Arhiva | 6:15 pm

JULIEN CIOTDAS,SCUZE CILOS ,SRI – COLDEA SI CUM A INTERVENIT PENTRU HOTNEWS!

18 sept.

Un nou episod din meciul Daniel Dragomir – ziariștii care ar fi mers în birou la Florian Coldea.

Colonelul SRI în rezervă afirmă luni, în replică la acuzațiile lui Dan Tăpălagă, că în anul 2016 primul ministru de atunci Dacian Cioloș chema la o “informală” un număr de firme și le cerea să “ajute” Hotnews.

Colonelul SRI îi cere totodată jurnalistului să răspundă „cum era pe canapeaua lui Coldea”.

„Domnul Tăpălagă pare a fi foarte nervos. Eu nu l-am făcut securist. Am explicat și voi detalia cum a fost unealta SRL-Coldea. De ce este nervos? Din motive de SIPA, din motive de ANAF. Nici nu mai suntem în anul 2016 când primul ministru chema la o “informală” un număr de firme și le cerea să “ajute” Hotnews. Ca și în cazul PFA-Kovesi, domnul Tăpălagă nu răspunde la o întrebare simplă. A fost sau nu la Coldea? Nu e nicio rușine, domnule Tăpălagă, mă puteți face în toate felurile, dar ieșiți în față ca un bărbat și spuneți: Cum era pe canapeaua lui Coldea?”, a scris Dragomir pe blogul său.

Reclame

LUDOVIC ORGAN ,SCUZE ORBAN ,OMUL GAULEITERULUI NAZI KLAUS WERNER JOHANNIS LA DNA!

18 sept.

Președintele PNLP Ludovic Orban s-a prezentat luni la DNA, unde a fost citat ca martor într-un dosar din 2014.

„Am fost citat ca martor. Cred că e un dosar din 2014”, a declarat, la intrarea în sediul central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, liderul PNLP.

La ieșire, Orban a refuzat să dea orice detaliu despre dosarul în care a fost audiat.

„Este un dosar care nu mă priveşte, este un dosar în care am dat declaraţii de martor şi nu pot să vă pun la dispoziţie nicio informaţie legată de subiectul declaraţiei de martor”, a declarat, la ieşire, Ludovic Orban.

CIRCULA PE NET.SA-L DETENSIONAM PE NELINISTITUL DOMN AFACERIST JURNALISTBOGDAN CHIRIEAC!

18 sept.

– Apel către rezervişti –

Doamnelor şi domnilor,

De 3 luni de zile, militarii şi poliţiştii, activi şi în rezervă, sunt ţinta unei ofensive imagologice şi psihologice fără precedent, deoarece, spre deosebire de anii 2009-2013, acum participa întreaga zisă clasă politică şi întreaga media, în frunte cu cei care susţin astăzi ceea ce combăteau ieri. Dintre toţi se distinge, ca cel mai vehement, noulGuru al presei româneşti, mai vitriolant şi mai omniprezent decât au fost odată Silviu Brucan, Ion Cristoiu şi C.T.P. la un loc. Cel puţin debutul lunii septembrie ne-a lăsat sideraţi, datorită valului enorm de neadevăruri lansat manipulator de domnia sa la Antena 3 şi RTV.

Periculosul Guru

A-i da vreo replică domnului Chirieac “să sparie gândul”, vorba cronicarului. Este spaima de necunoscut şi de neînţeles, deoarece d-sa are sânge kaki. Col. Chirieac senior v-a fost profesor de tactică şi strategie la Academia Militară, multora dintre dvs., pe vremea dominaţiei estice. Domnia sa nu ştim ce grad are şi unde, că pe lista coloneilor băsişti, publicată de Dobriţoiu, nu se regăseşte iar cea a generalilor este încă la secret. Prostiile care s-au scris în presă despre apartenenţa la oareşce servicii rsăritene sau din Orientul Mijlociu nu pot fi luate în calcul decât ca bârfe tipic dâmboviţene, ca şi faptul că ar fi fost sau ar fi partenerul ruşilor de la ALRO Slatina sau că l-ar fi împrumutat pe SOV cu un milion de euro.

Că a purtat negocieri, ca intermediar, în scopul vinderii unor gadget-uri, cu diverse structuri militare, am aflat, dar nu ştim sumele câştigate. Şi nu ştim dacă personajul este întâi om de afaceri sau formator de opinie. Întrucât de dimineaţă până seara bântuie televiziunile în calitate de Mafalda, bănuim că afaceri face noaptea. Oricum noi l-am ajutat, în urmă cu 5 ani, când a lansat pe bani europeni un proiect inutil de reconversie profesională şi a noastră, a rezerviştilor. Inutil, pentru că Băsescu ne limitase dreptul la muncă prin Legea 329/2009, pentru ca astăzi să constatăm că, sfidând Art. 41 din Constituţia României, principalul adversar al dreptului la muncă al pensionarilor este… dl. Bogdan Chirieac.

Pe noi ne-a înspăimântat ceea ce am văzut cu ochii noştri. Trei zile după crimă odioasă de la COLECTIV, întreg poporul român, într-o superbă solidaritate, încă îşi plângea copiii răpuşi. Doar doi neliniştiţi agitau apele încercând să deturneze evenimentul prin apariţii furibunde şi stridente… Traian Băsescu şi Bogdan Chirieac. În timp ce primul îndemna făţiş la revoltă stradală, al doilea, profesionist, afirma la toate posturile de televiziune, din oră în oră, un lucru aparent fără legătură: “Doar un privat şi-a dat demisia, doar patronul unei discoteci a avut bunul simţ să demisioneze”. Noi am replicat atunci: “De unde mă-sa demisonează un patron de discotecă, de la nevastă sau de la soacră?”. Dar tinerii frumoşi şi liberi au pus botul la manipulare şi, după trei zile, au început să strige… “Demisia!, Demisia! Demisia!”. Demisia lui Piedone, demisia lui Oprea, demisia lui Ponta! Aşa ne-am procopsit cu Guvernul Cioloş, a cărui primă măsură a fost ca pe post de Art. 40 a unei OUG (57/2015) să bage o întreagă ordonanţă de urgenţă în 30 de articole, care ne-a făcut praf Legea pensiilor militare de stat. Iar ceea ce a mai rămas valid din lege este desfiinţat astăzi, cu sprijinul furibund al aceluiaşi Bogdan Chirieac, de către Lia Olguţa Vasilescu (OUG 59/2017).

De ce noul guru al presei şi politicii româneşti s-a constituit în adversar de moarte al rezerviştilor, militari şi poliţişti?

Nu ştim! Să execute oare ordine externe, din partea celor care vizează destructurarea României? Nu ştim! De aceea vă propunem, stimaţi rezervişti, ca, până la aflarea adevărului, să-l luăm cu duhul blândeţii, că poate omul este pur şi simplu dezinformat. Şi să încercăm să-i deschidem ochii, demontându-i cu politeţe afirmaţiile, ori de câte ori îl întâlnim.

Demontarea axiomelor d-lui Bogdan Chirieac despre rezervişti

Zice Guru Chirieac: Sunt pensii speciale de peste 400 de milioane, în timp ce pensia medie în sistemul public este 9 milioane; 100.000 de pensii speciale costă statul mai mult decât 4 milioane de pensii minime etc. iar referirea este de fiecare dată ţintită – pensiile militare, dl. Chirieac propunând desfiinţarea tuturor pensiilor speciale şi o lege unică pentru toată lumea.

Răspuns politicos: în România există, ca în toate statle lumii, două tipuri de pensii – civile şi militare; pensiile militare nu sunt speciale, ci pensii militare de stat, constituite legislativ ca atare în toată lumea şi la noi de la 1864, întrucât activitatea militarilor şi poliţiştilor, dacă este prevăzută mascat în Constituţia României drept “muncă forţată” (Art. 42 Al. 1 şi 2), nu este prevăzută în Codul Muncii. Cum să prevezi şi să normezi activitatea de pregătire pentru lupta, intervenţie şi luptă? Prin numărul de inamici omorâţi sau numărul de infractori arestaţi pe minut? Militarii şi poliţiştii sunt în slujbă 24 de ore din 24, dar plătiţi au fost, întotdeauna, numai pentru 8 ore. Pentru restricţiile de viaţă impuse şi uzarea psihică şi fizică ies dintotdeauna, la noi şi la alţii, cu minim 7 ani mai devreme la pensie iar solda de rezervist, adică pensia, este strâns legată de şi puţin mai mică decât solda de activ, întrucât obligaţiile militare continuă şi după trecerea în rezervă. Că respectivele solde sunt mai mari decât pensiile minime se explică prin preţul sângelui. Dar sunt de cel puţin de zece ori mai mici decât pensiile stabilite pentru slugile politice.

Pensionari militari (din Armată, Interne, Servicii) au fost 184.000, dar graţie ordonanţei de urgenţă trădătoare a NATO şi a interesului naţional, adică a OUG 59/2017 emanată, în dispreţul Constituţiei, de la Ministerul Muncii, numărul lor a sărit deja peste 200.000, structurile militare fiind în pragul colapsului, exact când Armata Roşie pregăteşte cele mai mari manevre din istorie, la graniţa răsăriteană a NATO.
Pensiile civile sunt numai 2 milioane, pe Legea 263/2010, şi încă 8 mii, de aşa-zise pensii speciale, pe legile separate ale magistraţilor, grefierilor, piloţilor, diplomaţilor, funcţionarilor publici din Parlament şi din Curtea de Conturi. Acestea sunt pensiile iar pensii minime nu există.

Referirea d-lui Chirieac şi a altor manipulatori este la cele 3,3 milioane de prime şi pomeni pe care statul le plăteşte, în dispreţul oricărei contributivităţi, ca rente viagere – sau indemnizaţii viagere, cum au sportivii renumiţi (ex. Leonard Doroftei 9.000/lună) sau parlamentarii ori ajutoare sociale, mergând până la venitul social minim garantat, dat ca pomană pentru nemuncă.

Pensiile de peste 40.000 lei, atribuite propagandistic militarilor, aparţin în fapt magistraţilor şi sunt date pe Legea civilă a magistraţilor nr. 303/2004, nu pe Legea militară 223/2015.

Băgându-se artificial şi propagandistic în rândul pensiilor militare, şi media acestora este umflată de la 2000 la 3200 lei.

În încheierea acestui răspuns, vă rugăm să-i atrageţi atenţia celebrului Guru că ne-am integrat în NATO şi în UE, nu în CSI, cum se numeşte astăzi fosta URSS, şi că, în primul rând, prin legislaţia militară ne-am aliniat la Occident. A insista ca România să fie singura ţară din lume în care structurile militare, cu obligaţii, restricţii şi activităţi separate de ale civililor, să nu aibă legi separate, înseamnă a fi ori dus cu pluta ori trădător.

Zice dl. Chirieac – pensiile nesimţite, adică cele speciale, nu se bazează nici măcar pe contributivitate.
Răspuns politicos: Maestre, toate pensiile, inclusiv cele medicale, presupun contributivitate. Inclusiv cele militare! Civilii au contribuit toată viaţă lor la Casa Naţională de Pensii, al cărei fond excedentar a fost deturnat şi a dispărut după 2009, potrivit declaraţiilor d-lui Tăriceanu. Cu excepţia depunerilor şi fondului de la Casa de Pensii a Cooperaţiei meşteşugăreşti, desfiinţată şi jefuită după 1990.

Militarii au contribuit cu 10,5% din brut şi 25% din net (pensia privată sau suplimentară) la casele lor sectoriale de pensii, fondul imens al acestora încercând să-l şterpelească Boc după 2010 când i-a transformat pe rezervişti în asistaţi social.

Nu s-a putut datorită luptei S.C.M.D. în justiţie, în Parlament, în stradă şi în media. S-a recunoscut atunci, şi avem documentele, ca inclusiv rezerviştii continuă să alimenteze acest fond prin moartea lor, câte 500/luna în medie, decesul fiindu-le înregistrat drept marie conomii la bugetul de stat, fond pensii. Astăzi se încearcă din nou şterpelirea fondului de pensii militare şi aruncarea noastră peste casa de pensii a civililor.

Contributivitate n-au avut exact cei 3,3 milioane de premiaţi sau pomanagii ai statului, cărora li se stabilesc din burtă sumele plătite de la bugetul de stat şi pe care ticăloşii, trădătorii sau naivii insistă să le numească abuziv… “pensii”.

Zice guru Chirieac: militarii primesc pensii calculate cu 80% din salariul brut şi ajung să depăşescă 100% în timp ce pensia militarilor americani se calculează la 50%.

Răspuns politicos: Informează-te maestre, nu mai bate câmpii! Pensia militarilor americani este media celor mai mari salarii primite consecutiv 36 de luni la alegere, din întreaga carieră. Ca să rămânem în cadrul NATO, la militarii belgieni este 80% din ultimul salariu brut, la francezi 75% din media ultimelor 6 salarii brute, la nemţi 75% din ultima solda brută, la italieni 80% din ultimul salariu brut, la englezi se dau 60% din cel mai mare salariu din primii 18 ani de serviciu militar, adăugându-se câte 3,3% pe an, efectuat în plus. Deci la 30 de ani de slujbă, sar de 90%; la olandezi pensia este ultimul salariu brut la care se adaugă 1,75% înmulţit cu numărul anilor de serviciu; la polonezi este 75% din ultimul salariu brut; la turci 85% din ultimul salariu brut etc.

În România, pensiile militare au fost stabilite pe baza a 80% din media a 6 luni din ultimii 5 ani, fără să se depăşească 100%. Această bază o au astăzi magistraţii şi toţi ceilalţi până la femeile de serviciu din Parlament, nu şi militarii, ei nemaifuncţionând după legislaţia NATO, graţie OUG 57/2015 şi OUG 59/2017. La rezervişti, baza de calcul este de 65%, mai puţin decât pe vremea lui Ceauşescu, ce dădea 66%, la care se adaugă pensia privată de 16% şi Ordinul meritul militar de 20%. Mai mult, în baza de calcul se adaugă, fără a putea depăşi limita de 85%, adică ni se fură şi grupele de muncă şi sporurile şi pensia privată (suplimentară) şi anii munciţi şi banii câştigaţi după trecerea în rezervă, încât ne punem tot mai firesc întrebarea… de ce Dumnezeu l-om fi împuşcat noi pe Ceauşescu? Că să dăm ţara gratis tuturor bandiţilor externi şi complicilor lor interni? Liniştiţi-l pe Guru!

Stimaţi camarazi,

Concluzia noastră este că dl. Bogdan Chirieac, cel care pozează în portavocea privaţilor şi privatelor din România, adică a celor care au jumulit statul din 1990 încoace, pretinzându-se mari oameni de afaceri, s-a speriat urmărind evenimentele ultimilor 2 ani: sub Cioloş, multinaţionalele şi-au adjudecat milioane de euro drept ajutor de la statul român, căruia, oricum, nu-i plătesc redevenţele cuvenite; Franţa şi Germania vor ce ne-a mai rămas (TAROM, porturi, aeroporturi, institute de cercetare, hidrocentrale, termocentrale etc.); după Cioloş, americanii, englezii, germanii, francezii se întrec în a ne vinde avioane, fregate, elicoptere, tancuri etc. scoase din uz sau ştifturi etc. Drept care, şi-a zis domnia sa, care a încheiat în trecut afaceri profitabile cu structurile militare, că, dacă şi nesimţiţii de militari activi vor salarii mari, şi nesimţiţii de rezervişti vor pensii onorabile, din amărâţii aia de 2% din PIB, n-o să mai rămână nimic pentru gadget-urile lui. Liniştiţi-l, că suntem în România, unde oricând se găseşte ceva pentru un prieten şi că fondul nostru de pensii încă există iar dacă şefii structurilor militare îi vor da flit, o să-i cumpărăm noi, rezerviştii, jucăriile ca să ne semnalizeze drumul spre casă atunci când ne va lovi demenţa senilă sau trimisul special al doamnei Merkel, baronul Alzheimer. Dar vorbiţi-i “cu toată dragostea” ca să “auzim numai de bine”! În rest, stimaţi camarazi pregătiţi-va de luptă pentru că ordinul venit de la Bruxelles este să ne îngroape pe toţi şi, odată cu noi, să îngroape şi Ţara! Honor et patria! Vae victis!

Preşedintele S.C.M.D.

Col. (r) dr. Mircea Dogaru

KLAUS WERNER JOHANNIS VA PARTICIPA LA ADUNAREA GENERALA A ONU DE LA NEW YORK,IN PERIOADA 18 – 23 SEPTEMBRIE 2017 PRIVIND COREEA DE NORD SI REFORMA ONU!

18 sept.

Președintele Klaus Iohannis va participa la Adunarea Generală a ONU de la New York, în perioada 18 – 23 septembrie, a anunțat joi, la Palatul Cotroceni, purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale, Mădălina Dobrovolschi.

„În perioada 18-23 septembrie președintele României va participa la Adunarea Generală ONU care se va desfășura la New York. Este vorba despre sesiunea cu nr 72, sunt evident o serie de acțiuni și de întâlniri importante care se afla în agenda președintelui cu ocazia acestei deplasări. Tocmai de aceea la momentul potrivit va fi un program detaliat complex”, a precizat joi purtătorul de cuvânt, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni.

Întrebată dacă președintele Iohannis se va întâlni cu președintele SUA Donald Trump sau cu alți oficiali americani, Mădălina Dobrovolschi a spus: „Vor fi cu siguranță întâlniri, dar tocmai pentru că este un program complex am crezut că este potrivit să anunț de pe acum faptul că există aceasta deplasare, dar programul complet și toate detaliile vor fi comunicate la momentul potrivit, tocmai pentru că sunt foarte multe lucruri care trebuie comunicate”.

AGERPRES

DATORITA FURTUNILOR,MUTU PENAL IPOCRITUL SI CINICUL KLAUS WERNER JOHANNIS DE FRICA A PRINS GRAI CRITICAND GUVERNUL TUDOSE!

18 sept.

Președintele Klaus Iohannis solicită Guvernului să implementeze de urgență un sistem de avertizare rapidă a cetățenilor în situații de criză, subliniind că furtunile care au lovit cu o violență extremă România în cursul zilei de duminică arată „vulnerabilitățile” și „ineficiența” sistemului de prevenire a populației și reducere a riscului de producere a dezastrelor.

Potrivit șefului statului, este „inadmisibil” ca într-o țară precum România, recunoscută pentru numărul mare de specialiști IT și pentru viteza de Internet, să nu existe până acum o inițiativă guvernamentală prin care să fie realizat un sistem de avertizare pentru toți cetățenii.

„Fenomenele meteo foarte grave au provocat numeroase pierderi de vieți omenești și au lăsat în urmă zeci de răniți. Gândurile mele de compasiune se îndreaptă către familiile îndoliate, cărora le transmit sincere condoleanțe. Totodată, le doresc însănătoșire grabnică celor răniți și le mulțumesc salvatorilor. Protejarea vieții cetățenilor și prevenirea populației în cazuri extreme sunt obiective prioritare ale Guvernului. În contextul creșterii frecvenței și intensității fenomenelor meteo periculoase, nu pot fi tolerate niciun fel de disfuncționalități în procesul de comunicare internă a instituțiilor statului, care au datoria nu doar de a interveni pentru a remedia consecințele dezastrelor, dar și de a preveni, prin diseminarea în timp util de informații care să avertizeze populația asupra pericolelor iminente”, se arată într-un comunicat de presă transmis luni de Administrația Prezidențială.

Șeful statului cere Guvernului să explice în cel mai scurt timp dacă procedurile au fost respectate și cine se face vinovat de neglijență sau incompetență.

„Trebuie să aflăm dacă informările meteorologice au fost emise în timp util și în conformitate cu amploarea fenomenelor naturale. De asemenea, solicit Guvernului să ia urgent măsurile care se impun pentru implementarea unui sistem de avertizare rapidă a populației, dar și pentru perfecționarea procedurilor de management integrat al situațiilor de criză. Absența unui astfel de sistem reprezintă un factor de risc la adresa siguranței naționale. Existența unui asemenea sistem ar fi putut evita tragedii precum cele petrecute în cursul zilei de duminică. Este inadmisibil ca într-o țară precum România, recunoscută pentru numărul mare de specialiști IT și pentru viteza de Internet, să nu existe până acum o inițiativă guvernamentală prin care să fie realizat un sistem de avertizare pentru toți cetățenii”, a evidențiat președintele.

El a adăugat că „pasarea” responsabilității între diversele structuri ale statului nu salvează vieți și nici nu ajută la diminuarea pagubelor materiale.

„Dacă există autorități ale statului și persoane în funcții publice care nu au acționat conform atribuțiilor, acestea sunt obligate să răspundă în fața legii. Totodată, pe lângă perfecționarea sistemelor și procedurilor, pregătirea cetățenilor pentru situații de urgență, în care școala să aibă un rol important, este absolut necesară. Numai printr-o campanie continuă de educare și conștientizare a populației putem dezvolta capacitatea de anticipare și reacție a oamenilor atunci când se confruntă cu asemenea fenomene meteo periculoase sau cu alte situații de criză”, a punctat Iohannis.

DOSARUL JUDECATORULUI TONI GREBLA LA ORDINUL LUI GEORGE MAIOR EXECUTAT DE FLORINEL COLDEA!

18 sept.

Generalul Dumitru Iliescu scrie pe pagina sa de Facebook că dosarul judecătorului Toni Greblă a fost construit de ofițeri ai SRI. Ordinul ar fi fost dat de George Maior, iar Florian Coldea s-a ocupat de „execuția judecătorului”, potrivit realitatea.net.

„Desi Coldea s-a ocupat de executia dl. Grebla, ordinul a fost dat de George Maior. Tot dosarul a fost construit de ofiteri ai SRI si dat apoi procurorului DNA. Tinte au fost mai multi judecatori de la CCR, care au fost monitarizati de serviciul de informatii. Maior a decis sa-l ridice DNA mai intai pe Dl. Grebla si in functie de efectele obtinute inca doi judecatori. Actiunea a avut ca scop „punera la punct” a judecatorilor CCR si „convingerea” acestora sa fie mai „maleabili” cand trebuie sa hotarasca asupra unor prevederi legale in legatura cu care SRI are un interes major”, a scris Dumitru Iliescu pe pagina sa de Facebook.

Potrivit fostului general SPP, monitorizarea sistematică a judecătorilor CCR a început din 2009, scopul fiind acela de a aduna cat mai multe informatii compromițătoare despre ei. Dar nu au fost singurii monitorizati: pe langa politicienii incomozi, oamenii de afaceri români, jurnalistii „emancipati”, au fost si judecatorii ICCJ, precum si membrii CSM.

„Nu au scapat atentiei lor procurorii si judecatorii mai putin cooperanti. Marea majoritate a mandatelor au fost date pe siguranta nationala. Dar multe monitorizari s-au facut si fara mandat. Toate insa s-au facut cu acceptul lui Maior. Nu i se prezenta fiecare caz in parte, doar cele mai importante. Periodic insa era informat de dl. Coldea despre rezultatele acestor monitorizari. Spre exemplu, daca un dosar in care SRI avea un interes ajungea la un complet de judecata pe care acesta nu il controla, sau il controla partial, se dadeau imediat dispozitii de monitorizare a judecatorilor respectivi si de cautare a informatiilor compromitatoare despre acestia, printr-o documentare minutioasa.Intrau in vizor si rudele foarte apropiate. Apoi urma santajul, sau, pe baza informatiilor furnizate, inlocuirea lor in diverse moduri din completul de judecata”, a mai scris Iliescu.

Ex-generalul SPP spune că informatiile i-au parvenit de-a lungul anilor din interiorul SRI, „care ulterior s-au confirmat in cea mare masura, asa cum mi-au fost trimise si biletelele lui Coldea despre judecatorii CCR, pe care eu le-am predat Comisiei parlamentare de control al activitatii institutiei”.

Toni Greblă, fost senator şi fost judecător al Curţii Constituţionale a României (CCR), a fost acuzat la începutul anului DNA, printre altele, de trafic de influenţă, constituirea unui grup infracțional organizat şi fals în declarații în formă continuată.

Toni Greblă este acuzat că ar fi luat mită struți și capre pentru a interveni în favoarea unor oameni de afaceri. Pe lângă Toni Greblă mai sunt acuzate de mai multe infracțiuni de corupție mai multe persoane, printre care și afaceristul Ion Bârcină, zis Dan Goeru, finul fostului parlamentar de Gorj.

În același dosar, până acum judecătorii au constatat că transcrierea interceptărilor s-a făcut cu omisiuni sau greșeli. În urma acestor sesizări, instanțele au decis ca multe dintre dosare să fie retrimise la DNA pentru completare.

IN REGIMUL GAULEITERULUI NAZI KLAUS WERNER JOHANNIS ,AI NOSTRI EMIGREAZA PE RUPTE!

18 sept.

Tudose, Iohannis şi Dragnea, trei personaje de care depinde stoparea exodului românesc şi care nu fac nimic

Tudose, Iohannis şi Dragnea, trei personaje de care depinde stoparea exodului românesc şi care nu fac nimic

Conform unor statistici întocmite de experți ONU anul trecut, România se află pe locul al doilea în lume în ceea ce privește migrația. Concret, între 2000 și 2015, numărul românilor plecați în străinătate a crescut cu peste 7% anual. În această privință, doar Siria ne depășește, cu un procentaj de circa 13%. Sirienii însă își părăsesc țara pentru a scăpa de urgia războiului. Ceea ce, desigur, nu este și cazul nostru.

Statisticile ONU arată că anul trecut circa 3,4 milioane de români trăiau peste hotare, alcătuind ceea, îndeobște, numim „diaspora românească“. La o primă și superficială vedere, aceste câteva milioane pot părea o cifră insignifiantă. Dar nu este: reprezintă 17% din totalul populației care a ales să rămână aici, acasă. Iar asta este foarte mult. Ca să fie și mai limpede, dintr-un calcul elementar, rezultă că 400 de români pleacă zilnic din țară. Sau, și mai clar, într-o singură oră, să zicem, una în care politicienii noștri se ciorovăiesc prin Parlament, susținând că mor de grija „Poopoooruluiii“, 16 români pleacă din țară. Iar mulți dintre ei nu se mai întorc niciodată. Unde se duc? Uneori, aici, aproape, în Europa. Alteori, foarte departe, la celălalt capăt al lumii. La un moment dat, unii dintre aceștia revin acasă. Totuşi, circa 75% din ei nu se pot reacomoda și, în scurt timp, se întorc în străinătate.

Azi, în calea urgiei naturii

Uraganul Irma, care a pus în mișcare rafale de vânt cu viteze de peste 300 de km/h, și-a făcut de cap în aceste zile în zona Insulelor Caraibe, în Republica Dominicană și Haiti, iar la Puerto Rico a lăsat circa un milion de familii fără electricitate. Ei bine, chiar și acolo a dat peste români. Fapt confirmat de către ministrul nostru de Externe, care a anunțat: „Numărul cetăţenilor români a căror prezenţă a fost semnalată iniţial în regiune a fost de nouă persoane, din care 7 în Insula Saint Martin / Saint Maarten şi 2 în Insulele Virgine Britanice. În urma demersurilor întreprinse de Centrala MAE, prin Ambasadele României la Paris şi Londra, toţi cei nouă cetăţeni români au fost identificaţi, fiind în acest moment în siguranţă“. Este drept că aceștia erau turiști. Dar important este că ei se aflau acolo, la celălalt capăt al lumii. De fapt, comunități de români s-au format și există în cele mai diverse zone ale lumii: din Europa până în America, din sudul Africii până în Australia și Noua Zeelandă. Ba, la un moment dat, România a avut și o stație științifică amplasată în Antarctica, unde cercetătorii ajunși acolo au alcătuit un soi de „Mică Românie“, locuită însă doar temporar.

Secole de migrație

Foarte mulți dintre noi trăiesc cu impresia că românii au început să plece pe alte meleaguri doar după anul 1990, când, după prăbușirea regimului comunist, printre altele, am dobândit și „dreptul la libera circulație“. Nu este nici pe departe așa. O serie de istorici afirmă că un prim flux migraționist a cărui țintă a fost America s-a produs în secolul XVI, după răscoala condusă de către Gheorghe Doja. Atunci, pentru a scăpa de prigoana autorităților vremii, foarte mulți oameni au plecat din Transilvania pentru a ajunge la celălalt capăt al lumii. Dar acestea sunt doar niște ipoteze pe care doar istoricii le mai pot descâlci. Alte valuri migraționiste plecate de la noi au mai avut loc la sfârșitul sec. XIX și în primele decenii ale sec. XX. Însă chiar și acelea sunt atât de îndepărtate în timp, încât acum, practic, nu prea mai contează.

Pe de altă parte, există convingerea că pe vremea regimului comunist, când se spunea că România este o pușcărie din care nu se putea ieși, oamenii erau legați de picioare și nu puteau să plece din țară pentru a se stabili în străinătate. Nici asta nu este adevărat: chiar și în cei mai cumpliți ani de teroare, au existat oameni care au putut pleca definitiv din România. Dar asta s-a putut doar în anumite condiții, clar stabilite de autoritățile „puterii populare“. Iar numărul celor „plecați“ a variat în raport cu anumite condiții impuse, mai ales de politica externă. Cercetătorul Horvath Istvan, autorul studiului „Migraţia internaţională a cetăţenilor români după 1989“, face o scurtă trecere în revistă a situației anterioare Revoluției din decembrie ’89. Astfel, în 1957, au fost înregistrați, oficial, 2.464 de emigranți. Un an mai târziu, cifra a sărit brusc la 19.477. În următorii câțiva ani, numărul emigranților va rămâne ridicat, cu două „vârfuri“ înregistrate în 1961 și 1964, când s-au înregistrat 25.527, respectiv 30.131 persoane plecate definitiv din țară. În acea perioadă, cei care au emigrat au fost, preponderent, etnici evrei plecați mai ales în Israel.

Primii ani ai regimului Ceaușescu au marcat o scădere abruptă a emigrației. În 1967 au fost eliberate 1.648 de pașapoarte, iar în 1968, doar 1.010. Apoi, în 1970, când Ceaușescu încerca să intre în grațiile Occidentului, numărul emigranților a crescut brusc la 12.190. În 1971, cifra a scăzut, brusc, la doar 5.090. Acela a fost anul în care, întors dintr-o vizită oficială în Coreea de Nord, Ceaușescu a declanșat ceea ce avea să se numească „Mica Revoluție Culturală“. În anii următori, în care „nea Nicu“ s-a dat peste cap să obțină de la SUA „Clauza națiunii celei mai favorizate“, numărul pașapoartelor eliberate a crescut constant: 1973 – 11.719, 1977 – 17.810, 1978 – 19.780, 1981 – 24.712. În acea perioadă, propaganda occidentală, care critica vehement regimul comunist de la București, a susținut chiar că numărul de pașapoarte eliberate ar fi un indicator al „libertății“. În ciuda acestor afirmații, ultimii ani ai regimului comunist din România au marcat cea mai spectaculoasă creștere a numărului de pașapoarte eliberate oficial: 27.249 în 1985, 29.168 în 1987 și 37.298 în 1988. Iar în 1989, numărul celor cărora li s-a aprobat să „aleagă libertatea“, după cum se spunea pe atunci, a atins un maxim de 41.363.

Paşaportul, simbolul absolut al libertăţii de a te mişca prin lume

Liber la pașapoarte!

Încă din primele luni ale anului 1990, Frontul Salvării Naționale a promis pașapoarte tuturor românilor. Și exact așa a și făcut. În cursul anului 1990, au fost eliberate 96.929 de pașapoarte. Numai că, atunci, în primele săptămâni, birourile de la pașapoarte au fost luate cu asalt de pirande cu fuste înflorate și „conaționalii minoritari“, care, în scurt timp, s-au răspândit prin toată Europa. Dar nu au fost singurii. Spre marea noastră rușine, primii români care au pornit, atunci, în bejenie prin Europa au fost hoții și prostituatele. Astfel că, indiferent dacă a fost real sau nu, episodul cu „românii“ care au mâncat lebedele din parcurile Vienei a descris o anumită stare de lucruri. Iar în anii ce au urmat au existat nenumărate cazuri de infractori care au comis tot soiul de blestemății prin țările Europei. De fapt, infractorii români nu au fost mai mulți decât cei autohtoni ori cei proveniți din alte țări. Dar presa locală, la fel de ahtiată după scandal ca și a noastră, a exacerbat faptele infractorilor români, pe care le-au prezentat, peste tot, cu o insistență cel puțin suspectă.

Badante și „căpșunari“

În doar câțiva ani, situația emigranților s-a reglementat, iar locul infractorilor a fost luat de oameni în general corecți, care au plecat din țară pentru a scăpa de sărăcia de acasă și ca să câștige o pâine mai bună decât pita sărăcăcioasă de care aveau parte acasă. Imediat după 1990, mulți oameni din Banat au plecat în fosta Iugoslavie, pentru a munci în fermele de acolo. În foarte multe cazuri, sârbii, „frații noștri întru ortodoxie“, i-au tratat cu dispreț pe români, de parcă ar fi avut de-a face cu niște „sclavi pe plantație“. Ulterior, țara vecină a fost zguduită de o serie de războaie interne care i-au trimis pe sârbi direct în rândul celor mai sărace țări din Europa. Ei… poate că istoria are totuși un soi aparte de umor… Următoarele valuri de români plecați la muncă în străinătate au fost cei pe care tot noi, fudulii rămași acasă, i-am numit, plini de dispreț, „căpșunari“. Unii chiar asta au făcut în fermele din străinătate: au fost angajați sezonier ca să culeagă căpșuni. Apoi, pentru că proprietarii de acolo le-au apreciat hărnicia, i-au angajat permanent, pentru alte activități agricole. În schimb, multe femei au plecat în țări mai bogate, unde s-au angajat ca îngrijitoare pentru bătrâni. Ele sunt cele pe care italienii le-au numit „badante“, iar ulterior numele acesta s-a încetățenit. Unii dintre cei de aici, de acasă, le-au privit cu dispreț pentru că „s‑au dus în Vest ca să le spele ălora babele și moșii la fund“. Da, dar acolo majoritatea și-au câștigat respectul tuturor pentru devotamentul cu care i-au îngrijit pe acei bătrâni. Mai mult decât atât, au existat și cazuri în care o asemenea „badantă“ și-a sacrificat propria viață pentru a o salva pe cea a bătrânei pe care o avea în grijă. Iar pentru asta, româncele acelea au fost considerate niște veritabile eroine. Oricum ar fi, de-a lungul vremii, din ce în ce mai mulți români s-au stabilit definitiv în străinătate, unde au creat veritabile comunități locale. O categorie aparte o constituie specialiștii români, unii de o valoare excepțională, care lucrează în străinătate. Pe la mijlocul anilor ’90, la NASA a ajuns ,,Grupul Țăruș“, compus din doi frați și trei prieteni de-ai lor, toți laureați olimpici. Toți cinci au fost angajați la NASA, unde s-au implicat în cercetările spațiale. Un alt român excepțional este și dr. ing. Adrian Stoica. Specializat în robotică și tehnologii avansate pentru sistemele autonome, el este unul dintre specialiștii de top de la NASA, șef al colectivului de cercetători care au creat „flotila“ spațială compusă din roboți autonomi trimiși să exploreze planeta Marte. Iar acești specialiști români excepționali nu sunt singurii.

Spre deosebire de situaţia din aceste zile, românii au plecat în lume fără să provoace evenimente internaţionale

Banii nu aduc fericirea

După anul 1990, românii n-au mai plecat din țară alungați de cine știe ce prigoană de natură politică. Au plecat pentru că în străinătate munca lor, indiferent de nivelul de calificare, a fost răsplătită mai bine. De fapt, ei fac parte din categoria „migranților“ economici. Ani la rând, „căpșunarii“ au trimis acasă, familiilor, iar de acolo direct în circuitul economic național, mari sume de bani, care, totalizate, au ușurat deseori, în mod indirect, chiar stabilitatea financiară a țării. Conform unor date oferite de Banca Națională în cursul anului trecut, în ultimii zece ani românii din străinătate au trimis în ţară circa 52 miliarde euro. Iar asta, în timp ce, în același interval, investițiile străine în țara noastră au fost de circa 41 miliarde. Este drept că după izbucnirea crizei financiare din ultimii câțiva ani sumele de bani trimise de românii care muncesc în străinătate au mai scăzut. În ultimii doi-trei ani, aceste sume au început să crească, dar fără să mai atingă valorile din anii de boom economic internațional. Totuşi, pe lumea asta toate au un preț. Probabil că în România nu există familie care, la un moment dat, să nu fi avut măcar un membru plecat în străinătate. Conform unui studiu realizat în 2016 de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), 65% din cei plecați sunt căsătoriți. Iar 51% din românii plecați în străinătate și-au lăsat familiile acasă, în timp ce restul de 49% au plecat împreună cu familiile. Circa 23% din cei plecați și-au lăsat copiii acasă. Caz în care de cei mici au grijă soțul rămas acasă (50%), bunicii, un unchi sau mătușă ori vreo rudă mai îndepărtată. Din păcate, atunci când doar unul din soți pleacă la muncă în străinătate, în foarte multe cazuri se ajunge la divorț. Probabil că aceste situații sunt cea mai clară confirmare a proverbului care spune că „banii nu aduc fericirea“.

„Micile Românii“ din lumea largă

Oficial, înainte de 1990, autoritățile comuniste îi ignorau pe românii care trăiau în străinătate, de parcă nici nu ar fi auzit vreodată de ei. Situația nu s-a schimbat în mod radical nici acum, când ne lăudăm că trăim într-o democrație, chipurile, consolidată. Indiferent de orientarea lor ideologică, politicienii de aici, de acasă, nu-și aduc aminte de românii din afara granițelor decât o dată la patru ani, cu ocazia alegerilor, atunci când au nevoie și de voturile lor. Adevărul este că nici „diaspora“ nu prea mai are nevoie de politicienii de la București. Iar asta, pentru că acolo, în străinătate, s-au adunat în comunități bine organizate, de al căror vot sunt interesați chiar și politicienii locali. În unele cazuri, românii au reușit să-și trimită reprezentanți în parlamentele locale.

Conform Eurostat, românii stabiliți în străinătate au ajuns să constituie minoritatea principală sau una dintre cele mai numeroase minorităţi din câteva state UE: Italia, Spania, ba chiar şi Ungaria. Un număr important de români se mai află şi în Grecia, Cipru, Portugalia şi Slovacia. Statisticile întocmite în cursul anului 2016 enumeră în ordine „Micile Românii“ răspândite atât în Europa, cât și pe alte meleaguri. Cea mai mare dintre acestea există în Italia, unde trăiesc 1.290.051 români. La mică distanță urmează comunitatea românească din Spania, unde trăiesc peste 1.069.800 de români. În ordine descrescătoare după numărul de români stabiliți acolo, urmează: SUA – 869.546, Germania – 510.943, Franța – 344.990. Mulți români trăiesc și în Israel: 220.000. Urmează Marea Britanie, unde s-au stabilit circa 158.000 de români, şi Belgia, cu 120.897. În Austria trăiesc 106.535 de români, în timp ce în Canada doar 82.995. În Ungaria trăiesc circa 26.345 români. Poate că pare puțin, dar, raportat la cifra minusculă a întregii populații a țării vecine, face din români cea mai mare minoritate etnică din Ungaria. După cum spuneam, mulți români au ajuns departe, la celălalt capăt al lumii. În Argentina și Venezuela trăiesc circa 10.000 de români, cu puțin sub Danemarca, unde sunt 10.732. În Brazilia s-au mutat aproximativ 4.000 de români, în timp ce în Africa de Sud și Japonia – câte 3000. Oriunde ar fi, românii și-au dus cu ei multe dintre lucrurile bune de acasă: acolo unde sunt mai mulți au înființat școli în limba română, precum și biserici unde slujesc preoți veniți acolo, împreună cu conaționalii lor. Dar și restaurante cu specific românesc, deseori frecventate și de localnicii care se arată încântați de gastronomia românească.

%d blogeri au apreciat asta: