Arhiva | 11:59 am

GAULEITERUL NAZI,KLAUS VON STRUDEL IN PANICA SI INEBUNIT DE FURIE:”SE PUNE LA CALE O COMISIE PARLAMENTARA CARE SA ANCHETEZE SI FRAUDAREA ALEGERILOR PREZIDENTIALE DIN 2014 DE „STATUL PARALEL”!

11 oct.

Dacă tot ne-am apucat să facem comisii și comitete să cercetăm tot ce merge sau a mers prost în țară, hai să mergem până la capăt! Nu trebuie cercetate doar alegerile din 2009, când este evident că s-a fraudat, trebuie cercetate și cele din 2014.

Știu, a fost o emulație, Klaus Iohannis a reușit să adune tot electoratul tăcut în jurul său și a caștigat, dar hai să vedem și cum stau cifrele, că de povești suntem sătui încă din 2009.

Cum se fură alegerile cu televizorul pornit

România este o țară cu o populație sub 20 de milioane de locuitori, dar cu 18.263.875 de votanți (cetățeni înscriși pe listele electorale). Practic, numărul de alegători înscriși pe liste este aproape egal cu numărul de locuitori. În aceste condiții, este sigur că prezența la vot este subevaluată, pentru că numărul de participanți la vot este raportat la un număr total de alegători, care este nerealist de mare.

În toată Europa de Est, după căderea comunismului, au avut loc scăderi drastice de populație din motive ce țin de migrație, natalitate scăzută din cauza veniturilor mici și lipsa unor politici sociale. Conform datelor INS, în anul 2002 în România erau 21.680.974 de locuitori, iar în anul 2011 (după recensământ), România avea 19.042.936, adică populația a scăzut cu 12%.[1]

Ultimul raport al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie[2] estima numărul românilor care lucrează în străinătate la 3,5 milioane. Autoritatea Electorală a declarat că pentru turul doi al alegerilor prezidențiale din 2014 au fost înscriți pe liste 18.284.326 de români.

La ce ne trebuie atâția cetățeni fictivi?

România, țară membră a Uniunii Europene are un anumit număr de reprezentanți, în funcție de numărul locuitorilor. Astfel, raportând o populație de aproape 20 de milioane, statul român are dreptul la mai mulți europarlamentari și la mai multe fonduri europene, cel puțin teoretic.

Acesta este motivul pe care-l primim când întrebarea este pusă cu multă lume la masă. Adică sociologii și mai-marii țării se gândesc la dezvoltarea statului și din această cauză apar discrepanțe în cifre.

Motivul real este însă manipularea alegerilor. Când ai 18 milioane de posibili votanți, dar de obicei votează 7-8 milioane, posibilitățile sunt nelimitate. La alegerile locale sau parlamentare nu sunt niciodată probleme. Atunci nu se stresează nimeni, pentru că atunci nu contează. În schimb, la prezidențiale se activează băieții și scot din pălărie unul, două sau trei milioane de tineri frumoși și liberi care înclină balanța spre cine trebuie. După vot, subit, aceste milioane dispar ca și când nu ar fi existat.

Deci, ne uităm și la alegerile din 2014? Nu neapărat să le anchetăm, dar măcar așa… să nu ne trezim că în 2019 aștia repetă schema și noi, cei care existăm, pierdem iar alegerile.

[1] http://old.econtext.ro/dosar–2/analiza/alarma-romania-este-pe-primul-loc-in-europa-la-scaderea-populatiei-topul-statelor-europene-dupa-evolutia-populatiei-din-ultimii-zece-ani.html

[2] http://www.digi24.ro/special/digi-portrete/generatia-x/generatia-x-cati-romani-au-plecat-din-tara-unde-si-de-ce-365376

Autor: Alexandru David

Reclame

JUSTITIA DUPA BOLNAVUL ASPERGER KLAUS VON STRUDEL: PREJUDICIU DE PESTE 93 MILIOANE DE EURO,IAR PESCARIU SI MIHNEA COSTOIU SUB CONTROL JUDICIAR!

11 oct.

Mihnea Costoiu

Mihnea Costoiu

Dinu Pescariu și Mihnea Costoiu, la data faptelor secretar de stat în Ministerul Educației, sunt cercetați sub control judiciar de DNA pentru schimbarea destinației bazei sportive „Cutezătorii”, acțiuni ce ar fi cauzat un prejudiciu de aproximativ 93.481.200 euro.

Mihnea Costiu este acuzat de abuz în serviciu, în timp ce Dinu Pescariu este cercetat pentru instigare la abuz în serviciu.

„Dosarul are ca obiect modalitatea încheierii Actului adiţional nr. 16832/23.06.2009, act prin care s-a prelungit cu 25 de ani contractul de locaţiune (închiriere) nr. 269/30.04.2004 potrivit căruia Baza sportivă și de agrement pentru copii ”Cutezătorii” din Bucureşti (constând în construcții și teren în suprafață de 5,7 ha), fusese dată în folosința Fundației “Dinu Pescariu””, transmite DNA printr-un comunicat de presă.

Procurorii susțin că actul a fost semnat în 2009 de Ministerul Educației, reprezentat de Mihnea Costoiu, secretar de stat la acel moment, și de Fundația Dinu Pescariu, reprezentată de omul de afaceri. Procurorii spun că documentul a fost încheiat „fără respectarea prevederilor legale și fără vreun aviz de la Direcția Juridică din cadrul Ministerului Educației.”

Potrivit sursei citate, actul adițional a fost încheiat în condițiile în care contractul inițial (încheiat în 2004 de RA APPS cu Fundația ”Dinu Pescariu”) se afla în curs de reziliere, fiind depusă o acțiune în instanță de Ministerul Educației, care devenise administrator al Bazei Cutezătorii.

„În condițiile în care Ministerul Educației Naționale intentase proces Fundației Dinu Pescariu pentru rezilierea contractului, proces care se afla în curs de judecată, același minister, prin secretarul de stat Costoiu Mihnea Cosmin, a încheiat ulterior un act adițional la contractul pe care îl atacase în instanță. Situația creată prin semnarea actului adițional era menită să oprească procesul în care Ministerul Educației solicitase încetarea contractului de locațiune”, explică procurorii.

Concret, spune DNA, Mihnea Costoiu, „cunoscând situația juridică a Bazei “Cutezătorii ”, la instigarea inculpatului Pescariu Dinu Mihail și cu încălcarea legii, a încheiat cu Fundația Dinu Pescariu actul adițional mai sus menționat, la contractul de locațiune (împrumut) inițial, aflat în proces de reziliere”, document prin care s-a stabilit, „pe lângă chiria de 9000 euro/lună (la care se adaugă TVA), și acordarea gratuită de către de Fundaţia ”Dinu Pescariu”, a unor facilităţi în sumă de 400.000 Euro/an, constând în:

– antrenamente tenis – aprox. 120.000 euro/an (200 abonamente a 50 euro /lună pentru 12 luni),- abonamente la Clubul sportiv – aprox. 100.000 euro/an (75 abonamente a 1350 de euro/an),
– teren de fotbal – aprox. 30.000 euro/an,
– facilităţi pentru elevi – 150.000 euro/an.”

Procurorii spun că, după preluarea bazei, Fundația Dinu Pescariu a îngrădit accesul elevilor la baza sportivă, „împiedicându-i astfel să desfăşoare activităţi ştiinţifice, culturale, sportive şi artistice”.

„Fundația ”Dinu Pescariu” a schimbat scopul utilizării Bazei ”Cutezătorii”(care era desfășurarea, de către copii, a unor activități științifice, culturale, sportive și artistice), folosind-o în scopuri comerciale, inclusiv prin subînchirierea parțială către firme al căror obiect de activitate este alimentația publică, acțiuni de divertisment ori tratamente de întreținere și relaxare (restaurante, cluburi, baruri, fitness, SPA), pe terenul proprietate publică a statului”, arată DNA.

Astfel, prejudiciul estimat de procurori, din 2009 până în prezent, este de aproximativ 93.481.200 euro, fiind diferența dintre sumele pe care Fundația Dinu Pescariu ar fi trebuit să le plătească Ministerului Educației în urma exploatării construcțiilor și terenului din Baza Cutezătorii și chiria plătită efectiv, respectiv 9.000 euro lunar.

În replică, Pescariu susține că baza „nu a fost niciodată pentru elevi” ci „pentru niște șmecheri din minister.”

„Populismul ăsta ieftin nu își are rostul. Baza asta nu a fost niciodată pentru elevi. A fost pentru niște agape, pentru niște șmecheri din Ministerul Educației. Nu-i cunosc. Am investit într-o groapă de gunoi. Ăsta e preambulul contractului pe care l-am semnat. Baza asta n-a plecat nicăieri. Vis-a-visz de baza asta, Cutezătorii, există o altă bază. Vă invit să veniți să faceți o paralelă între cele două baze. Aici este bază sportivă în continuare, peste lac sunt un complex de blocuri, câteva vile. Prețul de închiriere e mai mult decât corect. Vă invit să vedeți ce a existat, ce există acum, care sunt beneficiile de care beneficiază proprietarul bazei, statul, că a fost RA-APPS, că a fost ministerul, că o fi cine o fi, să vedeți că tot ceea ce e acolo rămâne statului, nu pleacă cu mine, că nu mă duc cu el în mormânt”, a declarat omul de afaceri după audieri.

Întrebat dacă a fost favorizat, Pescariu a spus: „Am fost extrem de favorizat. Adică timp de 12 ani până când s-a semnat primul contract între fundație și minister, nimeni n-a fost interesat de treaba asta. De ce? Era o zonă într-o stare jalnică ce înghițea bani și care nu era interesantă. Ea a devenit interesantă la circa trei-patru ani după ce am preluat-o, după ce am investit o grămadă de bani înăuntru. Și atunci, evident multă lume ar fi dorit-o.”

Update: Fostul ministru delegat pentru învăţământ superior Mihnea Costoiu a fost pus sub învinuire pentru fapte de corupție în dosarul privind baza sportivă „Cutezătorii” din Capitală, cauză în care este cercetat și omul de afaceri Dinu Pescariu, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX.

„Nu pot să fac niciun fel de declarație. Ce pot să spun este că o să-mi probez nevinovăția. Voi veni de fiecare dată când voi fi chemat”, a declarat Costoiu după audieri.

Fostul ministru delegat pentru învăţământ superior, Mihnea Costoiu, s-a prezentat, marţi, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), acesta fiind audiat în dosarul ce priveşte baza sportivă „Cutezătorii” din Capitală. Costoiu a fost însoțit de avocat.

Mihnea Costoiu era secretar general în cadrul Ministerului Educaţiei în 2003, atunci când baza sportivă Cutezătorii din Bucureşti a fost trecută iniţial din administrarea ministerului în cea a Regiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS).

Ulterior, în 2005, baza a revenit la minister pentru ca, la finele anului 2013, aceasta să fie trecută din nou din administrarea Ministerului Educaţiei în cea a Regiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), printr-o hotărâre aprobată de Guvern în ultima şedinţă din an.

Baza Cutezătorii a fost închiriată în 2004 Fundaţiei Dinu Pescariu, pentru zece ani, respectiv până în martie 2014, pentru o chirie de 9.000 de euro pe lună. Contractul de locaţiune a fost încheiat atunci între RA-APPS şi Fundaţia Dinu Pescariu.

Potrivit unor informaţii apărute în presă, în 2009 a fost semnat un act adiţional prin care contractul a fost prelungit până în 2034.

Baza sportivă şi de agrement – situată pe malul drept al lacului Tei – a aparţinut încă din 1972 Ministerului Învăţămîntului, sub diversele denumiri pe care acesta le-a purtat de-a lungul timpului. Începînd cu 1976, aici a fost amenajat „Complexul sportiv de agrement Cutezătorii” şi au avut loc activităţi sportive, cultural-artistice, ştiinţifice, inclusiv taberele şcolare, pentru elevi şi copii din întreaga ţară.

În aceeași cauză a fost audiat și omul de afaceri Dinu Pescariu, pus sub control judiciar pentru fapte de corupție privind modalitatea în care a închiriat baza.

DODON OFERA REPUBLICA MOLDOVA LUI VLADIMIR PUTIN!

11 oct.

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, i-a cerut, marți, lui Vladimir Putin, cu care a avut o nouă întâlnire, să sprijine eforturile Chișinăului de a obține statutul de observator în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice, relatează site-ul agenției Tass.

Potrivit lui Dodon, Republica Moldova este interesată de continuarea cooperării cu Rusia în interiorul Comunității Statelor Independente (CSI), dar și în alte organizații internaționale.

”I-am cerut președintelui Rusiei să susțină eforturile Republicii Moldova pentru a obține statutul de observator în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice”, a scris Dodon pe Facebook, după întrevederea cu Putin.

”Sunt încrezător că relațiile noastre cu Rusia, principalul partener strategic al Moldovei, vor continua să se dezvolte, în pofida tuturor obstacolelor”, a precizat președintele moldovean, adăugând că nu toată clasa politică din Republica Moldova îi apreciază eforturile de îmbunătățire a relațiilor bilaterale cu Rusia.

Dodon a mai afirmat că Guvernul și majoritatea parlamentară din Republica Moldova sunt controlate de statele occidentale, ce încearcă să deterioreze relațiile dintre Moscova și Chișinău.

”Am condamnat mereu orice manifestație anti-rusească a autorităților moldovene. L-am asigurat pe președintele Rusiei că nu voi promulga nicio lege cu caracter antirusesc”, a mai spus Dodon.

https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fdodon.igor1%2Fvideos%2F1907998162774402%2F&show_text=0&width=560

IRINA BEGU A FOST ELIMINATA DE MARIA SARAPOVA LA WTA TIANJIN!

11 oct.

Irina Begu (57 WTA) a fost eliminată de jucătoarea rusă Maria Șarapova (86 WTA) în turul întâi al turneului WTA de la Tianjin, dotat cu premii totale de 500.000 de dolari.

Șarapova, beneficiară a unui wild-card, s-a impus în fața sportivei românce în două seturi, scor 6-4, 6-2.

Meciul a durat o ora și 22 de minute.

Cele doua s-au întâlnit de trei ori în circuitul WTA, scorul fiind 3-0 pentru rusoiacă.

DUPA CE PLEACA NICOLAE VACAROIU ,CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI A FI DREASA CU FOSTUL PENELIST BUSUIOC!

11 oct.

Pe 14 octombrie expiră mandatul președintelui Curții de Conturi a României, Nicolae Văcăroiu, care a deținut această funcție vreme de 9 ani, având susținerea politică a PSD. În aceeași zi expiră mandatele altor cinci membri ai conducerii Curții de Conturi: Elena Doina Dascălu, vicepreședinte al Curții de Conturi (susținută de PNL); Ioan Aron Popa, președintele Autorității de Audit (susținut de PNL); Gheorghe Oană, vicepreședinte al Autorității de Audit (susținut de PSD); Verginia Verdinaș, consilier de conturi (susținută la desemnare de PRM); Ștefan Petre, consilier de conturi (susținut de UDMR).

Se pare însă că noua conducere a Curții de Conturi nu mai constituie o miză foarte importantă pentru partidele politice, începând cu principalul partid de guvernământ. Probabil pentru că această instituție importantă a devenit tot mai puțin vizibilă, tot mai emasculată, mai lipsită de substanță și de personalitate în ultimii ani.

Văcăroiu nu a confirmat că este „un Hagi al finanțelor“

Nicolae Văcăroiu a fost ales președinte al Curții de Conturi a României în octombrie 2008, beneficiind de votul unei largi coaliții parlamentare, compusă din PSD, PNL și UDMR, care susținea guvernul Tăriceanu II în perioada respectivă. Obținerea acestei funcții a fost o sinecură politică pentru Nicolae Văcăroiu după ce a exercitat cele mai importante funcții în stat: prim-ministru al Guvernului României în perioada 1992-1996, președinte al Senatului în perioada 2000-2008 și președinte interimar al României în luna mai 2007, după prima suspendare a fostului președinte Traian Băsescu.
Văcăroiu nu a dovedit personalitate și viziune la niciuna din instituțiile pe care le-a condus în ultimii 25 de ani. Format înainte de 1989 la Comitetul de Stat al Planificării și la Ministerul Finanțelor, Văcăroiu a făcut jocurile aripii conservatoare din PDSR, respectiv PSD, fiind tot timpul un slujitor devotat și ascultător al fostului președinte Ion Iliescu. Guvernarea pe care a realizat-o în perioada 1992-1996, sub auspiciile „patrulaterului roșu“ (PDSR, PUNR, PRM și PSM), a reprezentat o perioadă de stagnare, de băltire a României, după bruma de reforme ale guvernelor Petre Roman și Theo­dor Stolojan. În perioada „patrulaterului roșu“ s-a produs o revenire semnificativă a reprezentanților fostei nomenclaturi comuniste în viața politică și economică a țării, care au reușit să acapareze o parte însemnată a economiei naționale prin metodele de privatizare practicate. Tot în perioada respectivă s-au produs devalizarea unei părți a sistemului bancar și spolierea populației prin jocuri sau fonduri piramidale gen Caritas sau FNI. Văcăroiu a fost, de altfel, un apropiat și un susținător al părintelui FNI, Sorin Ovidiu Vîntu, dovadă în acest sens fiind faptul că în perioada 1997-2000, când nu a deținut funcții înalte în stat, a acceptat funcția de președinte al băncii înființate de acesta.

Spre comparație, în perioada guvernării Văcăroiu, în Polonia a fost realizat un program de reforme economice radicale, conceput de ministrul de Finanțe Leszek Balcerovicz. Programul a fost greu suportabil de către majoritatea populației, Balcerovicz a devenit inamicul public nr. 1 în Polonia, partidul său a pierdut guvernarea la următoarele alegeri parlamentare, dar ulterior Polonia a devenit cea mai prosperă dintre fostele țări comuniste din Europa de Est, fiind considerată până astăzi modelul cel mai de succes. În schimb, România era să se prăbușească economic la sfârșitul anilor ‚90, salvarea venind de la demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și la NATO. Cert este că Nicolae Văcăroiu nu a confirmat că ar fi „un Hagi al finanțelor“, cum l-a gratulat fostul său aliat politic Corneliu Vadim Tudor.

Ultima sinecură pentru nea Nicu…

În perioada în care a fost președintele Senatului (2000-2008), Parlamentul a început să-și piardă din prerogative și prestanță, fiind tot mai încălecat de Executiv și apoi de Binomul SRI – DNA. Funcția de președinte al Curții de Conturi a României a fost ultima sinecură politică oferită lui Nicolae Văcăroiu, aceasta asigurându-i unul din cele mai mari salarii din România (16.000 lei), pe o durată îndelungată (9 ani) și fără să aibă mari responsabilități. Din păcate, sub președinția lui Văcăroiu, Curtea de Conturi a devenit, după chipul și asemănarea sa, o instituție tot mai puțin vizibilă, mai ștearsă, mai emasculată. Curtea de Conturi nu a depistat și nu a stopat marile fraude cu bani publici din ultimul deceniu, cum ar fi cele de la ANRP, Microsoft, EADS, Fondul Proprietatea, Compania Națională de Autostrăzi și Infrastructură Rutieră. Curtea de Conturi n-a prea reușit să stopeze și să sancționeze nici fraudele din administrația publică locală, respectiv de la primării și consilii județene. Nu-mi amintesc de niciun dosar de anvergură instrumentat de Pachetul General, DNA sau DIICOT în urma unei sesizări a Curții de Conturi. De exemplu, Curtea de Conturi a constatat nelegalități grave în activitatea unor instituții de forță, ca Serviciul Român de Informații sau Agenția Națională de Integritate, dar nu a sesizat organele competente de Parchet. Din păcate, inclusiv în cazuri penale flagrante, vădite, Curtea de Conturi și-a făcut un obicei, la toate nivelurile, din a se eschiva că nu a putut sesiza organele de urmărire penală până la epuizarea procedurilor de contencios administrativ, care pot dura ani de zile și se pot solda cu soluții discutabile.

Nicolae Văcăroiu deține actualmente o avere considerabilă, deosebindu-se la acest capitol de mentorul său politic Ion Iliescu, care a promovat modelul de „om sărac și cinstit“. Conform ultimei sale declarații de avere, Văcăroiu a declarat ca venit lunar un salariu net de 12.000 lei, obținut din funcția de președinte al Curții de Conturi, la care se adaugă o pensie de 3.000 lei. La rubrica „clădiri“ a declarat o casă în București, respectiv un apartament de 116 mp în Poiana Țapului, județul Prahova, și o casă de vacanță de 602 mp în Ștefănești, județul Argeș, ambele înregistrate pe numele soției. La rubrica „terenuri“ a declarat un teren de 4,3 ha, moștenit în Mehedinți, un teren de 315 mp în București și trei terenuri deținute de soție în județele Argeș, Olt și Prahova. Actualul șef al Curții de Conturi deține nu mai puțin de 8 conturi în care se aflau aproximativ 171.000 lei și peste 100.000 euro.

… dar și pentru tata socru Ilie Sârbu

Un sinecurist al Curții de Conturi a devenit și Ilie Sârbu, socrul fostului premier Victor Ponta, care a devenit vicepreședinte al Autorității de Audit în septembrie 2015, când ginerele său deținea încă funcția de șef al Guvernului României. Sârbu a fost ales atunci consilier al Curții de Conturi, cu toate că nu îndeplinea condiția unei vechimi obligatorii de minimum 10 ani în specialitatea studiilor absolvite, care trebuiau să fie economice sau juridice, conform legii în vigoare în perioada respectivă. Ilie Sârbu a absolvit Facultatea de Teologie din Sibiu în 1975 și a deținut ulterior funcțiile de profesor și director la Seminarul Teologic din Caransebeș (1975-1981) și pe cea de consilier al mitropolitului ortodox al Banatului (1981-1991). A obținut licența în științe economice abia în 1998, când a absolvit Facultatea de Științe Economice a Universității din Craiova, specialitatea management, dar începând din anul 2000 a deținut numai funcții politice: ministru al Agriculturii în perioada 2000-2004 și 2008-2009 și senator în Parlamentul României în perioada 2004-2015. În toamna anului 2008, Sârbu a deținut timp de două luni funcția de președinte al Senatului, înlocuindu-l în această funcție pe Nicolae Văcăroiu după ce a fost ales președinte al Curții de Conturi.
Alegerea lui Ilie Sârbu într-o funcție de conducere la Curtea de Conturi este criticabilă și prin prisma problemelor penale pe care le-a avut și le are cu DNA. Cu un deceniu în urmă a fost cercetat de DNA pentru fapte comise în calitate de ministru al Agriculturii în guvernul Năstase, dar a reușit să scape pe o anumită filieră politico-juridică. De doi ani este cercetat într-un dosar disjuns din dosarul retrocedărilor de păduri către prințul Gheorghe Paltin-Sturdza. Foști subalterni îl acuză că ar fi primit un autoturism de teren Mercedes ML după închirierea fondului de vânătoare de la Balc, județul Bihor, unei firme a omului de afaceri Ion Țiriac. În plus, conform unor foști șefi din Departamentul Securității Statului, Ilie Sârbu a fost informator al Securității, cu numele de cod „Ovidiu Marinescu“, și apoi ofițer deplin conspirat al Centrului de Informații Externe (CIE), care constituia serviciul de spionaj al Securității.

Preferatul PSD vine din tabăra PDL

Dinspre PSD, ca principal partid de guvernământ, au fost vehiculate în ultima perioadă trei nume pentru funcția de președinte al Curții de Conturi, toți trei foarte apropiați de președintele partidului, Liviu Dragnea. Primul nume vehiculat a fost al senatorului Niculae Bădălău, devenit nr. 2 în PSD, după ce a fost ales președinte executiv al partidului la finele anului trecut. Dornic să prindă această funcție, Bădălău a inițiat și a reușit să modifice dispozițiile legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, care prevedea obligativitatea studiilor economice sau juridice, fiind admise și studiile inginerești, acesta fiind de profesie inginer agronom. Susținerea lui Bădălău este însă tot mai puțin probabilă, având în vedere antecedentele sale penale: a fost condamnat în 1988 pentru furtul a patru saci de grâu de la baza de recepție la care era angajat, pe care i-a vândut unui localnic care-i dăduse un curcan, și este cercetat de DNA într-un dosar al mafiei cărnii de pui. Al doilea nume vehiculat a fost al lui Sevil Shhaideh, dar este puțin probabil ca Dragnea să disloce o persoană atât de credincioasă și utilă din importanta funcție de vicepremier și ministru al Dezvoltării Regionale.
Al treilea nume ca succesor al lui Văcăroiu este cel al lui Mihai Busuioc, un alt apropiat al lui Liviu Dragnea, cel care are de fapt șanse să devină noul președinte al Curții de Conturi a României. Mihai Busuioc a fost secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în perioada în care acest minister a fost condus de Liviu Dragnea.

La începutul acestui an, Dragnea l-a promovat pe Busuioc în funcția de secretar general al guvernului condus de premierul Sorin Grindeanu, care l-a demis în timpul crizei politice din iunie pentru a-l înlocui cu Victor Ponta. După demiterea lui Grindeanu, Dragnea l-a reinstalat pe Busuioc în funcția de secretar general al Guvernului condus de premierul Mihai Tudose. Unii pesediști cârtesc însă că Mihai Busuioc a activat în PDL, în Organizația Sectorului 4, până în 2012 și că a fost omul de încredere al foștilor lideri și miniștri democrat-liberali Vasile Blaga și Elena Udrea, care l-au promovat în două guvernări, respectiv în 2006 și în 2009, în funcția de director general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în care a fost implicat în mai multe retrocedări dubioase din București și alte zone ale țării. Pentru Dragnea nu este însă o problemă, în condițiile în care și el și-a făcut ucenicia politică în PD.

Candidaţii pentru şefia Curţii de Conturi

Comisiile de buget-finanţe ale Camerei Deputaţilor şi Senatului i-au audiat pe candidaţii pentru şefia Curţii de Conturi. Astăzi plenul reunit al Parlamentului votează noua conducere a instituţiei. Surse parlamentare spun că Cristian Socol, fost consilier al lui Victor Ponta, şi-a retras candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Conturi. Inițial, 14 candidaţi şi-au depus candidaturile pentru o funcţie de conducere, iar în cursă au rămas 13. Doar șase vor primi mandat de 9 ani: președintele, vicepreședinte și consilierii de conturi.
Mihai Busuioc a candidat pentru postul de preşedinte. El a primit 18 voturi „pentru“, 10 „împotrivă“ și o abținere. Nicu Marcu a candidat și a fost validat pentru poziția de vicepreședinte. Florin Tunaru a candidat și a fost validat pentru postul de vicepreşedinte al Autorităţii de audit. Lucian Vlădescu a candidat și a fost votat pentru funcția de președinte al Autorității de audit, cu 19 voturi „pentru“, 9 „împotrivă“ și o abținere. Aurel Dumitru a candidat și a fost validat pentru postul de consilier de conturi. (G.D.)

MOCIRLA ANTENA 3 ,”SOLUTIA IMORALA” SI SUPUSA BINOMULUI ,SI-O DAT ARAMA PE FATA DE MULT ESTE PROPAGANDA JOHANNISTA A SECTEI LUI KLAUS WERNER JOHANNIS SI A RASPOPITULUI NEPOT DE SECURIST MIHAI GADEA!

11 oct.

Tribunalul Antena 3 a decis vinovatul în scandalul dintre președintele PSD Liviu Dragnea și premierul Mihai Tudose.

Realizatorul acestei televiziuni, Adrian Ursu, a susținut marți, după ce a văzut interviul cu Tudose, că premierul este ”preș la ușa DNA”, iar Guvernul pe care îl conduce are „o performanță lamentabilă”, la fel ca și cabinetul Grindeanu.

”Domnul Tudose aseară a făcut agenda, a dat niște răspunsuri care au generat agenda multor zile de acum încolo. Încearcă să pară lider, dar este de fapt, după cum am auzit din discursul său, preș la ușa DNA, ceea ce pe mine m-a dezamăgit ușor”, a spus Ursu, la emisiunea Sinteza zilei, citat de site-ul televiziunii.

Referindu-se la situația actuală din PSD, Adrian Ursu a catalogat-o ca pe o ”găină beată”.

”Cred că așa s-ar traduce la mine la țară. Un guvern cu o performanță lamentabilă, ca și Guvernul Grindeanu. Guvernul nu reușește să-și ducă la îndeplinire programul cu care a câștigat alegerile. Au venit cu un program cu care au reușit să convingă că e realist, dar acum nu reușesc să-l ducă la capăt”, a adăugat Adrian Ursu.

Și Mircea Badea, realizator Antena 3, a lansat un atac la premier. Badea a explicat, în pasa de la ”Sinteza Zilei”, de ce ar exista o așa mare diferență între încrederea românilor în PSD, respectiv încrederea în Executiv.

”Datele arată așa din două motive. Scorul mare la PSD din cauză de Codruța, scorul mic la Guvern, din cauză că e prost. Guvern prost, scor prost, PSD persecutat de Codruța, procent mare. O mare parte din populația României a votat cu PSD, PNL a ajuns la sub 20% pe bază de Codruța, penalii, penalii, cătușe, cătușe. Se menține asta, ca atare PSD e sus. Cred în acest sondaj (al lui Marius Pieleanu – nr.)” a spus Mircea Badea.

SHAKIRA ft. NICKY JAM – PERRO FIEL!

11 oct.

%d blogeri au apreciat asta: