Arhiva | 12:13 pm

CUM ERA SA RAMANA ROMANIA FARA GAULEITERUL NAZI,KLAUS WERNER JOHANNIS-ASPERGER!

7 oct.

Degeaba mustaciti, crezand ca e vreo carcoteala in pas cu bancurile politice. Am trecut pe langa necaz la firul ierbii, cu SPP de fata, inarmat pana in dinti, cu masini blindate, cu ofiteri de informatii, de contrainformatii, de contra aia si contra aialalta si cu ce mai au ei prin ograda si prin sertare. Klaus Iohannis a fost la un pas sa ne faca figura in septembrie – domnu Presedinte, io sper sa va abtineti – si sa ne lase cu ochii in soare, fereasca sfantul. Oricare.

Imagini pentru KLAUS WERNER IOHANNIS ,PIERDUT,POZE

Daca nu se menajeaza, Klaus Iohannis risca sa clacheze cand ne e lumea mai draga.

Nu de suparare, domne, ca el zambeste tot timpul. De extenuare, ca nu e usor sa conduci o tara. Mai ales una ca Romania, unde, cum deschizi gura, cum incepe plictisul sau, a doua zi, presa care nu vrea sa stea cu botul pe labe iti da cu pamfletul in frunte si te pocneste cu parodia peste gura.

Zi de zi, de zi de zi

Daca ar fi alergat pana la Sibiu, fara oprire, la perisoarele de weekend ale doamnei Carmen, ca sa faca si SPP economie la benzina, eu cred ca tot s-ar fi simtit mai bine. Sau daca ar fi ridicat haltere de dimineata si pana seara, ca sa intre cumva in memoria natiunii, caci de Guiness Book nu poate fi vorba. Nu asta il doboara pe presedinte, e ditamai barbatul, ci programul de lucru pentru binele tarii. Zi de zi, de zi de zi – mai scriu asa, ca sa inteleaga lumea? – Klaus Iohannis trudeste la semnarea de decrete. Nu stiu cate pot fi, dar probabil ca depasesc cele 21 de volume ale lui Lenin, Opere complete, Editura Academiei. Uite, numai in septembrie a semnat vreo 17. O sa spuneti ca nu sunt multe pentru o luna, dar ia socotiti cate se aduna din noiembrie 2014 si pana acum. Plus alea pana la sfarsitul mandatului. Plus urmatorul mandat si inca vreo doua, trei, daca se ambitioneaza si daca il mai ajuta si vreun partener strategic. Nu stiu care, ala care o fi atunci, caci ce e mandatul? Ca maine trece si ii mai trebuie unul.

Trei decrete, colaps garantat

Apoi, e de colea sa vorbesti in public vreo trei ore, pret de o luna? In rate, ca la banca, nu toate odata. E de colea sa feliciti niste sportivi la Cotroceni? Nu e. Pai numai faptul ca trebuie sa chibzuiesti bine vorbele te poate darama. Doamna Ponor? Doamna Iordache? Domnisoara, ca poate nu e casatorita? Doamna campioana? Domnisoara gimnasta? Asta ca sa nu mai punem la socoteala cat de greu este sa asisti la depunerea juramantului de catre doi ministri. Tacut, evident, ca sunt din aia de-ai lui Dragnea, ce sa discuti cu ei? Nu e usor sa dai niste drapele de lupta si nici sa vorbesti la ONU, unde minutele intra in alea aproape trei ore de cuvantat. Si nici sa participi la doua receptii. Ca sa nu mai spun cat timp iti mananca sa semnezi un singur decret pe zi. Noroc ca s-a intamplat doar de trei ori intr-o luna, caci altminteri ar fi cazut lat de atata efort. De aia zic ca nici SPP nu il poate proteja la infinit, cu toate ca nu il scapa din ochi nicio secunda.

De-a berbeleacul

Nu stiu, ar trebui facut ceva cu programul de lucru. Zilele in care nu face nimic sa fie introduse in locul alora in care vrea sa semneze documente. Cand trebuie sa tina o cuvantare de cel mult 6 minute, sa i se bage in program supravegherea bucatarersei cand face snitele. E mai relaxant. Sauna in loc de felicitari cui o mai castiga ceva, piscina in loc de mesaje, masaj in loc de zambete false cu ziaristii si weekend de luni pana sambata, cand, in sfarsit, isi poate ingriji trandafirii. Nu sunt sarcasme, nu sunt eu in stare de asa ceva. Dar ma tem sa nu vina de-a berbeleacul de atata efort.

CENTENARUL MARII UNIRI INTRE CIRC SI PRAGMATISM!

7 oct.

Panorama anului 2018, când ar trebui să sărbătorim cu decență și mândrie Centenarul Marii Uniri, se prefigurează plină de scandaluri, acuzații, dar și cu festivități searbede și concerte gălăgioase pe străzi, în parcuri sau piețe. Este deja prea târziu pentru proiecte și investiții cu notorietate și prestanță, dar niciodată nu e prea puțin pentru controverse politice și critici. Primăria Capitalei continuă proiectele inițiate de Sorin Oprescu, pe unele chiar le-a abandonat. La sectoare, doar doi primari au luat decizii pentru a marca Centenarul Marii Uniri, ceilalți spun că încă lucrează la organizarea manifestațiilor. Liberalii îi acuză pe politicienii din coaliție că nu se ocupă de acest eveniment și că nu au continuat proiectul de construire a autostrăzii care leagă cele trei provincii românești.

Daniel Tudorache, primarul Sectorului 1, a reușit să iasă în evidență prin afirmația că ce a stat în puterea lui a și făcut: să se înfrățească cu un oraș din Republica Moldova. În plus, în opinia edilului, banul contează. ”Consiliile locale, consiliile județene pot face mai mult pentru Centenar. Ce pot face eu, ca primar, ce face consiliul local al sectorului 1? Ne putem înfrăți cu orașe din Republica Moldova. Am făcut-o. Ne-am înfrățit cu Chișinăul. Am aprobat în consiliu o sumă de bani pe care o vom da până la sfârșitul anului pentru a ajuta Consiliul Municipal Chișinău. Este vorba de suma de un milion de euro. Cu siguranță, dacă primarii noștri se înfrățesc cu câte un oraș, cu câte o comună și fiecare dintre ei dă după posibilități o sumă cât de mică, cu siguranță că vom fi mai aproape de acest deziderat al nostru. Sper ca până în decembrie 2018 să îndeplinim acest deziderat”, a afirmat Tudorache. Primarul sectorului 1, Daniel Tudorache, și pretorul Sectorului Centru al Municipiului Chișinău, Oleg Poiată, au semnat la începutul lunii mai o înțelegere de cooperare între zonele administrative pe care le reprezintă. Acordul prevede cooperarea în vederea creșterii capacității instituționale a autorităților publice locale pe care le reprezintă, cu scopul de a asigura dezvoltarea economico-socială a comunităților locale.

Ambiții de Cartea Recordurilor

Cea mai săracă primărie din Capitală a decis să aloce 9 milioane de lei pentru evenimentul Marii Uniri. Aleşii sectorului 5 vor să construiască şi să amplaseze în holul Palatului Parlamentului un mozaic din piese lego, de aproximativ 220 de metri pătraţi, cu care să intre în Cartea Recordurilor şi să împartă flyere şi materiale informative. Mozaicul ar urma să conțină 25 de imagini dintr-un proiect intitulat ”Împreună reconstruim istoria”. În bugetul alocat ar urma să intre și costurile pentru un ”grafitti istoric” pe şcoli, amplasarea unei statui a Ecaterinei Teodoroiu sau cea a unui dac în fața Hotelului Marriot, realizarea unui mozaic din piese lego reprezentând momente istorice, în holul Palatului Parlamentului, şi care să intre în Cartea Recordurilor, dar şi prezentări de modă şi un calendar istoric ”care să se constituie într-un veritabil manual de istorie” şi înfiinţarea Orchestrei Naţionale a României sunt propuneri. Primăria de sector vrea să amplaseze şi o statuie a lui Tudor Vladimirescu, care ”a intrat în Bucureşti, cu oastea pandurilor, prin Sectorul 5”. Aleșii Sectorului 5 vor să recondiţioneze fântâna construită în memoria Mariei Tănase. O parte din cele 9 milioane de lei vor fi alocate la rectificarea bugetară pentru 2017, altă parte prin bugetul pe 2018.

Statui și evenimente de stradă

Primarul general Gabriela Firea s-a remarcat prin criticile vehemente adresate în primăvara acestui an fostului premier Sorin Grindeanu, pe care l-a acuzat că nu se preocupă destul de Centenarul Marii Uniri. Municipalitatea va organiza, ca de obicei, ”evenimente destinate tuturor vârstelor, în special pentru cei mici, care trebuie să îşi cunoască şi să îşi înţeleagă istoria”. Pentru a marca 100 de ani de la Marea Unire, municipalitatea va inaugura mai multe monumente, printre care: monumentul ”General H. M. Berthelot”, monumentul ”Ferdinand I”, care va fi amplasat în Piaţa Victoriei, precum şi monumentul ”I.C. Brătianu”, în Piata Universităţii. PMB va organiza și o serie de evenimente, precum ”Luna Bucureştilor”, un proiect care presupune o lună de evenimente artistice, expoziţii, concerte, târguri, tururi speciale în clădiri de patrimoniu. Teatrul Dramaturgilor România va organiza ”Unirea în destine individualiste”. Un alt obiectiv este realizarea ”Pieţei Centenarului”, prin amenajarea pe tot parcursul anului 2018, în Piaţa Arcului de Triumf, a unor expozitii lunare de fotografii, cu marcarea momentelor unirii provinciilor. Va fi realizat un ”pantheon virtual”, în colaborare cu Academia Română, prin care să fie omagiate peste 400 de personalităţi ale României. Bugetul alocat special pentru evenimentul Marii Uniri nu a fost anunțat. 31 de milioane lei sunt prevăzuţi pentru ridicarea monumentelor menționate. 185.000 de lei sunt prevăzuți pentru lucrările de amplasare a bustului lui Avram Iancu şi 7 milioane de lei pentru realizarea primei etape a ansamblului monumental Regele Ferdinand I Întregitorul.

Gâlceava politicienilor

Deputatul PNL Florin Roman este nemulţumit că actuala coaliţie aflată la guvernare tergiversează lucrurile legate de Centenarul Marii Uniri. ”Actuala Coaliţie PSD-ALDE nu acordă deloc atenţia cuvenită problemelor legate de organizarea concretă şi planificarea din timp a evenimentelor Centenarului Unirii! Semnalez guvernanţilor faptul că suma care ar trebui alocată pentru finanţarea proiectelor de infrastructură culturală pentru Centenar nu este una astronomică, fiind nevoie de aproximativ 60 milioane de euro, o sumă care reprezintă doar 1% din fondul aflat la dispoziţia Ministrului Dezvoltării pentru finanţarea proiectelor derulate prin PNDL. Totodată, semnalez faptul că majoritatea parlamentară PSD-ALDE, deşi susţine încă de pe vremea Guvernării Ponta că va demara un plan măreţ dedicat Centenarului, aceasta obstrucţionează de fapt chiar realizarea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 la Alba-Iulia, monument care riscă să nu se mai poată concretiza până la Centenar, deoarece propunerea legislativă care se referă la finanţarea acestui proiect cu suma de 15 milioane lei, deşi a trecut de votul Senatului de foarte multă vreme, de2 ani, zace într-un sertar al Camerei Deputaţilor condusă de domnul Dragnea!”, a comentat Florin Roman. El a amintit și de promisiunea din 2014 a fostului ministru al Transporturilor, Dan Şova, care anunța că în 2018 vor fi deschişi circulaţiei 2.300 de km de autostradă. ”Premierul a stabilit ca obiectiv firesc, pentru România, până la urmă, să avem legată prima autostradă Moldova de Transilvania şi Ţara Românească, deci cele trei provincii istorice să fie legate prin autostradă, lucru care se va realiza”, a mai spus Roman. În 2013, Victor Ponta prezenta proiectul privind reţeaua de autostrăzi care vor fi construite până în 2018 şi propunea elaborarea unui proiect de lege prin care Guvernele viitoare să fie obligate să continue proiectele începute. Astfel, anual trebuia să fie alocată construcţiei de autostrăzi o sumă cuprinsă între 750 de milioane şi un miliard de euro. De asemenea, până în 2022 primele 16 oraşe din România (Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Craiova, Braşov, Galaţi, Ploieşti, Oradea, Brăila, Arad, Piteşti, Sibiu, Bacău, Târgu Mureş) ar fi urmat să fie conectate prin autostrăzi.

Structura guvernamentală

Departamentul Centenar a fost înființat în iulie 2016 de Guvernul Cioloș, ca structură în cadrul aparatului de lucru. Obiectivul Departamentului Centenar este de a coordona la nivel național pregătirea, organizarea și desfășurarea manifestărilor, a acțiunilor și proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918-2018) și Primul Război Mondial, conform site-ului oficial al Gurvernului. Departamentul CENTENAR nu are personalitate juridică, se află în subordinea prim-ministrului și este finanțat de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Inițial, Daniel Şandru a fost cel care a condus această structură guvernamentală în perioada 9 august 2016 – 1 februarie 2017. El a demisionat, alături de echipa sa, acuzându-l pe Sorin Grindeanu că, „prin aprobarea OUG privind Codurile penale, a transformat serviciul public într-unul dedicat intereselor personale ale unor politicieni cu probleme de natură penală.” Potrivit anunțului dat de Guvern ulterior demisiei ”de onoare” a lui Șandor, „departamentul este condus de un secretar de stat, numit și eliberat din funcție prin decizie a prim-ministrului” – conform legii – cu data de 2 februarie, 2017. Cristian Videscu devine, astfel, primul arădean care face parte din Guvernul României în 2017. Cristian Ioan Videscu a fost anterior consilier judeţean din partea PSD Arad, în urma alegerilor din decembrie, 2016. Până acum, activitatea Departamentului Centenar nu s-a văzut.

Nemulțumirea lui Iohannis

Întrebat despre pregătirile pentru Centenarul Marii Uniri, preşedintele Klaus Iohannis a declarat la Mărăşti, în judeţul Vrancea, că românii se pricep ”foarte bine la organizat manifestări festive” şi că nu are ”niciun fel de emoţie în această privinţă”, susţinând că ar fi fost totuşi ”frumos” dacă ”am fi avut proiecte mari cu care să arătăm că într-adevăr în aceşti o sută de ani România a devenit nu doar mare, ci şi unită” prin autostrăzi.

AVC,IN TOPUL CAZURILOR DE DECES SI DIZABILITATE!

7 oct.

Acordarea de îngrijiri medicale pacienților cu accidente vasculare cerebrale este o misiune riguroasă și, în același timp, complicată, potrivit lt. col. dr. Dragoș Nedelescu, medic specialist Recuperare Medicină Fizică și Balneologie de la Spitalul Militar Central „Carol Davila“, citat de Agerpres.

„AVC-ul reprezintă a treia cauză de mortalitate în România, după cancer și bolile cardiovasculare. Impactul bolilor cerebro-vasculare este de așteptat să crească în deceniile următoare, ca urmare a schimbărilor structurii demografice“, arată dr. Nedelescu.
Pentru reabilitarea precoce post-AVC este nevoie de o echipă multidisciplinară.
Potrivit acestuia, AVC este o boală care determină costuri semnificative la nivel uman și material, atât pentru pacient și familia lui, cât și pentru societate.
„Pornind de la costurile umane, este important de știut că AVC este în topul cauzelor de deces și dizabilitate. Anual, se produc în lume aproape 16 milioane de AVC-uri inițiale (nerecidive), care cauzează un total de 5,7 milioane de decese. Din pacienții care au suferit un AVC, 15-30% rămân cu cel puțin o dizabilitate permanentă. Este foarte important ca reabilitarea după un accident vascular cerebral să se producă precoce. Conceptul actual impune ca reabilitarea să înceapă în ziua în care s-a produs accidentul vascular. În ceea ce privește intensitatea și durata recuperării medicale, în prezent, tendința este de a fi crescute. Totuși, momentul optim de debut al recuperării este incert. Susținătorii terapiei precoce citează dovezi ale neuroimagisticii funcționale și studii pe animale, care definesc perioada preinfarct ca fiind momentul crucial de debut al recuperării. Inițierea precoce a recuperării este o componentă-cheie a îngrijirilor medicale, dar nu există un consens în definirea «terapiei precoce». Studiile care compară inițierea «precoce» și «tardivă» a recuperării au raportat ameliorarea prognosticului dacă terapia este începută în primele 20-30 de zile. Multe dintre complicațiile imediate ale AVC – TVP, leziunile cutanate, apariția contracturilor, constipația și pneumonia de stază – sunt legate de imobilizare. Astfel, mobilizarea pacientului este o componentă fundamentală a recuperării precoce“, explică medicul.

TRANSALPINA,ACOPERITA DE ZAPADA!

7 oct.

Foto Arhivă

Foto Arhivă

Traficul rutier pe DN 67 C se desfăşoară, sâmbătă, în condiţii de iarnă, între Novaci şi Rânca, judeţul Gorj. Transalpina, între Rânca, judeţul Gorj, şi Obârşia Lotrului, judeţul Vâlcea, este închisă temporar, stratul de zăpadă depus fiind de doi centimetri, transmite corespondentul Mediafax.

Potrivit reprezentanților Secției Drumuri Naționale Târgu-Jiu, drumarii acționează şi împrăştie material antiderapant pe carosabil, în zona montană Rânca.
„Stratul de zăpadă este, în decor, de aproximativ doi centimetri. Un utilaj cu lamă și răspânditor acționează pe traseul Novaci-Rânca. Se acționează cu material antiderapant. Nu este zăpadă pe carosabil, dar acționează preventiv, pentru a evita apariția ghețuşului pe partea carosabilă. Mai sunt pregătite două utilaje să intervină, dacă este cazul. Începând de sâmbătă, în urma codului portocaliu emis de Administraţia Naţională de Meteorologie, cod ce anunță căderi de zăpadă și viscol la peste 1.600 metri altitudine, pentru sectorul de drum cuprins între km 34+500 și km 59+800 al drumului național DN 67C, între localitățile Rânca și Obârșia Lotrului, s-a luat decizia restricționării totale a traficului”, au declarat, corespondentului Mediafax, reprezentanții SDN Târgu-Jiu.

În zona montană Rânca, în afara părții carosabile, s-a depus un strat de zăpadă de aproximativ doi centimetri.
Nordul județului Gorj se află, până duminică după-amiază, sub avertizare cod portocaliu de ninsori consistente şi viscol pe creste.
Celelalte zone se află sub cod galben de ploi însemnate cantitativ, lapoviță și ninsoare la munte, intensificări ale vântului.

DOLIU IN LUMEA PRESEI:A MURIT JURNALISTUL GHEORGHE VOICU!,DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA!

7 oct.

Imagini pentru GHEORGHE VOICU,POZE

Jurnalistul Gheorghe Voicu a murit, a anunțat pe Facebook fratele său, Florian Gheorghe.

„În urma cu ceva ore, marele jurnalist Gheorghe Voicu, fratele meu mai mare și cel mai îndrăgit om din familie, a trecut în neființă. S-a stins la doar 59 de ani, înconjurat de cei dragi, a plecat după ce a suspinat ca un copil mângâiat pe frunte, subliniind același surâs blând, imposibil de copiat, parcă ironizând lașa boală ce l-a ales și pe care, demn, parcă în ciuda ei, n-a făcut-o știută nimănui. S-a dus nelăsându-mi ocazia sa-i mulțumesc, a avut grijă de familia noastră pe când eu visam și umblam în lume. Săptămâna trecută îmi râdea în telefon să-mi îngroape grijile. Gigi, dacă Cerul are redacție și-ți dă o funcție, să nu te duci acolo!”, a scris ziaristul Florian Gheorghe, pe pagina sa de Facebook.

Gheorghe Voicu a fost redactor șef la „Evenimentul Zilei” atunci când cotidianul a fost condus de Ion Cristoiu. A mai fost redactor-șef la „Național”, „7Plus”, „SuperMagazin” și la știrile „Observator” de la Antena 1.

SIMONA HALEP ,NOUL LIDER MONDIAL: E ZIUA MEA SPECIALA!

7 oct.

Jucătoarea româncă de tenis Simona Halep și-a împlinit sâmbătă, 8 octombrie, unul dintre marile sale obiective. Halep a învins-o pe jucătoarea letonă Jelena Ostapenko în semifinalele China Open și va fi, începând de luni, noul lider mondial WTA.

Simona a trecut de Ostapenko în două seturi, 6-2, 6-4, succes care a adus-o pe primul loc în clasamentul mondial.

Simona Halep devine astfel prima româncă lider mondial în tenis şi al doilea român, după Ilie Năstase, care a fost numărul 1 ATP 40 de săptămâni, între 23 august 1973 şi 2 iunie 1974. Totodată este a 25-a jucătoare care ocupă locul 1 WTA, în istoria de 44 de ani a clasamentul mondial feminin.

Prima reacție a Simonei

„Am multe lucruri de spus. E cea mai mare performanţă din cariera mea, e uimitor. Vă mulţumesc pentru sprijinul din această săptămână. Mulţumesc China, am făcut meciuri foarte bune aici, am reuşit să o înving pe Maria Sharapova. E foarte emoţionant, e minunant că am putut face asta. Mulţumesc familiei mele şi celor din echipa mea, inclusiv lui Darren, care nu e aici. E ziua mea specială”, a declarat Halep după meci.

Jucătoarea româncă a început în forţă semifinala cu Jelena Ostapenko și după un break la zero și-a câștigat și propriul serviciu. Ostapenko a spart gheaţa cu un serviciu neobişnuit de bun, dar Halep a făcut imediat 3-1. După 38 de minute, românca s-a impus cu 6-2.

În setul secund, cele două jucătoare au mers cap la cap până în game-ul cinci, când Halep a reușit break-ul. S-a făcut însă 4-3 pentru sportiva din Letonia, după ce Halep a cedat foarte ușor două game-uri consecutive. Simona și-a câștigat imediat serviciul și la 4-4 a reușit să se impună și pe serviciul adversarei. Ultimul game nu a avut istoric, Simona Halep impunându-se cu 40-0, și după o oră și 15 minute de joc a câștigat 6-2, 6-4 meciul cu Jelena Ostapenko.

Pentru calificarea în finala turneului de la Beijing Simona Halep va primi un cec în valoare de 636.300 dolari și 650 de puncte WTA.

GEȚII DE LA MAREA BALTICĂ – LITUANIENII

7 oct.

Vatra Stră-Rumînă

Conform celor de mai jos, teoria imigraționistă a lui Roesler, despre originea românilor doar la sudul Dunării devine și mai bombastică, întărind o altă afirmație a lui Herodot care afirma că ”geții poartă multe nume și trăiesc în multe țări”. Această afirmație este susținută de multitudinea etnonimelor eurasiatice care poartă rădăcina ge=get, indicând conform arhaicei limbi europene împământenirea acestor locuitori sau mergând mai adânc în timp, chiar originea lor din aceste locuri

Așadar, originea micului popor lituanian care avea sa joace un rol important în istoria Poloniei și a imperiului său, a preocupat o serie de cronicari și cercetători. Stăpânind o țară destul de mare, cavalerii lituanieni au format esența războinicei nobilimii polone, delimitându’se totusi, de ceilalti nobili, atât prin cultura pe care o posedau și spiritul războinic înnăscut, cât si prin aceea ca se considerau urmașii unui popor nobil.

Vechii samo-geți (vlahii) s’au retras puțin câte puțin din fața…

Vezi articolul original 491 de cuvinte mai mult

PRUSACII ERAU URMAȘII SAMO-GEȚILOR

7 oct.

Vatra Stră-Rumînă

….From the archives of Concilium Constantiense / The Council of Constance, 1414 to 1418;
… The country called Prussians to the pagan peoples Samaiten (the Latin is Sarmatae)…Prussians live in Sarmatia, and is still a multitude, a Prussians Samaiten is Sarmogetae after the old name.

Din arhivele Concilium Constantiense / Consiliul Constance, 1414-1418;
… ”Țara a chemat Prusacii la popoarele păgâne Samogițiene (în latină sunt Sarmatae, adică Sarmații)…Prusacii trăiesc în Sarmația, și sunt încă o mulțime, Prusacii Samogiți sunt Sarmogetae (SAMO-GEȚII) după vechiul nume”.

În 1411, se încheie Pacea de la Thorn în urma războiului polono-lituaniane-teutonic război, în care cavalerii teutoni au luptat cu Regatul Poloniei și Marele Ducat al Lituaniei. Cu toate acestea, pacea nu a fost stabilă și conflictele ulterioare au apărut în ceea ce privește delimitarea frontierelor samogițiene. Tensiunile au izbucnit în urma scurtei foamete provocate de război în vara anului 1414. S’a ajuns la concluzia că…

Vezi articolul original 928 de cuvinte mai mult

ROMÂNIA FĂRĂ ACTUL REGELUI DE LA 23 AUGUST 1944 – UN DEZASTRU

7 oct.

Vatra Stră-Rumînă

Cum ar fi arătat harta României fără 23 august 1944 – un posibil scenariu

S’a discutat mult în ultimul timp despre ce a însemnat pentru noi actul de la 23 august, despre contribuția regelui din acea vreme, despre modul cum au confiscat ulterior comuniștii toate meritele și despre cum nu ne’a venit de nicaieri, niciun ajutor.
S’a discutat mai puțin, sau poate deloc, despre ce ar fi devenit Romania dacă acest act n’ar fi fost înfăptuit sau – și mai rău – daca ar fi eșuat.
Deși nimeni nu poate răspunde cu precizie la o întrebare de genul ”ce ar fi fost dacă”, merită pusă în discuție o variantă de scenariu, bazată pe evenimentele reale, aflate atunci în desfășurare.

La 22 iunie 1941, România condusă de generalul Antonescu intră în război alături de Germania, sperând să refacă graniţele României Mari existente până în anul 1940. Începutul războiului împotriva Uniunii Sovietice…

Vezi articolul original 4.880 de cuvinte mai mult

ROMÂNIA TRĂDATĂ

7 oct.

Vatra Stră-Rumînă


Multe neadevăruri se pun în cârca noastră, a românilor, România ar fi trădat aliații.
Un evreu ungur, cu cetățenie canadiană, născut în 1935 la Ofen-Buda, Ungaria, pe nume George Jonasz, afirmă că România ar fi avut un comportament nedemn de încredere pentru foștii aliați. Desigur, nu doar acest individ consideră astfel atitudinea românilor în conflictele din ultimii 150 de ani, la acest cor anti-românesc aliindu’se destui ”prieteni”.

Să vedem ce ni se impută de dușmanii mediatici:

1. Cine a trădat în războiul ruso-turc de la 1877? România este trădată de ”aliatul” ei, nimeni altul, decât imperiul rus! Este un caz nemaiîntâlnit felul în care a pierdut România sudul Basarabiei, deși eram co-beligeranți învingători.
Așa ne trebuie când vrem să fim învingători alături de Rusia. Doar ei câștigă, și doar în dauna noastră. Aviz amatorilor, care au impresia că vor câștiga ceva vreodată alături de ei.

2. Chipurile, România a trădat Bulgaria…

Vezi articolul original 1.927 de cuvinte mai mult

BALCANII, PATRIA INDO-EUROPENILOR

7 oct.

Vatra Stră-Rumînă

Scurt rezumat al preistoriei Europei

Dacă ne uităm la Europa cu aproximativ 8000 de ani în urmă, prin 6000 î.Hr., vom găsi mai multe grupuri culturale, Evităm să intrăm mai adânc în preistoria noastră. Cu toate că nu vom ști niciodată ce limbi s’au vorbit peste tot, am putea face câteva presupuneri trecând prin fiecare din aceste culturi:
În Grecia, găsim cea mai veche cultură neolitică din Europa, numită cultura Sesklo (vezi poza de mai jos). Această cultură, probabil, era derivată din culturi antice similare din Anatolia, iar la rândul său, a influențat culturile balcanice și de asemenea, Cultura Ceramicii Cardium.

Poporul Sesklo a vorbit, probabil, o limbă ”Aegeană”, din care supraviețuiesc poate numai dialectul minoic și cretan.
În Epir și Corfu (nord-vestul Greciei și în sudul Albaniei) a fost cultura Ceramică Cardium, care a ajuns în Italia în 6000 î.Hr. Probabil își are originea în Levant, a migrat peste…

Vezi articolul original 2.598 de cuvinte mai mult

CONTINUITATEA GEȚILOR GEPIZI-GOȚI ȘI TEZAURUL GETIC DE LA ȘIMLEUL SILVANIEI ÎMPĂRȚIT ÎNTRE VIENA ȘI BUDAPESTA

7 oct.

Vatra Stră-Rumînă

Cine au fost gepizii?

Noi credem că ar trebui să fie limpede că strămoșii gepizilor sunt geții, indiferent cum au fost numiți peste vremuri, câte nume și’au luat, câte arme și obiceiuri au schimbat, locuri de viețuit și stăpânit au relocat sau dialecte au grăit prin întrăinarea de la locul de baștină de la Gurile Dunării sau spațiul nord-pontic… Horaţiu şi Virgiliu îi amintesc pe geţi sub numele de scyţi, iar Ovidiu, relegat la Tomis, evocă şi el barbarii pontici, barbarii geţi ai Scyţiei, folosind acelaşi procedeu literar al ”catalogului barbarilor”. Vocabularul creat de Ovidiu este împrumutat de scriitorii ulteriori de la Lucan, Iuvenal şi Marţial la Claudian şi Sidonius Apollinaris.

”Îşi inventează tot timpul nume noi şi îşi schimbă înfăţişarea pentru a’i păcăli pe romani, lumea civilizată, dar, la drept vorbind, sciţii au rămas aceiaşi din zilele lui Herodot.” (Synesius Cyrenensis, Oratio de regnoad Arcadium imperatore, cap. 15; Maenchen-Helfen 1973, p…

Vezi articolul original 31.494 de cuvinte mai mult

GEȚIA SUD-DUNĂREANĂ A ODRISILOR ȘI MACEDONENILOR

7 oct.

Vatra Stră-Rumînă

Așa cum geții nu și’au numit țara niciodată Dacia, aceștia fiind menționați la Marea Neagră niciodată însoțiți de vreun stat Dacia, fiind o titulatură târzie a coloniei romane de la nord de Dunăre, tot așa geții odrisi nu și’au numit regatul Tracia. Toate neamurile de pe ambele maluri ale Dunării erau ginți ale marelui neam al geților. Geții venind pe filiera organizării societății patriarhale, fiecare ramură, gintă sau trib rupt din nucelul de la Marea Neagră au pornit pe un drum al concurenței pentru supremație teritorială. Dintre aceste ramuri sud-dunărene, trei s’au ridicat peste acel nivel în care istoria le’au păstrat amintirea vie: elenii, odrisii și macedonenii.

Lumea getică s’a remarcat în antichitate prin antagonisme între frații de sânge, precum și prin alianțe temporare între vechi dușmani, interesele personale ale vreunui monarh, obiectivele economice sau strategice primând. În aceeași situație s’a aflat și tribul odrisilor unul dintre triburile getice, care…

Vezi articolul original 3.405 cuvinte mai mult

CRONOLOGIA ISTORICĂ A GETO-ROMÂNILOR ULTIMILOR 2000 DE ANI

7 oct.

Vatra Stră-Rumînă

Istoria Religiilor,  Ion Pachia Tatomirescu,

5 e.n. – 65 e.n. : (8180 – 8240 E. V.), aprox.: Comoesicu / Comoşicu (< Co- “cap” + Moesia + suf. -icu – “capul / domnul Moesilor- Daci”; in documentele latine: «Comosicus»), “rege-zeumedic” al Daciei.∗ 6 e.n. – 15 e.n. : (8181 – 8190 E. V.), aprox.: Cotison al II-lea, “rege de arme” al Gaetiei / Geţiei şi vestit poet al Daciei, elogiat de Publius Ovidius Naso (Roma-Italia, 43 i.e.n. – 18 e.n. / 8132 – 8193 E. V., Tomis-Romania) in Epistolae ex Ponto.

6 e.n. : / 8181 E. V.: fosta provincie a Daciei de Vest, Pannonia, anexată Imperiului Roman, se răscoală sub conducerea Daco-romвnului Batu / Băţu (Bato).

6 e.n. – 12 e.n. : (8181 – 8187 E. V.): comandantul imperial-roman, Sextus Aelius Catus distruge / incendiază dacicele oraşele-cetăţi de la Zimnicea, de la Argedava etc. (cf. MKP…

Vezi articolul original 22.087 de cuvinte mai mult

MARTINA McBRIDE – GOD’S WILL!

7 oct.

%d blogeri au apreciat: