De la începutul acestei luni, 188 de refugiați au încercat să intre ilegal în România. Cei mai mulți dintre ei (138), la bordul unor ambarcațiuni, pe Marea Neagră. Alții, conduși de călăuze și forțând granițele cu Serbia sau cu Bulgaria.
De cealaltă parte, 183 de refugiați au fost opriți la frontieră, în timp ce încercau să ajungă, ilegal, în spațiul Schengen. Majoritatea migranților care vin în România n-au de gând să rămână aici. Chiar dacă solicită azil și beneficiază, prin Hotărâre de Guvern:
• de hrană (10 lei/persoană/zi),
• de îmbrăcăminte (67 lei/persoană/sezon vară și 100 lei/persoană/sezon iarnă),
• de asistență materială pentru închirierea unei locuințe (450 lei/persoană/lună), dar și pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere (120 lei/lună/persoană pe perioada sezonului de vară și 155 lei/lună/persoană pe perioada sezonului de iarnă),
România nu pare a fi, deocamdată, o destinație finală atractivă pentru ei.
„Majoritatea sunt migranți economici care vin mai degrabă pentru un câștig personal, decât pentru a scăpa de persecuții. Nu se tem pentru viața lor, ci doresc doar să trăiască într-o țară bogată din vest”, a declarat, pentru cotidianul „Die Welt”, ministrul bulgar al Apărării, Krassimir Karakatschanow.
România este țară de tranzit. De tranzit intens, în ultima vreme. „Traficanții migranților călătoresc pe Marea Neagră pentru a evita să fie depistați”, informa recent corespondentul din Istanbul al ziarului „The Times”.
Ȋn 2015 și la începutul anului trecut, peste un milion de persoane au călătorit din Grecia spre nordul Europei pe așa-numita rută balcanică, ce traversa Macedonia și Serbia. „Traficanții de persoane își schimbă rutele în Europa, în încercarea de a face inutile eforturile de capturare a lor, au avertizat autoritățile române, citând un caz în care 69 de imigranți irakieni au fost arestați, în timp ce încercau să ajungă în țară pe mare”, scrie „The Times”.
Duminică, 13 august a.c., în jurul orei 7:00, polițiștii de frontieră au detectat pe Marea Neagră, la aproximativ 10 mile marine de Mangalia, o ambarcațiune suspectă care se îndrepta spre țărmul României. Nava „Emek 1” avea pavilion turcesc și era condusă de cetățeanul cipriot Petros P. (41 ani), ajutat de cetățeanul bulgar Petar S. (48 ani). La bordul ei se aflau 69 de irakieni: 30 bărbați, 10 femei și 29 de minori.
Ambarcațiunea plecase dintr-un port situat pe coastele Turciei, în data de 11 august a.c..
Numărul celor care trec ilegal frontiera a crescut de cinci ori, comparativ cu 2016
Statisticile arată că traseul tradițional al migranților, din Turcia în Grecia prin Marea Egee, a înregistrat o scădere a activității cu 90%, după ce Turcia a semnat un acord cu Uniunea Europeană, pentru reducerea fluxului de migranți  și returnarea celor care se dovedesc a nu fi refugiați autentici, informează cotidianul britanic „Express”.
Ȋn același timp, s-a înregistrat o creștere a traficului de refugiați din vestul Mării Mediterane, între Africa de Nord și Spania, dar și pe teritoriile Bulgariei și României.
Poliția română a declarat pentru „The Times” că numărul celor care trec ilegal frontiera a crescut de cinci ori, comparativ cu 2016. Doar în primele șase luni ale acestui an, peste 2.500 de persoane au fost prinse în timp ce încercau să se strecoare peste granițele României.
Unii migranți au ales ruta prin Serbia, unde cel puțin 7.000 dintre ei au fost blocați de către poliție.
Căpitanul Georgi Penev, șeful de stat major al Marinei bulgare, a declarat pentru „The Times” că „în prezent, migrația (în Bulgaria) se îndreaptă (din Turcia), în mare parte, spre granița terestră. Dar am putut observa și o creștere pe traseul maritim, din cauza restricțiilor din Marea Egee”.
Bulgaria pune pază pază militară la granița cu Turcia
Pentru a opri orice potențial flux de migranți, Bulgaria anunță că va trimite 600 de soldați la granița cu Turcia. Ministrul bulgar al Apărării, Krassimir Karakatschanow, a declarat zilele trecute, într-un interviu acordat cotidianului „Die Welt”, că eșecul UE de a opri migranții care traversează Marea Mediterană justifică această măsură.
Karakatschanow a precizat că intenționează să împartă regiunea de graniță a Bulgariei cu Turcia în cinci zone, iar în fiecare dintre ele vor fi trimise trupe armate care vor patrula. Cei 600 de soldați vor fi susținuți de supraveghere video și chiar de drone, iar printre militari se vor afla și cei care fac parte din trupele de luptă speciale.
Armata este mult mai eficientă decât poliția pentru paza unei regiuni de graniță, a declarat ministrul bulgar al Apărării cotidianului german.
Situată pe „ruta balcanică”, Bulgaria a fost traversată, pe parcursul crizei refugiaților, de sute de mii de migranți aflați în drumul lor spre Europa de Vest. Deși între timp granița Bulgariei cu Turcia a fost securizată cu garduri de sârmă ghimpată, traficul noilor grupuri migranți a fost doar redus, fără a putea fi eliminat complet.
Grupul pentru drepturile migranților denunță gărzile militare de frontieră din Bulgaria. Günter Burkhardt, președintele organizației germane pentru drepturile migranților „Pro Asyl”, susține că inițiativa Bulgariei reprezintă o încălcare a drepturilor omului și a legilor internaționale.
Ȋn România, migranții vin pe mare, din Turcia, dar și pe uscat, din Bulgaria și din Serbia
Ȋnsă din hărțile migranților nu a dispărut doar ruta de pe Marea Egee, dintre Turcia și Grecia, restricționată anul trecut, în urma acordului privind migranția încheiat între UE și Turcia. Traseul balcanic, pe care migranții îl urmau din Grecia prin Macedonia și Serbia (ambele țări aflate în afara UE), înainte de a reintra în spațiul Schengen, al libertății de circulație, din Ungaria, a fost închis după ce premierul Viktor Orbán a ridicat un zid de sârmă ghimpată la frontiera cu Serbia și a sporit celelalte măsuri de securitate, scrie site-ul american Breitbart.
Ruta migranților din Marea Mediterană a fost și ea recent restricționată, în urma măsurilor marinei libiene, de patrulare a coastei, dar și a implementării de către guvernul italian a unui cod de conduită pentru ONG-urile ce salvează migranți.
„Pe Marea Neagră se deschide o nouă rută maritimă a migranților”, avertizează Breitbart, la rându-i.
Duminică, 20 august a.c., în jurul orei 20:45, polițiștii de frontieră au detectat un pescador suspect în Marea Neagră, pe direcția localității Mangalia, navigând din apele internaționale spre țărmul României.

https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fpolitiadefrontiera%2Fvideos%2F1492075667505276%2F&show_text=0&width=560

Garda de Coastă a dispus de urgență efectuarea unei misiuni cu două nave, pentru identificarea ambarcațiunii suspecte. Pescadorul, care a fost escortat spre sediul Grupului de Nave Mangalia, „avea arborat pavilionul românesc, dar fără a fi inscripționat vreun nume”, a declarat purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă, subinspectorul Alexandru Ion, pentru Agerpres.
La bordul ambarcațiunii, polițiștii români au descoperit 70 de persoane: 35 de bărbați, 12 femei și 23 de minori care intenționau să ajungă în mod ilegal în țara noastră. „Persoanele au fost debarcate în siguranță în portul din Mangalia, iar după acordarea de asistență și îngrijiri medicale de specialitate, cercetările vor fi efectuate sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța”, a anunțat Poliția de Frontieră.
Ȋn doar o săptămână, duminica, 139 de migranți au încercat să intre ilegal în România, venind pe calea apei. Dar Marea Neagră nu e singurul traseu. Vinerea trecută, polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au depistat 25 de sirieni (21 adulți și 4 minori) care încercau să intre ilegal în țară din Bulgaria.
Migranții erau în  două autoturisme de teren care au trecut ilegal peste frontiera de stat, fiind identificate și blocate în pădurea din apropierea localității de frontieră Dumbrăveni (județul Constanța). Cei 25 de sirieni erau ajutați de trei călăuze bulgare care ar fi trebuit să îi transporte până la București.
Alți 21 de cetățeni din Siria, Irak, Iran și Afganistan au fost depistați la finalul lunii trecute de polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Moravița. Călăuziți de un cetățean sârb, migranții au încercat să treacă ilegal frontiera din Serbia în România, pe la Stamora Germana.
Conform UNHCR, la finalul anului trecut în România era 2.905 refugiați
Câți refugiați sunt în România în acest moment? Câți dintre cei prinși de polițiștii de frontieră că încearcă să intre ilegal în țară sunt returnați în țările care ni-i trimit și câți rămân mai departe pe teritoriul nostru? Nu există date oficiale publice.
Ȋn numărul din iunie al Buletinului Informativ editat de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) se precizează că, „în conformitate cu deciziile Uniunii Europene de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei, au fost transferate, până la această dată, în țara noastră 634 de persoane, 45 din Italia și 589 din Grecia”. De fapt, conform datelor recente publicate de Organizația Internațională pentru Migrație, România a relocat, până la 17 august, 682 de refugiați din Grecia. Sunt 727 de migranți, cu totul.
Pe lângă aceștia, „11 persoane, beneficiare a (sic!) statutului de refugiat în Turcia, au fost relocate în cadrul mecanismului de relocare extra UE”, informează IGI. Dar, refugiații nu vin în România doar pentru că așa decide Comisia Europeană. Vin și pe cont propriu, pentru că așa decid ei, iar „în primele cinci luni ale acestui an au fost înregistrate 1708 cereri de azil”, iar „majoritatea se califică pentru acordarea unei forme de protecție, pentru că vin din țări precum Siria, Irak sau Afganistan”, precizează IGI.
Conform Înaltului Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite (UNHCR), la finalul anului trecut în România erau 2.905 refugiați. Plus 249 de apatrizi și 74 de solicitanți de azil.
Recent, ministrul de Externe Teodor Meleșcanu a declarat că România a avansat oferta pentru a primi alți 1.942 de refugiați, relocați din Grecia și din Italia.
Comisia Europeană susține că, potrivit cotelor obligatorii de migranți stabilite în septembrie 2015, România ar trebuie să găzduiască un total de 4.180 de refugiați relocați, autoritățile române semnând documentele de planificare, conform cărora, până la finalul lunii viitoare, ar trebui să primim 3.000 de refugiați. Asta, pe cale oficială. Neoficial, suntem liberi să primim câți putem duce dintre cei care au venit și vor mai veni în România, pe Marea Neagră, pe jos sau ascunși în tiruri.