Arhiva | 11:21 am

EDITORIAL PERTINENT AL JURNALISTULUI CORNEL NISTORESCU: PRESEDINTELE DE MAMALIGA SI PREMIERUL DE PAIE!

5 oct.

Săptămînile trecute, România a avut parte de una dintre cele mai măgulitoare atitudini politice europene. La o reuniune a Parlamentului European, Jean-Claude Juncker a spus: „Dacă dorim o consolidare a frontierelor noastre externe, atunci trebuie să deschidem imediat spaţiul de liberă circulaţie Schengen către Bulgaria şi România. Trebuie de asemenea să primim Croaţia ca membru în Schengen, odată ce îndeplineşte criteriile“.

Aşa ceva n-am mai auzit decît în complezenţele rostite la diverse vizite ale unor străini sau pe la întîlniri cu reprezentanţii noştri la reuniuni internaţionale. Afirmaţia lui Juncker a venit ca un mare semn de susţinere. Pentru prima dată, în loc de înjurături şi băşcălii, ţara noastră era trecută între priorităţile blocului european.

Cum au reacţionat Klaus Iohannis şi premierul Mihai Tudose la această declaraţie, să-i zicem istorică? Probabil că, la ora transmiterii ei, amîndoi dormeau prelung. N-au tresărit, n-au salutat-o, n-au folosit momentul ca pe un prilej de a relua succesele obţinute de ţara noastră în chinuitorul marş de integrare europeană. Ca să nu mai zic de evocarea chinurilor la care am fost supuşi.

Şi cum cei doi au fost de mămăligă şi de paie şi n-au ştiut nici să salute şi nici să speculeze momentul, jocul european al intereselor s-a întors împotriva noastră. A sărit Austria. Cancelarul social-democrat Christian Kern şi liderul conservator şi, totodată, ministru de Externe Sebastian Kurz şi-au transmis repede dezacordul. Primul a considerat drept „necugetată“ abordarea lui Juncker, amintind că pentru adoptarea monedei euro trebuie respectate cu stricteţe criteriile de la Maastricht, în timp ce al doilea a subliniat de asemenea că „zona euro şi spaţiul Schengen sunt deschise tuturor celor care îndeplinesc criteriile“, iar dacă „aceste criterii nu sunt îndeplinite, nimic nu este posibil“.

Austria, prietena noastră de pe vremea lui Avram Iancu, cea care a luat aproape de pomană Petrom, o mare bancă şi resurse de gaz şi ţiţei, a sărit prima, semn că austriecilor le convine mai mult să-şi încaseze profitul, să producă energie şi gaz în România la un preţ de nimic şi să vîndă produsele la preţ european. Să nu mai vorbim despre celelalte afaceri austriece făcute în România, toate la preţ mic, ca un fel de mită politică pentru susţinerea aderării României la UE. Să zicem că prietenia de grătar şi şpriţ dintre consulul onorific al Austriei şi Klaus Iohannis l-a împiedicat pe adormitul nostru preşedinte. Dar poienile enorme croite de Schweighofer prin munţii României ar fi trebuit să-i zgîlţîie măcar pe Tudose şi pe Dragnea, că tot se cred patrioţi şi apărători ai valorilor româneşti. Nici ei n-au zis nimic. Cică sunt înalţi demnitari şi poate că nu se cade. Dar la o aşa grosolănie a austriecilor parcă merita ca măcar o fundaţie sau un ziar pesedist să anunţe că Guvernul României se consideră ofensat şi că în curînd va lua în discuţie naţionalizarea tuturor bunurilor OMV din România şi interzicerea activităţii combinatului austriac de la Sebeş.

În fond, la ce ne folosesc cele două mari investiţii austriece? Sunt doar un ajutor prietenesc care ne usucă. Au adus locuri de muncă plătite mai mult din milă. Sunt chiar forme ale dispreţului şi aroganţei pentru ţara în care operează. Iar Austria, cît este ea de străveche şi de imperială, nu este nici Anglia, nici SUA, nici Rusia şi nici Japonia, ca să aibă un asemenea comportament şi să nu primească un răspuns pe măsură.
Probabil că lui Klaus Iohannis i s-a şoptit să îşi ţină gura pentru că şi alte ţări sunt împotrivă. Premierul olandez n-a aşteptat prea mult să se trezească demnitarii români. Mark Rutte s-a grăbit şi el să-şi arate „recunoştinţa“ pentru marile investiţii olandeze de pe teritoriul ţării noastre: „Nu acum. Ne opunem. Sunt prea multe temeri privind controlul frontierelor şi corupţia“.

Bravo, Rutte! Buni investitori şi olandezii aceştia! Dacă ar putea, ar cumpăra jumătate din România cu discount, dar nu care cumva să recurgem la impozitul pe cifra de afaceri sau să adoptăm Ordonanţa 13, că ne-am ars! Scot expaţii în stradă şi, dacă nu suntem cuminţi, ne trag un şut de ne trezim în Africa!
Prietenia româno-olandeză poate fi pusă frumos în dicţionarul de proverbe româneşti, la ilustrarea celebrului „La plăcinte înainte, la război înapoi“. Ca şi cea austriacă!

Ca să nu mai zicem de reacţia germanilor, pe care i-am trădat de mai multe ori şi care, măcar din acest punct de vedere, ar avea argumente să ne taxeze şi să-l considere pe Klaus Iohannis doar un mare mîncător de cîrnaţi pe varză de pe la poalele Carpaţilor.

Nu ştiu dacă nu cumva aţi uitat de reacţia austro-germană şi olandeză la apelul lui Juncker. România a înghiţit în sec, iar craii noştri politici şi-au arătat coloana de mămăligă şi creierul de paie. Au plecat capul şi s-au pierdut prin alte treburi mărunte.

Nici tropăitul lui Viktor Orban nu i-a trezit din somnul acesta de blegomani. Pentru a nu ştiu cîta oară vine în România şi îşi face politica şi campania electorală. Dar mai comite şi aroganţe şi lansează tot soiul de iniţiative pe care Guvernul României ar trebui să le interzică.

Editorialul complet în ziarul Cotidianul de joi versiunea tipărită – disponibilă la toate chioşcurile – sau varianta digitală.

PROTEST AL SERVICIILOR DE AMBULANTA!

5 oct.

Serviciile de Ambulanță din toată țara au declanșat o acțiune de protest la nivel național, pe mașini fiind puse afișe prin care se anunță protestul iar angajații purtând panglici la piept. La Guvern au loc discuții între sindicaliști și o delegație condusă de vicepremierul Marcel Ciolacu.

Din delegație face parte și ministrul Sănătății, Florian Bodog, existând posibilitatea ca la întâlnire să meargă și premierul României, Mihai Tudose, au declarat surse guvernamentale pentru MEDIAFAX.

Reprezentanții sindicatului Serviciilor de Ambulanță susțin că salariile angajaților ar urma să scadă pentru că nu se mai pot acorda sporuri la nivelul stabilit de lege, acesta fiind principala nemulțumire. De asemenea, sindicaliștii cer și înlocuirea integrală a parcului de ambulanțe.

Angajații Serviciilor de Ambulanță susțin că săptămâna următoare vor picheta Ministerul Muncii, al Finanțelor și al Sănătății.

EDITORIAL DE SENZATIE A JURNALISTULUI GRIGORE L.CULIAN :”DEZBINA SI STAPANESTE „DLE AMBASADOR KLEMM!

5 oct.

Grigore L. Culian

Grigore L. Culian

Democratul ambasador Hans George Klemm – trimis să reprezinte Statele Unite la Bucureşti de fostul preşedinte democrat Barack Obama, la propunerea democratei Victoria Nuland, fostă asistentă pentru Europa de Est a democratului Jim Kerry, fostul şef al diplomaţiei americane – este din ce în ce mai hulit în România. Intervenţiile sale brutale şi partizane în viaţa politică au început încă din timpul celui de-al doilea mandat al lui Traian Băsescu şi continuă şi azi, când la Palatul Cotroceni se află Klaus Iohannis. Călcând în picioare Convenţia de la Viena (care le interzice diplomaţilor să se amestece în treburile interne ale statului unde se află), demnitatea românilor şi chiar bunul-simţ (după ce s-a fotografiat alături de steagul „Ţinutului Secuiesc“), dl ambasador Klemm pare să fie uitat la post de noua administraţie republicană de la Washington şi nimeni nu găseşte o explicaţie pentru această ciudăţenie. Eu am găsit două: 1. Dl Klemm profită de faptul că preşedintele Donald Trump are de rezolvat probleme mult mai importante (vezi criza nord-coreeană, reformele din Sănătate, Codul Fiscal etc.) şi încearcă să-i submineze pe republicani amplificând sentimentul anti-Trump în România – lucru tot mai evident în ultima vreme; 2. Preşedintele Donald Trump a decis să-l păstreze la post, măcar pentru o vreme, pe ambasadorul Hans Klemm, după ce vizita lui Klaus Iohannis la Washington s-a încheiat cu un contract „gras“, în urma căruia România va cumpăra armament american în valoare de câteva miliarde de dolari. Înclin să cred a doua variantă, mai ales că ieşirile publice ale dlui Klemm sunt favorabile „clientului“ Klaus Iohannis şi Binomului SRI-DNA, care apără mai degrabă interesele americane decât pe cele româneşti. Iată de ce dl ambasador îşi permite să declare orice şi foloseşte principiul „dezbină şi stăpâneşte“ bazându-se pe susţinerea noilor parteneri români şi sfidând regulile diplomaţiei într-o ţară în care toată lumea tace de frica Binomului!

INAINTE DE RETRAGERE CATALINA PONOR A RATAT PREZENTA LA FINALELE C.M DE GIMNASTICA FEMININA DE LA MONTREAL!

5 oct.

Gimnasta Cătălina Ponor a ratat, joi, prezenţa în finalele la sol şi bârnă la Campionatele Mondiale de la Montreal şi a confirmat, într-un mesaj publicat pe reţelele de socializare, că se retrage din activitate.

Ponor a terminat calificările la sol pe locul 14, cu nota 13.266, după ce tripla campioană olimpică s-a situat pe locul 26, la bârnă, cu nota 12.233. Nici Ioana Crişan nu a obţinut accederea în finala la individual-compus, iar Larisa Iordache nu a mai concurat din cauza unei grave accidentări, ruptură de tendon ahilian. România va avea o singură prezenţă în ultimul act, pe Marian Drăgulescu la sărituri.

Ponor (30 de ani) a anunţat că a problemele de sănătate şi vârsta au determinat-o să se retragă din activitate.

„Nu a fost o zi aşa cum mi-am dorit, dar sunt mulţumită de tot ce am realizat până acum. 23 de medalii europene, mondiale şi olimpice, 26 de ani dedicaţi gimnasticii ca sportivă cu două momente de neuitat. 1. Olimpiada de la Atena, unde am realizat mai mult decât am visat. 2. Campionatele Europene de la Cluj, unde am trăit nişte momente unice. Atât frumoase, în faţa publicului, cât şi mai puţin plăcute, cu doar o zi înaintea finale de la bârnă.

Sunt mândră de tot ce am realizat şi tot ce am sacrificat pentru acest sport pe care l-am iubit şi îl iubesc în continuare, cu bune, cu rele, cu suişuri şi coborâşuri. Îmi este greu să mă despart de ceva ce am făcut cu pasiune, dăruire, devotament, dar la un moment dat, toate se opresc. Din cauza sănătăţii, care se cam joacă cu mine, şi din cauza vârstei la care am ajuns, am decis să spun stop! Îmi voi termina anul cu concursurile mici care au mai rămas şi demonstraţiile deja planificate, după care, din decembrie, voi urma alt curs al vieţii, tot pe lângă sport, dart altfel, în ideea de a ajuta în continuare gimnastica”, a notat Ponor, pe pagina sa de Facebook.

Cătălina Ponor s-a născut pe 20 august 1987, la Constanţa şi a participat la două ediţii ale Jocurilor Olimpice: Atena 2004 şi Londra 2012. La JO 2004 a reuşit câştige trei medalii de aur: pe echipe, la bârnă şi la sol. De la Londra, Ponor s-a întors cu argintul la sol şi bronzul pe echipe.

Are în palmares şi 13 tituluri europene – ultimul chiar în acest an, la Cluj – dar niciunul mondial. La Rio 2016, a fost purtătoarea drapelului României la deschiderea Jocurilor Olimpice. Cătălina Ponor este una dintre cele mai mari gimnaste din istoria României.

KOVESI A OBSTRUCTIONAT ACTIVITATEA INSPECTORILOR DE LA INSPECTIA JUDICIARA A CSM!

5 oct.

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a „refuzat categoric” să prezinte unei echipe de inspectori judiciari dosarele întocmite de procurorul revocat Mihaiela Iorga Moraru, iar prin acest lucru a obstrucţionat activitatea inspecţiei, se arată într-un Referat al Inspecţiei Judiciare (IJ).

Conform Referatului Inspecţiei Judiciare, din 19 septembrie, la nivelul DNA a fost organizată o comisie de inventariere a dosarelor întocmite de procuroarea Mihaiela Iorga Moraru. Echipa de control era formată din consilierul Laurei Codruţa Kovesi, judecătorul Dana Tiţian, şi procurorii Claudiu Dumitrescu şi Gabriela Popa

Ordinul prin care s-a dispus acest control a fost emis în mod nelegal, afirmă inspectorii judiciari. Aceştia îşi motivează concluzia prin faptul că legea stabileşte că judecătorii detaşaţi îşi păstrează calitatea, astfel încât ei nu pot efectua un control faţă de un procuror.

„Având în vedere că Tiţian Dana, judecător detaşat în funcţia de consilier personal al procurorului şef al DNA, care şi-a păstrat calitatea de judecător (…), a fost desemnată să controleze activitatea unui procuror de către procurorul şef al DNA, apreciem că, prin activitatea pe care a desfăşurat-o, şi anume aceea de control efectiv cu privire la activitatea desfăşurată de un procuror, atribuită doar unui procuror, judecătorul detaşat Tiţian Dana a înălcat prevederile legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii”, se arată în documentul IJ.

Conform sursei citate, atât echipa de control, cât şi procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, au refuzat să prezinte inspectorilor judiciari dosarele întocmite de procurorul Mihaiela Iorga Moraru.

„Având în vedere atitudinea procurorului şef direcţie, Laura Codruţa Kovesi, constând în aceea (…) unui refuz categoric al prezentării dosarelor, (…) precum şi atitudinea membrilor comisiei de control, consilier Tiţian Dana şi procuror şef serviciu judiciar Popa Gabriela, care au tergiversat activitatea pe care o desfăşurau, toate cu scopul vădit de a extrage din sfera controlului dosarele repartizate unui procuror, (…) apreciem că cele relatat constituie indicii cu privire la săvârşirea abaterii de obstrucţionare a activităţii de inspecţie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace”, precizează sursa citată.

Referatul este întocmit de inspectorii judiciari Monica Pleşea, Daniela Sanda Mateş şi Mihaela Hitruc.

Documentul a fost înaintat inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare, spre analiză.

POETUL PATRIOT DIN CERNAUTI VASILE TARATEANU DESPRE DESANTUL TRIMISILOR KIEVULUI ASUPRA SCOLILOR ROMANESTI DIN UCRAINA!

5 oct.

Vasile Tărâţeanu

Vasile Tărâţeanu este membru de onoare al Academiei Române. Poet și patriot, s-a născut în Sinăuţii de Jos, localitate de frontieră tăiată în două prin Pactul Molotov-Ribbentrop.

Este cel mai important scriitor de limbă română din Ucraina. L-am rugat să ne acorde un interviu despre noua lege a educației, care prevede interzicerea studierii în limba maternă, și ne-a vorbit despre decizia Kievului, care a lăsat urme adânci în sufletele românilor.

Cum au primit românii din Ucraina vestea că nu se va mai putea învăța, în foarte scurt timp, în limba română?
– Vreau să spun că această veste noi am primit-o cu mare îngrijorare și chiar cu o anumită teamă. Noua lege a educației limitează drastic dreptul la educaţie în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina. În școlile din Ucraina studiile se vor desfășura obligatoriu în limba ucraineană. Legea prevede introducerea treptată a noului sistem, care presupune înlocuirea materiilor care se predau în limbă română cu discipline care vor fi predate în limba ucraineană. Decizia a lăsat urme adânci în sufletele oamenilor. Oamenii sunt derutați, sunt în mare măsură indignați, probabil că se va ieși și în stradă. Acum, de la Kiev, am avut un fel de comisie care vine în școlile noastre și ne controlează cum va începe implementarea acestei legi, așa că lucrurile sunt deosebit de grave. Patria noastră istorică, România, a luat atitudine, dar regretăm că nu a fost atât de dură și de drastică precum au reacționat ungurii. Aveau și ei învățământ în limba maternă. Au spus că vor bloca orice demers european al Ucrainei pentru încălcarea drepturilor minorității maghiare și românești.

Cum ar fi trebuit să acționeze România în această situație, mai ales că se știa de mult de această intenție?
– Se știa de mult și noi am atenționat și conducerea României. Am atenționat că situația este gravă, dar mai dură a fost doar declarația președintelui României, care a spus că nu îl primește pe președintele parlamentului ucrainean în țară și, sigur, nu se deplasează la Kiev până nu se vor soluționa aceste probleme existente. E o atitudine totuși bărbătească, dar celelalte instituții, miniștrii, ministrul pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, ministrul de Externe al României, ministrul Educației, Culturii, ar trebui să reacționeze. La Kiev a fost domnul Pop, pe care l-au dus cu zăhărelul…

– L-au îmbrobodit cu vorbe despre niște procente.
– Cu niște procente care nu înseamnă nimic. Se învârte în jurul degetului și, până la urmă, totul va ieși cum vor ei, socotind că cele zece procente, sau douăzeci de procente, sau treizeci, câte sunt din clasa întâi până într-a patra, nu sunt realizate. În cazul acesta, eu cred că trebuie să ia o atitudine similară cu a Ungariei și să spună că nu vor sprijini niciun demers european al Ucrainei dacă învățământul nu va fi din nou învățământul în limba maternă a românilor. Noi și așa am pierdut din 1991 până astăzi. Din 86 de școli, câte erau în 1992, 1993, am ajuns să avem 63 de școli cu predare în limba română, iar acelea nu în totalitate, deoarece în majoritatea școlilor s-au deschis clase ucrainene.

Implementarea noii legi începe chiar cu acest nou an școlar 2017-2018?
– Nu, dar ei de acum vin și îi înspăimântă pe oameni, au fost pe la profesori pe acasă lucrători de la Securitate, în raionul Herța, în raionul Sulița, astăzi trec prin raionul Hliboca… Din anii ‚90 au început. Dacă am pierdut treizeci de școli în 25 ani, de-acum asta înseamnă ceva!

Profesorii v-au povestit despre presiunile care se fac asupra lor?
– Unii ne povestesc, alții nu ne povestesc, dar noi ținem sub control, într-o anumită măsură, realitatea și încercăm să-i sprijinim. Am făcut demersuri către instituțiile statului român abilitate și către statul ucrainean. Așa că trupele astea de control vin acum să încerce să ne demonstreze cât de bine ne e nouă și cât de multe va face Ucraina pentru minoritatea românească și cât de fericiți vom fi noi când vom învăța în clase din școlile ucrainene.

În care regiune sunt mai accentuate presiunile?
– Desigur că la noi, în Odessa, acolo unde ei în general declară că e limbă moldovenească, și nu română. De la noi s-a activat și o societate culturală de limbă moldovenească, ce funcționează în raionul Noua Suliță. A făcut și ea declarații că România se amestecă în treburile interne ale statului ucrainean. E clar că sunt declarații inspirate de la serviciile de securitate, de la pozițiile ultrapolitice ucrainene, care vor cât mai repede să asimileze minoritățile. Nu au alte probleme în Ucraina, nu există război, nu există corupție, nu există alte defecte ale societății contemporane, decât că acum a rămas să ne închidă școlile cu predare în limba română.

Aici, în România, s-a spus că, de fapt, Ucraina ar fi modificat legea educației și ar fi luat decizia eliminării învățământului în limba maternă din cauza minorității ruse care este mai mare. E o diversiune sau de ce numai asta am aflat noi?
– E o diversiune, pentru că, la urma urmei, și rușii care sunt în Ucraina sunt minoritate națională. Sunt mai mulți decât noi, sunt milioane. Și sunt și zone unde minoritatea rusă locuiește compact. Are și ea dreptul la învățământ în limba maternă, cu atât mai mult cu cât toate aceste drepturi sunt prevăzute în articolele 10, 20, 22 și 53 ale Constituției Ucrainei, unde se spune că minoritățile naționale vor avea dreptul să învețe în limba maternă de toate gradele, începând de la clasele primare, continuând cu cele medii, generale și instituții superioare de învățământ.

Deci noua lege este neconstituțională. O va ataca cineva la Curtea Constituțională?
– Noi ne-am adresat tuturor facțiunilor parlamentare, am scris o scrisoare pe care au semnat-o numeroase organizații nonguvernamentale românești din regiunea Cernăuți, dar în Ucraina minciuna este la putere acum și așa și vor face: vor încerca să demonstreze că avem toate drepturile și nu ne cenzurează nimeni, suntem cei mai fericiți oameni din Europa!

Ce argumente credeți că i-ar convinge pe cei de acasă, autoritățile române, să acționeze măcar acum, după?
– Bătălia nu s-a oprit. Ungaria și acum continuă, iată. Prim-ministrul Ungariei a declarat iarăși, sus și tare, că nu vor susține niciun demers european al Ucrainei dacă Ucraina nu va respecta cerințele Uniunii Europene. Noi trimitem și acum proteste, pregătim o scrisoare pentru întregul popor român, căci salvarea noastră este ca lumea să ia atitudinea necesară.

Am putea noi, toți românii, să luăm atitudine, să le scriem celor din Ucraina?
– Da, da. Și mai ales celor de la Uniunea Europeană. Noi suntem, iată, cetățeni ai statului Ucraina și respectăm legislația, dar când legea este neghioabă și este împotriva noastră, a minorității noastre, ne ridicăm și noi împotriva ei.

Care sunt consecințele asupra școlilor, asupra românilor care nu vor mai putea învăța în limba română?
– În primul rând, dacă ni se lasă doar clasele primare și nici acelea toate, vă asigur eu că majoritatea părinților își vor lua copiii, românii noștri își vor lua copiii și îi vor băga încă din clasa întâi la clasă ucraineană, ca să le fie copiilor mai ușor.

Și vor fi asimilați.
– Sigur că în zece, douăzeci, treizeci de ani veți căuta românii cu lumânarea.

Și cu școala din Mămăliga, de exemplu, ce se întâmplă?
– La Mămăliga se duce lupta între școala ucraineano-română, unde sunt mai multe clase ucrainene decât române, dar acum lupta aceasta nu mai are niciun rost, deoarece legea le anulează din 2018 până în 2020, pentru că prevede trecerea tuturor la anularea predării în limba română, în afară de câteva clase.

Părinții ce spun?
– Părinții ce spun? Părinții sunt nemulțumiți pentru că se simt abandonați de țară, se simt uitați și noi ducem lupta din 1990, dar mai dinainte, pentru învățământul în limba maternă. Au mai fost făcute atentate, însă nu a fost dată o lege guvernamentală care să anuleze învățământul în limba maternă. E foarte trist. Dar noi în orice caz avem un proverb care spune că „nu mor caii când vor câinii!“. Așa că, până la urmă, sperăm să reușim din nou. Vin alegerile din Ucraina, vom încerca din nou să modificăm legea. Dar e foarte greu de-acum!

Sperați că dacă autoritățile din România nu sunt chiar atât de solidare, măcar românii și asociațiile de aici, din țară, se vor mobiliza?
– Eu am fost, am vorbit în Parlament, la Comisia pentru românii de pretutindeni, care a luat și ea atitudine, mulțumim deputatului din Republica Moldova, Codreanu, care face diverse demersuri. Anticipez însă că va fi multă demagogie în legătură cu acest subiect.

Deci când bătălia trebuia să se încheie, iar Ucraina, care dorește să devină membră a Uniunii Europene, să susțină inclusiv învățământul în limba minorităților, care este o condiție de aderare la Uniunea Europeană, de fapt, bătălia se relansează acum și, din nou, minoritatea românească este obligată să o ia de la capăt și să lupte pentru drepturile ei.
– Da, aveți perfectă dreptate și vă mulțumim pentru interesul manifestat pentru noi. Rugăm românii să fie prezenți, atenți la pulsul nostru. Contăm pe țară, contăm pe voi, frații și surorile noastre! Suntem jumătate de milion în Ucraina, români și moldoveni, dar suntem tot una.

Noua lege a educației prevede introducerea treptată a noului sistem, care presupune înlocuirea materiilor care se predau în limbă română cu discipline care vor fi predate în limba ucraineană.

Prima fază a aşa-numitei reforme va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare şi a grădiniţelor). Predarea materiilor în limbă română se va păstra doar în clasele primare (I-IV).

De la 1 septembrie 2022, reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027 în clasele superioare (IX-XII). Începând cu anul 2020, limbile minorităților naționale vor putea fi folosite doar în grădinițe și școlile primare.

SORANA CARSTEA VICTORIE LA BEIJING!

5 oct.

Jucătoarea Sorana Cîrstea, locul 44 mondial, s-a calificat, joi, în sferturile de finală ale turneului Premier Mandatory de la Beijing (China), după ce a învins-o pe sportiva cehă Karolina Pliskova, cap de serie numărul 4 şi locul 4 WTA, scor 6-1, 7-5.

Partida a durat o oră şi 25 de minute. După un prim set câştigat categoric, cu un singur game cedat, pe propriul serviciu, Sorana Cîrstea s-a văzut condusă cu 5-2 în cel de-al doilea act. De atunci, ea şi-a adjudecat cinci game-uri la rând şi a reuşit să se impună.

De-a lungul partidei, Cîrstea a servit trei aşi, a comis o dublă greşeală şi a avut procentaje de reuşită la serviciu de 69 la sută cu prima minge şi 33 la sută cu cea de-a doua. Românca a avut şapte şanse de break, dintre care a concretizat şase şi şi-a cedeat serviciul de trei ori.

Următoarea adversară a Soranei Cîrstea va fi câştigătoarea meciului Shuai Peng (China, locul 25 WTA) – Jelena Ostapenko (Letonia, 8 WTA).

Calificarea în sferturile de finală ale probei de simplu este premiată la Beijing cu 149.138 de dolari şi 215 puncte WTA.

Turneul de tenis de la Beijing se desfăşoară pe hard şi este dotat cu premii totale de 6.381.679 de dolari.

%d blogeri au apreciat asta: