. Acesta va include zece bărci de asalt ale infanteriei marine, ce se vor deplasa dinspre larg spre faleză şi vor executa atacul, aeronave F16 şi elicoptere PUMA NAVAL, ce vor simula atacul grupării navelor fluviale, dar şi un monitor şi o vedetă blindată, ce vor respinge atacul aviaţiei inamice şi al asaltului cu instalaţiile artileristice de la bord.
La ora 11.40, Navele Gărzii de coastă vor desfăşura un exerciţiu de combatere a imigraţiei ilegale pe mare. Vor fi observaţi oameni în apă şi o ambarcaţiune suspectă în timpul unei misiuni de supraveghere, după care va fi anunţată Autoritatea Română de Salvare a Vieţilor Omeneşti pe Mare (ARSVOM), care va trimite pentru intervenţie o şalupă, iar navele MAI vor escorta ambarcaţiunea suspectă în port.

Începând cu ora 11.50, Fregata „Regele Ferdinand” se va deplasa de la sud spre nord, iar elicopterul PUMA NAVAL se va apropia şi va apunta la pupa fregatei, după care, binomul fregată-elicopter va defila prin faţa tribunei.
La ora 12.00, va avea loc salutul cu trei elicoptere PUMA NAVAL, simultan cu defilarea navelor şi salutul final. În această secvenţă vor mai fi implicate o corvetă, o navă purtătoare de rachete, un dragor maritim, un monitor fluvial, o vedetă blindată fluvială, un remorcher multifuncţional şi câte o navă de la Garda de Coastă, ISU şi ARSVOM. După defilarea navelor dintr-o ambarcaţiune rapidă se vor lansa la apă patru scafandri de luptă, care vor fi recuperaţi din apă de un elicopter PUMA NAVAL prin procedeul RIG-ROPE, iar în timpul zborului, scafandrii vor saluta publicul. După acest moment, la ora 12.20, publicul se va putea bucura de trecerea aviaţiei civile, simultan cu defilarea velierelor.

La ora 12.45, Muzica Militară a Forţelor Navale încheie activităţile.
De la ora 13.00, punctul de atracţie va fi mutat în Portul Tomis, unde se vor organiza jocuri marinăreşti.
La ora 20.00, Muzica Militară a Forţelor Navale va susţine un concert extraordinar pe faleza Cazinoului, iar navele din dispozitiv vor aprinde pavoazul electric.
Seara se va încheia cu retragerea cu torţe a marinarilor militari, de la ora 22.00, pe itinerariul: Vraja Mării – Comandamentul Flotei – Piaţa Ovidiu – Prefectura Constanţa.

Ziua Marinei Române va fi sărbătorită, în data de 15 august, și la Mangalia, Brăila, Galați, Tulcea, dar şi în Parcul Herăstrău din Bucureşti.

MALI:ATAC ASUPRA FORTELOR DE MENTINERE A PACII ONU ,SOLDAT CU 15 MORTI!

15 aug.

Cincisprezece persoane, între care șase atacatori, au fost ucise luni într-un atac asupra unei tabere a ONU și într-un schimb de focuri cu forțele Națiunilor Unite în Timbuktu, a informat marți Misiunea integrată a Națiunilor Unite pentru stabilizare în Mali (MINUSMA) într-o declarație de presă citată de DPA, citată de Agerpres.

Cinci gărzi de securitate din Mali, un polițist și un civil au fost uciși și o gardă de securitate locală și șase militari din forțele de menținere a păcii au fost rănite în atacul inițial. Doi dintre răniți au suferit răni grave. Șase atacatori au fost împușcați mortal după ce ONU a trimis elicoptere și forțe de reacție rapidă la locul atacului.

Acesta a fost al doilea atac asupra forțelor ONU de menținere a păcii în Mali într-o singură zi; patru oameni au fost uciși — printre care doi atacatori — și unul rănit într-un atac care a avut loc la primele ore ale zilei de luni la tabăra ONU din Douentza, din regiunea Mopti.

„Nu am suficiente cuvinte pentru a condamna acest act laș și vrednic de dispreț care are loc la câteva ore după atacul terorist de la Douentza”, a spus Mahamat Saleh Annadif, șeful MINUSMA, citat într-o declarație de presă. „Crimele odioase” nu vor afecta hotărârea misiunii ONU de a-și îndeplini mandatul, a adăugat Annadif, care a cerut guvernului din Mali să conlucreze cu ONU pentru a-i aduce în fața justiției pe făptuitori.

SFARSIT TRAGIC PENTRU CEI DOI ROMANI DISPARUTI IN URMA INCIDENTULUI NAVAL DIN CANALUL MANECII!

15 aug.

Foto Arhivă

Autorităţile britanice au anunţat că au descoperit şi recuperat cadavrele celor doi români daţi dispăruţi pe data de 6 august, în urma scufundării unei ambarcaţiuni în largul localităţii Shoreham.

Cele două corpuri au fost recuperate în dimineaţa zilei de 14 august, din apele din largul localităţii Shoreham din comitatul West Sussex.

Au fost ulterior identificate, iar rudele celor decedaţi au fost informate.

În noaptea de 5 spre 6 august 2017, un grup format din patru cetăţeni români, aflaţi pe o barcă în largul mării, a intrat în coliziune cu o altă ambarcaţiune. În urma impactului, un cetăţean român a fost rănit, fiind ulterior salvat după mai multe ore petrecute pe mare, în timp ce ceilalţi ocupanţi ai ambarcaţiuni au fost găsiţi decedaţi.

POLITIA DE FRONTIERA :UNDE ERAU ASCUNSI SAPTE MIGRANTI!

15 aug.

Poliţiştii din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac II –Csanadpalota au depistat şapte persoane din Irak, Iran şi Afganistan care au încercat să iasă ilegal din ţară, ascunse într-un loc special amenajat în podeaua platformei remorcii mijlocului de transport, a anunțat Inspectoratul de Frontieră.

„În data de 14.08.2017, în jurul orei 06.00, la P.T.F Nadlac II – Csanadpalota s-a prezentat pentru a ieşi din ţară cetăţeanul bulgar Ivan G., în vârstă de 45 de ani, conducând o autoutilitară înmatriculată în Bulgaria, care transporta o platformă. Cu ocazia controlului de frontieră efectuat asupra mijlocului de transport, poliţiştii de frontieră au constatat că platforma este mult prea înaltă, astfel, la un control amănunţit, s-a descoperit un compartiment special amenajat, împrovizat în podeaua platformei. Poliţiştii au deschis spaţiul special amenajat de sub platformă, şi, în interior, au descoperit ascunşi şase adulţi şi un minor”, potrivit Poliţiei de Frontieră.

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit că este vorba de trei cetăţeni irakieni, trei cetăţeni iranieni şi un cetăţean afgan cu vârste cuprinse între 5 şi 28 de ani. Şoferul nu a dorit să facă declaraţii.

„Cei în cauză au declarat că intenţionau să treacă fraudulos frontiera din România în Ungaria, pentru a ajunge într-un stat din Spaţiul Schengen”, precizează Poliția.

<span>%d</span> blogeri au apreciat: