Arhiva |


21 sept.

Atac subtil la cei care se opun migrației. Klaus Iohannis a vorbit despre paradigma „fricilor identitare” și a „paradigmei noi vs ei, care nu trebuie lăsată fără răspuns”

Herr gauleiter nazi al coloniei Romania, Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 20 septembrie a.c., la New York, Statele Unite ale Americii, intervenția națională în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 72-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.


Vă prezentăm în continuare textul intervenției:

„Mr. President of the General Assembly,

Mr. Secretary General,

Your Excellencies,

Ladies and Gentlemen,


First of all, let me say condolences to the people of Mexico!

Let me welcome this year’s focus on peace and a decent life for all on a sustainable planet. These are very important objectives, which require all of our determination, as responsible leaders, in order to reach them, especially when we see the challenges before us.

Indeed, people across the globe still suffer from the brutal effects of war, poverty, inequality and injustice.

Tensions over cultural identity and faith are rising even within traditionally open and tolerant societies.

Natural disasters cause increasing damage every season. Terrorist attacks deepen the sense of insecurity.

Even if there are some perceptions that the United Nations did not manage well the multitude and complexity of the new crises, it is clear that no other path serves us better than multilateralism in finding viable solutions for the current global changes.

More than ever, a rule-based international system – the International Rule of Law – is paramount for our success. The UN has to be equipped with the essential tools to perform as an efficient organization that reflects the will of its Members and enjoys the trust of all the people of the globe.

At the same time, we, the Member States, need to increase our commitment towards the Organization.


Ladies and Gentlemen,

Developing and sustaining peace require not only a swift and adequate response to crises, but also an understanding of the root causes of conflicts and insecurity, which are rarely emerging from one single source.

At the same time, the UN agenda is not only about conflicts and crises, but also about sustainable development and promoting human rights. It is about hope in a decent life for all, the only way to build a safe and sustainable planet.

Working on education, ensuring prosperity of our people are the most efficient ways to prevent instability and crises. Focusing our actions on people should remain the ultimate goal. How to achieve this aim?

We have to drive the implementation of the ambitious global Agenda for Development forward, including in relation with conflict prevention and sustaining peace, as well as its Sustainable Development Goals.

Romania has assumed the necessary development policies with real impact on advancing the implementation of the 2030 Agenda. We have chosen to involve in this process all political actors, the civil society, the private sector, and the scientific community.

To share our experience in coordinating the national process of implementation of the 2030 Agenda and to speak about our progress, Romania will submit its Voluntary National Review during the High Level Political Forum for Sustainable Development in July 2018.


Ladies and Gentlemen,

We cannot lose sight of the stabilizing role the United Nations is playing in setting the broad parameters of contemporary international relations. That is why our effort to improve the effectiveness of the UN should remain strong.

At the end of the day, no matter how a future reformed Security Council will look like, we need a UN with robust policy planning capabilities, able to project visions for the global peace and well-being beyond the crises of the day.

Romania supports the Secretary General’s focus on the creation of an integrated institutional structure for supporting a holistic approach to crisis management.

We also strongly advocate for modernizing and increasing the effectiveness of peace operations.

We support the Secretary General in his efforts to pursue a meaningful reform on three priorities: conflict prevention; sustainable development; management reform and reshaping the Secretariat for making the UN more efficient.

My country also welcomes the reform of the United Nations counter-terrorism architecture and the UN demarches of making counter-terrorism a key element of its prevention agenda. As no country can fight alone this terrible scourge, we trust that the newly established UN Office of Counter-Terrorism will increase our efficiency in combating terrorism in all its forms and manifestations. In this respect, Romania remains committed to the common initiative developed with Spain for the future possible establishment of an International Court against Terrorism.

We also expect an increased contribution of the UN to the global efforts in the area of international migration, including in addressing its main sources. We hope for a consistent follow-up to the New York Declaration of 2016.

It is important, in my view, that the Global Compact for Migration, whose negotiations will start soon, covers all dimensions of international migration, to the benefit of both migrants and host communities.

We also support the reinforcement of the human rights dimension within all relevant sectors of the UN activity. That is why I welcome the Secretary General’s Upfront Initiative on Human Rights (‘Human Rights Up Front’ Initiative), aiming at mainstreaming the human rights policies throughout the UN system.


Ladies and Gentlemen,

I had the pleasure to organize, earlier today, a debate on a very important topic: Making Education for Peace. The use of identity “fears” and of the “us versus them” paradigm cannot be left unanswered.

In a context of increasing violence and disinformation, Romania is convinced that only through quality education we can counter extremist trends which our youth is facing today.

At the same time, we continue to be concerned with the security developments in and around our region. The belt of protracted conflicts around the Black Sea remains a serious threat. We are still witnessing actions undertaken at the expense of the principles and norms of international law.

This proliferation of protracted conflicts in our neighbourhood hampered regional cooperation and brought mutual confidence to historically low levels. That is why the international community should actively support and stimulate regional cooperation, confidence-building measures and address these conflicts decisively.

Romania has constantly flagged the need of strengthening cooperation of the UN with regional and sub-regional organizations. To this purpose, we promoted a first Resolution in this respect, in our capacity of non-permanent member of the Security Council, in 2005.


Ladies and Gentlemen,

Romania would be proud to bring its contribution, once more, to the work of the Security Council.

Our bid for a non-permanent seat during the tenure of 2020-2021 is about my country’s sincere engagement in supporting the UN efforts for peace and security. It is about our enduring commitment to peace, development and justice.

If our endeavour to become a non-permanent member of the Security Council for the term 2020-2021 is successful, we will be honoured to work even harder for the advancement of our common projects and of the Organization as a whole.

Thank you very much for your attention!”


Domnule Președinte al Adunării Generale,

Domnule Secretar General,

Excelențele voastre,

Doamnelor și domnilor,

Permiteţi-mi să încep prin a transmite condoleanţe poporului mexican.

Permiteți-mi să salut atenția pe care o acordăm în acest an păcii și unei vieți decente pentru toți pe o planetă sustenabilă. Acestea sunt obiective esențiale, care necesită toată determinarea noastră, ca lideri responsabili, pentru a le atinge, mai ales ținând cont de provocările pe care le avem în față.

Într-adevăr, oameni din întreaga lume încă suferă din cauza efectelor brutale ale războiului, sărăciei, inegalității și nedreptății.

Tensiunile asupra identității culturale și credinței sunt în creștere chiar și în cadrul societăților în mod tradițional deschise și tolerante.

Dezastrele naturale provoacă pagube din ce în ce mai mari de la an la an. Atentatele teroriste adâncesc sentimentul de insecuritate.

Chiar dacă există anumite percepții conform cărora Națiunile Unite nu au gestionat corespunzător multitudinea și complexitatea noilor crize, este evident că nicio altă cale nu este mai potrivită decât multilateralismul în identificarea unor soluții viabile pentru actualele provocări la nivel mondial.

Mai mult ca oricând, un sistem internațional bazat pe reguli – statul de drept la nivel internațional – este fundamental pentru succesul nostru. ONU trebuie să aibă la dispoziție instrumentele esențiale pentru a funcționa ca o organizație eficientă, care să reflecte voința membrilor săi și să se bucure de încrederea tuturor oamenilor de pe glob. Totodată, noi, statele membre, trebuie să dăm dovadă de un angajament mai ferm față de Organizație.


Doamnelor și domnilor,

Dezvoltarea și susținerea păcii necesită nu doar o reacție rapidă și adecvată la crize, ci și o înțelegere a cauzelor aflate la baza conflictelor și insecurității, care rareori provin dintr-o singură sursă.

În același timp, agenda ONU nu se referă doar la conflicte și crize, ci și la dezvoltarea durabilă și promovarea drepturilor omului. Sau altfel spus, la speranța într-o viață decentă pentru toți, singura modalitate de a construi o planetă sigură și sustenabilă.

Implicarea crescută în educație, asigurarea prosperității cetățenilor noștri sunt cele mai eficiente căi de prevenire a instabilității și crizelor. În centrul preocupărilor noastre trebuie să se afle oamenii și acesta ar trebui să rămână scopul nostru principal. Cum putem atinge acest obiectiv?

Trebuie să avansăm cu implementarea ambițioasei Agende globale pentru Dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește prevenirea conflictelor și susținerea păcii, dar și referitor la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.

România și-a asumat politicile de dezvoltare necesare, cu un impact real asupra punerii în aplicare a Agendei 2030. Am decis să implicăm în acest demers toți actorii politici, societatea civilă, sectorul privat, precum și comunitatea științifică.

Pentru a împărtăși experiența noastră în coordonarea procesului național de implementare a Agendei 2030, și pentru a ne prezenta progresul, România va prezenta Evaluarea Națională Voluntară în cadrul Forumului Politic la Nivel Înalt privind Dezvoltarea Durabilă din iulie 2018.


Doamnelor și domnilor,

Nu trebuie să pierdem din vedere rolul stabilizator pe care îl joacă Organizația Națiunilor Unite în stabilirea parametrilor globali ai relațiilor internaționale contemporane. Din acest motiv, efortul nostru de îmbunătățire a eficacității ONU trebuie să rămână ferm.

În definitiv, indiferent de cum va arăta un viitor Consiliu de Securitate reformat, avem nevoie de o Organizație a Națiunilor Unite cu capacități robuste de planificare a politicilor sale, capabilă să proiecteze viziuni pentru pacea și bunăstarea globală dincolo de crizele momentului.

România susține eforturile Secretarului General de creare a unei structuri instituționale integrate, cu scopul de a promova o abordare holistică în ceea ce privește gestionarea crizelor.

De asemenea, pledăm cu fermitate pentru modernizarea și creșterea eficacității operațiunilor de pace.

Susținem demersurile Secretarului General de a continua o reformă semnificativă, bazată pe trei priorități: prevenirea conflictelor, dezvoltare durabilă, reforma managementului și a Secretariatului, cu scopul creșterii eficienței ONU.

Totodată, țara noastră salută reforma mecanismelor ONU de luptă împotriva terorismului și demersurile ONU de a face din combaterea terorismului un element cheie al agendei sale de prevenție. Cum nicio țară nu poate lupta singură împotriva acestui teribil flagel, avem toată încrederea că nou înființatul Birou al Națiunilor Unite de luptă împotriva terorismului va duce la  creșterea eficienței noastre în combaterea terorismului în toate formele și manifestările sale. În acest sens, România își menține angajamentul față de inițiativa comună cu Spania pentru posibila înființarea unei Curți Internaționale împotriva Terorismului.

De asemenea, așteptăm o contribuție crescută a ONU la eforturile globale în domeniul migrației internaționale, inclusiv în abordarea principalelor cauze și surse ale acesteia. În acest sens, sperăm ca Declarația de la New York din 2016 să fie urmată cu consecvență de acțiuni consistente.

Din punctul meu de vedere, este important ca Pactul Global pentru Migrație, pentru care negocierile vor începe în viitorul apropiat, să acopere toate dimensiunile migrației internaționale, atât în beneficiul migranţilor, cât și al comunităților gazdă.

De asemenea, sprijinim consolidarea dimensiunii drepturilor omului în cadrul tuturor sectoarelor relevante ale activității ONU. În acest sens, salut Inițiativa Secretarului General -‘Human Rights up Front’ Initiative, care își propune integrarea politicilor privind drepturile omului în cadrul sistemului ONU.


Doamnelor și domnilor,

Am avut plăcerea de a organiza, cu câteva ore înainte, o dezbatere pe un subiect foarte important: Educația pentru Pace (Making Education for Peace). Folosirea „fricii” de identitate și a paradigmei „noi împotriva lor” nu pot fi lăsate fără răspuns.

În contextul creșterii violenței și a dezinformării, România este convinsă că doar prin educație de calitate putem contracara tendințele extremiste cu care se confruntă astăzi tinerii noștri.

În același timp, continuăm să fim preocupați de evoluțiile din domeniul securității din regiunea noastră, dar și din jurul acesteia. Conflictele prelungite din regiunea Mării Negre rămân o amenințare serioasă. Suntem încă martori ai unor acțiuni întreprinse în detrimentul principiilor și normelor dreptului internațional.

Proliferarea conflictelor prelungite în vecinătatea noastră a îngreunat cooperarea regională și a adus încrederea reciprocă la unele dintre cele mai scăzute niveluri istorice. De aceea, comunitatea internațională ar trebui să sprijine în mod activ cooperarea regională, să stimuleze măsuri de consolidare a încrederii și să abordeze aceste conflicte în mod decisiv.

România a atras constant atenția asupra nevoii de întărire a cooperării ONU cu organizațiile regionale și subregionale. Ca atare, în 2005, am susținut o primă Rezoluție în acest sens, din poziția noastră de membru nepermanent al Consiliului de Securitate, în 2005.


Doamnelor și domnilor,

România ar fi onorată să își aducă din nou contribuția la activitatea Consiliului de Securitate.

Candidatura noastră pentru un loc nepermanent în mandatul 2020-2021 este legată de implicarea categorică a țării mele în sprijinirea eforturile ONU pentru pace și securitate și de angajamentul nostru ferm pentru pace, dezvoltare și justiție.

Dacă efortul nostru de a deveni un membru nepermanent al Consiliului de Securitate pentru mandatul 2020-2021 va fi încununat cu succes, vom fi onorați să ne implicăm și mai mult în avansarea proiectelor noastre comune și a Organizației în ansamblu.

Vă mulțumesc!”


21 sept.

Fostul colonel SRI Daniel Dragomir, care a participat la operațiunea de salvare a jurnaliștilor români răpiți în Irak alături de Florian Coldea, susține că fostul prim-adjunct al SRI „a venit la final, la poze, ca și activiștii de partid”.

„Am fost în Irak? Am fost. A venit și Coldea în Irak? Da. La final, la poze, ca și activiștii de partid”, a scris Dragomir pe blogul său într-o nouă postare în care comentează interviul acordat de Florian Coldea site-ului

Totodată, Dragomir susține că el chiar „a luptat pentru țara asta”, iar Coldea „doar s-a prefăcut”.

Iată postarea lui Daniel Dragomir:

Servesc patria, zice SRL Coldea
Care patrie? A SRL-ului?

Voi începe azi (marți – nr.), după o zi plină, să comentez minciunile SRL Coldea expuse în interviul de la punctul de lucru al SRL-ului numit

“Există forțe interne și externe care și-ar dori servicii românești inhibate și retrase în cazarmă, pentru ca unii să își realizeze planurile și obiectivele care nu au nimic de-a face cu interesele României.”

Insidios cum îl stim, SRL Coldea ar vrea să ne spuna că acționez în numele unei puteri străine. Cel mai probabil Marele Satan Rusia.
Dorește să transmită astfel unor ambasade “aveți grijă la Dragomir că e omul rușilor”.
Asta e noua.

Păi să o afirme, să spună explicit, să indice clar, cu subiect și predicat.
Este deținătorul absolut a milioane de informații.
Ce îl oprește?

Să spună clar și răspicat, ca un general locotenent ce este, căror forțe interne și externe aparțin.
Dacă nu, să tacă.

A fost decorat de CIA? Bravo! Am fost decorat de CIA? Bravo mie! A fost în Seychelles și în Toscana și la Disneyland pentru CIA? Nu.

Am fost unde se trăgea în mine și am stat sub foc de mortiere pentru lupta anti-teroristă? Am fost.

Am fost in Irak? Am fost. A venit și Coldea în Irak? Da. La final, la poze, ca și activiștii de partid.

SRL Coldea, după mii de lături (penal, infractor etc.) pe care mi le-a aruncat în cap prin punctele sale de lucru și prin influencerii lui, dă atacul final. Sunt acum, mai nou …. trădător.
Mi-a atacat familia, mi-a dus DNA-ul copiii la grădiniță și la scoală, mi-a luat toate pozele și amintirile din casă…
Dar aici Coldea a intrecut limita. Îmi pune la îndoială patriotismul. Eu chiar am luptat pentru țara asta. El doar s-a prefăcut.


21 sept.

Gregorian Bivolaru, recent eliberat din Penitenciarul din Bistriţa, a fost dat, miercuri, în urmărire internaţională de autorităţile din Finlanda, după ce a fost emis un mandat de arestare în lipsă pe numele său, au declarat, surse judiciare, pentru MEDIAFAX.

Autorităţile din Finlanda au emis, în lipsă, un mandat de arestare pe numele lui Gregorian Bivolaru. Actele au ajuns în posesia Poliţiei Române în cursul zilei de miercuri.

Liderul MISA este cercetat pentru trafic de fiinţe umane şi abuz sexual, precizează sursele menţionate.

Potrivit procedurii, Gregorian Bivolaru urmează să fie căutat la domiciliu şi dacă nu va fi găsit, autorităţile române vor informa partenerii din Finlanda.

În cazul în care va fi găsit, autorităţile din România vor pune în executare mandatul de arestare, conform procedurii.

Avocata lui Bivolaru, Aris Cupşa, a precizat, pentru MEDIAFAX, că liderul MISA nu are interdicţia de a părăsi România, el fiind obligat să se prezinte la sediul Poliţiei la anumite date prestabilite pentru a se face verificări.

„Este foarte posibil ca mandatul de arestare dat de autorităţile finlandeze să fi fost emis tocmai pentru că domnul Gregorian Bivolaru se afla în arest, în penitenciarul din Bistriţa în momentul în care autorităţile au încercat să găsească pentru a fi dus la audieri, lucru de care este posibil ca în Finlanda să nu se fi ştiut. Mandatul a fost dat tocmai din acest motiv pentru că nu a putut fi găsit, cel mai probabil a fost citat de mai multe ori la domiciliul său, şi prin alte mijloace şi cum autorităţile finlandeze nu au reuşit să îl găsească, a fost emis un mandat de arestare în lipsă, din câte am înţeles fiind vorba doar despre o cercetare, neexistând o condamnare a instanţei din Finlanda. La data la care s-a discutat despre punerea în libertate a d-lui Gregorian Bivolaru, nu se ştia de problemele existente în Finlanda, nu se ştia de cercetarea care avea loc, fiind îndeplinite toate cerunţele legale”, a declarat, pentru MEDIAFAX, avocatul lui Gregorian Bivolaru.

Liderul MISA, Gregorian Bivolaru, a ieşit, în 13 septembrie, din Penitenciarul Bistriţa, fiind eliberat condiţionat după ce procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa nu au contestat decizia de eliberare dată de Judecătoria Bistriţa.

Liderul MISA, condamnat la şase ani de închisoare cu executare pentru acte sexual cu un minor, a fost încarcerat la Bistriţa la finele lunii februarie.

În iunie 2013, Gregorian Bivolaru a fost condamnat, de instanţa supremă, definitiv, la şase ani de închisoare cu executare.


21 sept.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că acordul nuclear cu Iranul din 2015 nu mai este suficient pentru a contracara influenţa tot mai puternică a Teheranului în regiunea Orientului Mijlociu, informează site-ul cotidianului Times of Israel.

„Avem nevoie de acordul din 2015” a declarat liderul francez, adăugând: „Este acest acord suficient? Nu este, având în vedere presiunea crescândă aplicată de Iran în regiune”.

Macron, aflat la New York, unde participă la cea de-a 72-a sesiune a Adunării Generale a ONU, a mai afirmat că programul balistic iranian ar trebui limitat, citând nevoia de a reasigura „ţările din regiune şi Statele Unite”.

În discursul rostit la ONU, preşedintele SUA, Donald Trump, a criticat Acordul nuclear cu Iranul şi a acuzat regimul islamist de la Teheran că susţine terorismul şi reprezintă o ameninţare pentru Orientul Mijlociu, în special pentru Israel.

Marile puteri din grupul P5+1 (China, Franţa, Rusia, Marea Britanie, Statele Unite plus Germania) au semnat în 2015 un acord cu Iranul prin care Teheranul se angajează să limiteze activităţile atomice în schimbul relaxării sancţiunilor internaţionale. Administraţia Donald Trump şi Israelul contestă acordul nuclear semnat cu Iranul.


21 sept.

„Distrugerea totală“ a Coreei de Nord, „misiune sinucigașă“, „regimuri depravate“, „dictaturi corupte“, un acord nuclear cu Iranul care este „o rușine“ pentru SUA, sunt printre termenii folosiți de președintele SUA la tribuna ONU, care au pus comunitatea internațională pe jar și au stârnit reacții dintre cele mai diverse.

„Oare Trump chiar crede că, dacă mai adresează câteva amenințări belicoase Coreei de Nord, Phenianul va renunța la armele nucleare? Ar fi firesc ca Kim Jong-un să considere că armele nucleare sunt cele care îl apără de un război inițiat de SUA“, scrie The Washington Times, o idee subliniată deseori și de Vladimir Putin.
„Discursul ignorant și plin de ură al lui Trump își are locul în Evul Mediu, nu în secolul XXI – nu merită replică“, a scris pe Twitter ministrul iranian de Externe, Javad Zarif, aflat și el la New York, unde se va întâlni cu secretarul de Stat Rex Tillerson. Laudele pentru discursul lui Trump au venit din Israel. „În cei peste 30 de ani de experiență la ONU, nu am mai auzit un discurs atât de curajos“, a spus premierul Benjamin Netanyahu.

Consternare printre diplomați

În timpul discursului lui Donald Trump, ministrul de Externe al Suediei, Margot Wallstrom, a părut năucită. „A fost un discurs greșit în fața unei audiențe greșite și într-un moment nepotrivit“, a spus ea pentru BBC. Și nu a fost doar diplomata din Suedia în această situație. „Mina sumbră afișată în timpul discursului de secretarul de Stat Rex Tillerson și de ambasadoarea la ONU, Nikki Haley, trădează consternarea diplomaților americani în fața unor asemenea atitudini adoptate de președinte. Este o altă incoerență a politicii externe americane din ultimele nouă luni“, scrie Le Monde.

Macron, un anti-Trump la ONU

Secretarul general ONU, Antonio Guterres, și președintele Franței l-au contrazis punct cu punct pe Donald Trump în discursurile lor. Ambii au făcut apel la negocieri cu Coreea de Nord, așa cum susțin și Rusia, și China, au subliniat importanța multilateralismului, în dauna viziunii suveraniste a lui Trump, a luptei împotriva schimbărilor climatice, care nu este negociabilă în opinia lui Emmanuel Macron, și a menținerii acordului nuclear cu Iranul. Bloomberg notează că Macron a făcut rectificări de ultim moment în discurs, pentru a sublinia cât mai bine opoziția față de Trump.

Ecoul politicii lui Reagan și Bush

Discursul lui Donald Trump nu a fost un dezastru, așa cum se așteptau mulți critici, este opinia publicațiilor pro-Trump, care subliniază că și președinții Clinton, Bush și Obama au avertizat Coreea de Nord că, în cazul unui atac împotriva SUA sau a aliaților, va urma o ripostă militară și reunificarea forțată a celor două Corei. Diferența este dată de tonalitatea discursului. „Cu siguranță, toată lumea ascultă, dacă nu a făcut-o până acum“, scrie National Review. Nici publicațiile critice la adresa lui Trump nu contestă acuzele aduse de președinte Iranului, Coreei de Nord sau Venezuelei pentru nerespectarea drepturilor omului. „Discursul a fost o combinație ciudată între politica externă republicană și naționalismul primar al lui Trump. (…) George W. Bush ar fi putut vorbi în aceeași notă despre Coreea de Nord, Iran, Siria și Venezuela, dar poate în termeni mai elevați. (…) Având în vedere alternativele, a fost un discurs bun“, scrie National Review.
„Donald Trump a vorbit despre Coreea de Nord, Iran și Siria, dar și despre Cuba și Venezuela, cu accentele predecesorilor săi republicani Ronald Reagan și George W. Bush. Acordul nuclear cu Iranul? «Nu-l putem respecta». Deschiderea către Cuba? A fost uitată. Întrupând trei președinți într-unul singur, Trump se înscrie pe o linie în care Barack Obama cu siguranță nu are loc“, scrie La Tribune de Geneve.

„Teoria nebunului“

Publicația Esquire încearcă să analizeze discursul lui Trump din perspectiva „teoriei nebunului“ pe care a încercat să o aplice Richard Nixon – administrația sa a vrut să creeze printre liderii statelor comuniste impresia că președintele SUA este instabil și irațional, astfel încât este bine să nu fie provocat. „Numai că, scrie Esquire, Trump nu pare să-și dea seama că teoria lui Nixon funcționează doar dacă ceilalți sunt sănătoși mintal“.

America, America și apoi restul lumii

Pentru comentatorii de la Die Zeit, discursul lui Trump este o „nebunie periculoasă“. Președintele SUA și-a pierdut măsura și nu are altă soluție decât escaladarea, scrie ziarul german. „Președintele SUA este un anti-politician“, scrie Tagesspiegel, adăugând că Trump nu va reuși să coalizeze liderii lumii în jurul său. „Toate încercările germane de a promova o politică a relaxării par voci în deșert“.
În ajunul discursului, un oficial de la Casa Albă a explicat că președintele va vorbi despre necesitatea neamestecului în afacerile altor state, despre importanța neimpunerii „guvernanței globale“ asupra statelor independente, o doctrină botezată „realism principial“ și prin care echipa lui Trump justifică absența criticilor împotriva Rusiei sau a Arabiei Saudite pentru nerespectarea drepturilor omului. Numai că, scrie The Guardian, „Trump a ciuruit această așa-zisă doctrină, nominalizând inamicii Americii, exprimându-și groaza față de tratamentul oamenilor din acele țări și amenințând cu amestecul în afacerile acelor state, până la anihilarea lor“.
„America, America și apoi restul lumii“, își intitulează Der Spiegel analiza discursului lui Donald Trump. Revista germană subliniază lipsa totală de atenție a lui Trump pentru aspectele protocolare: Trump a sosit cu întârziere, a ratat discursul secretarului general ONU, iar după ce și-a rostit discursul „apocaliptic“, a părăsit repede adunarea și în câteva minute era la Trump Tower.
„Discursul lui Trump este un soi de mesaj pe Twitter mai lung, simplist, vulgar și incoerent, plin de formulări șocante“, sumarizează Le Monde. „Pentru restul comunității internaționale, discursul este o mare provocare. În special pentru Europa, care acum se află pe poziții diferite în multe dosare: climat, Iran, multilateralism. Parteneriatul euro-atlantic își pierde sensul“.


21 sept.

Președintele PMP Traian Băsescu a depus, la Senat, o lege pentru desființarea Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale ca instituție bugetară deoarece ASSN s-a remarcat prin abuzurile privind diplome de doctorat, plagiat şi cheltuirea netransparentă a banului public.

Propunerea legislativă depusă de președintele PMP are un articol unic potrivit căruia „Legea nr. 56 din 22 martie 2012 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe ale Securității Naționale (…) se abrogă”.
Traian Băsescu susţine în expunerea de motive că abrogarea Legii nr. 56/2012 are ca scop „desfiinţarea ASSN ca instituţie bugetară”.

„Prin adoptarea în iunie 2015 a propunerii de modificare a Legii nr. 56/2012 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Militare, Academia a devenit propriul ordonator de credit şi propriul evaluator al rezultatelor acţiunilor sale.

De asemenea, considerăm că există alte structuri cu tradiţie, cum sunt Academia Tehnică Militară, Colegiul Naţional de Apărare (CNAp) şi structuri din cadrul SRI care au excelat ca foruri de consacrare ştiinţifică şi (…) au adus o contribuţie măsurabilă la trasarea strategiei şi a securităţii naţionale”, îndeplinind cu suscces obiectivele asumate de ASSN, potrivit sursei citate.

Traian Băsescu susţine că atât timp cât a funcţionat ASSN, „s-au făcut abuzuri prin acordarea de diplome de doctorat, numele ASSN şi ale membrilor fondatori fiind implicate în scandaluri publice legate de plagiat”, la care s-au adăugat probleme legate de netransparenţa cheltuirii banului public.

Bilanţul contabil şi bugetul de venituri şi cheltuieli, care sunt informaţii de interes public, nu sunt comunicate de către ASSN (cu periodicitate), nu se cunosc fondurile de care dispune instituţia, ştiindu-se doar că Ministerul Educaţiei finanţează parţial ASSN, iar în anul 2016 fondul alocat ASSN s-a majorat de la 190.000 euro la 310.000 euro şi nu există „până la ora actuală niciun raport cu privire la activitatea de cercetare desfăşurată în sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, făcută de academicienii ASSN”, spune Băsescu. „Toate acestea aruncă cel puţin o umbră de neîncredere asupra prestigiului de care susţin că se bucură la nivelul societăţii sau al ariilor profesionale de provenienţă membrii AS SN3”, afirmă liderul PMP.

Liderul PMP spune că legea privind înfiinţarea şi funcţionarea ASSN conţine şi elemente de neconstituţionalitate. „Iniţial, legea de înfiinţare se referea la Academia de Ştiinţe Militare. Legea de modificare a venit cu propunerea făcută ca academia respectivă să se numească Academia de Securitate Naţională, unde Academia însăşi a devenit ordonatorul principal de credite. În această situaţie, Academia a intrat sub incidenţa art. 119 din Constituţie care stipulează: «Consiliul Suprem de Apărare a T ării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii», spune Traian Băsescu.

Băsescu precizează că, potrivit Constituţiei, tot ceea ce ţine de organizarea Guvernului şi a CSAT-ului, reprezintă lege organică, şi Senatul este Cameră decizională, iar proiectul de lege a trecut prin Parlament cu susţinerea majorităţii senatorilor şi deputaţilor, ca lege ordinară, Camera Deputaţilor fiind forul decizional, „legea fiind la acel moment uşor atacabilă la CCR pe motiv de neconstituţionalitate”.

Proiectul lui Traian Băsescu a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere publică.


21 sept.

Unsprezece dintre cele 65 de persoane aflate pe lista pe care fostul colonel SRI Daniel Dragomir a prezentat-o Comisiei parlamentare de control sunt ziariști, douăsprezece sunt din justiție, iar cincisprezece din politică.

„Am primit lista de la domnul Dragomir cu cele 65 de persoane. Structura acestei liste, aşa cum am reuşit să o facem noi într-o analiză în cadrul Comisiei, este următoarea: ofiţeri SRI şi foşti ofiţeri SRI – 11 persoane, oameni de afaceri – 13 persoane, presă – 11 persoane, Justiţie – 12 persoane, politică – 15 persoane, administraţie – 3 persoane”, a declarat președintele Comisiei Claudiu Manda.

Comisia urmează să decidă dacă îi va chema la audieri.

„Vom decide să le invităm la audieri pe aceste persoane abia după ce vom parcurge împreună cu domnul Dragomir elementele pe care poate să le spună”, a adăugat Manda.

Fostul colonel SRI, audiat marți în Comisia parlamentară de control a activității SRI, a prezentat Comisiei o listă cu 65 de persoane care, în opinia sa, ar trebui audiate „pentru înțelegerea statului paralel”.

”În susținerea afirmațiilor sale, domul Dragomir a lăsat la comisie o listă de 65 de persoane, însemnând ofițeri activi SRI, ofițeri inactivi ai Serviciului, persoane din media, din mediul politic și din cel economic, persoane pe care domnia sa le indică să le invităm la comisia SRI și să punem întrebări pentru a proba lucruri pe care domnul Dragomir le spune”, a confirmat Claudiu Manda marți seară.

Anterior, Dragomir a spus în intervențiile sale TV că a văzut ziariști care intrau și ieșeau din biroul fostului adjunct SRI, Florian Coldea, nominalizându-i pe Dan Tapalagă, Dan Turturică și Sorina Matei.
Într-un răspuns, SRI nu a negat că are acoperiți în presă.


21 sept.


21 sept.


21 sept.


21 sept.


21 sept.


21 sept.

Despre psihologia poporului român. VIDEO

21 sept.



„Nimic nu este mai şocant decât să vezi ca ceea ce ai crezut tu a fi rodul unei gândiri originale, proprii, este de fapt doar o redescoperire prin metode empirice a ceea ce alţii au stipulat deja cu multe zeci de ani in urmă.. Sau sute…!”

Asta mi s-a intâmplat când am început sa citesc „Psihologia poporului român” a lui Constantin Radulescu-Motru

Gustave Le Bon - Legile psihologice ale evolutiei popoarelor -

Savantul român C-tin Radulescu-Motru, a fost unul din cei mai de seama filosofi români din perioada interbelică, un gânditor cu formaţie enciclopedică, dar şi un remarcabil dascăl şi promotor al noului , în educaţia românească şi invăţământ.

După ce  a urmat studiile în Germania împreună cu marele psiholog Wilhelm Wundt, în  1893 , el şi-a susţinut lucrarea de doctorat cu tema : “Evolutţa cauzalitaţii naturale la Kant”.

A întemeiat în  România, Societatea de filozofie precum şi Revista de filozofie (1923-1943).

În lucrarea sa „Psihologia poporului român”…

Vezi articolul original 494 de cuvinte mai mult

20 septembrie 2017 –  Se împlinesc 670 de ani de la prima atestare documentară a orașului Baia Mare. VIDEO

21 sept.



Image result for photos baia mare

Se împlinesc 670 de ani  de când, într-un act emis la 20 septembrie 1347 de cancelaria regelui Ludovic I al Ungariei, apărea prima atestare documentară a orașului Baia Mare.

Numele vechi al orașului este în latină Rivulus Dominarum, în germană Frauenbach, iar în maghiară Asszonypataka. Actul eliberat de Cancelaria regelui ungar Ludovic I de Anjou la acea  dată, cuprindea o serie de privilegii acordate centrelor miniere din zonă și locuitorilor lor de către rege, orașul Baia Mare fiind deja un oraș regal liber.

La cererea judelui Martin, a parohului Ioan, a magistrului Petru si a notarului Ulrich, juraţi din Baia Mare şi Săsar (Rivulo Dominarum et Zazar Bánya),  regele Ludovic semna respectiva diplomă de  privilegii, acordata localitatilor Baia Mare si Sasar (Rivulo Dominarum et Zazar Banya), privilegiul anterior acordat oraşului  fusese distrus de un incendiu. 

Prin acest nou privilegiu se stabileau şi  hotarele oraşului şi se acordau locuitorilor numeroase…

Vezi articolul original 2.767 de cuvinte mai mult

%d blogeri au apreciat: