Arhiva | 11:54 am

GAULEITERUL NAZI,KLAUS WERNER JOHANNIS A DECLARAT LUNI IN CADRUL ADUNARII PARLAMENTARE CUM VEDE EL RELATIA CU RUSIA!

9 oct.

Imagini pentru IOHANNIS,PUTIN,POZE

 

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, în cadrul Adunării Parlamentare a NATO, că Alianţa Nord-Atlantică nu caută confruntare şi nu este o ameninţare pentru Moscova, afirmând că în relaţia cu Rusia este nevoie de o strategie care să includă dialogul, „dar de pe o poziție puternică de apărare și descurajare”.

„Scopul nostru este pacea, nu războiul. NATO nu caută confruntarea și nu este o amenințare pentru Rusia, așa cum a arătat Alianța și la Varșovia. Însă, în relația cu Rusia, este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare și coerentă pe termen lung. Ea trebuie să includă dialogul, dar de pe o poziție puternică de apărare și descurajare”, a declarat Iohannis.

Preşedintele a mai spus că întărirea parteneriatului NATO cu Uniunea Europeană este o prioritate.
„Am mai spus-o și o repet: chiar dacă Uniunea va face pași relevanți în dezvoltarea dimensiunii apărării – la care România dorește să participe încă de la început, acești pași trebuie făcuți în strictă complementaritate cu Alianța. Nu se pune, în viziunea noastră, problema unei alegeri între Uniunea Europeană și NATO – acestea sunt opțiuni complementare, și nu alternative, dacă dorim să avem o securitate pe termen lung”, a afirmat Klaus Iohannis.

Șeful statului a mai declarat, luni, în cadrul Adunării Parlamentare a NATO, că prezenţa înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră.

„(…) parteneriatele dintre noi, membrii Alianței, trebuie să fie mai tari ca oricând. Deciziile de întărire a apărării colective, inclusiv prin amplasarea trupelor NATO pe teritoriul aliaților estici, în cadrul prezenței înaintate, sunt dovezi grăitoare ale solidarității și unității aliate. Trebuie să lucrăm în continuare la consolidarea posturii de apărare și descurajare a Alianței, la sporirea eficacității și coerenței acesteia. Prezența înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile”, a declarat Iohannis.

Klaus Iohannis consideră că diferențele actuale dintre măsurile luate pentru Nordul Flancului și cele din Sudul său trebuie să dispară, „conturând o unică prezență înaintată, robustă, persistentă și predictibilă”.
Iohannis a spus că în plan intern măsurile cu caracter strict defensiv trebuie dublate de acțiuni de întărire a rezilienței, îndeosebi de protecție a infrastructurii civile în fața agresiunilor de tip hibrid, cibernetic sau informațional.

Reclame

KLAUS WERNER VON STRUDEL PASTORESTE O ARMATA DE 28 DE CONSILIERI LA COTROCENI CARE NU-I FOLOSESC LA NIMIC!

9 oct.

Iohannis păstoreşte o armată de consilieri care nu-i folosesc la nimic

Iohannis păstoreşte o armată de consilieri care nu-i folosesc la nimic.

Președintele României, Klaus Iohannis, are foarte puține ieșiri publice. De cele mai multe ori, șeful statului refuză să se poziționeze pe diverse problematici, deși unul dintre rolurile sale principale este cel de „arbitru“. Cu toate acestea, Iohannis beneficiază, cel puțin scriptic, de un „batalion“ de sfătuitori. Acesta are la dispoziție o echipă de 23 de consilieri la Palatul Cotroceni.

Mulți dintre aceștia au trecut pragul de 50 de ani, semn că președintele pune accentul pe sfatul înțelepților și al celor experimentați într-ale vieții, în detrimentul tinerei generații. Cel mai vârstnic sfătuitor al șefului statului s-a născut în 1955 și este general în rezervă. Ion Oprișor este consilierul pe probleme de securitate al președintelui Iohannis. Fostul general nu se bucură doar de o mare trecere în fața președintelui, ci și de o remunerație pe măsură.

Cât câștigă cel mai bătrân povățuitor

Ion Oprișor a fost numit consilier prezidențial la data de 6 martie 2015. Potrivit declarației de avere, Ion Oprișor a încasat anul trecut, în calitate de consilier al șefului statului, 167.316 lei. Mai exact, generalul în rezervă a primit pentru prestația sa, lunar, 13.943 de lei de la instituția Președinției României. Mai mult, ca fost general, acesta încasează și o pensie militară de 143.000 de lei anual, adică 11.916 lei pe lună. Cu alte cuvinte, în 2016 consilierul pe probleme de securitate al președintelui Iohannis a avut încasări lunare de peste 25.500 de lei, adică aproximativ 5.700 de euro. Soția consilierului prezidențial este și ea pensionară, dar în regim normal, motiv pentru care nu își poate concura soțul când vine vorba de adus bani în casă. Aceasta a încasat în anul fiscal anterior 9.000 de lei, respectiv 750 de lei pe lună. Potrivit declarației de avere pe care a completat-o generalul în rezervă angajat la Palatul Cotroceni, acesta deține un apartament în București și o casă cu teren în comuna Recea, județul Argeș. Oprișor mai este proprietarul unui autoturism Honda CRV, fabricat în 2008. În bănci, sfătuitorul lui Klaus Iohannis a depozitat suma de 29.500 de euro. Totodată, acesta mai are deschise și două conturi curente, în care a depus o sumă totală de 280.000 de lei.

Oprișor, posesorul unui CV „greu“

Născut în 1955, Ion Oprișor este absolvent al Colegiului Național de Apărare din București, licențiat în Știință Militară al Academiei de ­Înalte Studii Militare din București și general în rezervă, conform presidency.ro. Cel mai în etate consilier al președintelui a deținut diverse funcții executive în cadrul Comandamentului Artileriei, Statului Major General și în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, având diferite grade, de la locotenent la general. Oprișor a fost sef al Biroului Doctrine în Statul Major General (2001-2002) și șef al Secției Doctrine și Regulamente (2002-2003). În perioada 2003-2005, a ocupat funcția de expert în cadrul Secretariatului Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar în intervalul 2005-2006 a fost consilier în cadrul Secretariatului aceleiași instituții. Între 2006 și 2015 a ocupat funcțiile de Consilier de stat și de secretar al consiliului Suprem de Apărare a Țării. De asemenea, generalul în rezervă a făcut parte din colectivul de elaborare a Doctrinei Acțiunilor Întrunite ale Forțelor Armate, ediția 2001, a Doctrinei Pregătirii Forțelor Armatei, ediția 2003, și a Doctrinei Planificării Operațiilor Întrunite, ediția 2003. Și la capitolul decorații Ion Oprișor poate fi dat drept exemplu pentru generația tânără. Pentru meritele sale deosebite i-au fost conferite Emblema „Onoarea Armatei României“ cu însemn de pace (2010), Ordinul „Virtutea Militară“ în grad de Cavaler cu însemn pentru militari (2002), Ordinul Coroanei în grad de Comandor (conferit de Regele Albert al II-lea al Belgiei, 2009), Ordinul Naţional „Serviciul Credincios“ în grad de Cavaler cu însemn pentru militari (2009), Ordinul Naţional „Steaua României“ în grad de Cavaler cu însemn pentru militari (2012) și Ordinul Naţional „Steaua României“ în grad de Ofiţer cu însemn pentru militari (2014).

Sandra Pralong, cel mai controversat angajat

Un alt sfătuitor al președintelui, și cel mai bogat, este Sandra Pralong. Potrivit declaraţiei sale de avere, consilierul are şase apartamente, două în Bucureşti, două în Constanţa, unul în New York, iar al şaselea se află la Lausanne (Elveţia). Pralong are şi trei terenuri în Prahova, Constanţa şi Ilfov. Şefa Departamentului pentru Relaţia cu Românii din Afara Graniţelor mai deţine şi un Mercedes A Class, bijuterii în valoare de 30.000 de dolari, dar şi tablouri şi sculpturi care valorează 15.000 dolari. În conturi are 110.000 dolari, 60.000 euro, 160.000 franci elveţieni, dar şi aproape 190.000 lei. Pralong a mai fost consilier la Cotroceni între 1998 şi 2000, în mandatul lui Emil Constantinescu.

SECRETARUL GENERAL AL OTAN ,JENS STOLTENBERG,AFLAT LA BUCURESTI ATENTIONEAZA UE!

9 oct.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a atras atenţia, în discursul rostit la reuniunea Adunării Parlamentare NATO, că Uniunea Europeană nu îşi poate dezvolta propriul sistem de apărare în afara Alianţei Nord-Atlantice.

„Este foarte bine că Uniunea Europeană îşi dezvoltă un sistem de apărare complementar Alianţei Nord-Atlantice. Alianţa a solicitat acest lucru de mult timp”, a declarat Stoltenberg răspunzând unei întrebări la reuniunea Adunării Parlamentare NATO.

„Dar este important să reiterăm că sistemul de apărare european nu poate înlocui sistemul NATO, ci trebuie să fie în interiorul NATO”, a atras atenţia secretarul general al Alianței.

„Este vorba chiar şi de capabilităţile militare. Dacă luăm ca exemplu cazul ieşirii Marii Britanii din UE, după Brexit 80% din capabilităţile militare NATO vor fi în afara UE. De aceea, susţinem dezvoltarea sistemului de apărare al Uniunii Europene, dar în cadrul NATO, nu în afara NATO”, a insistat Jens Stoltenberg.

Totodată, Stoltenberg a evidenţiat la Bucureşti, importanţa majorării bugetelor pentru apărare de către statele membre, într-un context geopolitic „incert”.

„Avem nevoie de bugete mai eficiente în domeniul apărării. În plus, trebuie să abordăm problema industriei militare europene fragmentate”, a declarat Jens Stoltenerg în discursul rostit luni dimineaţă la reuniunea Adunării Parlamentare NATO, desfăşurată la Bucureşti.
„Tot mai multe ţări au atins pragul de 2% din PIB alocat apărării. Vreau să spun că acest prag de 2% acordat apărării nu este un obiectiv înalt. În timpul Războiului Rece alocam mai mulţi bani pentru apărare. Ştiu că există parlamentari care susţin că ar trebui acordate fonduri pentru educaţie, că trebuie reduse taxele (…) Dar, uneori, trebuie să acordăm fonduri suplimentare şi pentru apărare. Mai ales atunci când tensiunile sunt în creştere. Alianţa Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită mai bine pentru contracararea provocărilor geopolitice. Alianţa trebuie să se adapteze unei lumi incerte”, a subliniat Stoltenberg.

Oficialul NATO a făcut referire la ameninţările cibernetice cu care se confruntă statele NATO, subliniind că sunt necesare măsuri de contracarare la nivel naţional, la nivelul Alianței şi al Uniunii Europene.
„Sunt necesare măsuri de coordonare la nivel naţional, la nivelul NATO şi al Uniunii Europene. Salutăm progresele înregistrate în cooperarea cu experţii UE, mai ales în contextul recentelor atacuri cibernetice majore. De aceea, este necesară integrarea mai eficientă a statelor membre în sistemul NATO de securitate cibernetică”, a subliniat Stoltenberg.

Secretarul general NATO a exprimat preocupare în legătură cu recentele atacuri cibernetice care au vizat Letonia. „Sunt foarte preocupat. Am consolidat apărarea statelor membre şi cooperăm în domeniul tehnologiei pentru acoperirea vulnerabilităţilor reţelelor”, a insistat Stoltenberg.

De asemenea, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a mulţumit României pentru găzduirea reuniunii Adunării Parlamentare a NATO şi pentru contribuţiile la apărarea colectivă.

„Îi mulţumesc preşedintelui Adunării Parlamentare NATO, preşedintelui României, preşedintelui Senatului, preşedntelui Camerei Deputaţilor, miniştrilor. Este minunat să vă întâlnesc pe toţi aici, este minunat să fiu din nou la Bucureşti, să fiu printre aliaţi, parteneri şi prieteni”, a declarat Jens Stoltenberg.

„Vreau să încep prin a mulţumi României pentru că ne găzduieşte pe toţi aici. De asemenea, vreau să mulţumesc României pentru contribuţiile importante în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, la apărarea colectivă şi la securitatea comună. România contribuie în multe moduri, contribuie la operaţiunile NATO în Afganistan şi în Kosovo. Găzduieşte sistemul nostru antirachetă la Deveselu. În plus, ca naţiune, s-a angajat să aloce 2% din PIB apărării. Prin urmare, România ajută la menţinerea securităţii celor aproape un miliard de cetăţeni ai statelor NATO”, a subliniat Stoltenberg.

Despre Rusia

Alianţa Nord-Atlantică are o abordare axată pe consolidarea apărării şi pe dialog în relaţia cu Rusia, a declarat Stoltenberg, cerând Moscovei să respecte angajamentele internaţionale şi subliniind că NATO nu vrea un nou Război Rece.

„Suntem preocupaţi de aculumarea capabilităţilor militare ruse în apropierea frontierelor NATO. Acest lucru evidenţiază importanţa unei abordări faţă de Rusia axată pe două elemente: combinarea apărării puternice cu dialogul, în cadrul Consiliului NATO-Rusia, în cadrul acordurilor bilaterale, prin contacte militare. Continuăm să cerem Rusiei să respecte angajamentele internaţionale. Rusia este vecinul nostru. Rusia va rămâne aici. Nu vrea să izolăm Rusia. NATO nu vrea un nou Război Rece. Acţiunile noastre au rolul de a evita conflictele, nu de a le provoca. Menţinem angajamentele în sensul transparenţei şi predictibilităţii, care sunt în interesul tuturor”, a spus Stoltenberg.

MOTIVUL PENTRU CARE RUSIA AMENINTA CU REPRESALII „ECONOMICE” USA!

9 oct.

Diplomația rusă a amenințat duminică cu represalii la adresa presei americane dacă activitățile postului RT (fostul Russia Today, acuzat adesea că servește drept organ de propagandă al Kremlinului) în SUA vor fi îngrădite de către Washington, transmite EFE, citată de Agerpres.

„Tot ceea ce se face legat de RT pe teritoriul american, după ce o vom califica drept o limitare a activităților (postului), putem face și noi împotriva presei și ziariștilor americani în Rusia”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ea a dat asigurări că Moscova nu va face distincție între mediile publice, acelea care primesc vreun fel de finanțare de la stat și cele complet private.

Kremlinul a denunțat în ultimele săptămâni „presiuni fără precedent” la care sunt supuse mass media ruse precum RT și agenția de știri Sputnik. Directoarea RT, Margarita Simonian, a insistat săptămâna trecută că RT va înceta să mai emită în SUA dacă va fi obligată să se înregistreze ca „agent străin”, lucru care îi va limita mult activitatea.

„În cel mai rău caz vom părăsi teritoriul Statelor Unite și vom înceta să mai emitem acolo. În cel mai rău caz Rusia va răspunde cu aceeași monedă măsurilor americane”, a insistat ea.

În SUA, canalul RT — care emite în engleză, spaniolă și arabă — și Sputnik sunt percepute ca instrumente ale mașinăriei de propagandă rusească și sunt bănuite de amestec în chestiunile interne ale SUA, cum a fost cazul alegerilor prezidențiale de anul trecut, comentează EFE.

Serviciul federal de supervizare a telecomunicațiilor (Roscomnadzor) din Rusia a anunțat recent deschiderea unei proceduri administrative împotriva postului american CNN care, în opinia Roscomnadzor, nu oferă date generale despre fiecare dintre programele sale în timpul emisiei — de pildă, numele programului sau al redactorului șef — și a avertizat că, la o nouă abatere, postul de televiziune ar putea fi închis în Rusia.

DE LA CETATEAN LA CETATEAN AMERICAN: A DOUA SCRISOARE DESCHISA( ULTIMA),CATRE HEINZ GEORG KLEMM AMBASADORUL USA LA BUCURESTI!

9 oct.

Domnule ambasador,

Am așteptat și încă mai aștept un răspuns la scrisoarea publicată în urmă cu câteva zile în ziarul Cotidianul, în care aduceam în atenția publică modul defectuos și nociv (în opinia mea) în care vă desfășurați activitatea de ambasador al Statelor Unite în România. Am făcut acest demers în dubla calitate de cetățean și jurnalist american, poziții care îmi conferă dreptul de a mă adresa dvs și/sau instituțiilor care v-au încredințat această misiune atât de importantă. Neprimind un răspuns, am decis să vă adresez această a doua scrisoare – ultima.

Domnule ambasador,

Așa cum am afirmat în scrisoarea anterioară, declarațiile dvs publice privind justiția și viața politică românească în general nu numai că încalcă flagrant Convenția de la Viena (conform căreia ambasadorii străini nu au dreptul să intervină în problemele cu care se confruntă țările în care sunt acreditați), dar nu fac decât să inflameze sentimentul antiamerican în România, fapt din ce în ce mai evident în ultima vreme. Drumul spre un asemenea comportament incorect într-o țară prietenă, membră a Uniunii Europene și parteneră NATO, a fost deschis de dna Victoria Nuland (fosta șefă a Departamentului pentru Europa de Est din Departamentul de Stat al SUA), continuat de dl Mark Gitenstein, predecesorul dvs în această funcție, și amplificat de afirmațiile publice – inacceptabile și partizane! – pe care le-ați făcut în ultimii ani.

Spre surprinderea mea, fostul președinte al României, dl Traian Băsescu, dar și actualul șef al statului, dl Klaus Iohannis, nu numai că au tolerat o astfel de atitudine, dar chiar au încurajat-o, ceea ce mă face să cred că lucrurile sunt mult mai grave, mai ales după recentul denunţ al fostului ministru al Societății Informaționale şi al Comunicațiilor, dl Gabriel Sandu, conform căruia doi foşti ambasadori americani în România – dnii Nicholas Taubman şi Mark Gitenstein – sunt acuzați că au participat la megaescrocheria Microsoft, în urma căreia statul român a fost păgubit de sute de milioane de euro, cu complicitatea unor înalți demnitari români, inclusiv a fostului președinte Traian Băsescu!

Dle ambasador,

Urmărind cu atenție prestațiile ambasadorilor americani în țările est-europene (și nu numai) din ultimii ani, am constatat că niciunul, cu excepția dvs, nu și-a permis să intervină atât de brutal în viața politică a unui stat independent fără să genereze o reacție din partea conducerii țării respective și/sau a societății civile, astfel de erori putând amplifica sentimentul antiamerican și genera conflicte politice și/sau sociale cu urmări mai greu de anticipat. Ca să dau numai un exemplu, îmi amintesc cum incompetența funcționarilor în mandatul de secretar de stat al dnei Hillary Clinton (când dvs ați fost numit ambasador în România) a declanșat dezastrul din Libia, în urma căruia diplomatul american Chris Stevens, ambasador în această țară, și-a pierdut viața, fiind lăsat fără apărare de câțiva birocrați din Departamentul de Stat!

Domnule ambasador,

Nu e în intenția mea să comentez sau să judec politica externă a României în relația cu Statele Unite, mai ales că sunt cetățean american și nu cred că am dreptul și competența necesare. Dl președinte Klaus Iohannis are atribuții clare privind acest aspect și cred/sper că domnia sa știe ce are de făcut. Tot ca cetățean american, care vă plătește salariul din taxe, am dreptul să pun sub semnul întrebării prestația dvs în calitatea de ambasador în România și să o aduc în atenția președintelui Donald Trump, a Congresului și a Departamentului de Stat al SUA. O voi face în calitate de cetățean american, dar și ca român, considerând că am datoria morală față de țara mea de origine să semnalez derapajele dvs celor în măsură să vă evalueze corect activitatea și să ia măsurile care se impun.

(Încă) aștept un răspuns public.

Cu stimă, Grigore L. Culian

New York, 5 octombrie 2017

LA TURNEUL WTA TIAJIN,”COSMARUL”SARAPOVA SE INTOARCE!

9 oct.

Jucătoarea româncă de tenis Irina Begu, locul 57 WTA, se va duela cu rusoiaca Maria Şarapova, în primul tur al turneului de categorie WTA International de la Tianjin.

Begu nu trebuia să joace cu Şarapova, ci cu Arina Sabalenka din Belarus, locul 102 WTA. Însă jucătoarea franceză Carline Garcia, câştigătoarea China Open, s-a retras de la turneul de la Tianjin, care începe luni, din cauza unei accidentări la coapsa dreaptă, ceea ce a făcut-o pe Irina Begu cap de serie numărul 9.

Românca a preluat locul pe tablou de simplu al Carolinei Garcia, care era favorita principală a turneului şi adversara Mariei Şarapova.

Begu şi Şarapova s-au mai întâlnit de două ori până în prezent, rusoaica câștigând de fiecare dată.

Pentru prima oară după expirarea suspendării, Maria Şarapova a reintrat în Top 100 WTA. Învinsă de Simona Halep, în optimi la Beijing, rusoaica a urcat 18 poziţii în clasament, până pe locul 86.

SIMONA HALEP A PIERDUT FINALA DE LA WTA CHINA OPEN IN FATA CAROLINEI GARCIA!

9 oct.

Simona Halep a fost învinsă duminică în finala turneului de la Beijing de franțuzoaica Caroline Garcia, numărul 15 mondial în prezent.

Jucătoarea din Franţa, care a câştigat şi turneul de la Wuhan, s-a impus în două seturi, scor 6-4, 7-6 (3) în fața româncei. Garcia a fost mai agresivă decât Halep, iar de luni va intra în top 10 și păstrează șanse de calificare la Turneul Campioanelor.

Meciul a durat oră și 52 de minute. Pentru Simona, aceasta este a patra finală pierdută în acest an, după Roma, Roland Garros și Cincinnati.

În pofida acestui rezultat, Halep va deveni de luni noul număr 1 în clasamentul WTA, după ce a trecut în semifinalele turneului de Jelena Ostapenko. Luni, la publicarea clasamentului WTA, jucătoarea româncă va avea însă doar 40 de puncte avans față de spaniola Garbine Muguruza, fostul lider mondial.

„Consider că ea a câștigat meciul, nu l-am pierdut eu. Nu am putut fi la un nivel de sută la sută după ziua de ieri. A fost greu, m-am simțit obosită un pic. M-au durut un pic picioarele. Dar cred că am luptat până la final și sunt bucuroasă de lucrul acesta. Ea a jucat un tenis extraordinar, să câștigi două turnee la rând este mare lucru. A meritat să câștige azi, a fost mai bună”, a declarat Halep, potrivit WTA Insider.

Totodată, la finalul meciului cu Garcia, Halep a spus: „Mâine, voi fi numărul 1 în lume, e un vis devenit realitate. Vreau să mă bucur de acest moment. Am vrut să câştig azi, titlul însemna mult. Mulţumesc tuturor pentru că au venit, sunt nişte suporteri extraordinari în China. Voi reveni aici, sper că voi juca cel puţin la fel de bine. Vă mulţumesc tuturor pentru spriijin, atât fanilor, cât şi WTA-ului şi familiei mele”.

Pentru succesul de Beijing, Garcia va primi 1,27 milioane de dolari și 1.000 de puncte WTA, iar Halep – 636.300 de dolari și 650 de puncte WTA.

Pentru Simona Halep urmează Turneul Campioanelor, din 23-29 octombrie.

%d blogeri au apreciat asta: