Arhiva | 11:40 am

EMISARUL GERMANIEI SI FRANTEI KLAUS WERNER JOHANNIS ,CETATEAN GERMAN IN NEMENICIA SA DE IPOCRIT SI MINCINOS :”SUNTEM UN PILON DE STABILITATE SI FURNIZOR DE SECURITATE IN REGIUNE?!”,DAR PE CINE REPREZINTA SI CARE REGIUNE?!

16 aug.

Klaus Iohannis: Suntem un pilon de stabilitate și furnizor de securitate în regiune. Depunem eforturi consistente pentru ca rolul Mării Negre și importanța sa strategică să fie recunoscute la nivelul NATO și al Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a spus că România își asumă și mai activ profilul de stat puternic și de actor regional relevant. Șeful statului a declarat că „suntem un pilon de stabilitate și furnizor de securitate în regiune”.

„Ceremonia de astăzi se desfășoară simbolic într-o zonă cu o importanță strategică deosebită din punct de vedere militar, politic, economic, cultural și social — Zona Mării Negre. Avem datoria de a transforma întregul potențial al acestei regiuni în avantaje reale pentru România. În arealul Mării Negre ne confruntăm cu provocări de securitate din ce în ce mai complexe și mai volatile, precum și cu un grad sporit de impredictibilitate și incertitudine. Tocmai de aceea, deciziile adoptate de NATO au menirea de a contribui la întărirea măsurilor de apărare colectivă și de descurajare, inclusiv în regiunea Mării Negre, prin participarea statelor riverane. În actualul context, România își asumă și mai activ profilul de stat puternic și de actor regional relevant. Suntem un pilon de stabilitate și furnizor de securitate în regiune. Depunem eforturi consistente pentru ca rolul Mării Negre și importanța sa strategică să fie recunoscute la nivelul NATO și al Uniunii Europene”, a spus Klaus Iohannis, la festivitățile organizate cu ocazia Zilei Marinei Române la Constanța.

Președintele a subliniat că un stat nu poate fi cu adevărat puternic dacă nu are capacitatea de a-și proteja cetățenii și de a le asigura securitatea.

„Avem nevoie de o armată înzestrată și pregătită să facă față cu succes provocărilor actuale și aceasta implică eforturi deosebite în ceea ce privește dotarea și modernizarea. În acest sens, acordul politic cu privire la alocarea pentru următorul deceniu, începând din acest an, a 2% din bugetul național pentru Apărare și aprobarea ‘Planului de înzestrare a Armatei României 2017 — 2026’ transmit un semnal puternic de responsabilitate. Arătăm, astfel, partenerilor noștri, că România este un stat credibil și predictibil, determinat să participe la asigurarea securității colective împreună cu aliații săi. Respectarea pe termen lung a acestui angajament va permite înzestrarea armatei cu tehnică modernă, de ultimă generație”, a spus Klaus Iohannis.

Consolidarea securității și apărării pe dimensiunea maritimă rămâne în centrul preocupărilor României, a subliniat Klaus Iohannis.

Șeful statului a evidențiat planificarea pentru anul 2017, în regiunea Mării Negre, a nu mai puțin de 18 exerciții și activități de pregătire cu un nivel superior de complexitate, desfășurate împreună cu Aliații și cu partenerii.

Klaus Iohannis s-a declarat impresionat să vadă cât de mulți oameni vin să sărbătorească la Constanța această zi specială.

„Este cea mai bună dovadă a prețuirii de care dumneavoastră, cei din Marina Română, vă bucurați pentru devotamentul cu care vă faceți datoria față de țară. Este o recunoaștere pe care o meritați pe deplin. Vă felicit că reușiți, în fiecare an, să fiți cu adevărat în mijlocul oamenilor. Este o parte extrem de importantă a misiunii dumneavoastră publice.Văd astăzi mulți copii, care așteaptă nerăbdători exercițiile desfășurate pe mare. Știu din experiența mea de profesor că nimic nu se compară cu satisfacția de a surprinde în privirea celor tineri entuziasmul și curiozitatea care, nu de puține ori, inspiră o viitoare carieră”, a spus președintele Iohannis.

Șeful statului a mai spus că astfel de momente ne arată cât de puternice sunt simbolurile care ne unesc, care ne dau prilejul de a ne simți parte a unei mari comunități.

„Ne leagă istoria noastră comună, dar și aspirațiile pentru o Românie mai puternică și mai prosperă. Acesta trebuie să fie spiritul în care să celebrăm în 2018 și Centenarul Marii Uniri, învățând din trecut și acționând ferm pentru un viitor mai bun”, a arătat președintele.

Șeful statului le-a transmis marinarilor, cărora această sărbătoare le este dedicată, că „dincolo de primejdiile acestei meserii, trăiți bucurii pe care mulți dintre noi nu le vom cunoaște niciodată”.

„Călătoriile dumneavoastră reprezintă o descoperire unică a vieții, sub semnul unei relații aproape sacre cu marea. Când vă veți regăsi pe oceane, departe de casă și de cei dragi, amintiți-vă că faceți cinste României prin curajul și dăruirea de care dați dovadă. Sacrificiul dumneavoastră este recunoscut și prețuit! Sunteți întruchiparea profesionalismului, dedicării și responsabilității. Fiți siguri că cetățenii, partenerii și aliații noștri respectă și apreciază modul în care serviți interesele României și apărați valorile naționale”, a mai spus Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis, ministrul Apărării, Adrian Țuțuianu, șeful Statului Major General, general Nicolae Ciucă, oficiali militari, autorități centrale și locale au participat, marți, la activitățile care au loc în fața Comandamentului Flotei din Constanța cu prilejul Zilei Marinei Române.

PREMIERUL ROBERT FICO:SLOVACIA TREBUIE SA FIE PARTE A „NUCLEULUI”INTEGRAT AL UNIUNII EUROPENE CONDUS DE GERMANIA SI FRANTA!

16 aug.

Imagine similară

 

Slovacia trebuie să fie parte a „nucleului” integrat al Uniunii Europene, condus de Germania și Franța, afirmă premierul Robert Fico, părând să revină asupra fostelor poziții eurosceptice și distanțându-se de alte state central și est-europene.

„Principiile mele politice fundamentale sunt apropiate de cele ale nucleului Uniunii Europene, de Franța și Germania”, a declarat marți Robert Fico, citat de site-ul agenției Reuters.

„Sunt foarte interesat de cooperarea regională în cadrul Grupului Vișegrad, dar interesul vital al Slovaciei este în cadrul Uniunii Europene”, a adăugat Robert Fico.

Grupul Vișegrad, format din Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia, a avut o serie de disensiuni cu Uniunea Europeană, în principal în materie de imigrație.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, și președintele Franței, Emmanuel Macron, au stabilit în luna mai elaborarea unui plan pentru aprofundarea integrării europene. Comisia Europeană a adoptat în martie un plan de reformare a Uniunii Europene, președintele Jean-Claude Juncker prezentând în Parlamentul European cinci posibile direcții ale Blocului comunitar, axate pe o cooperare a țărilor în grade diferite, eventual prin concentrarea pe piața unică, pe apărare și securitate.

IMAGINILE TRAGEDIEI DE PE INSULA FAVORITA A LUI JOHANNIS!

16 aug.

Au apărut primele imagini de la tragedia din insula portugheză Madeira, unde un copac a căzut peste mulţime la un festival religios. Treisprezece persoane au fost ucise, în vreme ce 49 au fost rănite, arată nou bilanț al victimelor.

Presa locală a scris că arborele care a căzut este un stejar vechi de 200 de ani.

Madeira este o destinaţie populară pentru turiştii europeni. Pe această insulă s-au relaxat în 2015 și președintele Klaus Iohannis și soția sa.

CAMPANIA COTIDIANULUI”DESCHIDETI GRANITELE PENTRU ROMANI „CONTINUA SI EFECTUL ACESTEI CAMPANII ASUPRA POLITICIENILOR!

16 aug.

„Deschideți granițele pentru români!“ este ideea lansată de Cotidianul zilele trecute. Continuăm să o promovăm. În vreme ce exodul românilor în diferite țări ale lumii, cu precădere în state membre UE, continuă, tot mai mulți angajatori se plâng că nu mai găsesc acasă personal. Cu precădere calificat. În același timp, etnici români care acum trăiesc în diferite țări (de exemplu în R. Moldova, Ungaria, Serbia, Albania, chiar și în Siria sau Irak, oriunde în lume) se uită cu speranță către țara lor. Care nu le spune nimic. Nu-i cheamă, nu le spune ce pot face acasă, nu le oferă perspective, nu le vorbește despre reducerea birocrației în privința accesului pe piața muncii ori recunoașterea diplomelor și calificărilor pe care le au în buzunar, nu le transmite nimic despre un viitor sigur și previzibil. Desigur, această situație e valabilă inclusiv pentru românii care s-ar repatria oricând, dacă ar avea siguranța că acasă le va fi bine.

Sunt însă și etnici români care ar prefera să muncească în România, să se stabilească aici. S-a gândit cineva până acum la asta, ce face statul pentru ei, de ce până acum intențiile au rămas la stadiul de vorbe, ce soluții s-au identificat, totuși, și ce șanse sunt să se aplice în viitorul apropiat? Ne-am gândit că cei mai în măsură să ne răspundă sunt foști miniștri ai Muncii în diferite guverne. Pentru pulsul politic am întrebat și reprezentanți a două principale partide, unul de guvernământ, altul de opoziție. Oricine citește răspunsurile lor își dă seama că soluțiile au fost și sunt foarte la îndemâna tuturor. Iar problemele par chiar simplu de rezolvat. Ne lovim însă de aceeași masivă lipsă de voință politică. Dacă ar fi existat, multe probleme din țara asta s-ar fi rezolvat! (Simona Popescu)

Ne-am gândit să-i cultivăm până îi vom avea

Dragoș Pâslaru, fost ministru al Muncii în guvernul Cioloș

„Este o tensiune și o dificultate în a găsi forță de muncă. Anul trecut am pregătit un proiect. Am plecat de la mobilitatea persoanelor, cum pot face naveta. Ne-am gândit și la aducerea muncitorilor din afara țării. Prima etapă era cea a românilor din afara țării, pe care ne-am gândit să-i cultivăm până îi vom avea. Când am semnat protocolul bilateral româno-sârb voiam să aducem etnici români din Serbia care să lucreze în zona Banat-Timișoara. Acordul prevedea colaborarea pentru facilitarea comerțului transfrontalier și mai ales aspectele sociale și de muncă, facilitarea formalităților pentru a permite atât zilierii, cât și obținerea permisului de muncă. Implementarea trebuia să se facă împreună cu Ministerul Muncii, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei și Ministerul de Interne, pentru că el se ocupă de vizele de muncă, ceea ce este foarte interesant. Apoi, ne-am ocupat de altă categorie. Am mai discutat de bucovinenii din Ucraina, nu s-a finalizat nimic, dar era pe agenda noastră.

Două obstacole majore există la recunoașterea calificărilor. Primul este legat de regimul vizelor de muncă. Eu am atras atenția că nu este firesc ca MAI să fie cel care procesează aceste proceduri, să fie lider de filă. Durează între 6 și 9 luni obținerea permisului de muncă. De formalitățile de angajare ar trebui să se ocupe Ministerul Muncii. MAI îi verifică doar, nu are interes să-i angajeze. A doua birocrație este la Ministerul Educației, care se ocupă de recunoașterea diplomelor. Aveam un proiect care presupunea recunoașterea studiilor făcute în străinătate și altul pentru calificări. Din păcate, pentru Ministerul Educației este o sursă de putere discreționară și de servicii de monopol. Ministerul Educației are niște funcționari care se simt destul de confortabil să fie în postura ca oamenii să aibă nevoie de această patalama de la ei. Este genul de serviciu prin care trec niște lucruri într-o durată mai mică sau mai mare, care este în afara controlului cuiva.

Cota de vize stabilită de Guvern nu este rezervată refugiaților. Cota se stabilește birocratic. Nu există o prognoză sofisticată. Guvernul se uită la câți oameni au fost încadrați cu un an înainte și mai lasă o marjă. Nu există studiu de impact pe piața forței de muncă, dinspre sistemul privat. Plata străinilor la salariul mediu brut pe economie, la 3.100 de lei, a avut în vedere doar problema fiscală. Această reglementare a pornit de la bonele filipineze care se angajau la salariul minim pe economie, ca să justifice contractul, sau erau angajate parțial, iar restul banilor mergeau în informal. Fiscul s-a gândit la salariul mediu pe economie ca să ia mai multe taxe. Fiscul gândește că economia gri se rezolvă prin acest tip de fiscalitate. Numai că, din păcate, totul se transferă în economia neagră. Este o perspectivă greșită, dar nu e o discriminare de politică publică în domeniul muncii și nu e nici o înțelegere între cotă și refugiați. În condițiile în care avem nevoie de forță de muncă, statul român și Guvernul vor înțelege că trebuie să fie mai flexibile.“

E o glumă, cea mai bună!

Alexandru Athanasiu, profesor universitar de dreptul muncii la Universitatea București, fost ministru al Muncii în guvernele Ciorbea și Radu Vasile

„Este o glumă bună, una dintre cele mai bune. Respectivele persoane, de etnie română sau nu, fac parte din forța de muncă a acelui stat în care trăiesc. Nu putem să finanțăm noi politici de angajare ale altor țări. Noi nu am rezolvat problema șomerilor noștri. Pe scena publică românească, politicieni și oameni de afaceri care sunt intervievați se exprimă fără să știe despre ce vorbesc. Asta este o soluție? Norvegia, Elveția, Lichtenstein, Monaco sunt entități unde persoanele beneficiază de liberă circulație la muncă, inclusiv România, fără niciun obstacol. Eu zic să terminăm cu șomajul din România într-o anumită măsură. Un șomaj rezidual va exista întotdeauna. Se amestecă două concepte în mod greșit: de politici de angajare și problematica ajutorului social.
Noi suntem obsedați că ajutăm puturoși. Se confundă politicile de angajare cu politicile de asistență socială. Asistența socială trebuie foarte bine controlată și targhetată în privința categoriilor de beneficiari, anchetele sociale să fie reale și serioase. Politicile de angajare trebuie să fie bine organizate prin sistemul de salarizare și de accesare a muncii, astfel încât să fie facil și să fie stimulativ. Salariul minim trebuie să fie dublu față de ajutorul social. La nivelul normativului UE există doar câteva profesii reglementate, cum este cea de moașă. Ne trebuie măsuri pragmatice pentru recunoașterea altor diplome de calificare a meseriilor. Aceste meserii au un nomenclator în România, sunt cuprinse în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), se arată ce tip de pregătire trebuie să ai și ce tip de capabilități și abilități ai nevoie. Pentru străini, cel mai simplu ar fi un sistem de monitorizare de practică. Oamenii să lucreze pe o perioadă de probă, art. 31 din Codul muncii, am putea să verificăm concret și serios dacă persoanele respective au abilități să practice acea meserie. Recunoașterea nu înseamnă echivalări de înscrisuri. Ne trebuie un act normativ care să spună că pot fi angajați pe bază de perioadă de probă. Adică, ceea ce au făcut străinii cu românii înainte de 2005, când nu exista directiva privind recunoașterea diplomelor universitare. Omul era obligat să facă o prelungire de studii și practică. Ar fi mai pragmatic și rezultatele ar fi utile.“

Se poate face un protocol

Sulfina Barbu, fost ministru PDL al Muncii în guvernul Boc

„Având în vedere că avem un mare deficit pe piața muncii, mă refer la oamenii care cunosc limba română și tradițiile noastre, este important să aducem toți oamenii care sunt atașați de aceste valori pentru a-i integra pe piața muncii din România. Avem un deficit major, absolut toți angajatorii se plâng că nu au forță de muncă pregătită, calificată, care să se integreze pe piața muncii. Oamenii activi din România contribuie la bugetele altor țări. Cred că este o acțiune pe care trebuie s-o întreprindă România la nivel național pentru a-i aduce pe toți cetățenii care ne cunosc să se integreze aici. Se poate face un protocol prin care să se spună că pot intra pe piața muncii lucrători detașați din alte țări, să se stabilească niște reguli, așa cum și românii au fost lucrători detașați în state ale UE înainte de integrarea europeană. De exemplu, medicii care vin din Basarabia și Bucovina foarte bine pregătiți. Avem un deficit și în această zonă. Ei vor să lucreze la noi pentru că avem dotări mai bune, o legislație europeană. Dacă România reușește să atragă oameni din Serbia, Ucraina… în Kazahstan avem 27.000 de români care știu încă limba română, avem o resursă importantă. Trebuie să deschidem școlile profesionale. Dacă există oameni care au diplome obținute în state care nu sunt în UE, să fie supuși unui test de trei luni în care să le fie recunoscute diplomele dacă au competențe.

Mă uit la românii plecați în statele UE sau Marea Britanie, care nu va mai fi în UE, care câștigă foarte bine, pentru că au niște meserii în care nu pot fi roboți. Mă refer la zona medicală sau de wellness. Dacă România ar deschide această piață cu o calificare și cu o recunoaștere a diplomei de meserie pentru oamenii din afara UE, cred că am avea de câștigat. Criza cea mai mare pe care o reclamă oamenii de afaceri este forța de muncă calificată. Trebuie să facem un plan de acțiune pe termen scurt, mediu și lung, pentru a avea oameni calificați. Știu că există o modificare legislativă pentru ca autoritățile locale, de la consiliul județean până la cel local, să poată participa pe zona școlilor profesionale și a meseriilor. Dacă Guvernul și Ministerul Educației sunt deschise pentru ca aceste meserii să fie recunoscute avem o șansă. PIB-ul României este important. Trebuie să ne axăm pe zone de a forma oameni, cei care nu au luat BAC-ul să fie îndreptați pe piața muncii. Nu știu dacă guvernul actual va vedea această nișă de dezvoltare a pieței muncii, coroborat cu strategia 2020, care ne spune că România trebuie să aibă cel puțin 500.000 de noi locuri de muncă în 2020 ocupate. Înseamnă că am înțeles ce se întâmplă. Dacă nu, vom rămâne la periferia UE.“

Ce spun politicienii

Cum se împiedică vorbele în fapte

De la „trebuie o analiză atentă“ la „am putea să creăm“, dar nu creează nimeni nimic, implementarea soluțiilor oferite de politicieni pare floare la ureche. În realitate, stați numai să vedeți…

Nu pot da un răspuns

Ludovic Orban, președinte PNL

„Am discutat această problemă în dezbaterile cu mediul de afaceri din toată țara. Încă nu avem un răspuns la această idee, dar am dat-o în lucru celor de la comisia de dreptul muncii. Aici ne izbim de reglementările europene. Cei din Serbia, Republica Moldova nu sunt membri UE și sunt alte reglementări. Pentru cei din Ungaria nu e o problemă. Nu pot da un răspuns, dar suntem avizați de nevoia de forță de muncă, iar românii din alte țări sunt o sursă. Trebuie identificat cu precizie ce este permis și cum putem simplifica procedurile. Ideile sunt bune. Am putea să creăm facilități mai multe și pentru românii noștri plecați la muncă în străinătate. În privința numărului de ajutoare sociale acordate de stat PNL are un proiect de lege, prin care propunem suspendarea ajutorului social dacă beneficiarul refuză un loc de muncă. La fel și dacă refuză să participe la cursuri de calificare. Reglementarea nu e nouă, dar își iau negare de la angajatori și scapă. Referitor la școlile profesionale, trebuie mărită cifra de școlarizare, dar trebuie înzestrate unitățile cu tehnica necesară și de instructori calificați. Trebuie dezvoltat sistemul dual prin implicarea companiilor. Rezistența față de aceste școli vine de la mafia universitară, condusă de Ecaterina Andronescu, care are nevoie de cât mai mulți studenți. Distrugerea sistemului profesional a fost planificat.“

Pe termen scurt, nu se rezolvă problemele mediului de afaceri

Titus Corlățean, fost ministru de Externe în guvernele Ponta, fost secretar de stat pentru Românii de Pretutindeni, senator PSD

„E reală aprecierea că este o criză a forței de muncă în România. O confirm și ca senator de Dâmbovița. Noi avem aici o serie de proiecte economice importante, unele legate de infrastructură și alte capacități. Anul viitor vom avea nevoie de vreo 2.000 de oameni. Discuția asta de a găsi forță de muncă în afara țării este comentată și în mediul politic, și administrativ, și în mediul de afaceri. Una dintre variante este cea a etnicilor români din jurul României, plecând de la avantajul identității românești, al limbii române. Dar nu este simplu de făcut. Forță de muncă din Basarabia avem deja în România, mulți au plecat deja și în alte țări vest-europene. Dar nici nu e bine să contribuim la golirea Republicii Moldova de elementul românesc.

O prioritate ar trebui să fie stimularea polul de atractivitate din România pentru cetățenii români plecați la muncă. Aici ar trebui mers hotărât, prin continuarea creșterii economice, așa cum s-a întâmplat de vreo 6 ani și prin proiecte care oferă multe locuri de muncă. Salariile încep să crească și devin tot mai interesante. La Dâmbovița, avem o comunitate românească plecată în Spania la care lumea privește cu atenție.

Costul vieții în străinătate rămâne mai ridicat decât în România. Pe măsură ce salariile cresc în România, ei sunt tentați să se întoarcă. Asta este direcția. De exemplu, după lovitura de stat a lui Franco și intrarea Spaniei în UE, au plecat din țară 10 milioane de spanioli și s-au întors doar 3 milioane. Nu trebuie să dramatizăm. Dar ia timp. Eu cred că pe un orizont de 5-7 ani de continuare a creșterii economice, cu o mai justă distribuire a veniturilor, România va deveni mai atractivă. Pe termen scurt, nu se rezolvă problemele mediului de afaceri. Trebuie să privim serios chestiunea ajutorului social, pentru că există oameni care au nevoie de ajutor social, dar sunt destui care refuză un loc de muncă pentru că au acel ajutor social, pe care îl beau la crâșmă. Măsurile de gestiune socio-economice implică un proces de reformă în domeniu și poate fi dureros și cu costuri politice. Dar când ai forță de muncă disponibilă latentă este nevoie ca stat să intervii.

Ar trebui să găsim și soluții pentru flexibilizarea regimului de acordare a permisului de muncă. Contează și modelul cultural pe care vrem să-l abordăm. Modelul Germaniei și al doamnei Merkel, care și-a făcut iluzii că dacă va aduce milioane de sirieni refugiați, între 21-23 de ani și 30 de ani, va rezolva problema pieței forței de muncă în Germania, este un eșec. Contează și modelul cultural, educația de tip european.

Prioritatea noastră trebuie să fie concetățenii noștri din afară, pot și etnicii, dar să vedem atent care sunt. Ucraina nu cred că ne poate oferi foarte multe soluții. În Balcani, este o tradiție de a munci în Germania. Nici românii din Bulgaria nu ne vor rezolva problema. Să fim realiști. Dacă noi am vrea să acordăm facilități etnicilor români este o problemă delicată. Ungaria a spart barierele și a mers dincolo de regulile UE. Nu poți să aplici politici care introduc elemente de discriminare pe fundament etnic. Nu exclud posibilitatea de a căuta măsuri mai flexibile pentru a integra etnicii români. Eu nu exclud ca birocrația noastră tradițională să-și spună cuvântul în recunoașterea rapidă a calificărilor. Trebuie o analiză atentă a acestor probleme. Da, mai putem găsi soluții în jurul României.“

MESAJUL LUI OBAMA IMPOTRIVA RASISMULUI OMUL LUI SOROS BATE RECORDURILEPE TWITTER!

16 aug.

 

Un tweet al fostului președinte american Barack Obama despre violențele rasiste care au avut loc la Charlottesville, Virginia, a devenit marți mesajul cu cele mai multe like-uri din istoria rețelei de socializare Twitter.

Obama a folosit un citat al laureatului premiului Nobel pentru Pace Nelson Mandela însoțit de o poză a sa alături de copii de diferite rase, iar tweet-ul lui strânsese 2,71 milioane de like-uri, cu unul în plus față de precedentul record deținut de mesajul cântăreței Ariana Grande, după atentatul de la concertul său de la Manchester din mai.

Citatul, împărțit într-o serie de tweet-uri spune: „Nimeni nu se naște urând o persoană din cauza culorii pielii, trecutului, sau religiei sale. Lumea învață să urască, iar dacă este învățată să urască, atunci trebuie să fie învățată să iubească”.

Tweet-ul fostului președinte american este și unul dintre cele mai populare din istoria rețelei de socializare cu mii de redifuzări, dar la această categorie se clasează de abia pe locul cinci cu 1,12 milioane de redifuzări.

LAZARICA DE LA PARCHETUL GENERAL CHEMAT DE TUDORICA DE LA JUSTITIE IN LEGATURA CU DOSARUL PREZIDENTIALELOR 2009 LA INSPECTIA JUDICIARA!

16 aug.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a apreciat miercuri că nu era cazul ca procurorul general Augustin Lazăr să se adreseze CSM pentru a afla dacă trebuie sau nu să transmită documente Comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, anunțând va discuta cu acesta și va sesiza Inspecţia Judiciară.

„Voi avea o discuţie cu domnul procuror general Lazăr şi voi sesiza Inspecţia Judiciară pentru ca Inspecţia Judiciară să verifice conduita pozitivă sau negativă a procurorului general. Mai concret, reţinerea dânsului de a furniza documentele solicitate de către comisia de anchetă parlamentară. Personal, am convingerea că procurorul general îşi cunoaşte atribuţiunile de serviciu, am convingerea că procurorul general cunoaşte modul de îndeplinire, de exercitare a respectivelor atribuţiuni şi nu cred că este cazul ca domnia să întrebe CSM dacă să furnizeze sau nu respectivele documente. Voi vorbi cu dânsul (n.r. Augustin Lazăr), voi vedea ce răspunsuri furnizează, dacă îl voi găsi, apoi voi sesiza Inspecţia Judiciară. Nu cred, şi o spun cu toată convingerea şi ştiinţa mea de drept penal, că procurorul general trebuie să întrebe CSM ce să facă, ce să nu facă într-o anumită cauză”, a spus ministrul Justiţiei.

Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 i-a transmis ministrului Justiţiei solicitarea de a controla modul în care procurorul general Augustin Lazăr îşi îndeplineşte atribuţiile de serviciu şi de a sesiza Inspecţia Judiciară în cazul acestuia după ce a refuzat să pună la dispoziția Comisiei o copie a dosarului penal privind alegerile prezidențiale din 2009, care a fost clasat de Parchetul General.

NEDUMERIREA LUI TUDORICA DE LA JUSTITIE IN LEGATURA CU AFACERISTUL PUIU POPOVICIU!

16 aug.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader s-a declarat miercuri dimineaţă surprins că omul de afaceri Puiu Popoviciu a putut pleca din ţară înaintea sentinţei definitive și a spus că documentele în vederea extrădării acestuia vor fi trimise cât mai repede la Londra.

„Eu sunt surprins, să nu spun nedumerit, cu privire la faptul că și în alte cazuri cu rezonanță, probabil și în altele cu mai puțină rezonanță publică, Puiu Popoviciu a putut să plece din țară exact înainte de hotărârea definitivă sustrăgându-se astfel, fie și temporar, exigențelor legii penale, mandatului de arestare. Voi vedea dacă am primit documentele de la instanța de judecată. Am vorbit zilele trecute, chiar dacă au fost zile libere, cu conducerea direcției de specialitate. Redactăm documentele și le trimitem de îndată la autoritățile judiciare londoneze. (…) Vă spun că azi-mâine le trimitem imediat ce le primim”, a declarat Toader, la Ministerul Justiției.

Puiu Popoviciu, condamnat la şapte ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa, a fost reținut luni după ce s-a predat poliţiei londoneze. Ulterior, afaceristul a fost pus în libertate în schimbul unei cauţiuni de 200.000 de lire sterline, fiind obligat să poarte o brăţară electronică de supraveghere și să se prezinte 3 zile pe săptămână la secţia de poliţie din Londra.

Curtea de Apel Bucureşti şi Ministerul Justiţiei sunt instituţiile abilitate să se ocupe de extrădarea sa.

%d blogeri au apreciat asta: