Arhiva | 12:27 pm

KLAUS WERNER JOHANNIS,PENALUL CARE STRIGA PENALII!

1 oct.

  Klaus Werner Iohannis – lăudat fie numele său în vecii vecilor! – și-a făcut un obicei din a-i numi […]

Klaus Werner Iohannis – lăudat fie numele său în vecii vecilor! – și-a făcut un obicei din a-i numi „penali” pe toți cei care au avut sau au un dosar de urmărire penală întocmit de procurori, uitând că și el a avut astfel de dosare chiar la DNA. Tupeu mare cât toate cele șase case ale acestui impostor numit Gauleiter peste colonie! Acuză pe alții ca fiind penali taman el, Klaus Iohannis, cel implicat împreună cu soția sa în trafic internațional de copii! Tot împreună au furat două case prin instigare la fals și uz de fals! Acest acuzator a fost șeful mafiei retrocedărilor frauduloase din Sibiu (grup de crimă organizată), cu două dosare de urmărire penală la DNA! Tot acuzatorul Klaus Iohannis a declarat oficial FDGR-ul, al cărui președinte era, ca succesor al unei organizații hitleriste – desființată legal de trupele aliate și de regele Mihai în anul 1944 – tot pentru a lua case cu japca! Același Iohannis a făcut abuz în serviciu retrocedând ilegal, ca primar, imobile către organizația al cărei președinte era, aflându-se astfel și în conflict flagrant de interese, jefuind statul român de imobile de utilitate publică, clădiri obținute legal și care i se cuveneau de drept statului român, fiind astfel și trădător de țară! Citiți aici despre grozăviile cu imobilele sustrase statului român de către o bandă de netrebnici care s-au declarat oficial urmași ai hitleriștilor: Jaf imobiliar la Sibiu, retrocedări ilegale către FDGR, succesor al organizaţiei naziste Grupul Etnic German Tocmai Iohannis, plin de bube-n cap, s-a găsit să vorbească despre penali!

Logic – cu mențiunea că logica este specifică oamenilor inteligenți, imbecilii judecând visceral, fără să raționeze! – dacă eu, ziaristul care l-a acuzat public timp de 17 ani pe acest individ de toate infracțiunile enumerate mai sus, aș fi mințit, fără să prezint dovezi care să susțină afirmațiile mele, eram la închisoare de ani buni pentru defăimare de persoană în formă continuată!

Dovezi găsiți și în articolul care arată cum spală propaganda trecutul murdar al familiei Iohannis, la fel cum pisica își acoperă excrementele. Probe incontestabile despre „penalul” Klaus Werner Iohannis – cum îi place lui să-i numească pe alții – găsiți și în alte materiale de investigații jurnalistice scrise de mine, toate ticsite cu documente doveditoare ale adevărurilor spuse răspicat. Spre unele dintre aceste dezvăluiri aveți link-uri tot în acest articol, care demonstreză și probează clar comiterea ticăloșiilor de către acest individ și șleahta lui, inclusiv stafidita sa consoartă: Cum spală propaganda banii familiei Iohannis proveniți din traficul de copii

Ce spune DNA despre cele două pupile ale lui Liviu Dragnea, Shhaideh și Plumb, înșurubate în fotolii de miniștri: „prin acțiunea concertată a unor persoane cu funcții publice, părți din Insula Belina și Brațul Pavel (cu suprafață de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman”. Adică, să înțeleagă toată lumea, inclusiv tefeliștii (TFL = Tinerii Frumoși și Liberi) mai grei de cap, acele terenuri au trecut de la statul român… tot la statul român, că doar județul Teleorman nu este în Bulgaria!

Klaus Werner Iohannis, ca primar, a făcut ceva mult mai grav decât Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb!!! Prin retrocedări ilegale, a trecut, începând cu anul 2007, imobile de utilitate publică din proprietatea statului român în proprietatea unei organizații private de tip ONG, Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), formată exact ca UDMR-ul pe criterii etnice și participantă la fel de ilegal la alegeri fără să fie partid politic, unde tot el, Iohannis, era președinte.

FDGR-ul lui Iohannis s-a declarat succesorul unei organizații hitleriste (Grupul Etnic German din Al Doilea Război Mondial) doar ca onor președintele să-și mai pună labele de hoț pe alte și alte imobile, pe lângă cele șmanglite anterior tot de el (în „peroada anteroară” – cum rostește el scrâșnit, 2000-2006) și mafia retrocedărilor imobiliare din Sibiu pe care o conducea, având împreună și dosar de urmărire penală la DNA (dosar nr. 270/P/2006), după ce a fost plimbat pe la alte două parchete (Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Albă Iulia și DIICOT)! Aici, la retrocedările către FDGR, pe lângă infracțiunea foarte gravă a reactivării unei organizații naziste, este abuz în serviciu și conflict de interese clar! Klaus Iohannis, ca primar al orașului, a retrocedat ilegal imobile tot lui, ca președinte al organizației moștenitoare a naziștilor.

                                                                                                            Marius Albin MARINESCU

Sursa :http://justitiarul.ro/

DENUNTUL INTEGRAL AL FOSTULUI MINISTRU PEDELIST GABRIEL SANDU IN DOSARUL „AFACEREA MICROSOFT!”

1 oct.

                                        […]

Afacerea Microsoft, România jefuită cu participarea tandemului Băsescu-Boc și a ambasadelor SUA, Germaniei și Austriei.

 

                                              Denunțul integral al lui Sandu Gabriel

Ministerul Public

Direcția Națională Anticorupție

Dosar nr. 766/P/2016

                                                         Domnule Procuror,

Subsemnatul Sandu Gabriel,(…) in calitate de inculpat în Dosarul nr. 766/P/2016, prin apărător ales av. Daniel M.V. Chitic,

formulez în temeiul art. 290 C.pr.pen. prezentul

                                                              DENUNȚ

prin care vă aduc la cunoștință săvârșirea mai multor infracțiuni de care am luat cunoștință în perioada în care am fost membru al Guvernului României, respectiv 23.12.2008 – 01.09.2010, în calitate de Ministru al Societății Informaționale și al Comunicațiilor, dar și în calitate de vicepreședinte PDL Central, primvicepreședinte PDL Prahova, și coordonator al PDL Brăila.

 

Prin conținutul său, acest memoriu are valoarea unei declarații-denunț care să facă posibilă, dacă se va dori, cercetarea întregului context al contractelor încheiate de către Guvernul României cu Microsoft și care s-au constituit începând cu anul 2003 în „platforma de afacere Microsoft”, o escrocherie care a fost transpartinică, transguvernamentală și transfrontalieră. Uriașul prejudiciu al staului român nu poate fi calculat decât în condițiile în care va fi cercetată afacerea Microsoft din perioada 2003 – 2012.

Pentru început, iată câteva elemente din contextul în care s-a derulat în ansamblul ei operațiunea Microsoft, care a prejudiciat statul român cu zeci de milioane de euro:

1. Între Guvernul României și Microsoft, la Roma, data de în 17 Septembrie 2003, a fost încheiat un „Parteneriat strategic” care a avut ca efect instituirea unui monopol în favoarea gigantului IT american pe piața din România. Acest monopol a fost consfințit prin semnarea de către Dan Nica, ministrul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației pe de o parte și Steve Ballmer, CEO Microsoft, pe de altă parte, a unei „Scrisori de intenție privind Parteneriatul Strategic între Guvernul român și Microsoft”, și mai apoi prin semnarea la data de 15 apilie 2004 a Contractului 0115.RO care viza preluarea de licențe pentru operarea computerelor deținute de administrația centrală, (deși o parte din computere dețineau deja licență) dar și pentru proiectele de e-government și licențele educaționale. Arăt că numărul de licențe vizate depășea cu mult numărul computerelor existente. Acest contract încheiat între stat și o entitate privată a încălcat legile concurenței. Ca efect al încheierii „Parteneriatului strategic” și a „Contracatului 0115.RO”, Microsoft a devenit placa turnantă a pieței IT din România dar și a securității cibernetice a Statului român, fiind anihilată în același timp libera concurență pe piața IT din țara noastră prin legalizarea și instituționalizarea abuzului de poziție dominantă a companiei Microsoft în România. Menționez că Microsoft operează la nivel mondial prin subsidiare zonale ale concernului multinațional. În Europa, subsidiara mare a fost și este Microsoft Irlanda. Locația a fost aleasă anume întrucât are o legislație a impozitelor mai prietenoasă. Microsoft Irlanda a creat o reprezentanță în România numită Microsoft România.

2. La intervale de patru-cinci ani, contractul inițial a fost „novat” prin încheierea unor acte adiționale sau noi contracte de ambele părți în urma unor negocieri directe și netransparente care încălcau odată în plus legile europene ale concurenței. Contractele succesive care au „novat” „Parteneriatul strategic” și Contractul 0115.RO au fost făcute prin coruperea sistematică a oficialilor români prin instituirea unei grupări infracționale care s-a aflat de-a lungul timpului, în mod invariabil, în spatele echipelor de negociatori și cărora li s-au oferit ca recompensă procente importante din prețul contractelor încheiate cu statul român prin oferirea unor discounturi imense (ce mergeau până la 65%) din valoarea contractelor încheiate cu Guvernul României. Modul prin care comania Microsoft cumpăra influență la nivelul de vârf al statului român va fi descris în cele ce urmează în prezentul denunț.

3. Cum compania Microsoft (prin subsidiara sa Microsoft Ireland și repreznteanța sa – Microsoft România) nu putea încheia în mod direct contracte directe ca urmare a unei interdicții stabilite de instanțele internaționale în domeniul concurenței, Microsoft opera și comercializează în România în mod indirect licențe și servicii prin intermediul unor terțe companii agreate și abilitate în mod direct de către compania americană numite LAR (Large Account Reseller). Aceste terțe companii (pe care le vom numi în continuare LAR-uri) obțineau și obțin în mod netransparent discounturi stabilite în urma unor negocieri directe între acestea și compania Microsoft, această modalitate de ofertare directă către LAR-uri încălcând odată în plus legile internaționale ale concurenței. În România, au existat și au operat mai multe asemenea LAR-uri (persoane juridice române și/sau străine), care făceau oferte instituțiilor administrației publice centrale, dar de fiecare dată în spatele acestor LAR-uri se găseau aceleași persoane care alcătuiesc un grup criminal organizat.

4. Este esențial de reținut că discounturle acopereau o plăjă largă, între 17 și 65 la sută, ultimul procent fiind total nefiresc sub aspect comercial.

5. În 2009 a fost dată Hotărârea de Guvern 460 și s-a organizat o licitație, câștigată de D-CON.NET AG, un LAR reprezentat de Claudiu Florică, una și aceeași persoană care reprezenta și precedentul LAR care contractase cu Guvernul României – Fujitsu Siemens Computers GMBH (numit în continuare FSC).

6. Au fost prevăzute sume uriașe (de zeci de milioane de euro) pentru consultanță și asistență, pe care Guvernul României i-a plătit și care au fost dirijați către o rețea de offshoruri deținute de reprezentanții unui grup criminal organizat, alcătuit din peste o sută de persoane, avându-i la vârf pe Claudiu Florică, Dinu Pescariu și Dragoș Stan.

7. În cele ce urmează voi demonstra că Microsoft nu livra în realitate nici toate produsele (licențele) contractate și nici consultanța convenită. În schimb, avea acces la toate informațiile sensibile sau chiar la secrete ale statului român.

8. Prin intermediul LAR-urilor, Microsoft a făcut trafic de influență începând cu anul 2004, fiind susținut în acest sens de un grup consistent de oameni politici în frunte cu președintele de atunci al României, Traian Băsescu, cu primul-ministru Emil Boc, cu consilierul președintelui României, Theodor Stolojan, consiliera prezidențială Elena Udrea, devenită apoi ministru al Dezvoltării, soțul acesteia, Dorin Cocoș, de reprezentanți de frunte ai corpului diplomatic (ambasadorii SUA, a Austriei și Germaniei) și FMI, dar și de ofițeri superiori din Serviciul Român de Informații și STS (generalii SRI Dumitru Zamfir și Dumitru Cocoru, generalul STS Marcel Opriș, aceștia fiind reprezentanții prim adjunctului SRI, generalul Florian Coldea și directorului SRI George Maior).

9. Timp de circa 14 ani, sume uriașe de bani au fost, în baza contractelor Microsoft, preluate din bugetul diferitelor instituții centrale, prin intermediul directorilor Silviu Hotăran și Ovidiu Artopolescu (ultimul, o vreme, fiind și secretar de stat MCSI, sub patronajul lui Dan Nica, în calitate de ministru), având același partener, în persoana lui Claudiu Florică, ca director D-CON.NET AG și FSC, și cu aceiași colaboratori de bază din Microsoft, directorii Florin Pletea – toți plătiți prin prin intermediul Zonko Overseas Ltd. și alte offshore-uri înființate special în acest sens de către Sorin Eftene, director Microsoft, prin intermediul multinaționalei KPMG – un gigant în domeniul consultanței fiscale.

10. Din grupul infracțional organizat care au devalizat bugetul României și au spălat banii obținuți în acest mod, au mai făcut parte și Dragoș Nicolaescu, șef FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH), numit în această funcție de către Claudiu Florică, Diana Comănici director economic, și toți ceilalți directori Microsoft, membri ai delegației Microsoft în MCSI, directori FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH), directori D-CON.NET AG sau membri ai grupului D-CON.NET AG şi Dorin Cocoș care, începând din 2009, a devenit șeful neoficial al negociatorilor grupului Microsoft în raport cu Guvernul României.

În fapt, contextul electoral al anului 2008 a făcut ca în perioada 15-23 decembrie 2008, la insistențele domnului Gheorghe Ștefan cu susținerea PLD, în cadrul PDL, să se stabilească, prin algoritmul de desemnare al membrilor de partid, cu rezultate foarte bune în campanie electorală, ca funcția de Ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale, aripa PLD din PDL, să fie ocupată de subsemnatul.

Imediat după desemnare am fost chemat la partid, la PDL și mi s-a adus la cunoştinţă de către conducerea acestuia, modul de repartizare a funcțiilor de conducere în cadrul MCSI pe baza de recomandare a fiecărei filiale județene PDL.

În data de 23.12.2008 am fost instalat ca ministru MCSI de către domnul vice prim-ministru Dan Nica, cu recomandarea să lucrez cu „omul care știe totul în acel minister” pentru că el l-a înființat, secretarul general al ministrului, domnul Cezar Armeanu.

Am preluat MCSI pe bază de proces verbal de la ministrul Karoly Borbély. Menționez că acesta nu mi-a indicat absolut nicio problemă deosebită din activitatea ministerului.

Primele informații pe care le-am primit în minister au fost că acel minister este controlat de SRI și este condus de dl. Dan Nica prin intermediul dlui. Cezar Armeanu, acesta din urmă fiind pe statul de plată atât al lui Microsoft – FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH), cărora le reprezintă interesele, cât, mai ales, ale avocatului Doru Boștină, care îi reprezintă pe toți, respectiv Microsoft, FSC, Unicredit și MCSI.

În minister era un haos total. Se zvonea că toți șefii de departamente și o parte din angajați erau plătiți de FSC, Florică, TeamNet, Ghiță Sebastian, Siemens, SIVECO, și mulți alții.

În aceste condiții, imediat după preluare am dispus, la sugestia Secretariatului General al MCSI, domnul Cezar Armeanu, o ședință de lucru în care mi s-a adus la cunoștință o singură problemă și anume situația licențelor Microsoft cumpărate de dânsul în numele Guvernului României.

Problema principală ridicată de domnul Cezar Armeanu era inexistența sumelor aferente plăților necesare achitării licențelor nelivrate de Microsoft în perioada 2006 – 2008, dar care trebuiau plătite de MCSI în anul 2009. Este motivul pentru care a fost identificată o soluție de plată, optându-se pentru achitarea contravalorii unui număr antecalculat de ore de consultanță și de mentenanță. Servicii care, în cea mai mare parte, nu au fost prestate.

Ceea ce m-a nedumerit, din primul moment, a fost de ce acest contract de închiriere licențe Microsoft era urmărit de departamentul de politică externă al ministerului, și nu de departamentele de IT, achiziții, sau tehnic.

Divergența principală era între departamentul de politică externă, care urmărea derularea contractului și departamentele juridic și economic.

Ulterior, am înțeles că oamenii rețelei erau plasați exact în departamentul de politică externă al ministerului.

În primele săptămâni din ianuarie 2009, odată cu începerea mandatului meu de ministru MCSI, am dispus efectuarea unei inventarieri complete a licențelor Microsoft, gestionate în perioada 2006-2008, şi a licențelor necesare la nivelul anului 2009.

Rezultatul a fost absolut dezastruos. Nu exista nicio coerență în evidența Ministerului, hotărârile de guvern emise în 2008 nu aveau niciun fundament, nu exista niciun document care să stea la baza întocmirii și redactării acestor hotărâri de guvern, nu existau comenzi ale instituțiilor, procese verbale de recepție, de comodat, vouchere, ore de consultanță, nu existau procese verbale de recepție asura serviciilor. Documentul care consemna numărul de ore de consultanță, respectiv 50.000 de ore, document deținut în arhiva Secretarul general-ului MCSI, aferent perioadei 2004 – 2009 (ore evaluate în cadrul MCSI la 5.000.000 $ la nivel de LAR, valoarea de piață fiind de peste 8.000.000 $) dispăruse din evidența MSCI.

Am solicitat o situație a voucherelor date instituțiilor din contractul de licențiere. Nici aceasta nu exista.

Am solicitat documentele de livrare ale companiei Microsoft FSC în baza comenzilor date de instituțiile beneficiare, cuprinse în actele adiționale nr. 2, 3 şi 4, precum și procesele verbale de recepție a kit-urilor și a voucerelor de ore de consultanță, însoțite de contracte de comodat cu toate ministerele și instituțiile cuprinse în H.G. 634/11.06.2008 și H.G. 1193/24.09.2008, împreună cu H.G. 1451/12.11.2008.  Aceste documente nu mi-au fost prezentate pentru, așa cum mi s-a spus, nu mai existau în minister. Dacă au existat vreodată.

Am avut o discuție foarte dură cu Secretarul general-ul MCSI, domnul Cezar Armeanu, care nu mi-a putut prezenta nicio explicație în condițiile în care nu exista niciun document în minister care să nu treacă pe la el. Foarte prietenos, mi-a spus că nu e nicio problemă pentru că are soluție pentru această situație și îmi va prezenta omul care deține toate documentele prin care va justifica situația de mai sus și care a întocmit și redactat toate hotărârile de guvern menționate mai sus.

Șefa serviciului juridic mi-a precizat că aceste documente nu există pentru că aceste hotărâri de guvern au fost pregătite de secretarul de stat Szomodi împreună cu Secretarul general-ul MCSI dl. Cezar Armeanu, și scrise de domnul avocat Doru Boștină.

Departamentele din cadrul Ministerului nu au fost implicate. Același lucru l-au susținut și directorul economic al MCSI domnul Florea și șefa Serviciului financiar, doamna Daneț, care mi-au argumentat, inclusiv pe documente scrise, de ce nu pot fi plătite sumele de 31.000.000 $ și 26.800.000 $ aferente actelor adiționale nr. 2,3 şi 4.

În urma analizării informațiilor oferite de toate aceste departamente, referitoare la actele adiționale 2, 3 și 4, subsecvente contractului 0115RO/2004, am constatat discrepanțe între prevederile textelor de lege ce vizau termenele de plată, livrarea de produse, cantitățile și modalitatea în care aceste produse puteau fi achitate doar în baza prevederilor bugetare al următorului an şi situația efectiv regăsită, astfel:

Prin Hotărârea de Guvern nr. 470/2004 și CTR 0115RO/2004 se prevedea la:

„Art. 2: plata ratelor se făcea in limita sumelor aprobate anual prin lege cu aceasta destinație din bugetul SGG-ului

Art. 3 alin. 2: instituțiile publice beneficiare vor primi câte un kit de instalare pentru fiecare dintre produsele solicitate.”

În anexa de la H.G. 470/2004 – contractul comercial de închiriere licențe, în art. 5 alin. 4 obligația de livrare se va considera îndeplinită la data prevăzută în notificarea adresată licențiatului de către Microsoft prin care se confirmă că licențiatul are acces la licențe și predă către licențiat câte un kit de instalare pentru fiecare  instituție publică beneficiară având calitatea de afiliat inclus.

Contractul a fost semnat de către SGG pe o perioadă de 5 ani (2004–2009), valoarea inițială a contractului încheiat în anul 2004 între SGG şi Microsoft prin reprezentantul său Fujitsu Siemens GMBH Austria a fost de 54.567.465 $ pentru un număr de 50.155 licențe de drept de utilizare începând cu anul 2004 până în anul 2009.

Cuantificare Prejudiciu

Costul de finanțare în valoare de 11.000.000 $ a determinat creșterea valorii contractului de 42.000.000 $ oferta inițială, la 54.567.465 $ – suma apreciată de Gheorghe Gheorghina ca fiind o creștere nejustificată care nu poate fi explicată.

Total prejudiciu aferent contractului 115RO/2004 – 26.400.000 $ din care 11.000.000 $ costuri legale de finanțare și 15.600.000 $ plătiți ilegal cu avizul și acordul dat de Microsoft prin Silviu Hotaran, Ovidiu Artopolescu, Florin Pletea, Sorin Eftene, care au supravegheat afacerea Microsoft. Banii au fost împărțiți între Microsoft, FSC, KPMG şi directorii Microsoft enumerați mai sus, directorii FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH) Viena în frunte cu Malinovski, dar și ai FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH) România, Claudiu Florică, Dragoș Nicolaescu, Diana Comanici împreună cu cei care țineau legătura cu serviciile secrete și guvernele României – Dragoș Stan și Dinu Mihail Pescariu, bani pe servicii plătite dar nelivrate, ajungând la ei și prin ei la toți cei de mai sus.

H.G. nr. 470/2004 este ilegală pentru că trebuia să cuprindă obligativitatea de a se face licitație publică. Actul normativ a intrat în vigoare la data de 13.04.2004, după ce a fost semnat de:

– prim-ministrul Adrian Năstase – contrasemnează

– ministrul MCTI Dan Nica

– ministrul pentru coordonarea SGG Eugen Bejinariu

– ministrul Finanțelor Publice M. Tănăsescu

Odată cu intrarea în vigoare a acestei hotărâri, a fost abrogată o altă hotărâre, H.G. nr. 1473/2003, de asemenea ilegală, care atribuia competență SGG-ului de a semna contractul-cadru de licențiere, referitoar la produsele Microsoft. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea 2 nr. 912 din 19 decembrie 2003.

H.G. nr. 1473/2003 a fost semnată la 11 decembrie 2003 de următorii:

– prim-ministrul Adrian Năstase

– ministrul MCTI Adriana Ticau

– ministrul pentru coordonarea SGG Eugen Bejinariu

– ministrul Finanțelor Publice Mihai Nicolae Tănăsescu.

În prima parte a anului 2009, am avut câteva întâlniri cu toți șefii marilor companii de IT din România, printre care și doamna Irina Socol, președinte, director general al SIVECO SRL. Aceasta mi-a prezentat mai multe variante de îmbunătățire a sistemelor IT în Guvernul României, printre care şi propuneri de îmbunătățire a programelor de licențiere în cadrul Ministerului Învățământului, explicându-mi că nu se poate accepta sub nicio formă oferta Microsoft, întrucât este incorectă, compania SIVECO SRL livrând, în perioada 2000–2004, toate calculatoarele folosite de Ministerul Învățământului pe care erau instalate licențe Microsoft legale.

În 2009, am rezistat insistențelor domnilor Tatomir Cătălin, Sorin Eftene, Florin Pletea, care erau făcute direct sau prin intermediul ambasadei SUA și al ambasadorilor Nicholas Taubman și Mark Gittenstein – mai mult sub forma unor amenințări directe asupra mea și asupra Guvernului României – la presiunile domnilor Dorin Cocoș, Dinu Pescariu (cu care m-am văzut o singură dată în luna mai 2009, iar următoarea dată a intrat peste mine în casă în noiembrie 2009), Claudiu Florică – FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH), Dragoș Nicolaescu, Diana Comănici, dar mai ales a domnilor Cezar Cezar Armeanu și a avocatului Doru Boștină. Toți aceștia au depus eforturi pentru a mă convinge să includ în Hotărârea de Guvern soluția de rezolvare a licențelor Microsoft, în baza solicitărilor făcute de Mihnea Costoiu.

Vă aduc la cunoștință că începând din anul 2008, luna iunie, companiile Microsoft şi FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH) au impus un contract de consultanță juridică pentru MCTI cu avocatul Doru Boștină, care era în același timp și avocatul MCSI şi avocatul Unicredit Bank, lucrând direct cu domnii Florică Claudiu, Dinu Pescariu, Dragoș Nicolaescu, Florin Pletea, Sorine Eftene plus Călin Tatomir. Aceștia împreună au procedat la inițierea unui număr de Hotărâri de Guvern prin care se efectuau plăți ilegale. Respectiv:

1. Conform contractului comercial de închiriere licenţe – anexa la H.G. nr. 470/15 Aprilie 2004, care prevede că obligația de livrare se va considera integral îndeplinită la data prevăzută în notificarea adresată licențiatului de Microsoft Ireland Operation LTD, prin care se confirmă că licențiatul are acces la licențe și a predării către licenţiat a câte unui kit de instalare pentru fiecare instituție publică beneficiară, având calitatea de afiliat inclus.

2. Hotărârea de Guvern nr.199/27.02.2008 prevede, la Articolul 2.2 că autoritățile și instituțiile publice beneficiare au obligația de a transmite, până la data de 30 martie a fiecărui an către MCTI numărul echipamentelor de calcul instalat în cadrul instituției, numărul de licențe existent și numărul de licențe necesar a fi închiriate, cu justificarea necesității, iar MCTI are responsabilitatea de a centraliza și corela aceste informații.

La Articolul 3 se prevede că MCTI verifică modul de utilizare de către fiecare autoritate și instituție publică beneficiară a avantajelor și servicilor aferente contractului comercial de închiriere de licențe Microsoft.

3. Hotărârea de Guvern nr.634/11 iunie 2008 prevede plata fără recepționarea vreunui produs. În plus, urmau să fie livrate în luna iunie 2008 produse care aveau să fie folosite începând de la 01.01.2006. În Articolul 2, în schimbul acestora, se prevedea plata sumei de 26.172.156 $. Conform Articolului 3, MCTI urma să distribuie licențe pe bază de contract de comodat instituțiilor și autorităților publice beneficiare (în data de „aprilie 2006” cu drept de folosință de la data de 01.01.2006). În Anexa nr. 2 a Actului adițional nr. 2 se prevedea dreptul neexclusiv de a utiliza produsele software Microsoft închiriate și kiturile de instalare corespunzătoare.

În actul adițional nr. 2/11 Iunie 2008, la contractul 0115 RO/2004 se stabilea ca până la data de 31.03.2006 să fie predate kiturile către SGG și contractul de comodat semnat cu instituțiile beneficiare.

Ministrul Karoly Borbély, Secretarul General al MCSI Cezar Armeanu, Secretarul de Stat Szomodi și Microsoft, prin Călin Tatomir, Florin Pletea, Sorin Eftene au făcut presiuni uriașe asupra mea, pentru a renunța la verificarea inventarelor licențelor primite și pentru a face face plățile retroactiv, în schimbul unor produse nelivrate şi nerecepționate. Produsele așa-zis livrate au fost comunicate MCSI prin intermediul avocatului Boștină Doru, care a și redactat hotărârile de guvern, inclusiv contractele și anexele lor către Microsoft. În acest sens a colaborat cu Călin Tatomir, Sorin Eftene, Florin Pletea și echipele subordonate lor. De la Fujitsu Siemens Computers GMBH au participat Claudiu Florică, Dragoș Nicolaescu, Diana Comănici, care au împărțit banii obținuți ilegal de la Guvernul României între Microsoft, FSC, directorii Microsoft, directorii FSC prin offshore-urile lui Dragoș Stan, Dinu Pescariu, Thomas Heintschell .

Semnificativ cred că este faptul că Dragoș Stan, Dinu Pescariu și Claudiu Florică sunt patronii din umbră ai firmelor Lisaos – Balzac – Essim cu același sediu în Cipru – Limassol Cipru Griva Digeni 115 Trident Centre 3101 (Certificat de înregistrare fiscală 122 601 96 Q nr. incorpore HE 260 196), acționar majoritar în Synotech Global Service România SRL, fosta DIM SOFT, actualul loc de muncă al lui Sorin Eftene, care a lucrat permanent în subordinea lui Claudiu Florică, la fel ca și D-CON. NET AG în 2014 – și care a devenit Synotech Global Service Switzerland GMBH (aspect confirmat prin păstrarea numărului de înregistrare la ORC, J40/2051/1994 rezultând în urma fuziunii prin absorbție a societăților Abacus System & Solutions J40/2476/1998 si Abacus Telcon J40/2994/2005), proiect semnat și de Rilla Roxana, avocat partener cu Chirvase Neculai, soțul Rilla Cornel fiind plătit de Florică pentru a fi consilierul ministrului V. Vreme.

De remarcat că la nivelul anului 2004, societatea Quinn Asociated LTD, ce avea ca beneficiar real pe Dragoș Stan, este reprezentată de către Irene Spoerry şi Andreas Moustras, persoane ce se regăsesc cu drept de reprezentare și semnătură pentru Essim Partners şi Balzac la nivelul anului 2009.

Acest lucru rezultă din contractele semnate între Baringwood si Essim si Balzac, la fel cum D-CON.NET AG si Baringwood sunt reprezentate de Erich Amman.

Călin Tatomir, Sorin Eftene, Florin Pletea, directori Microsoft, împreună cu Claudiu Florică, Dragoș Nicolaescu, Diana Comănici, Victor Malinovski, și ceilalți directori FSC GMBH, prin intermediul lui Dragoş Stan și Dinu Pescariu, au întocmit, prin intermediul avocatului Doru Boștină, împreună cu Cezar Armeanu, secretar general MCTI și cu aprobarea ministrului Karoly Borbély și a Secretarul de stat Szomosi, următoarele Hotărâri de Guvern ilegale, pentru plăți retroactive, pentru marfa nelivrată, toate fiind făcute pentru înșelarea Guvernului României cu suma de 31.144.865 ,64 $ plus 26.725.491 ,36 $, în total însumând 57.970.367 $.

Marfa nelivrată reprezintă 31.144.865,64 $.

Cred că este important să precizez că în anul 2009, a avul loc o întâlnire în patru, impusă lui Pinalti (Gheorghe Ştefan) de Traian Băsescu, Elena Udrea și Dorin Cocoș, în care Claudiu Florică a explicat afacerea Microsoft, FSC, MCTI, cu modul de plată și cu prelungirile de contract FSC 2009 – 2012. Menționez că îl cunoșteam pe Dorin Cocoș din 2007, când în calitate de vicepreședinte PLD, Theodor Stolojan mă trimitea la el pentru a ține adunările PLD la Eurohotels.

Mai fac precizarea că și Emil Boc mi-a pus în vedere să rezolv problema plății, iar Gheorghe Gherghina de la Ministerul Finanțelor m-a presat să plătesc. La rândul ei, Elena Udrea m-a obligat să mă văd cu Cocoș. Cocoș Dorin m-a sunat și m-a presat la rândul lui să rezolv plățile pentru Microsoft. La fel, presiuni în acest sens făceau FSC prin Wolfgang Horak, Dragoș Nicolaescu, Diana Comănici, avocatul Doru Boștină (Secretarul general MCSI) și Cezar Armeanu. Precizez că, în aceeași direcție au făcut presiuni și Nicolas Taubman și Mark Gittenstein, ambasadori ai Statelor Unite în România.

În cele din urmă o parte din mită nu a mai ajuns la destinatarii finali, pentru că eu am refuzat să plătesc retroactiv 57.000.000 $ fără dovada efectuării prestației serviciilor și livrării produselor.

În continuare, în vederea derulării operațiunilor Microsoft, s-a decis elaboarea unei noi Hotărâri de Guvern, în baza căreia urmau să se plătească licențele din 2004, la care vom primi 50.000 de ore de consultanță plus produse Software Microsoft plus servicii, iar pentru cele nelivrate în 2006, 2007, 2008, 2009 se va prelungi perioada de drept de folosință până în 2012.

În momentul în care Mihai Tănăsescu, în calitate de şef al delegației FMI în anul 2009, (una și aceeași persoană cu cea care a semnat în 2004 HG-urile ilegale pe relația cu Microsoft) a făcut presiuni uriașe către Emil Boc, acesta din urmă i-a dat ordin lui Gherghina să plătească 31.144.865,64 $ în baza Actului Adiţional nr.2 în favoarea Unicredit București. Ulterior, domnul Dragoș Nicolaescu și-a dat demisia, FSC prin Diana Comănici și W. Horar nu au mai recunoscut înțelegerea și au preferat să recunoască nelivrarea, iar Sorin Eftene și Florin Pletea, în calitatea lor de directori ai Microsoft România, au spus clar că fără FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH) se oprește discuția.

Prin Hotărârea de Guvern nr.1451/2008 i s-a atribuit MCTI dreptul de a semna actul adițional nr.4,  valoarea totală a acestuia fiind de 26.725.491,36 $ pentru un număr de 40.939 licențe cu drept de utilizare începând cu anul 2007 până în 2009, respectiv 22.860 licențe cu drept de utilizare începând cu anul 2008 până în anul 2009.

Suma nu a fost achitată din cauza unor deficiențe constatate în actul adițional încheiat, cu efecte în derulare. Factura a fost stornată cu acceptul firmei.

Contractul comercial de închiriere de licențe numărul 0115/RO, încheiat la 15.04.2004, prevede la articolul 5.4 că obligația de livrare se va considera integral îndeplinită la data prevăzută în notificarea adresată licențiatului de Microsoft Ireland Operations LTD, prin care se confirmă că licențiatul are acces la licențe, și a predării către licențiat a câte unui kit de instalare pentru fiecare instituție publică beneficiară având calitatea de afiliat inclus.

Toate H.G.-urile de mai sus sunt absolut ilegale. Ele au fost făcute pentru plata în anul 2009, a unor produse și servicii nelivrate în perioada 2004-2009, fiind întocmite pe baza datelor furnizate de Microsoft prin domnii Sorin Eftene, Florin Pletea, Călin Tatomir și a echipei Microsoft, care cunoșteau clar că prin FSC România si FSC Austria (prin Malinovski, Horak, Claudiu Florică, Dragoș Nicolaescu, Diana Comănici) au încercat să fure de la statul român de suma de 57.000.000 $ prin HG-uri ilegale redactate de avocatul Doru Boștină, întocmite de Cezar Armeanu și aprobate de ministrul Karoly Borbély, bugetate de Varujan Vosganian, și semnate și aprobate de Călin Popescu Tăriceanu.

Acest furt grosolan a fost cercetat de DNA, însă făptuitorii mai sus menționați au fost favorizați prin necorelarea cu Dosarul 187/2013, prin prescrierea faptelor din Dosarul 21/P/2006, și prin mușamalizarea Dosarului 448/P/2011.

Menționez că și subsemnatul am fost șantajat să plătesc ilegal cei 57.000.000 $ de către Claudiu Florică şi Dorin Cocoș în mod direct, și indirect de către Traian Băsescu, („Tăticuțul”), Elena Udrea, Emil Boc, Călin Tatomir, Florin Pletea, Sorin Eftene, Gheorghe Gherghina, W. Horak, Dragoș Nicolaescu, Diana Comănici, avocat Doru Boștină, Răzvan Radu, Șerban Tănăsescu, dar mai ales de ambasadorii Nicholas Taubman, Mark Gittenstein, Martin Eichtinger, care m-au forțat să plătesc aceste sume furate de Microsoft cu complicitatea FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH) și gruparea Florică.

După intervenția brutală a domnului Mihai Tănăsescu, în calitate de șef al FMI, la Emil Boc, acesta i-a determinat pe domnii Gh.Gherghina și Cezar Armeanu să plătească 31.000.000 $.

Înțelegerea cu Călin Tatomir, Sorin Eftene, Florin Pletea, în calitate de reprezentanți ai Microsoft, pe de-o parte, și Claudiu Florică, Dragoș Nicolaescu, Diana Comănici, ca reprezentanți ai FSC, pe de altă parte a fost de prelungire a contractului pentru perioada 2009 – 2012 și plata sumei de 54.000.000 $ în perioada 2009 – 2012 pentru icențele din 2004. Iar pentru diferența de până a 57.000.000 $ , 50.000 de ore de consultanță în perioada 2009-2012. Ca urmare a negocierilor dure pe care le-am purtat cu aceștia, știind că au furat cei 31.000.000 $ prin Colina Investment direct de la Unicredit, mai sus numiții au preferat să renunțe la 26.000.000 $.

Subliniez că ambasadorii Nicolas Taubman, Mark Gittenstein, Martin Eichtinger, m-au amenințat că voi suporta consecințe serioase dacă nu voi plăti hotărârile de guvern.

Este important să fac precizarea că accordul semnat de Guvernul Românei prevede foarte clar că 163.428 de licențe instalate pe 163.428 de calculatoare, vor avea implementate un număr de 36 proceduri la toate cele 27 de instituții, conform Hotărârii de Guvern 460/2009, cu instituții comasate.

1. Ministerul Afacerilor Externe

2. Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri

3. Ministerul Apărării Naționale

4. Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului

5. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

6. Ministerul Sănătății

7. Ministerul Public

8. Ministerul Finanțelor Publice

9. Ministerul Justiției

10. Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din decembrie 1989

11. Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale

12. Ministerul Mediului și Pădurilor

13. Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale

14. Secretariatul General al Guvernului

15. Departamentul pentru Relația cu Parlamentul

16. Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice

17.  Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investitiilor Străine

18. Oficiul Național de Prevenire și Combaterea Spălării Banilor

19. Consiliul Național de Contestare a Contestațiilor

20. Institutul Național de Statistică

21. Oficiul Național pentru Cultul Eroilor

22. Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat

23. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

24. Ministerul Culturii și Patrimoniului Național

25. Ministerul Administrației și Internelor

26. Ministerul Educației, Cercetării Tineretului și Sportului

27. Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret

Fiecare din aceste instituții cumulat pe toate cele 164.428 de calculatoare, adunate ca număr de licențe totale pe instituții, ar fi trebuit să aibă fiecare un sistem intranet securizat de STS, care per total să facă intranetul Guvernului cu 36 proceduri instalate și funcționale pe fiecare calculator, și în interconexiune respectiv cu:

 

P1 – Achiziții publice

P2 – Analiză și elaborare acte normative

P3 – Analiză și soluționare petiții

P4 – Avizarea instrumentelor de plată cu acces la distanță

P5 – Circuitul informațional

P6 – Controlul documentelor

P7 – Controlul înregistrărilor

P8 – Deplasări externe

P9 – Deplasări interne

P10 – Derularea financiară a contractelor UMP

P11 – Elaborare politici și strategii în domeniul societății informaționale

P12 – Elaborarea proiecte e-guvernare

P13 – Elaborarea planului strategic

P14 – Elaborarea poziției de negociere a României la UE

P15 – Elaborarea procedurilor

P16 – Elaborarea propunerilor de politici publice

P17 – Elaborarea propunerilor de politici și strategii în comunicații

P18 – Evaluare și inventariere a bunurilor primite cu titlu gratuit

P19 – Evaluarea performanțelor personalului contractual

P20 – Evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarilor publici

P21 – Fișa postului

P22 – Furnizarea informațiilor de interes public

P23 – Gestionarea abaterilor

P24 – Managementul riscului

P25 – Metodologia de elaborare a bugetului propriu

P26 – Metodologia privind recrutarea și selecția funcționarilor publici

P27 – Metodologia privind recrutarea și selecția personalului contractual

P28 – Monitorizare mentenanța autoturisme și consumul de combustibil

P29 – Organizarea și efectuarea controlului

P30 – Program de audiențe

P31 – Prezenta personalului în MCSI

P32 – Procedura de achiziție publică de bunuri pentru proiectul EBC

P33 – Procedura de achiziție publică de servicii pentru proiectul EBC

P34 – Recepția produselor, evidența și gestionarea

P35 – Reprezentare grupuri de lucru tehnice

P36 – Stabilire și monitorizare obiective specifice.

 

Cele 36 de proceduri pentru cele 27 de institutii implementate pe 163.428 de calculatoare ar fi însemnat intranetul Guvernului și baza pentru trecerea la societatea informațională.

La data de 30 iunie 2010 am anunțat Microsoft și D-CON.NET AG că voi suspenda plățile pentru nelivrare. Presiunile făcute de Microsoft, Claudiu Florică și mai ales Dorin Cocoș și Elena Udrea, au dus la „demisionarea” mea de către prim ministrul Emil Boc la ordinul presedintelui Traian Băsescu.

 

Referitor la implicarea reprezentanților SRI și a fostului președinte Traian Băsescu, declar următoarele:

În luna ianuarie 2009, am fost solicitat de domnul Sebastian Ghiță – sponsorul personal al doamnei Roberta Anastase, pentru o întâlnire cu o persoană foarte, foarte importantă.

Am fost preluat de la minister de mașina cu șofer a domnului Sebastian Ghiță și, împreună cu acesta, am fost dus la unul din sediile SRI, unde ne aștepta domnul general Dumitru Zamfir.

Aici am aflat următoarele:

1. MCSI este un obiectiv strategic pentru siguranța națională, iar obiectivul principal al ministeriatului meu va fi CERT-ul, care este în subordinea mea directă, în componența ICI-ului dar care va fi coordonat în mod direct de SRI prin detașarea unui ofițer SRI, care cunoaște foarte bine problema. CERT-ul urma să facă parte din organizația europeana E NISA.

2. Punctul unic de contact (PCU) era următorul obiectiv strategic, acest punct unic de contact urmând să fie modul de comunicare securizată a României cu Uniunea Europeană;

3. Am aflat deasemenea că prioritatea numărul unu a SRI era securitatea cibernetică a României

4. În consecință, toate proiectele IT sau produse Software vor avea și o componentă de securitate și, implicit, o viză mai mult sau mai puțin vizibilă a SRI-ului.

5. România are ca obiectiv o singură bază de date care să fie o componentă a S.I.I. – Sistemul Informativ Integrat – cu maximum de servicii de e-Guvernare posibile pe fiecare etapă, pentru trecerea către o societate informațională.

Pentru realizarea acestor obiective, am avut întâlniri săptămânale și, uneori, zilnice pe această temă, precum și pe alte teme de interes național sau de siguranță națională cu domnii general Dumitru Zamfir, Dumitru Cocoru din SRI precum și cu domnul general Marcel Opriș, directorul STS.

Am primit un material de la SRI, pe baza căruia am elaborat Strategia Națională de trecere către societate informațională – e-România. După primirea materialului, am procedat la stabilirea obiectivelor și am făcut prima licitație e-România 1, care, împreună cu e-România 2, trebuiau să cuprindă 169 servicii de e-guvernare, care funcționau în teritoriu, fiind realizate prin proiectele cu fonduri europene precum și cel puțin 40 de servicii de e-guvernare la nivel național.

 

Nu am știut cine a câștigat e-România 1. După câștigarea licitației e-România 1, la începutul anului 2009, am fost sunat de domnul Sebastian Ghiță, cu care m-am întâlnit și care mi-a spus următoarele:

1.  Trebuie să țin cont de Dorin Cocoș, care are interese cu Elena Udrea, care la rândul ei are o influență uriașă asupra lui Traian Băsescu. De altfel, se pare că, la acel moment, Dorin Cocoș mă „pârâse” deja președintelui Băsescu că „cu Sandu nu se poate lucra”.

2.  Ministerul meu are un proiect e-România, iar el, Sebastian Ghiță, este cel care l-a câștigat dar este de acord ca o parte din proiect să fie preluat de Dorin Cocoș, la insistențele domnului Dinu Pescariu. În acest sens, mi-a solicitat ca, în zilele următoare, să îl primesc pe grecul care, împreună cu Claudiu Florică, era șef de consorțiu, sugerându-mi să accept condițiile puse de Cocoș – Pescariu – Florică, întrucât aceștia au acordul lui Traian Băsescu și “viza” lui Florian Coldea, motiv pentru care nu avea rost să „îmi bat cuie în talpă”.

A doua zi, am avut ședință de Guvern, prilej cu care am fost rugați de Elena Udrea, colega mea ministru, să ieșim puțin din ședință pentru avea o discuție. Odată ieșiți, aceasta m-a rugat să-l văd în ziua următoare la ora 8:30, la Eurohotels, pe domnul Dorin Cocoș. Am acceptat, pentru că deja toată situația devenise explozivă.

La data și locul stabilite de către doamna Elena Udrea, m-am întâlnit cu domnul Dorin Cocoș. Acesta a ținut să-mi spună că, anterior întâlnirii cu mine, a vorbit cu președintele Băsescu și s-a înțeles totodată și cu domnul Sebastian Ghiță. În acel moment, după discuția cu mine, urma să îl sune pe președintele Băsescu, să îi confirme că am acceptat să îi primesc pe Claudiu Florică împreună cu un cumnat al acestuia, un grec, implicat compania care câștigase licitația e-România 1. Cu acesta și împreună cu Sebastian Ghiță, care conducea echipa TeamNet, urma să discut condițiile de desfășurare a contractului.

Am acceptat și i-am spus domnului Cocoș ca „grecul” să contacteze secretariatul meu de la minister. Acesta a sunat și a fost stabilită o întâlnire. În pregătirea întâlnirii, eu am hotărât să fie întrunită pe echipe de negociere, din care însă nu am dorit să fac parte.

După câteva săptămâni, în care domnul Claudiu Florică s-a aflat quasi permanent în MCSI, nu s-a ajuns la niciun rezultat în urma negocierilor purtate, deoarece noua echipă de negociere condusă de Claudiu Florică voia să schimbe total condițiile de licitație,  în special să reducă la jumătate a numărului de servicii de e-Guvernare.

Într-una din discuțiile pe care l-am avut cu domnul Claudiu Florică de față chiar cu consilierii, care au avut în sarcina de serviciu negocierea contractului România, mi-a făcut precizat ca el nu reprezintă doar interesele lui, ci și pe ale lui Sebastian Ghiță și mai ales Dorin Cocoș și că, de față cu acesta (Claudiu Florică), domnul Dorin Cocoș l-ar fi sunat de președintele Traian Băsescu, pentru a îi expune situația și a-i spune că „se pare că Gabriel Sandu joacă într-un alt film.” În concluzie, Claudiu Florică mi-a spus că propunerea lui a fost discutată de către domnul Dorin Cocoș cu domnul președinte Băsescu, care cunoaște problema, urmând ca un om al lui Florian Coldea să ia legătura cu mine și să îmi explice cum poate deveni legal tot ceea ce-mi cer ei, cum vor fi disponibilizați 1,8 milioane de euro din această afacere, care se va face cu ei (Claudiu Florică, Dinu Pescariu, Dorin Cocoș și Sebastian Ghiță) sau deloc.

Ulterior, am fost sunat din nou și de către domnul Sebastian Ghiță, prilej cu care am avut o discuție extrem de dură cu acesta, în care și el a ținut să îmi precizeze următoarele:

1.  Dorin Cocoș lucrează în numele președintelui Traian Băsescu, pentru Băsescu și Elena Udrea;

2.  Având această atitudine și comportament nu voi apuca sfârșitul anului în fotoliul de ministru;

3.  Am fost întrebat „ce treaba am eu cu bugetul Ministerului?” Și mi-a sugerat „să-mi văd de treaba mea și să accept condițiile puse de Cocoș – Florică – Pescariu, pentru că, în caz contrar, îmi voi pune serviciile în cap, având în vedere ca acești domni lucrează pentru „ei”;

4.  Sebastian Ghiță mi-a spus că va încerca să mă ajute dar cuplul Cocoș – Perscariu, cu sprijinul doamnei Udrea, era „mult mai tare decât” el la aceea dată.

5.  Tot Sebastian Ghiță mi-a sugerat să accept cererile lui Florică – Pescariu – Cocoș, măcar pentru a câștiga timp, pentru că „mi l-am pus și pe Pinalty în cap”

Într-adevăr, în zilele următoare s-au repetat aceleași presiuni venite din partea doamnei Elena Udrea și Gheorghe Stefan, presiuni la care s-a adăugat și un telefon direct primit de la președintele Traian Băsescu, toți solicitându-mi să am o nouă întâlnire cu domnul Dorin Cocoș.

A trebuit să accept întâlnirea cu Dorin Cocoș, care mi-a solicitat mod expres să accept următoarele cerințe și condiții:

1.  proiectul va fi funcțional în trei ani (lucru pe care personal îl consideram inacceptabil, deoarece acesta ar fi trebuit să fie pus în funcțiune în maximum un an)

2.  Vor fi înjumătățite numărul de servicii cuprinse în proiect;

3.  Pentru serviciile care urmează a fi implementate (cealaltă jumătate) se va proceda la o suplimentare cu 50 la sută a bugetului afectat;

4.  Vor fi anulate creditele de angajament și se va trece totul pe bugetul anului 2009, cu plată anticipată.

Ulterior acestei discuții, mai exact a doua zi, m-am văzut și cu domnul Claudiu Florică. La această întâlnire am avut un comportament mai mult decât neprietenos cu interlocutorul meu, căruia i-am spus „să se ducă dracului învârtindu-se, la pachet cu Ghiță, Cocoș, Pescariu” și am cerut să-mi facă plăcerea de a nu-l mai vedea în perioada următoare.

Ca răspuns la mesajul meu tranșant, domnul Claudiu Florică, cu tupeul care îl caracterizează, m-a amenințat că dacă nu accept condițiile impuse, acesta „mă va turna”. Deși nu avea de ce să mă tem de o eventuală delațiune, am luat în serios amenințarea acestuia, fiind conștient de susținerea formidabilă pe care o avea din partea FSC și Microsoft și, prin acestea, interesele lor fiind susținute și de ambasadele SUA, Germaniei și Austriei, influența sa ajungând în acest mod până la primul-ministru Emil Boc și președintele României, Traian Băsescu.

În pofida presiunilor și amenințărilor primite, subsemnatul am anulat licitația e-România 1, împiedicând astfel ca bugetul statului român să fie căpușat prin comisionare de către aceleași grupuri de persoane, fapt care, în mod evident, a avut ca efect direct situația în care mă găsesc acum.

În luna septembrie 2010, am avut o discuție foarte dură cu domnul Gabriel Marin, care m-a atenționat că e-România nu se va mai face din următoarele considerente:

1.  domnul Valerian Vreme nu înțelege nimic din nimic și este controlat în proporție de 100% de cuplul Udrea – Cocoș;

2.  „S-a băgat pe fir cuplul de jigodii ordinare” Pescariu – Florică, care “sunt niște nemernici și vor fura tot”;

3.  A venit la el Dinu Pescariu și i-a cerut milioane de euro comision în numele lui Dorin Cocoș, spunându-i că, în caz că nu-i va primi, va bloca proiectul. Mi-a mărturisit că, dacă ar fi dat acești bani, nu ar mai fi putut termina proiectul.

 

După această discuție, am luat masa cu domnul ministru Valerian Vreme și cu domnul secretar de stat Marius Fecioru. Cu acest prilej, domnul Valerian Vreme mi-a spus că președintele Băsescu îi interzisese să mă vadă. Tot atunci Marius Fecioru mi-a spus clar că Elena Udrea și Dorin Cocoș vor să mă scoată din partid, pentru că sunt incontrolabil și, pentru a mă face să tac, s-au gândit chiar să îmi facă un denunț la DNA.

Cu acest prilej, amândoi mi-au spus că nici Microsoft și nici e-România nu mai sunt problemele mele și că ar fi mai bine să îmi văd de drum și poate așa voi scăpa. Menționez deasemenea că amândoi știau de situația Omnilogic, amândoi fiind chemați la acel moment la ordin de către Dorin Cocoș.

După mai mult timp, m-am revăzut cu Gabriel Marin, care mi-a spus clar că Dinu Pescariu l-a șantajat și, împreună cu Claudiu Florică “i-au furat bani”, care au ajuns și la Cocoș. Cu acest prilej mi-a mărturisit că el, personal, ca urmare a șantajului căruia i-a fost supus, a plătit 3 milioane € comision către triada Pescariu-Florică-Cocoș dar că el nu a primit niciun ban din acest proiect.

Eu l-am avertizat că Agenția „România digitală”, cu cei 27 de angajați ai săi, va trebui să lucreze doar pentru e-România, altfel aruncă totul în aer.

 

El mi-a spus clar că Pescariu, Cocoș și Florică i-au furat banii pentru proiect și au blocat proiectul și nu are ce să le facă, deoarece a aflat că off-shore-urile înființate de aceștia sunt în realitate societățile „bidoane colectoare” ale Securității, și că, din aceste societăți, Dorin Cocoș scoate bani pentru președintele Traian Băsescu și Elena Udrea. Mai mult, acesta mi-a spus că ei nici nu se ascund, lucrând pe față, Pescariu spunându-i fără să vrea că banii vor fi plătiți în „off-shore-ul Microsoft”, de unde ia bani toată lumea: șefii Microsoft, oamenii „serviciilor” românești, politicieni și mulți alții, „de ajuns să îi fie frică până și lui când se va sparge buba”. Tot Pescariu i-ar fi spus că el a plătit, „însă banii nu au ajuns unde trebuia, și acum nu mai știe ce să facă”.

Aceste declarații au fost confirmate și se coroborează cu declarațiile lui Dorin Cocoș care, în Dosarul 1865/1/2016 (numit „Microsfot II”), a declarat că „Dinu Pescariu a efectuat la solicitarea sa următoarele plăți: 

–     500.000 euro către o firmă chinezească numită Shanzen pentru următoarele produse: 300.000 geci, 1.000.000 pixuri, 300.000 umbrele, 300.000 fesuri, 300.000 fulare, 1.000.000 brichete; 

–     300.000 euro la o altă sucursală îm Austria pentru achitarea altor produse de campanie electorală; 

–     1.700.000 euro în mai multe tranșe plătită începând cu sfârșitul anului 2009, începutul anului 2010, sumă care i-a remis inculpatului Gabriel Sandu cu titlul de împrumut, suma de 500.000 euro întrucât acesta i-a spus că are nevoie de bani urgent pentru a face plăți aferente campaniei electorale prezidențiale; 

–     600.000 euro care conform proprieti declarații rezultă că i-a depus la sediul PDL din Modrogan, mai precis i-a remis domnului Ivașcu la solicitarea domnului Vasile Blaga cae era la acel moment secretar general al partidului și șeful campaniei electorale iar banii au fost dați iarăși fără a primi vreo chitanță în acest sens; 

–     50.000 euro i-a dat domnului Alin Albu, trezorierul PDL pentru achiziția unor găleți, tot fără chitanță; 

–     30.000 euro i-a dat domnului Radian Tufa, secretar general al Ministerului transportului pentru a achita transportul containerelor cu produse electorale în țară, precum și costurile cu depozitarea; 300.000 euro i-a cheltuit în folos personal; 200.000 euro i-a remis firmei Shanzen din România; 

–     1.800.000 – 1.900.000 euro a fost achitată de Dumitru Nicolae a fost achitată de Dumitru Nicolae pentru mine din banii primiți de la Dinu Pescariu, în Elveția, pentru achitarea contravalorii altor produse electorale și a precizat că au fost 27 containere de materiale electorale; (…)” (paginile 40 – 41 din Decizia ÎCCJ 162/03.10.2016).

 

Coroborând declarațiile lui Dorin Cocoș (consemnate cu putere de lucru judecat de către ÎCCJ) cu faptele denunțate prin prezentul memoriu de către subsemnatul, este evident că Traian Băsescu a fost beneficiarul direct și final al unei sume de cel puțin 5.480.000 euro din banii sifonați de către grupul criminal organizat mai sus denunțat, sumele fiind folosite în mod direct și nemjlocit în campania prezidențială din anul 2009, acesta fiind motivul real pentru care, în mod direct și indirect, a făcut presiuni asupra mea în vederea încheierii contractelor cu Microsoft prin intermediul LAR-urilor mai sus menționate.

 

Față de toate cele mai sus menționate este evident că Microsoft a avut o actiune concertată și constantă prin care a urmărit păstrarea și consolidarea monopolului său pe piața IT din România, prin continuarea realațiilor contratuale cu Guvernul României ca efect al faptelor de corupție pe care le-a permis, inițiat, încurajat și favorizat în raporturile pe care această companie le-a avut cu cei mai înalți demnitari ai satului român și a structurilor acestuia de securitate.

 

În drept, consider că faptele săvârșite de persoanele fizice și juridice mai sus menționate întrunesc elementele constitutive ale următoarelor infracțiuni, încadrări juridice pe care vă solcităm repectuos a le avea în vedere, fără însă a vă limita numai la acestea, în cercetarea faptelor și persoanelor pe care le-am denunțat prin prezentul memoriu:

 

–     compania Microsoft a săvârșit faptele prevăzute de la art. 367 C.pen. (Constituirea unui grup infracțional organizat), 291 C.pen. (Traficul de influență), 47 raportat la 291 C.pen., 290 C.pen. și 292 C.pen. (instigare la trafic de infuență, dare de mită și cumpărare de influență);

–     ambasadorii SUA – Nicholas Frank Taubman și Mark H. Gitenstein și ambasadorul Austriei – Martin Eichtinger au săvârșit faptele prevăzute de 291 C.pen. (Traficul de influență), 47 raportat la 291 C.pen. (instigare la trafic de infuență);

 

–     Băsescu Traian a săvârșit faptele prevăzute de la art. 367 C.pen. (Constituirea unui grup infracțional organizat), 291 C.pen. (Traficul de influență), 47 raportat la 291 C.pen. (instigare la trafic de infuență), 289 C.pen. (luarea de mită), art. 29 lit. c din Legea 656/2002 (spălarea de bani);

 

–     Emil Boc și Elena Udrea au săvârșit faptele prevăzute de 291 C.pen. (Traficul de influență), 47 raportat la 291 C.pen. (instigare la trafic de infuență);

 

–     Dorin CocoșClaudiu FloricăDinu PescariuCălin TatomirSorin EfteneFlorin PleteaDragoș Nicolaescu au săvârșit faptele prevăzute de 367 C.pen. (Constituirea unui grup infracțional organizat), 291 C.pen. (Traficul de influență), 47 raportat la 291 C.pen., și 292 C.pen. (instigare la trafic de infuență și cumpărare de influență) și art. 29 lit. a și b din Legea 656/2002 (spălarea de bani).

Față de cele arătate, rog analizați și dispuneți.

                                                                                                                                Sandu Gabriel

Sursa.http://justitiarul .ro/

DOUA OPINII DESPRE AMESTECUL AMBASADORULUI AMERICAN IN PROBLEMELE INTERNE ALE ROMANIEI!

1 oct.

                  Opinia unui ofițer de carieră, fost șef al SPP Sunt o persoană […]

                Opinia unui ofițer de carieră, fost șef al SPP

Sunt o persoană echilibrată, accept opiniile contrare, nu jignesc oamenii, mă adresez politicos și adversarilor mei. De aceea în postarea de pe Facebook, vis-a-vis de ambasadorul Klemm, l-am făcut doar impertinent, deși merita mai mult. Acum însă am constatat că este un PORC, cu șoriciul foarte gros, care își vâră râtul ca un nesimțit, în problemele noastre interne.

Tupeul acestui ambasador depășește orice închipuire. Nesimțitul, care habar nu are ce înseamnă statul de drept, nu știe care sunt raporturile între autoritățile publice în România și rolul fiecărei autorități în realizarea echilibrului puterilor în stat, modul în care interacționează și exercită controlul reciproc, vine să-i dea lecții unei persoane, care este o somitate în acest domeniu, domnului Tudorel Toader. Este același lucru ca în cazul în care un copil de grădiniță vrea să-l învețe să citească pe un profesor. Diferența este ca între un munte și un bolovan.

Bolovanul semidoct Klemm își vâră râtul de fiecare dată când autoritățile române doresc să aducă modificările legislative necesare funcționării corespunzătoare a statului de drept. El susține cu înverșunare instituțiile de forță, deși observă foarte bine abuzurile pe care le fac acestea, lezarea semnificativă a drepturilor și libertăților democratice. De ce credeți că stalinistul Klemm procedează în acest mod? Pentru el structurile de forță sunt esențiale. Prin intermediul lor își realizează interesele personale dar și cele ale statului pe care îl reprezintă.

Ne vorbește nouă despre corupție, când la ei corupția este mai mare ca în orice țară europeană. Lupul moralist nu ne spune cum corupția, speculațiile toxice și abuzurile din sistemul financiar-bancar american au generat o criză cu consecințe deosebit de grave, în urma căreia mii de familii și-au pierdut casele, economiile, acțiunile. El își protejază companiile care ne devalizează bugetul cu sute de milioane de dolari. Ce a făcut Microsoft în Romania nu a fost corupție??? La fel și Bechtel, precum și alte companii americane. Eu iubesc animalele și îmi pare rău că am comparat porcul cu ambasadorul Klemm. Sunt convins că am fost nedrept cu porcul, care nu merită așa ceva…

                                                                                                                                 Dumitru Iliescu

 

                                      Opinia unui jurnalist

Ambasadorul SUA susține DNA-ul fiindcă acesta înlătură concurența pe care o făceau puținele firme românești străinilor, prin arestarea patronilor și veghează ca multinaționalele să poată corupe și fura în liniște, fără să fie deranjate de către cei care au obligația să ancheteze faptele respectiv.

Americanii au furat miliarde de euro din România prin escrocheriile Bechtel și Microsoft, la fel și germanii prin contractul EADS, fără ca nimeni dintre străinii implicați în aceste jafuri să fie pedepsit sau măcar cercetat de procurori și trimis în judecată! Jaful continuă prin plăți pentru armament depășit tehnic, niște vechituri bune de casare, dar băgate de americani, francezi, nemți și olandezi pe gâtul românilor la prețuri enorme, supraevaluate, cu sprijinul lacheilor trădători de țară!

Noi avem spitale mizere și școli în paragină, dar dăm banii pe niște rachete ruginite, prostind opinia publică cu teorii imbecile despre „pericolul rusesc”, făcând abstracție de realitate, adică evitând adevărul că dacă și-ar pune rușii ăia răi în cap să ne cucerească, o fac doar cu bandele de motocicliști din Moscova, fără să scoată tancurile din cazărmi. Vorbind însă serios, la ce armament sofisticat au rușii, net superior americanilor, nici nu ar apuca să sune alarma la Deveselu și România ar fi rasă de pe suprafața Pămâtului!

Iohannis știe că luxul și onorurile, de care se bucură acum, mai pot continua încă un mandat doar dacă pune umărul la jefuirea și ruinarea României. Îl doare fix în cur de viitorul României și al copiilor noștri, fiindcă nu este român și nici nu are copii ca să-i pese de viitorul acestora într-o țară sărăcită deliberat!

                                                                                                                          Albin Marinescu

Sursa:http://justitiarul.ro/

INFATUATUL AUTOSTIUTOR,INTANGIBILUL BOU APIS AL DEMOCRATIEI DE PROTOCOL!

1 oct.

              Grozăviile „Alternativei pentru România, 2019” Cînd și cînd, atunci cînd se smulge cu greu […]

            Grozăviile „Alternativei pentru România, 2019

Cînd și cînd, atunci cînd se smulge cu greu din cadrul pozelor festive, de protocol, cu mai marii lumii, adunîndu-și în țară statura sa planetară de ifose și mucava, Klaus Iohannis face muritorilor de rînd hatîrul, concesia, de a le vorbi. Sec, rece, abrupt, cu aroganța și morga dictatului, dar și cu convingerea de nestrămutat a atotștiutorului!

În cazul vorbelor de clacă din 26 sept. a.c., așteptările erau pe măsura temei arzătoare din politica internă, cap de afiș al războiului intern care macină nervi și energii: starea foarte aproape de moarte clinică a sistemului judiciar românesc, la vîrful său, mai ales, împreună cu măsurile de reformare a acestuia, alături de speranța revenirii la normalitate.

Aproape că nu mai este nicio surpriză că în loc de reținere, în loc de asumare a rolului de „cap limpede“, Klaus Iohannis a ales calea răfuielii politice, cu o atît de transparentă tentă electorală, de evidența căreia nici nu se mai sinchisește.

Ceea ce, în mod firesc, ar fi trebuit să fie intervenția moderatoare, documentată, a unui conflict instituțional, grav și păgubos n-a fost decît continuarea asumării jocului binecunoscut, odată cu rolul de Gică-contra și de instigator recidivist.

În fața camerelor TV, fără să stea prea mult pe gînduri, deși timp să „rumege“ subiectul a avut destul, fără să clipească, fizicianul de Avrig a înmulțit masa cu pătratul vitezei luminii și, cum altfel? I-a dat că DNA e bună, e foarte bună și la locul ei, pe cînd ministrul Justiției, Tudorel Toader, eminent profesor de Drept, e rău, rău din cale afară, habarnist și, în plus, slujitor de interese partinice.

Datul cu bîta în balta Belina, și-n general în apa de ploaie a discernămîntului său, a continuat cu cele două ministrese, deja corupte, deja vinovate fără vreo dovadă, puse la colț și pe coji de nucă de Klaus justițiarul, cu îndemnul unei grabnice demisii din Guvern.

Dacă cuiva i s-a făcut dor de „linii directoare“, trebuie să fie pe deplin mulțumit, pentru că le-a avut din plin din partea lui Iohannis, Oracolul din Deal grăind tot, fără să clipească: CSM e izvor de blîndă lumină și pace, ci nu un cuib de viespi. Inspecția judiciară, știe el bine, trebuie să rămînă la locul ei și la discreția taberelor gata să se încaiere. Raportul Inspecției e discutabil, ca și inoportun, propunerile ministrului Toader, de modificare a legilor justiției, sînt inadecvate și nu pe gustul său și-al camarilei!

Cine mai are așteptări, cît de mici, de la Klaus Iohannis, cine mai crede că providența nu i-a jucat o atît de mare festă, va trebui să guste pînă la capăt din cupa amărăciunii și-a deziluziei. Prin atitudine, antepronunțare și imixtiune într-un domeniu în care n-ar trebui să-i fiarbă oala, Iohannis își devoalează marile carențe de caracter și empatie, lipsa solidarității instinctiv-omenești cu nedreptățiții sălilor de strîmbă judecată. În disprețul opiniei și conștiinței publice, capabile de judecăți izvorîte din bun-simț și experiențe de viață, mai adevărate și mai aproape de litera și spiritul legii, Klaus Iohannis se arată a fi de partea răului, a opresiunii și arbitrariului, de partea Liviei Stanciu, și nu a Marianei Rarinca, de partea procurorului-caricatură „Portocală“, și nu a victimelor înscenărilor la comandă și a cauzelor penale aflate la discreția liberului arbitru.

Fără îndoială, Klaus Iohannis a fost și a rămas omul sistemului moștenit de la predecesorul său, capabil, în ticăloșia și influența sa nefastă, să facă, iată, prozeliți, omul care nu are altă grijă decît să conserve sistemul în beneficiu personal, cu apucăturile și practicile generatoare de abuzuri și nedreptăți, rămase degeaba strigătoare la cer; în egală măsură, Iohannis este și cel desemnat să continue poziția de ghiocel în relațiile transatlantice și europene, în fine, să-și clădească prin orice mijloace soclul nemeritat al unei realegeri forțate.

De pe-acum, cred că staff-ul său de campanie lucrează de zor la îmbrobodirea unui larg segment din electorat, ba chiar la definitivarea sloganului care va suna cam așa: „Cu Marele Licurici, cu DNA și SRI în frunte / vom avea victorii multe!“.

Dacă aceasta se arată a fi perspectiva, altfel zis, parafrazînd, dacă Alternativa pentru România, 2019 va fi tot Iohannis, atunci, pînă și Republica Congo, țara unei mai vechi și prezumtive emigrări, va fi locul unui aer mai respirabil și mai decent!

                                                                                                                                 Ioan VIȘTEA

P.S. – O știre de ultimă oră ne spune că, pe subiectul justiție și reformă Klaus Johannis s-a grăbit, deja, să convoace la Cotroceni reprezentanți ai societății civile (?). Întrebările care decurg din precipitarea acțiunii, dar și a antecedentelor sînt: 1. Are pregătită, deja, vesta antiglonț? și 2. Cine îl oprește din nesăbuința unui demers manipulator, evident cu ochiul liber, capabil de consecințe imprevizibile?

Sursa: COTIDIANUL

Sursa :http://justitiarul.ro/

„NEMTII” CAROL I, KLAUS JOHANNIS SI VIZIONARUL ROMAN ALEXANDRU VLAHUTA!

1 oct.

    Alexandru Vlahuță a găsit încă din 1881 legătura dintre „nemții” Carol I și Klaus Iohannis, mai ceva decât lingușitorii […]

 

Alexandru Vlahuță a găsit încă din 1881 legătura dintre „nemții” Carol I și Klaus Iohannis, mai ceva decât lingușitorii zilelor noastre, menestrelii pupenklauși!

O poezie scrisă de Alexandru Vlahuţă (1858-1919), la Târgoviște în iunie 1881, dedicată unui pseudo-neamț, ovreiașului Hohenzollern, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, cocoțat pe tronul României sub numele de Carol I de către internaționala iudeo-masonă prin slugile liberale autohtone, este mai actuală ca niciodată acum, când ne-a fost impus conducător un alt „neamț” dubios… și tot prin liberali. Cine este interesat de casa regală și istoria ei reală, nu de minciunile propagandei din mass-media sionistă cu care este intoxicat poporul român din 1990 încoace, poate să citească mai multe materiale demne de atenție aici: Hohenzollern – o familie regală compromisă

 

ŢARA DE PRIPAS

 

Un vechi tolbaș de vorbe late,
Om norocos din cale-afară,
S-a pomenit pe neașteptate
Stăpân peste întreaga țară.

Din ea-și făcu o prăvălie
Și ca un negustor de treabă,
Pentru ca-n lume să se știe,
Prinse-a striga de la tarabă:

„– Poftiți aici! Oricine are
Obrazul fără de rușine
Și-o constiință de vânzare,
Poftiți să faceți târg cu mine!

Prostie, lene, lingușire,
Eu cumpăr tot. Veniți aici!
Și cei mai nărăviți din fire
Mi-or fi tovarăși și amici.

Eu dau tot felul de noroace,
Căci sunt atoatețiitorul,
Măriri, averi… Să vie-ncoace
Toți trântorii ce le duc dorul!…”

Așa, sunt zece ani de când
Pe norocosul negustor
Îl auzim mereu strigând,
Și mușteriii vin de zor.

În zece ani ce de-a lingăi
Nu se văzura-n slujbe mari,
Câți oameni fără căpătâi
N-ajunseră milionari!

Veniți si voi, străini calici,
Și strângeți tot ce-a mai rămas!
Ce să mai faci? Ce să mai zici?
Sărmană țară de pripas!

                                      Alexandru Vlahuţă

 

Și altă poezie, la fel de vizionară, scrisă pentru regele de carton al vremurilor de atunci, asasinul moral al țăranilor răsculați în 1907, dar care se potrivește perfect și cu marioneta „germană” de acum:

                1907

Minciuna stă cu regele la masă…
Doar asta-i cam de multişor poveste:
De când sunt regi, de când minciună este,
Duc laolaltă cea mai bună casă.

O, sunt atâtea de făcut, vezi bine,

De-atâtea griji e-mpresurat un rege!
Atâtea-s de aflat! Şi, se-nţelege,
Scutarul lui nu poate fi oricine.

Ce ţară fericită, maiestate!…

Se lăfăieşte gureşa Minciună.
Că numai Dumnezeu te-a pus cunună
De-nţelepciune şi de bunătate

Păstor acestui neam ce sta să piară,

Ce nici nu s-ar mai şti c-a fost, sărmanul,
De nu-şi afla sub schiptrul tău limanul,
De nu-ţi sta-n mână bulgăre de ceară.

Că tu sălbatici ai găsit aice,

Sălbatici, şi mişei, şi proşti de-a rândul,
Ş-o sărăcie cum nu-ţi dai cu gândul…
Dar faci un semn, şi-ncep să se ridice

Oştiri, cetăţi, palate lume nouă,

Izvoarele vieţii se desfundă;
De pretutindeni bogăţii inundă;
Şi tu le-mparţi cu mâinile-amândouă.

Azi la cuprinsul tău râvneşte-o lume.

E-o veselie ş-un belşug în ţară,
Că vin şi guri flămânde de pe-afară.
Tot crugul sună de slăvitu-ţi nume.

Ia uită-te, pământul ce-mbrăcat e…

Cresc flori pe unde calci, şi râde firea.
Tu-mparţi norocul numai cu privirea.
Încai ţăranii zburdă pe la sate!…

Şi-i place regelui. E lucru mare

Cum farmecă pe regi Minciuna. Drept e
Că ea, de mult, pe-a tronurilor trepte
A fost cea mai aleasă desfătare.
……………

Măria-ta, e un străin afară,

Cam trenţăros, dar pare-un om de seamă,
Şi… Adevărul parc-a zis că-l cheamă…
De unde-o fi… că nu-i de-aici din ţară.

Minciuna palidă-şi topeşte glasul:

O, nu-l primiţi! Îl ştiu, e vestitorul
De rău, ce face pe-atotştiutorul
Şi vede prăbuşirea la tot pasul.

E cel ce împotriva ta conspiră.

Invidia în inima lui geme
Şi gura lui e plină de blesteme.
Tu nu poţi auzi ce vorbe-nşiră…

Şi totuşi, zice regele, să vie!

Dovadă că chiar la palat Minciuna
Nu e biruitoare-ntotdeauna.
Fac şi monarhii câte-o nebunie…

Privind în ochii regelui, străinul,

Cu braţele pe piept încrucişate,
Răspică vorba: Ţara, maiestate,
E-n durăt greu. Tu nu-i auzi suspinul,

Căci muzici cântă-n juru-ţi. Şi slugarnici

Adormitori, ca-n zid, te-mpresurară,
De nu mai poţi vedea pe cei de-afară,
Pe bunii tăi supuşi cei mulţi şi harnici.

Că n-ai cercat spre ei să-ţi spinteci cale

Să ştii şi-n ţara ta ce suflet bate,
N-ai vrut decât spinări încovoiate
Şi guri deschise laudelor tale.

Că de-a fost om să-ţi steie drept în faţă,

Ca pe-un vrăjmaş, l-ai depărtat de tine.
Bătrânii pier. Dar oaste nouă vine,
Şi dureroase lucruri mai învaţă!

Părăzi, decor de teatru, luminaţii,

Tot ce pe vulg şi pe copii înşală,
Aceasta-i toată slava ta regală.
Pe tristul gol din juru-ţi decoraţii!

Tu-n ţara asta nu vezi decât raiul

Ce-ai tăi ţi-l ticluiesc într-o clipită:
Ruină-i sub hârtia poleită,
Sub crăngi de brad trosneşte putregaiul,

Dar tu eşti fericit. Linguşitorii

Înalţă imnuri proslăvirii tale
Şi fac să n-auzi cântecul de jale

Cu care-şi adorm foamea prăşitorii.

……………
Nu ţi-ai iubit poporul, maiestate!

Sau nu l-ai înţeles, şi e totuna.

De sus şi până jos s-a-ntins Minciuna
Ea leagă şi dezleagă-n ţară toate.

Iar ca să-ţi dea o spumă de mărire,

Ca pe-un copil te poartă şi-ţi arată
Sclipiri şi flori… Afla-vei tu vrodată
Cumplita vremilor destăinuire?…

Şi ce speranţe se puneau în tine,

Ce vesel ţi-a ieşit poporu-n cale,
Cu pâine şi cu sare!… Osanale!

Mântuitorul lui credea că-i vine.

Ce vesel ţi-a ieşit poporu-n cale!
……………
Şi ce credinţă trist-o să-i rămână;

Că n-ai putut spre el întinde-o mână,

Din greaua platoş-a trufiei tale!

……………
C-acestea nu l-au deşteptat pe rege,

Că Adevărul a fost dat afară

Şi slugile l-au îmbrâncit pe scară,
Fireşte, de la sine se-nţelege.
*

Trec anii. Şi ce dulce-i amăgirea!

Tu zeu eşti printre regi! Mărire ţie!…
În jâlţu-i moale, tolănită, scrie
Cu pana ei de aur Linguşirea.

De-abia se isprăveşte-o sărbătoare,

Şi-ncepe alta. Muzicile cântă…
Îmbracă-te-n podoabe, ţară sfântă,
Să nu mai ştie nimeni ce te doare!
…………….

Dar ce e, Doamne, vuietul acesta?

Ce-i hreamătul acesta care creşte?
Se zguduie pământul şi mugeşte,
Ca marea, când o biciuie tempesta.

Se-nalţă flăcări, braţe desperate,

Spre ceru-ntunecat, pustiu şi rece.
Năprasnic vântul nebuniei trece
Şi spulberă noianul de păcate.

În vaiete se prăbuşeşte-o lume

Clădită pe minciuni. Dar ce mânie!
Cum şuieră cumplita vijelie!
Sar fraţii între ei să se zugrume.

Uscata brazdă cere iarăşi sânge.

Femei cu părul despletit, nebune,
Şi-asmut copiii la omor. Genune,
Puhoi de ură ce zăgazu-şi frânge!

Deschide ochii mari bătrânul rege

Şi, tremurând, din jilţu-i se ridică.
Au cine liniştea lui scumpă-i strică?
Ş-al vremii rost el tot nu-l înţelege.

                                                     Alexandru Vlahuță

PRETURILE RAMAN APROAPE NESCHIMBATE!

1 oct.

La Petrom, prețurile la pompă au crescut cu 5 bani, la Rompetrol și Lukoil sunt neschimbate

Compania Petrom, liderul de pe piața carburanților din România a operat o majorare a prețurilor la pompă cu doar 5 bani, deși putea să crească prețurile cu 19 bani (acciză+TVA) mai ales că în urmă cu două săptămâni, la prima etapă de majorare a accizei, operase o scumpire cu 9 bani.

Astfel, la benzinăriile de pe șoseaua Mihai Bravu, în sectorul 3 al Capitalei, litrul de benzină Premium 95 se vinde acum cu 4,92 lei iar motorina cu 5 lei dar în week end sunt promoții, cu prețuri mai mici la carburanți. Pe șoseaua Alexandriei, probabil la cea mai ieftină stație a companiei din capitală, benzina se vinde cu 4,85 lei/litru. Practic, pentru cele două etape de majorare a accizei, liderul de pe piață a scumpit carburanții cu 14 bani dintr-un maxim de 38 de bani, ceea ce înseamnă că și-a transferat un cost suplimentar de 24 de bani pentru fiecare litru de carburant vândut.

Compania Rompetrol cu peste 400 de puncte de alimentare în țară, a decis să mențină prețurile neschimbate după ce în 15 septembrie, la prima etapă de majorare a accizei, scumpise carburanții cu 19 bani pe litru (acciză+TVA). Acum pe șoseaua Mihai Bravu, benzina se vinde cu 4,99 iar motorina cu 5,04. Nici compania Lukoil, cu peste 300 de stații, nu a operat nicio modificare la pompă în această dimineață. Litrul de benzină se vinde cu 4,90 lei, respectiv 4,97 la motorină.

După prima majorare a accizei, reacțiile transportatorilor rutieri au variat între a cere returnarea supraaccizei sau anunțarea unor acțiuni de protest, motivând că vor fi din nou nevoiți să alimenteze în afara țării, unde motorina este mai ieftină. Prețurile la pompă reflectă cotațiile internaționale ale petrolului, fiscalitatea și competiția din piață, spun companiile de profil.

Dacă benzinarii ar fi majorat prețurile cu 38 de bani pe litru (acciză+TVA) și nu ar fi suportat parțial această creștere, un plin la un autoturism ar fi fost mai scump cu 20 de lei iar la un camion cu aprox. 400 de lei. Totuși, de la anunțul privind revenirea supraacizei și până în prezent prețurile la pompă au crescut cu aproape 40 de bani ca urmare a majorării accizei și a cotațiilor mai mari de pe piețele internaționale, inclusiv a uraganelor din SUA.

MARI REGIZORI,MARI ACTORI LA TEATRUL NATIONAL DIN BUCURESTI!

1 oct.

David Doiashvili

David Doiashvili

Noua “Livadă de vişini” de la TNB pleacă la Festivalul Internaţional de Teatru de la Tbilisi

Livada de vişini, ultima piesă a marelui dramaturg Anton Pavlovici Cehov, cronică de familie al cărei umor îţi frânge inima, radiografie a unei societăţi ce nu-şi poate regândi nici măcar prezentul şi cu atât mai puţin viitorul, spectacol pus în scenă la Teatrul Naţional din Bucureşti de regizorul georgian David Doiashvili, va avea două reprezentaţii la sediu, în avanpremieră (26 şi 28 septembrie), cu câteva zile înainte de turneul pe care-l va face în Georgia.

În mod excepţional, Livada de vişini va avea premiera naţională după cea internaţională, spectacolul fiind invitat (în 8 şi 9 octombrie 2017) la actuala ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de la Tbilisi, unde este aşteptat cu mult interes. Cele două spectacole sunt sold-out încă din ziua în care biletele au fost puse în vânzare!

Cu acest spectacol, regizorul David Doiashvili pune un accent hotărât pe caracterul comic al celebrei drame cehoviene. „Este, desigur, o viaţă tristă, burgheză, dar nicidecum o viaţă apăsătoare, smiorcăită”, spunea dramaturgul rus despre universul personajelor sale.

Livada de vişini. Foto Florin Ghioca

Ludic prin excelenţă, suprinzător şi foarte viu, jocul actoricesc se pliază perfect pe propunerea regizorală, rezultatul fiind o Livadă inedită, pe care fie aţi citit-o diferit, fie aţi văzut-o în montări clasice, fie abia acum o descoperiţi.

Năvalnic-pragmaticului LopahinIoan Andrei Ionescu îi sunt partenere, în extraordinarul rol Ranevskaia,Monica Davidescu alternând cu Irina Movilă. În celelalte roluri, reliefate cu aceeaşi poftă de joc, Crina Semciuc, Raluca Aprodu, Mihai Constantin, Istvan Teglas, Gavril Pătru, Vitalie Bichir, Ana Covalciuc, Rareș Andrici, Silviu Mircescu, Idris Clate.

La sediu, premiera acestui spectacol va avea loc în luna noiembrie, după Festivalul Naţional de Teatru, la o dată ce va fi anunţată ulterior. Vă invităm să urmăriţi programul teatrului pentru a putea rezerva din vreme locuri la o nouă montare de excepţie a Teatrului Naţional din Bucureşti!

Teatrul Naţional pentru copii

Teatrul Naţional pentru copii

Programul noii stagiuni 2017 – 2018 a Teatrului Naţional pentru Copii Abracadabra este legat de Poveştile şi Sărbătorile Românilor.

Duminică 1 octombrie, la ora 11:00, cei mici sunt aşteptaţi în Sala Medie unde Toamna va veni cu poveştile ei, dar aceasta este o altă invitaţie pentru joaca de-a Teatrul! Subiectul este Făt-Frumos din Lacrimă – Naşterea lui Făt-Frumos.

Teatrul Naţional pentru Copii, proiect iniţiat de Fundaţia Abracadabra, condusă de actorul Marian Râlea, în parteneriat cu Teatrul Naţional din Bucureşti, este locul unde copiii urcă pe scenă şi devin eroii cei buni şi frumoşi ai basmelor. Ca într-o adevărată magie, «înarmaţi» cu doar câteva elemente de costum şi de decor, ei învaţă să-şi înfrângă teama şi să lupte vitejeşte cu duhurile rele, cu forţele cele întunecate din poveştile românilor, de ieri şi de azi.

Înarmaţi cu multă fantezie şi poftă de joc, dar şi cu o recuzită neaşteptată, urcând pe scenă şi învingându-şi teama, micuţilor actori li se oferă şansa ca, la capătul premierei să concureze pentru un rol special, erou de poveste. În lumea magică a teatrului şi a copilăriei, totul este permis. Poţi să lupţi cu forţele rele, ţinând în mână un balon pe post de sabie, şi să le învingi, pentru că la Teatrul Naţional pentru Copii Binele triumfă întotdeauna prin luptă dreaptă.

Fiind vorba numai despre spectacole interactive, copiii trebuie să ştie că există câte un rol pentru fiecare dintre ei şi, odată cu evoluţia poveştii, apare şi şansa de a fi învingător. De-a lungul stagiunii, toţi copiii vor urca pe scenă şi vor deveni Eroi în nemuritoarele basme ale românilor.

Magicianul: Marian Râlea. Buna Poveştilor: Adina Cristescu. Clovnul: Florin Pârvu. Eroi de poveste: Copiii din public

Toţi fiii mei”

Irina Cojar, Victor Rebengiuc în Toţi fiii mei

Toţi fiii mei, piesa scrisă şi pusă în scenă în anul 1947, este cea care l-a propulsat pe Arthur Miller în atenţia publicului american şi a criticilor şi cea care i-a adus primul premiu Tony. Povestea, respectând regula tragediei greceşti de timp, spaţiu şi acţiune, este inspirată dintr-un fapt real, preluat de dramaturg din paginile unui ziar. Acţiunea se petrece în America, imediat după cel de-al doilea război mondial, în sânul unei familii care a reuşit să se îmbogăţească, profitând de oportunităţile apărute. În casa Keller, dramele sunt însă adânci. Deciziile din timpul războiului au consecinţe tragice, trei ani şi jumătate mai târziu, asupra întregii familii.

Toţi fiii mei revine la Teatrul Naţional la peste jumătate de secol de la prima sa montare în România, în 1948. Din echipa de atunci au făcut parte Aura Buzescu, în rolul lui Katty Keller şi Liviu Ciulei, care a semnat scenografia spectacolului. Toţi fiii mei, montare care face parte din proiectul TNB, Teatru universal contemporan, este o recuperare a unui important text din dramaturgia americană, aproape necunoscut publicului român şi, cu siguranţă, un spectacol de succes.

Regie: Ion Caramitru

Scenografie: Dragoş Buhagiar

Light design: Chris Jaeger. Multimedia: Daniel Gontz. Muzica originală: Vlaicu Golcea.

Cu: Victor Rebengiuc, Sanda Toma, Dragoş Stemate, Costina Cheyrouze, Fulvia Folosea, Dorin Andone, Vivian Alivizache, Victoria Dicu, Ioan Andrei Ionescu, Gavril Pătru, Irina Cojar, Aris Bănuțoiu

Duminică 1 octombrie, ora 19:00, la Sala Mare.

Revizorul”

Marius Manole, Mihai Constantin, Mihai Calotă în Revizorul

Un text clasic ale cărui coincidențe cu zilele noastre sunt uluitoare. Un autor, Nikolai Vasilievici Gogol, care a cunoscut atât de bine natura umană încât a conferit operei sale un sens universal. Gogol, ca și Caragiale, vede enorm și simte monstruos, Revizorul fiind o piesă despre izbitoarea trivialitate a vieții, despre vulgaritatea omului, despre ipostazele răului absolut, surprins în banalitatea cotidianului.

O comedie neagră, o satiră crâncenă la adresa corupției, la fel de feroce pe vremea lui Gogol, ca și în zilele noastre. Iată de ce Felix Alexa propune o viziune regizorală modernă, o poveste care se petrece în ziua de azi. Un spectacol născut din disperarea de a trăi într-o lume aflată în criză extremă, dar și un spectacol de un umor caustic, văzut ca singura armă de supraviețuire. O montare cu o trupă redutabilă, avându-i protagoniști pe Marius Manole și Mihai Constantin, ale căror personaje par să ne spună: De cine râdeți? De voi râdeți!

Cu cât adevărurile sunt mai înalte, cu atât trebuie să fim mai atenţi cu ele… Altfel se vor transforma în lucruri comune, iar lucrurile comune nu mai sunt crezute!”, scria N. V. Gogol

Revizorul este poate cel mai actual spectacol pe care l-am făcut vreodată. Cel mai direct, cinic şi tragic în acelaşi timp. O comedie neagră despre viaţa noastră gri. Şi asta nu numai pentru că l-am adus cu totul în „eterna şi fascinanta Românie”, ci pentru că geniul gogolian ţâşneşte cu forţă din fiecare replică, situaţie, reacţie umană, neliniştindu-ne profund cu actualitatea sa. De fapt, pentru personajele de pe scenă nimic nu-i comic. Dimpotrivă. Tragedia generată de venirea revizorului în control, lucru perceput ca total nefiresc, aruncă oamenii la limita reacţiilor nervoase şi a ridicolului. Fiecare încearcă să se salveze cum poate, iar în astfel de situaţii inventivitatea umană este fără limite. Şi dacă primarul micului oraş în care apare revizorul, venit parcă din neant, ne întreabă la final pe toţi, cei din sală, „De ce râdeţi?” tot el dă răspunsul devastator: „De voi râdeţi!”. Şi un fior rece ne străbate, semn că viziunea genială şi fantastică a lui Gogol are încă efect. Felix Alexa

Asistăm la un spectacol atroce şi hilar, ce stigmatizează vremurile noastre confuze şi consumiste, în care nu se trăieşte şi totul se negociază. (…) Vivisecţia „sindromului minciunii” are dimensiuni groteşti şi fantastice. Textul gogolian, în versiunea lui Felix Alexa şi traducerea Maşei Dinescu – dinamică, vie, remarcabilă prin virtuţile literare şi teatrale -, devine un libret pentru cuvânt, mişcare, cânt, dans, muzică. (…) Aceste operaţii de actualizare a indicaţiilor lui Gogol sunt radicale. Ele compun un ambient teatral kafkian apăsător, populat de personaje în costume cu însemne din cotidianul imediat. În crearea acestui cadru halucinant, expresiv plastic, Felix Alexa a avut în tânăra scenografă Andrada Chiriac un catalizator. (…) Această montare polifonică pune remarcabil în valoare trupa de actori, interpreţi-vedetă, actori consacraţi şi tineri formând o echipă armonioasă. „Revizorul” este un spectacol-recital pentru Marius Manole-Hlestakov şi Mihai Constantin-Primarul. Două imagini puternice ale exorcizării demonului minciunii. Doi actori care magnetizează scena, performanţa lor artistică propulsându-i în suita marilor interpreţi ai acestor roluri. (…) Felix Alexa este coral şi exploziv în „Revizorul”. (…) „Revizorul” de la Naţional – construit în tonuri paroxistice – impresionează prin precizia în detalii, accentele de peniţă în studiul uman al personajelor. (…) „Revizorul” se anunţă ca un moment de vârf al stagiunii, un spectacol antologic, pe care vi-l recomandăm”, apreciază critical de teatru Ludmila Patlanjoglu.

Regie: Felix Alexa

Scenografie: Andrada Chiriac. Light design: Chris Jaeger.

Adaptare şi Ilustrație muzicală: Felix Alexa

Cu: Marius Manole, Mihai Constantin, Ana Ciontea, Ilinca Manolache, Ada Galeș, Irina Movilă, Claudiu Bleonţ, Mihai Calotă, Istvan Tegla, Marcelo-S Cobzariu, Armand Calotă, Eduard Adam. Lorena Luchian, Ovidiu Cuncea, Axel Moustache ş.a.

Duminică, 1 octombrie, ora 19:30, Sala Studio.

Tectonica sentimentelor”

Ilinca Goia, Valentina Zaharia în Tectonica sentimentelor

Piesa lui Eric-Emmanuel Schmitt ne dezvăluie un joc al orgoliilor în care un bărbat devine miza pentru care patru femei au hotărât să lupte: speranţa, dragostea pură, şansa pe care niciodată nu au avut-o, dovada că îşi pot depăşi condiţia. Povestea pătrunde în viaţa intimă a Parisului zilelor noastre, cel sofisticat, al băuturilor fine şi al hainelor scumpe, dar şi cel al străzii, al luptei dure pentru supravieţuire. Celebrul dramaturg şiscriitor francez imaginează două personaje provenind chiar din România, ţara atâtor prejudecăţi, unde promisiunea e întotdeauna în alta parte.

Într-un decor redus la esenţial, Tectonica sentimentelor ne arată că între alb şi negru e loc şi pentru roşu şi că a iubi nu este deloc uşor.

Eric Emmanuel Schmitt a finalizat Tectonica sentimentelor în 2008, când a hotărât că o va monta el însuşi, la Théâtre Marigny din Paris. Piesa tratează teme care l-au preocupat constant pe autor precum întâlnirea dintre umilinţă şi orgoliu în dragoste sau confruntarea dintre adevăr şi minciună. „Trebuie să acceptăm să trăim în complexitate. Niciodată să nu simplificăm! Niciodată să nu amputăm! Cei care pretind că pot suprima dificultăţile sau contradicţiile existenţei, aceia sunt impostori!” declara dramaturgul într-un interviu. Eric-Emmanuel Schmitt, romancier şi dramaturg francez, stabilit la Bruxelles, este unul dintre cei mai citiţi scriitori de limba franceza din lume, fiind tradus şi jucat în peste 50 de ţări şi deţinând numeroase premii internaţionale.

Regie: Nicolae Scarlat

Scenografie: Ştefania Cenean Sala Atelier

Cu: Ilinca Goia, Liviu Lucaci, Tamara Creţulescu, Carmen Ionescu, Valentina Zaharia

Duminică 1 octombrie, ora 19:30, la Sala Atelier.

Cafeneaua”

Scenă din Cafeneaua

Spectacol independent găzduit de Teatrul Național din București. Răspunderea pentru calitatea și conținutul acestui eveniment aparține exclusiv organizatorului! Spectacolul fiecăruia și al tuturor!

Cafeneaua – o bufonadă amară, de Sam Bobrik și Ron Clark, ce ne propune să cunoaştem povestea simplă a unei familii americane: Louise şi Wally Murdock (văzuţi la 30, 50 şi 70 de ani); căsnicia lor fisurată dar şi consolidată de apariţia tinerei Janet. Protagoniştii spectacolului sunt mari actori ai scenei româneşti: Emilia Popescu, Dana Dogaru şi Horaţiu Mălăele.

O comedie în care râsul capătă gustul sărat al lacrimilor. Un spectacol despre viață, iubire, trădare și singurătate; un spectacol al tuturor, dar mai ales al sufletelor anonime, pustiite de necazuri aparent banale.

Pe parcursul comediei, râsul va căpăta gustul sărat al lacrimilor, dominant fiind spectacolul despre viaţă, iubire, trădare şi singurătate.

– naturaleţe artistică, bun gust, măsură şi echilibru

– filon comic şi replici spontane .

– un spectacol de calitate, amuzant, spumos, reconfortant, învăluit în omeneşti melancolii…

Horaţiu Mălăele transformă o dramoletă americană mofluză într-o explozie de umor şi de emoţie. Abilităţi dramatice în regim de exclusivitate.

Mai limpede ca orice, mi-am descoperit ambiţiile şi slăbiciunile, norocirile și nenorocirile, viaţa mea, a voastră, a noastră şi toate la un loc răsturnate în viaţa acestei familii imaginate – oglinda vie şi spăimântătoare a vieţii noastre pe pământ”. Horaţiu Mălăele

Luni 2 octombrie, ora 20:00, la Sala Mare

Crima din strada Lourcine”

Marius Manole, Mihai Calotă în Crima din strada Lourcine

După o noapte de beție, Lenglumé se trezeşte într-o dimineaţă în pat lângă fostul său coleg de liceu, Mistingue. Mahmuri, în încercarea de a-şi aminti ce s-a întâmplat noaptea trecută, cei doi bărbați constată că și-au pierdut câteva lucruri personale: unul, umbrela cu cap de maimuţă, celălalt, o batistă brodată cu iniţialele numelui… Mai mult, din gazeta zilei află că, lângă cadavrul unei cărbunărese, au fost găsite… lucrurile lor?! Cum memoria le joacă feste, cei doi trăiesc cu impresia că sunt autorii unei crime abominabile. Din acest moment acţiunea se precipită, scenele curg într-un ritm dement, iar eroii noştri, cuprinşi de coşmarul psihozei, acţionează sub impulsul unor adevăraţi… criminali.

Un intens delir comic ce conduce personajele principale prin situațiile cele mai neprevăzute. O comedie neagră de calitate, uneori plină de haz… absurd, alteori de-a dreptul… „sângeroasă”, construită cu mecanismele unui adevărat thriller. Un spectacol pentru oameni inteligenţi care nu se feresc să râdă chiar de ei înşişi.

Celălalt Labiche

Scrise în serie, cu o ușurință de invidiat și geniu comic, la comandă sau din inspirație creatoare, piesele lui Labiche au creat în dramaturgia universală un stil, o operă, dar și câteva capodopere. Una dintre ele – Crima din strada Lourcine – este unică prin concentrare dramatică, prin răsturnări de situație, dar și prin dramatismul ei insinuat. Disperare și dramatism la un reprezentant de seamă al teatrului de bulevard? Ei bine, da. Pentru mine, forța și unicitatea acestei piese, umorul ei fin, vin tocmai din îmbinarea stranie între disperarea personajelor care vor să scape unui destin implacabil și derizoriul situației lor reale. Departe de a fi realistă sau minoră, Crima din strada Lourcine descrie exact granița ambiguă dintre aparență și realitate, revoltă și resemnare, vinovăția asumată și instinctul criminal ascuns în fiecare dintre noi. O zonă umană în care totul devine posibil. Desigur, totul prezentat cu mult umor negru. „Totul se învârtește, totul danseză în jurul meu” spune personajul principal, descriind senzația unei realități paralele ce își pierde contururile cunoscute ale unei lumi ce a luat-o razna, antrenând totul în mișcarea ei nebunească. Poate că, la final, când totul se liniștește, lămurindu-se la nivelul unei realități banale, personajelor lui Labiche le e dor de tumultul vital și disperat în care intraseră din greșeală, pentru o clipă.

Noi, spectatorii, asistăm cu satisfacție, cu sadism chiar, la această zbatere inutilă a personajelor prinse într-un carusel al ororilor închipuite de propria imaginație. Dar oare viața noastră de fiecare zi nu înseamnă aceeași zbatere continuă, inutilă de cele mai multe ori, în încercarea de a ne justifica existența?”, afirmă Felix Alexa, regizorul spectacolului.

Regie, versiune scenică, lighting design Ilustrație muzicală: Felix Alexa

Scenografie: Andrada Chiriac

Cu: Marius Manole, Istvan Teglas, Raluca Aprodu, Mihai Calotă, Victor Țăpeanu

Marţi 3 octombrie, ora 20:00, la Sala Atelier

%d blogeri au apreciat asta: