Arhiva | 11:34 am

MINISTRUL JUSTITIEI ,TUDOREL TOADER A INTRAT DE JOI PANA MARTI 29 AUGUST, IN CONCEDIU,LASANDU-L PE „CORUPTUL CARE UCIDE”SA FIARBA IN SUC PROPRIU CU TOATA CAMARILA SA DE PENALI,PE CARE I-O INSTIGAT LA PROTESTE C SA O SCAPE PE CARMENCITA DE LA BECIUL DOMNESC,DAR INTERESANT ESTE CA NU MAI VREA INCA UN MANDAT!

24 aug.

 

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a intrat în concediu, joi, la o zi după ce a prezentat modificările la legile justiţiei, care au provocat critici din partea Ministerului Public, a CSM, DIICOT şi din partea preşedintelui Klaus Iohannis, precum şi proteste în Piaţa Victoriei.

Potrivit unor surse oficiale, ministrul Justiţiei a intrat în concediu de joi şi până marţi, 29 august.

Proiectul de modificare a celor trei legi ale justiţiei anunţat miercuri de către Tudorel Toader nu a fost publicat, până la acestă oră, pe site-ul Ministerului Justiţiei.

De asemenea, nici DNA, Parchetul General şi DIICOT nu au primit până acum propunerile de modificare a legilor justiţiei.

Miercuri, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat modificarea celor trei legi privind statutul procurorilor şi judecătorilor, organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii. Modificările semnificative la cele trei legi ale justiţiei vizează majorarea vechimii pentru promovarea magistraţilor, dar şi procedura de numire a şefilor instanţelor şi Parchetelor.

Astfel, procurorul general, adjunctul acestuia şi şefii DNA şi DIICOT vor fi numiţi de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitiei, şi nu a preşedintelui, cum este acum, iar mandatul acestora va fi de 4 ani, şi nu de 3 ani, ca în prezent. Şeful instanţei supreme va fi numit în continuare la propunerea preşedintelui. De asemenea, magistraţii pensionari nu mai pot fi reîncadraţi. O altă modificare vizează înfiinţarea unei a treia direcţii în cadrul Parchetului General, pe lângă DNA şi DIICOT, care va face urmărirea penală în cazul magistraţilor suspectaţi de comiterea unor infracţiuni.

Totodată, soluţiile adoptate de procurori pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice, potrivit modificărilor anunţate. În actuala lege, procurorul superior poate infirma o soluţie a unui subordonat doar pentru motive de nelegalitate.

Potrivit aceloraşi propuneri, Inspectia judiciară a CSM va trece la Ministerul Justiţiei. De asemenea, magistraţii pensionari nu mai pot fi reîncadraţi. De asemenea, o altă propunere este ca la Institutul National al Magistraturii (INM) să se prezinte la examen doar candidaţii care au vârsta de peste 30 de ani şi 5 ani experienţă în domeniul juridic.

Propunerile de modificare a legilor justiţiei au provocat critici din partea Ministerului Public, a CSM şi a DIICOT, dar şi din partea preşedintelui Klaus Iohannis, care consideră că ele reprezintă „un atac asupra statului de drept” şi asupra luptei anticorupţie, iar dacă vor fi adoptate vor „anula” eforturile României din ultimii 10 ani.

Câteva sute de persoane au protestat, joi seară, în Piaţa Victoriei, faţă de aceste propuneri, cerând demisia ministrului Justiţiei, Tudorel Toader.

Reclame

PRESEDINTELE REPUBLICII FRANCEZE EMMANUEL (E) MACRON SE VA INTALNI CU CETATEANUL GERMAN ,EMISARUL ANGELEI MERKEL”ACEA FATA DIN EST”-STAZI,KLAUS WERNER JOHANNIS SI CU PREMIERUL MIHAI TUDOSE!

24 aug.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, începe joi o vizită în România, prima din mandatul său şi a şasea a unui şef de stat francez după 1989. El se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Mihai Tudose şi va face o vizită la muzeul Dimitrie Gusti.

Ultimul preşedinte francez care a venit în România a fost Francois Hollande, în 2016.

Vizita face parte dintr-un turneu al liderului de la Elysee în Austria, România şi Bulgaria. “Această deplasare are ca obiectiv să consolideze legăturile noastre cu aceste ţări partenere şi să evoce în special mizele economice şi sociale, privind politica faţă de migranţi şi apărarea”, potrivit unui comunicat al Preşedinţiei franceze.

Macron va sosi la ora 13.00 la Palatul Cotroceni, pentru discuţii cu preşedintele Iohannis, iar cei doi şefi de stat vor avea o declaraţie comună de presă la ora 14.30. La 15.00, preşedintele francez va fi primit la Vila Lac de premierul Mihai Tudose, iar apoi va participa la o recepţie a comunităţii franceze la ambasadă, unde va susţine un discurs.

Iohannis şi Macron vor merge la 17.30 la Muzeul Satului „Dimitri Gusti”, iar apoi preşedintele francez va avea o întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii de afaceri francez.

La 19.30, Macron va participa la o recepţie oferită de Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Preşedintele francez va pleca din România în Bulgaria în cursul serii de joi.

În urmă cu două săptămâni, Administraţia prezidenţială anunţa vizita în România a preşedintelui Franţei.
„La invitaţia Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, Preşedintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron, va efectua, în data de 24 august a.c., o vizită în România. Discuţiile care vor avea loc la Palatul Cotroceni se vor concentra pe dezvoltarea şi aprofundarea relaţiei bilaterale de Parteneriat Strategic, precum şi pe principalele subiecte aflate pe agenda europeană, internaţională şi de securitate. La finalul întrevederii cei doi Preşedinţi vor susţine o conferinţă de presă comună”, anunţa Administraţia Prezidenţială.

Vizita a fost convenită cu prilejul întrevederii avute de cei doi preşedinţi în marja reuniunii Consiliului European din 23 iunie, când Macron a acceptat propunerea lui Iohannis de a continua dialogul la Bucureşti.

După întâlnirea din 23 iunie, care a durat aproximativ 30 de minute, preşedintele Iohannis a afirmat că aceasta a fost „foarte, foarte bună” şi s-a convenit ca România şi Franţa să colaboreze în vederea întăririi unor formate europene.

„Am avut o primă întâlnire aşezată bilaterală cu preşedintele Macron. Am abordat într-un timp foarte scurt multe teme foarte importante pentru noi, pe colaborare şi bilaterală şi formate europene. Am discutat despre colabrări de exemplu pe Schengen, despre colaborarea pe care o pregătim pentru sezonul cultural”, a spus Iohannis, afirmând că întâlnirea a fost „foarte, foarte bună”.

O temă importantă de discuţie a fost directiva europeană privind detaşarea muncitorilor, ridicată în cadrul întâlnirii de Emmanuel Macron.
„Doreşte să colaboreze cu noi, am arătat toată deschiderea pe acest dosar. (…) Trebuie să găsim soluţii care satisfac şi o parte şi cealaltă. Nu are rost să ne ascundem după deget şi să rămână fiecare pe poziţia lui. Trebuie discutat, trebuie negociat, trebuie soluţionată chestiunea”, a spus atunci Iohannis.

INTALNIREA CELOR DOUA SLUGI A LUI GEORGE SOROS:GLOBALISTUL EMMANUEL(E) MACRON IN CAMPANIE PENTRU PROMOVAREA UNEI EUROPE GERMANO-FRANCEZE II CERE LUI JOHANNIS SA TINA SARACIA ROMANEASCA ACASA!

24 aug.

În septembrie 2016 mai toată presa vorbea despre vizita „istorică“ în România a președintelui Franței, François Hollande.

Nu trece un an, și succesorul lui Hollande, Emmanuel Macron, sosește în România.

Hollande a venit pentru a tăia o panglică la fabrica de elicoptere Airbus de la Ghimbav, Macron vine pentru a tăia panglica unui nou proiect european, vine să arate că-i pasă de Europa de Est, după cum scrie publicația Politico de la Bruxelles.

În ce fel îi pasă fostului bancher Emmanuel Macron de Europa de Est? Întreaga presă europeană scrie că punctul central al vizitei în România, ca și al vizitei de miercuri din Austria, unde s-a întâlnit cu premierii austriac, ceh și slovac, dar și al vizitei de vineri din Bulgaria, este statutul muncitorilor detașați din țările Europei de Est care prestează servicii în țările vestice.

Parisul și Berlinul, capitalele în care este pregătită revitalizarea proiectului european, sunt nemulțumite de „dumpingul social“ exercitat de acești angajați ai companiilor din țările sărace care lucrează pentru companii vestice, fiind plătiți, deseori, cu mai puțin de salariul minim pe economie din țările gazdă. Sunt muncitori din construcții, șoferi de tir, sudori, care acuză Parisul, fură locurile de muncă ale autohtonilor și distorsionează competiția.

„Dumpingul social“ al Estului

Președintele Macron susține rescrierea legislației UE, astfel încât acești oameni să nu poată munci în Vest mai mult de 12 luni o dată la doi ani. Sectorial, Franța și Germania au introdus reguli aspre în ce-i privește pe șoferii de tir din Est, cărora nu le mai este permisă odihna săptămânală în cabina camionului și nici plata cu salariul din țara de origine, decât cel mult trei zile.

La o primă vedere, este o inițiativă menită să protejeze demnitatea umană și profesională a acestor angajați. În Est, lucrurile se văd altfel: este o măsură protecționistă mascată, menită să alunge concurența estică, o formă de a cere Estului să nu-și exporte sărăcia, ci să o țină acasă, în profitul Vestului. Companiile franceze și germane au profitat, producând și vânzând bunuri în Europa de Est, unde au beneficiat de mână de lucru ieftină și de taxe reduse, iar acum „se tem de concurența esticilor și vor politici protecționiste; muncitorii detașați pot fi o formă de dumping social, dar pot fi și expresia dreptului la liberă concurență“, spune Dominik Owcazarek, expert la Institutul pentru Afaceri Publice din Polonia.

Contracte pentru industria militară

De altfel, Polonia a fost ocolită de Macron în acest turneu, ca și Ungaria. Polonia are cei mai mulți muncitori detașați în Vest, iar guvernul condus din umbră de Jaroslaw Kaczynski ține cu dinții de acest debușeu, permis încă de legile UE. Macron va discuta însă despre soarta acestor oameni la București.

Pe agendă se mai află armamentul – o temă centrală a așa-zisei relansări a proiectului european, din nou în beneficiul marilor producători occidentali. Polonia a dat o lovitură grea Franței în 2016, refuzând să cumpere elicoptere militare franceze Caracal, preferându-le pe cele americane. Acum, Macron încearcă să obțină profit cu fregatele, motivul vizitei în Bulgaria, la Varna, dar, speculează presa franceză, și al vizitei în România.

Guvernul bulgar a lansat procedura de achiziție a doua corvete cu puțin înaintea vizitei lui Macron, în timp ce în România tergiversarea construirii a patru corvete pe șantierul naval olandez de la Galați a ajuns să facă obiectul unei anchete judiciare. „Proiectul construirii în România a corvetelor se va concretiza doar dacă România nu va ceda sirenelor americane“, scrie La Tribune, sugerând că, după anunțarea achiziției de către București a sistemelor americane Patriot de 3,9 miliarde de dolari, sunt slabe șanse ca Macron să obțină un profit pentru industria militară franceză în țara noastră.

Spargerea grupului de la Visegrad

Nu în ultimul rând, turneul central și est-european al lui Macron are și o latură strategică – spargerea unității Grupului de la Visegrad, dominat de Polonia. În Austria, Macron s-a întâlnit cu premierii de la Viena, Praga și Bratislava, care au participat la Summitul Triunghiului de la Austerlitz, o inițiativă austriacă menită să rupă logica antieuropeană a Grupului de la Visegrad, „furând“ de aici două state membre. Primul semnal este reorientarea premierului slovac Robert Fico, care a declarat recent că, între Bruxelles și Visegrad, alege Europa.

O tichie de mărgăritar pentru estici

Ce poate oferi președintele Franței liderilor de la București pentru a-i face să nu mai deranjeze sistemul social al nucleului UE, să asigure contracte industriei franceze și să susțină proiectul european al cuplului Merkel-Macron? Cel mult, un simbol. Începe procesul de selecție pentru noul sediu al Agenției Europene a Medicamentului, iar o serie de analiști arată că, dacă Germania va garanta că Franței îi va reveni viitorul post de ministru de Finanțe al UE, atunci, Parisul ar putea accepta ca sediul agenției să se mute undeva în Europa de Est. Experiența singurei asemenea mutări de până acum – Agenția UE pentru pregătirea instituțiilor de forță, mutată de la Londra la Budapesta – arată că funcționarii UE se feresc de țările estice, unde ar avea venituri mult mai mici, și că recrutarea oamenilor valoroși devine aproape imposibilă.

Europa tehnocrată

Iar Macron mai are de transmis, printre rânduri, un mesaj ce nu poate fi primit decât pozitiv de omologul de la Cotroceni: așa cum au demonstrat alegerile prezidențiale și parlamentare din Franța, noua Europă va fi una a partidelor de strânsură, cu rolul formal de a sancționa deciziile unor guverne tehnocrate. Cu câteva zile înainte de turneul lui Macron, partidul său, La Republique en Marche, și-a adoptat statutul în mod pompieristic, cu 90% din sufragii și limitând libertatea de expresie în interiorul formațiunii.

„Când mergem la război, organizarea militară e bună. Dar după ce câștigăm, dacă această organizare persistă, nu mai este democrație“, spune un simpatizant al partidului, citat de Mediapart. Macron și ascensiunea sa fulgurantă poate arăta și altceva: dacă această organizare persistă, atunci am putea avea de-a face cu noul proiect european.

PENALUL „CORUPTUL CARE UCIDE”,KLAUS WERNER JOHANNIS SARE CA UN ROTWEILLER LA BEREGATA MINISTRULUI JUSTITIEI,TUDOREL TOADER CARE I-O LUAT OBIECTUL MUNCII DE A APARA CORUPTII DIN NOUL PDL SI PE SOATA SA ,PENALA CARMENCITA LAZURCA -JOHANNIS,INSTIGAND PE SOROSISTI LA VIOLENTE IN STRADA!!

24 aug.

Președintele Klaus Iohannis critică dur propunerile de modificare a legilor Justiției prezentate miercuri de ministrul Justiției Tudorel Toader, care îl elimină din procedura de numire a procurorilor-șefi. Iohannis cataloghează propunerile drept „un atac asupra statului de drept, independenței și bunei funcționări a Justiției, precum și împotriva luptei anticorupție”.

„Propunerile prezentate astăzi de ministrul Justiției se constituie într-un atac asupra statului de drept, independenței și bunei funcționări a Justiției, precum și împotriva luptei anticorupție.
România se află într-un moment care îi este favorabil în planul relațiilor internaționale, cu precădere în comunitatea europeană. Ar fi în defavoarea țării noastre ca, după toate eforturile depuse până acum, să ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justiției. Acest lucru ar fi în totală contradicție cu angajamentele pe care și le-a luat România prin aderarea la Uniunea Europeană și nu ar face decât să mențină pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare și Verificare.
O parte din măsurile anunțate încearcă inducerea unei false probleme și acreditarea ideii că Președintele României ar fi factorul politic care trebuie eliminat din procedura de numire în funcții de conducere din cadrul sistemului judiciar. În realitate, rapoartele MCV, recomandările atât ale Comisiei de la Veneția, cât și ale Consiliului consultativ al judecătorilor europeni îl indică pe ministrul Justiției drept elementul prin care se realizează influența politicului în aceste proceduri.
În ultimul deceniu, preocuparea decidenților politici a fost aceea de a asigura independența justiției prin reducerea până la eliminare a rolului ministrului Justiției în cadrul procedurilor de numire în funcții de conducere din cadrul sistemului judiciar, în paralel cu sporirea treptată a rolului CSM. Propunerile de astăzi urmăresc întărirea rolului ministrului Justiției și diminuarea rolului CSM în privința gestionării carierei magistraților, de fapt, slăbirea justiției.
Președintele României este implicat și în desemnarea procurorilor șefi în virtutea faptului că veghează la respectarea Constituției și exercită funcția de mediere, având rolul unui arbitru între puterile statului. În schimb, ministrul Justiției este numit politic, prin votul unei majorități parlamentare, cu scopul punerii în aplicare a unui program de guvernare asumat politic.
Articolul 132 din Constituție prevede că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea, și nu în subordinea ministrului Justiției. Autoritatea însă nu se confundă cu subordonarea, iar un jurist onest, indiferent de interesele unor oameni politici vremelnici, nu ar trebui să inducă diferențe artificiale între statutul judecătorilor și cel al procurorilor.
Preluarea instrumentelor de control asupra activității magistraților de către factorul politic, amenințarea judecătorilor cu răspunderea patrimonială în caz de erori judiciare și subordonarea procurorilor față de ministrul Justiției, precum și ingerința procurorilor ierarhic superiori în dosarele procurorilor de caz, inclusiv prin invocarea netemeiniciei, vor avea ca rezultat timorarea magistraților și reducerea independenței lor. La acestea se adaugă și propunerea de înființare a unei structuri specializate exclusiv pentru urmărirea penală a magistraților cu consecințe asupra competențelor celorlalte parchete specializate, în particular a DNA. În absența unor garanții legislative și instituționale cu privire la independența acestei noi structuri, riscul afectării luptei împotriva corupției este evident.
Propunerile ministrului Justiției necesită respectarea exigențelor transparenței decizionale și supunerea acestora unor autentice dezbateri publice. Totodată, având în vedere că aceste modificări afectează organizarea judiciară și cariera magistraților, punctul de vedere al magistraților este obligatoriu”, consideră Iohannis potrivit unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială.

Președintele avertizează, în continuare, în legătură cu ceea ce el numește „acest amalgam de măsuri”: „Dacă acest amalgam de măsuri va fi asumat de Guvern și aprobat de Parlament, eforturile României de mai bine de 10 ani vor fi anulate și justiția se va întoarce în timp, într-o epocă în care era subordonată politicului”.

Noile legi ale justiţiei prevăd modificarea procedurii numirilor la Ministerul Public, procurorul general, DIICOT sau procurorul-şef DNA urmând a fi propuşi de ministrul Justiţiei și numiți de Secţia pentru Procurori din CSM. Astfel, potrivit acestei propuneri, președintele României este exclus din procedura de numire (detalii aici).

De asemenea, noul pachet legislativ prevede că magistrații vor răspunde material pentru erorile judiciare, se majorează vechimea necesară pentru promovarea judecătorilor și procurorilor, iar Inspecția Judiciară ar urma să treacă la Ministerul Justiției.

PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS A FACUT O CRIZA DE NERVI SI A INCITAT LA PROTESTE PE SCHIZOFRENICII TINERI SI IDIOTI A LUI SOROS,CA MINISTRUL JUSTITIEI TUDOREL TOADER.L-O EXCLUS DE LA NUMIREA PROCURORILOR!…NEBUNUL ASPERGER A INTRAT IN PANICA DATORITA NEVESTI SALE PENALA CARMEN JOHANNIS!

24 aug.

Imagini pentru iohannis,was ist das corruption,poze

 

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat miercuri proiectul de lege privind legile justiţiei.

Mandatele de conducere ale şefilor de parchete sau instanţe judecătoreşti vor fi majorate de la trei la patru ani, cele actuale nefiind afectate de această iniţiativă, a declarat Tudorel Toader, în cadrul unei conferinţe.

Ministrul a mai anunţat că noile legi ale justiţiei prevăd modificarea procedurii numirilor la Ministerul Public, procurorul general, DIICOT sau procurorul-şef DNA urmând a fi propuşi de ministrul Justiţiei și numiți de Secţia pentru Procurori din CSM.

În prezent, procurorul general al României, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef DNA, adjuncţii acestuia, precum şi procurorul-şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, în ceea ce priveşte propunerea de numire la Ministerul Public, fiind vorba de toate funcţiile, fie că este vorba despre procurorul general, adjunct, şef DIICOT, şef DNA sau adjuncţii, ministrul Justiţiei a anunţat că decizia trebuie luată de Secţia pentru Procurori din cadrul CSM, dar la propunerea ministrului Justiţiei.

„La Ministerul Public, toate funcţiile, fie că e procuror general, adjunct, şef la DIICOT, la DNA, adjuncţii dânşilor, să decidă Secţia pentru Procurori în baza aceluiaşi principiu din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, pe baza unei proceduri transparente, procurori care la rândul lor trebuie să aibă 10 ani de vechime efectivă în funcţia de procuror. Ce apare modificat aici? Faptul că decide Secţia pentru Procurori, faptul că propunerea vine de la ministrul Justiţiei”, a declarat Tudorel Toader.

Tudorel Toader a anunţat că o altă modificare vizează procedura de numire în funcţii de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, noile legi ale justiţiei prevăd că preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se numeşte de către preşedintele României, aşa cum este şi în prezent, însă modificarea constă în faptul că propunerea nu o mai face plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ci Secţia pentru Judecători a CSM, în ideea potrivit căreia „pentru judecători să decidă judecătorii, pentru procurori să decidă procurorii”.

Proiectul de lege privind legile justiţiei vizează cele trei legi privind statutul procurorilor şi judecătorilor, organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), nefiind vorba nici despre graţiere, nici despre aministie, abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu, a precizat Toader. Ministrul a spus că acest proiect nu va fi adoptat prin Ordonanţă de Urgenţă, ci va urma parcursul firesc.

„Vorbim în acest proiect de lege despre legile justiţiei: Legea 303, 304, 317, toate din 2004. Nu vorbim nici despre graţiere, nici despre amnistie, nici despre abuz sau neglijenţă în serviciu, nici despre foaia de parcurs pe decizia CEDO”, a declarat ministrul Justiţiei în conferinţa de presă în care prezintă acest proiect.

Toader a precizat că poiectul de lege va merge la Guvern şi îşi exprimă speranţa că va fi adoptat, apoi imediat în Parlament pentru a intra în procedura legislativă normală..

„Nu este şi nu poate fi vorba despre adoptarea prin Ordonanţă de Urgenţă”, a spus ministrul, precizând că se impunea modificarea celor trei legi pentru că au trecut 13 ani de la adoptarea acestora, iar între timp România a devenit stat membru al Uniunii Europene.

„Ele au fost adoptate în 2004, au trecut 13 ani de la adoptare. Între timp, România a devenit stat membru UE. Între timp, legislaţia naţională, în bună măsură, a fost adaptată directivelor europene, transpuse în legislaţia naţională. În continuare avem directive ce trebuie transpuse în legislaţia naţională. Eu, personal, nu mă grăbesc să dau replici la afirmaţiile apărute în spaţiul public, însă directiva privind confiscarea extinsă are în vedere proiectul de lege privind modificarea Codului penal. Confiscarea extinsă se aplică pentru infracţiuni, fapte penale, şi nu pentru orice comportament ilicit. Dacă vorbeam de comportamente ilicite, aproape că ajungeam la Legea 18. M-aş bucură dacă, după prezentare şi analiză, veţi constata faptul că propunerile formulate sunt în parametrii normalului, necesarului într-un stat de drept”, a spus Tudorel Toader.

Condiții mai dure pentru promovare

Ministrul Justiţiei a anunţat, miercuri, că o primă categorie de propuneri din noile legi ale justiţiei se referă la majorarea vechimii necesare pentru promovare, precizând, printre altele, că un procuror va avea nevoie de 8 ani vechime pentru a ajunge la DIICOT sau DNA.

Tudorel Toader a precizat, miercuri, că propune majorarea vechimii necesare pentru promovare la 7 ani de activitate efectivă în funcţia de judecător pentru a promova la tribunal sau la tribunal specializat.

Astfel, Ministerul Justiţiei propune 10 ani vechime în funcţia de judecător pentru a promova ca judecător la Curtea de Apel, şi, la fel, 10 ani vechime efectivă în funcţia de procuror pentru a promova la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel.

Totodată, Ministerul Justiţiei propune ca, pentru a promova procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, să fie nevoie de 15 ani vechime efectivă în funcţia de procuror.

O altă propunere este ca, pentru a promova judecător la Înalta Curte, să fie nevoie de 18 ani vechime efectivă în funcţia de judecător. Aceeaşi propunere este şi în privinţa procurorului.

Totodată, o altă propunere este o vechime de 8 ani în funcţia de procuror pentru a promova în funcţia de procurori la DIICOT sau DNA, perioadă la care se adauga şi restul condiţiilor, a anunţat Tudorel Toader.

De asemenea, Toader propune, în contextul prezentării proiectului de modificare a legilor justiţiei, eliminarea posibilităţii de reîncadrare în funcţie a procurorilor sau judecătorilor care s-au pensionat.

ION STERIAN NOUL DIRECTOR GENERAL DE LA TRANSGAZ!

24 aug.

Imagini pentru ION STERIAN,POZE

 

Consiliul de Administraţie al transportatorului national de gaze Transgaz a decis numirea lui Ion Sterian în funcţia de director general al societăţii şi a lui Marius Vasile Lupean în postul de director economic, a anunţat Transgaz, care arată că a fost încheiată procedura de selecţie a celor doi directori în conformitate cu prevederile OUG nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.

”Aşa cum a fost comunicat anterior şi respectând prevederile legale în vigoare, procedura de selecţie Transgaz a fost desfăşurată de Consiliul de Administraţie împreună cu Comitetul Consultativ de Nominalizare şi Remunerare, fără implicarea vreunui expert independent specializat în recrutarea resurselor umane”, arată un comunicat al companiei.

News.ro a relatat în luna mai că Petru Văduva a renunţat la postul de director general al Transgaz invocând ”motive personale”, iar consiliul de administraţie al companiei l-a numit director general interimar pe Ion Sterian, actualul şef al board-ului.

Atât Văduva, cât şi Sterian şi-au început mandatele în anul 2013.

Văduva a renunţat la calitatea de director general din motive personale, dar continuă mandatul de administrator neexecutiv.

Ulterior, Consiliul de Administraţie al Transgaz a început procedura de selecţie a unui nou director general, după demisia fostului manager, după cum anunţa compania pe 12 iunie.

un monopol al transportului de gaze naturale controlat de stat, a înregistrat în primul semestru din acest an un profit net de 400,5 milioane lei (87,5 milioane euro), în creştere cu 42,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul creşterii cifrei de afaceri cu 26%.

Compania şi-a majorat cifra de afaceri cu 26,2% în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă din 2016, până la 1,03 miliarde lei (circa 226 milioane euro).

Creşterea afacerilor a fost generată de majorarea volumului de gaze transportate cu16,8% în primul semestru, la 6,86 miliarde metri cubi.

Transgaz este controlată de stat, prin Ministerul Economiei, care deţine 58,5% din acţiuni. Compania este listată la Bursa de Valori Bucureşti şi are o valoare de piaţă de 4,76 miliarde lei (1,05 miliarde euro).

DISTRUGATORUL AMERICAN USS PORTER ,EXERCITII CU O NAVA MILITARA ROMANEASCA!

24 aug.

Un distrugător american a sosit în Portul Constanţa şi va face, în perioada următoare, exerciţii în comun cu corveta „Horia Macellariu”, acestea urmând să aibă loc în apele teritoriale ale României şi în apele internaţionale ale Mării Negre, scopul fiind creşterea nivelului de instruire a echipajului corvetei şi a interoperabilităţii dintre nave.

Potrivit unui comunicat al Forţelor Navale, distrugătorul USS Porter a sosit în Portul Constanţa marţi, 22 august, şi va staţiona timp de trei zile la Terminalul „Pasagere”. Pe timpul escalei sunt prevăzute vizite la Comandantul Flotei şi la autorităţile locale din Constanţa.

“Forţele Navale Române vor executa, în perioada 24-28 august, o serie de activităţi în comun, în apele teritoriale ale României şi în apele internaţionale ale Mării Negre, cu distrugătorul american USS Porter (DDG 78). La exerciţii va participa corveta „Horia Macellariu” (265), în vederea creşterii nivelului de instruire a echipajului corvetei şi a interoperabilităţii dintre navele participante”, se arată în comunicat.

USS Porter a acostat în Portul Constanţa, pentru prima dată, în anul 2006, iar aceasta este cea de-a patra escală în România.

%d blogeri au apreciat asta: