Arhiva |

GAULEITERUL NAZI KLAUS WERNER JOHANNIS SAU ESECUL TRANSILVANISMULUI!

17 oct.

Imagini pentru IOHANNIS ,HUNOR,,POZE

 

Alegerea lui Klaus Iohannis ca președinte al statului român s-a părut a fi, în 2014, anunțul unei cotituri în politica românească, cel puțin din două puncte de vedere:

  • nefiind complet integrat în viața politică de partid, având, deci, aura unui politician care, chiar dacă nu este unul antisistem, dar este, oricum, un newcomer cu mai puține obligații față de rețelele transpartinice, poate contribui substanțial la redefinirea rolului de președinte al statului. Este vorba în primul rând de atribuțiunea constituțională de mediere între stat și societate, rol conferit de articolul 80 / 2 din Constituție, care îi dă posibilități neexplorate încă de alți președinți postdecembriști.
  • fiind de origine săsească ar putea contribui la schimbarea clivajului etnic existent în politica românească. Nu în sensul dizolvării acestuia, ci în sensul reinstituționalizării conform unei tradiții transilvane în care aportul sașilor a fost unul ponderator.

Pe scurt, era o așteptare, în primul rând dinspre Transilvania, spre configurarea unei noi atitudini politice

  • față de regionalism,
  • față de posibilul aport al tradiției transilvane la redefinirea constituțională a României,
  • față de relația româno-maghiară, în mod general

Aceste așteptări s-au năruit însă, ‘promisiunea Iohannis’ nu a fost onorată.

În continuare mă voi axa mai mult pe al doilea aspect al promisiunii, cel legat de Transilvania și de schimbarea raporturilor etnico-politice.

Așteptările față de acest nou rol de șef de stat erau susținute și de imaginea germanului, fixată în mentalitatea românească, o imagine pozitivă întreținută de circumstanțe istorice cum ar fi:

  • aportul regelui Carol I. de Hohenzollern la modernizarea României
  • situarea sașilor și românilor transilvăneni pe partea Habsburgilor în revoluția din 1848
  • decizia sașilor din 1918, la Mediaș, de a susține unirea Transilvaniei cu România etc.

Toate aceste momente păreau a conduce, în multe aspecte, chiar la o supraapreciere a rolului germanilor din România, o supraapreciere care se poate descrie prin diagnoza sau metafora istoricului bulgar, Alexandar Kiosev, cea a „culturilor autocolonizatoare”. Culturile mici, sudest europene, susține el, supraapreciază străinul occidental, îl consideră purtător al unor valori pozitive și universale, valori care pentru cultura proprie par inaccesibile, adică inasimilabile. Astfel, năzuința spre aceste valori este, în același timp, o incitare constructivă spre progres și sursa unor experiențe culturale traumatice. Apariția lui Iohannis pe scena politicii naționale a fost văzut, astfel, ca o speranță mobilizatoare care, însă, ar putea fi urmată de concluziile decăderii fără speranță.

Traiectoria lui Klaus Iohannis trebuie pus în legătură cu moștenirea săseacă din civilizația urbană a Transilvaniei. Semnele acestei civilizației urbane din Transilvania au reprezentat după 1989, pe o perioadă considerabilă, aspectul traumatizant al năzuinței spre valorile occidentale a românilor. A moșteni orașe săsești fără sași, a intra în posesia simbolică a unor valori urbane europene la care năzuiești dar la care nu-ți găsești intrarea prin propria istorie națională – cel puțin cum aceasta s-a sedimentat în mentalul colectiv – este și sursa unor frustrări. O traumă, o confuzie față de străinul pe care-l dorești.

Cariera politică a lui Klaus Iohannis conține și perfomanța de a ajuta la înlăturarea acestei confuzii. Primarul sas al Sibiului a făcut enorm ca să facă din acest oraș săsesc – acum un oraș locuit în proporție de 95% de români – un model de europenizare, preluabil și transmisibil în România. Sibienii români au început să vadă în Sibiu nu relicva străină greu asimilabilă a istoriei săsești, ci o moștenire legitimă care creionează un drum spre civilizația europeană. Această transformare este cunoscută și descrisă în studiile culturale prin termenul de patrimonizare, patrimonizație.

Klaus Iohannis este, astfel, patrimonizatorul moștenirii săsești în favoarea statului român. Însă trebuie spus, că este patrimonizatorul în favoarea statului național român, fără a chestiona și acest caracter al statului român.

De ce?

Pentru că Klaus Iohannis este numai patrimonizatorul parțial, unilateral al moștenirii săsești. Ca președinte al Forumului Democratic German (între 2002-2013), a abandonat, în mod expres, programul inițial al FDGR, fundamentat de viziunea primului președinte al organizației, profesorul Paul Philippi, care considera esențială și moștenirea constituțională a Transilvaniei. Este vorba de constituția nescrisă, istorică a acestei regiuni (cuprinsă în cutume, reglementări istorice locale și regionale, în jurisdicții diferențiate), dar în care sașii erau prezenți pe lângă maghiari și secui ca colectivitate istorică, constituțională a provinciei. În Transilvania nu trăiesc minorități, ci popoare, susținea Paul Philippi – de altfel, cum este cuprins și în Rezoluția de la Alba Iulia din 1918. Iar popoarele sunt entități constituționale, și moștenirea Transilvaniei nu cuprinde numai peisaje urbane dar și o masă succesorală de soluții constituționale, foarte diferită de cea primită, adoptată de vechiul regat, al statului iacobin organizat de Cuza.

Modelul transilvan este modelul confederal și consociaționist al democrației, desigur, la nivelul vremii, care s-a cristalizat cu o participare mai redusă a românilor transilvăneni și care, începând din secolul al XV-lea, prin Unio Trio Nationum chiar i-a și exclus pe românii din conducerea Transilvaniei. Însă această excludere, și mai ales interpretarea ei traumatizantă, nu justifică, de loc, abandonarea modelului însuși. Mai ales datorită faptului că întreaga construcție europeană în sine, dar și reconstrucția mai multor state europene de după cel de al doilea război mondial demonstrează caracterul reînnoitor al tradițiilor de acest tip.

Azi, cu o sută de ani după Alba Iulia, această moștenire a Transilvaniei ar putea deveni un subiect de reflecție publică. Ar fi o patrimonizare a moștenirii politice a Transilvaniei după ce patrimonizarea urbanisticii transilvane a făcut pași importanți.

Klaus Iohannis, însă, a renunțat deliberat la acest proiect. Viziunea lui politică este în prelungirea modernizării de tip Cuza a statului român. În cartea Pas cu pas dezvoltă ideea că regionalizarea nu poate fi făcută „pe bază etnică”. În mod paradoxal, acest principiu, astfel enunțat, înseamnă tocmai re-etnicizarea sau întărirea caracterului etnic al statului etnic. Înseamnă că statul român vrea să mențină o barieră internă etnică în exercitarea drepturilor democratice ale cetățenilor săi. Pentru că regionalizarea fără o componentă plebiscitară și identitară (istorică) nu este altceva, decât o „formă adaptată” a centralismului.

Desigur, dacă suntem realiști, nu Iohannis nu putea propune cu succes o transformare federală a statului român în cadrul trâmbițatului proiect de țară. Însă un prim pas s-ar putea face înspre patrimonozarea moștenirii politico-constituționale a Transilvaniei. Acest pas ar putea fi: solicitarea, ca un prim criteriu în regionalizare, a criteriului istoric. Cel puțin în spațiul intratransilvan.

Klaus Iohannis a renunțat la acest lucru și datorită modului cum el se definește cetățean român. Modelul lui de cetățenie afișată are două elemente: patriotismul local sibian și loialitatea față de statul român, așa cum este.

Acest model însă nu este satisfăcător, azi, pentru maghiari, și mai ales pentru secui. Identitatea de secui reclamă ca element esențial un control politic comunitar asupra propriei patriei secuiești. Identitatea secuiască nu se poate reconfigura fără această componentă teritorială, dar această identitate este exact corespondentul existenței săsești, comunitare și republicane, la a cărei tradiție Klaus Iohannis a renunțat.

Libertățile cetățenești, cum sunt definite în Constituție, pentru maghiari și secui par a fi insuficiente, ei doresc să redobândească și aceea libertate colectivă la care sașii plecați au renunțat practic, iar sasul rămas Iohannis a renunțat prin negarea unui unei moșteniri. Tradiția Transilvaniei va supraviețui, însă, momentului politic pasager marcat de scurta carieră a lui Klaus Iohannis.

NAZISTUL KLAUS WERNER JOHANNIS IMPIEDECAT DE EL INSUSI!

17 oct.

Oare ce face marele nostru preşedinte Klaus Iohannis? Întrebarea aceasta banală şi-o poate pune oricine. Și chiar o auzim formulată deseori. Primul lucru care îmi vine în minte în legătură cu el este naveta la Sibiu.

– Ce să facă? Merge sau vine de la Sibiu!?

Drumul preşedintelui la nevastă a devenit emblema personajului, a instituţiei şi, de o bună bucată de vreme, îi defineşte activitatea. Dar altceva, ce mai face dînsul? Totuşi, vorbim despre preşedintele României!

– Luptă cu PSD-ul şi cu Tăriceanu!

Asta, da, este activitate politică. Preşedintele a luptat la greu cu Guvernul şi cu ordonanţa 13. Și cu Dragnea şi cu PSD-ul. Scopul mandatului său este să doboare PSD-ul şi să-şi instaleze un guvern care să-l lase în pace. Sau să-i raporteze o dată pe lună. Și să nu mai fie nevoit să vină la Bucureşti în fiecare luni după-amiază.

Preşedintele a muncit din greu la acest început de an. Chiar s-a cocoşat niţel. Se şi vede că s-a cam spetit. A fost la CSM, a mers în vizită la Avocatul Poporului, a împins CSM-ul într-o postură care ar fi putut duce şi la dizolvare. A fost la bilanţul DNA şi la bilanţul Ministerului Public, semn că îi plac bilanţurile. Să stea în prezidiu, să primească rapoarte, să critice şi să dea indicaţii. Și să plece zîmbind ca Gary Cooper la sfîrşitul filmului. Başca faptul că a intrat în istorie. Este primul preşedinte acuzat de uzurpare.

Să recapitulăm. Mersul la Sibiu nu se pune. Lupta cu ordonanţa 13 i-a adus simpatizanţi, demonstranţi, articole în presa obedientă, susţinători etc. Dar l-a dus şi în cea mai penibilă situaţie. A fost taxat cu refuzuri şi puneri la punct. A furat-o de la Curtea Constituţională, de la Parlament, de la presă, de la susţinătorii PSD – ALDE. Și a produs un gîdilici delicat pe lobul parietal al Ralucăi Turcan şi al lui Nicuşor Dan.

Klaus Iohannis a traversat o lună şi jumătate de eroism stradal şi, cu preţul unor puneri la punct, s-a reafirmat ca actor politic.

Ne folosesc la ceva victoriile lui Klaus Iohannis? Ele sunt egale cu înfrîngerile sale. Adică la fel de inutile. Declaraţia Parlamentului îl vulnerabilizează pentru unii şi îl eroizează pentru Moise Guran şi Mihai Poliţeanu. Și au mai trecut două luni din mandat.

Preşedintele României se împiedică de propria sa neputinţă. În mod normal, ar trebui să-i tăiem din leafă. A tocat un spaţiu al agendei politice pe aproape nimic. A înfierbîntat populaţia pe o ciornă care, altfel, putea rămîne cum a fost sau putea să nu existe. În oricare dintre ipoteze aveam de-a face cu acelaşi drac împachetat în vorbe. Politichie şi iar politichie.

Klaus Iohannis, cît este el de mare, se dovedeşte a fi nespus de mic. De la înălţimea sa abia de-şi vede interesele sale. Adică şansele de la viitorul mandat. Aţi auzit ceva sau aţi depistat oarece preocupări în viaţa preşedintelui care să depăşească limitele subiectului numit anticorupţie? Klaus Iohannis e mai rău ca un primar, care este obligat să acopere o diversitate de subiecte şi de probleme într-o comunitate locală. În fruntea României, Klaus Iohannis este un personaj politic mono-mental. Adică este un om dedicat unei singure idei. Programul său, în afara drumului la nevastă, este dedicat unui singur subiect care decurge din singura sa idee obsedantă.

Anticorupţia şi iar anticorupţia. Nu-i exclus ca în curînd România să ofere şi anticorupţie la export. Și aşa au existat tentative de a curăţa Bulgaria sau Moldova cu procurori exportaţi de la Bucureşti. Dar în afară de profesionişti ai anticorupţiei gen Emilian Eva, Negulescu, Papici, Codruţa Kovesi, Monica Macovei, România poate exporta manuale şi tehnici de întocmit dosare, reguli şi proceduri, modele de protocoale ale Parchetelor cu serviciile secrete, tehnici de infiltrare în partide politice, complete de judecată, redacţii de ziare şi televiziuni etc. Apoi să deschidă un muzeu. La Sibiu, bineînţeles!

Klaus Iohannis a transpirat de atîta alergătură prin Europa. Toată ziua se întîlneşte cu liderii europeni. Nu vedeţi ce trafic este de la Aeroportul Otopeni pînă la Palatul Cotroceni? Circulă şefii de stat şi miniştrii de Externe ca salvările la accidentele colective. Toată lumea se înghesuie să ia lumină şi sfaturi de la Klaus Iohannis. Toţi se întreabă: oare ce variantă adoptă România în reformarea Uniunii Europene? Varianta Iohannis, bineînţeles! Știţi cum se aplică? Faci un drum pînă la Sibiu şi te plimbi niţel pe munte. Te mai pozezi cu turişti, mai iei o gură de aer, mai simţi niţel parfumul nevestei şi te loveşte un optimism cumplit. Sau o nepăsare tembelă.

România are nevoie de încredere în economie, în instituţii. Românii au o cruntă nevoie de optimism şi de speranţă. România are nevoie de un proiect, de un ideal, de un strop de normalitate.

DE CE NU DISCUTA SANTAJABILUL JOHANNIS CU SEFA DNA KOVESI!

17 oct.

„Nu văd nici un motiv de suspendare a lui Kovesi. Eu sunt foarte mulțumit de activitatea DNA și a Parchetului General și de conducerea acestor instituții” a precizat președintele Klaus Iohannis, la finalul ședinței CSAT.

Iohannis nu consideră că DNA afectează statul de drept. ”Am fost informat despre aceste abordări media. Cred că e bine să se verifice. Din informațiile mele, se fac verificări și în DNA. Am luat act de faptul că ministrul Justiției a solicitat o inspecție pe management. Aceste demersuri vor clarifica aceste aspecte. În ceea ce privește activitatea DNA și a Parchetului, eu sunt forte mulțumit atât de activitatea lor, cât și de a conducerii lor”, a precizat Iohannis. ”Am auzit prea multe așa-zise interceptări ca să mai cred în ele”, a adăugat Iohannis.

Întrebat dacă va semna o eventuală propunere a ministrului Justitiei pentru demiterea Laurei Codruta Kovesi de la conducerea DNA, Iohannis a spus: „Interesante întrebări… Nu discut cu șefa DNA astfel de chestiuni, nu intră în fișa postului președintelui. Astept cu mare interes concluziile verificărilor care se fac instituțional. Daca aș semna sau nu, asta e din filmul cu „dacă” și „parcă”. Când vom avea o concluzie discutăm pe ea.”
Mai mult, președintele a firmat că nu vede niciun motiv pentru suspendarea din funcție a șefei DNA, dar că așteaptă concluziile verificărilor care se fac instituțional.

”Dacă voi semna sau nu, e din filmul ‘Dacă și Parcă’. Când vom avea o concluzie, voi discuta pe ea. Nu cred că este afectat statul de Drept”, a subliniat Iohannis.

PROTESTUL LUI CALIN POPESCU TARICEANU LA ADRESA PENALULUI JOHANNIS!

17 oct.

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, afirmă luni că decizia sa de a nu participa la ceremonia depunerii jurământului de către noii miniştri reprezintă protestul său faţă de declaraţia făcută de preşedintele Klaus Iohannis privind prezumția de nevinovăție în politică.

”Doresc să informez opinia publică despre semnificaţiile acestei decizii. În primul rând, neparticiparea la acest eveniment reprezintă protestul meu punctual faţă de declaraţia făcută de Preşedintele României, dl. Klaus Iohannis, potrivit căreia domnia sa nu mai recunoaşte principiul prezumţiei de nevinovăţie valabil pentru toţi cetăţenii, aşa cum este el statuat de Constituţie. Din istoria recentă s-a putut constata că domnul preşedinte aplică selectiv acest principiu, în funcţie de apartenenţa subiectului la o tabără sau alta sau dacă e vorba de propria persoană”, susține Tăriceanu într-un comunicat.

Liderul ALDE mai declară că, de asemenea, a dorit să marcheze public prin acest gest faptul că președintele ”şi-a abandonat rolul de garant al Constituţiei”.

”În al doilea rând, am dorit ca să marchez public prin acest gest că Preşedintele României şi-a abandonat rolul de garant al Constituţiei, pe care a jurat la învestire, faptă inacceptabilă pentru Parlament, pentru Senatul României al cărui preşedinte sunt şi, în general, pentru orice cetăţean român”, afirmă Tăriceanu.

”Îmi exprim speranţa că domnul Preşedinte Iohannis îşi va revizui poziţia şi va accepta că nimeni nu este mai presus de lege, nici măcar Preşedintele României, chiar dacă se bucură acum temporar de o imunitate absolută”, mai declară preşedintele Senatului.

Președintele Klaus Iohannis a declarat săptămâna trecută că prezumția de nevinovăție funcționează în fața justiției, însă când vine vorba de politică lucrurile ar trebui să stea cu totul altfel.

„În ceea ce priveşte persoanele cu problemele penale, m-am exprimat de nenumărate ori. Persoane cu probleme penale nu au ce căuta în primul rând la funcţii în stat. În politică nu funcţionează prezumţia de nevinovăţie, aşa cum funcţionează în justiţie prezumţia de nevinovăţie. (…) Aud tot timpul politicieni care spun că nu sunt vinovate şi trebuie să funcţioneze prezumţia de nevinovăţie. Da, în faţa justiţiei, dar în politică trebuie să fie altfel. Cum să creadă românii într-un guvern care are acolo persoane suspecte”, a spus Iohannis.

FOSTUL PREMIER PONTA:ROMANIA VA ARDE PANA TOT CONTROLUL REVINE LA GAULEITERUL NAZI KLAUS WERNER JOHANNIS SI SISTEM!

17 oct.

Victor Ponta a întrebat pe pagina sa de Facebook dacă acum preşedintele Iohannis şi ”propaganda” vor cere din nou demisia Guvernului PSD sau de data aceasta ”nu au reuşit să facă să «moară oameni» şi poate mai încearcă o dată”.

De asemene, răspunzând unui comentariu, fostul premier a afirmat că preşedintele este ”piroman” şi ”România va «arde» până tot controlul revine la el şi la «Sistem»”.

”Dl Iohannis şi «Propaganda» o să ceară iar demisia Guvernului PSD? Sau de data asta nu au reuşit să facă să «moară oameni»? Mai încearcă o dată…”, a scris iniţial Ponta pe Facebook, adăugând că asta se va întâmpla ca să vină iar ”Guvernul «Lui» tehnocrat”.

O persoană a comentat la postarea lui Ponta: ”E simplă coincidenţă sau ne trezim cu câte un incendiu ori de câte ori preşedintelui Johannis nu-i convine câte un prim ministru? O fi piroman?”.

”Da! Este piroman şi România va «arde» până tot controlul revine la Iohannis şi la «Sistem»”, a răspuns Ponta.

Guvernul Ponta a demisionat în noiembrie 2015 după proteste în Bucureşti şi alte oraşe, în urma incendiului din 30 octombrie din clubul Colectiv din Capitală .

În urma tragediei din club au murit 64 de persoane, peste 160 fiind rănite.

LOVITURA DURA PENTRU DONALD TUSK!

17 oct.

Preşedintele Partidului Lege şi Justiţie (PiS), Jaroslaw Kaczynski, a declarat marţi că preşedintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, nu va putea sub nicio circumstanţă să se bazeze pe sprijinul Poloniei pentru un al doilea mandat la şefia Consiliului.

”Donald Tusk este un politician care încalcă regulile elementare ale Uniunii Europene. Cineva care încalcă asemenea reguli pur şi simplu nu poate să fie preşedinte al Consiliului European şi sub nicio circumstanţă nu se poate baza pe sprijinul nostru – ori pe lipsa unei obiecţii din partea Poloniei”, a declarat Kaczynski.

Jaroslaw Kaczynski nu are nicio poziţie oficială în Executivul polonez, dar are influenţă asupra premierului Beata Szydlo şi preşedintelui Andrzej Duda.

Tensiunile dintre Varşovia şi Bruxelles au crescut după ce PiS preluat puterea în urmă cu un an şi jumătate şi a început aproape imediat o așa-zisă reformă a Curţii Constituţionale.

Liderii UE urmează să decidă la summitul din 9 martie dacă îi acordă lui Donald Tusk încă un mandat de doi ani și jumătate la șefia Consiliului.

DMITRI ROGOZIN:ROMANIA ESTE O MARIONETA A USA!

17 oct.

Ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, a vrut să zboare cu escală la Moscova, dar a ales alt traseu, a declarat vicepremierul rus Dmitri Rogozin, fără a preciza unde şi când a vrut să zboare şeful diplomaţiei de la Bucureşti, relatează RIA. Declaraţia a fost făcută după ce autorităţile române i-au interzis vicepremierul rus să survoleze spaţiul aerian al ţării, în drum spre Republica Moldova.

Într-un interviu acordat postului de televiziune Rossiya-24, Rogozin a acuzat România că este o “marionetă a Statelor Unite”.

El a precizat că, în perioada în care a servit ca ambasadorul al Rusiei la NATO, el a observat realitatea politică românească.

“Sunt unii dintre cei mai buni instigatori ai tuturor campaniilor antiruse, împreună cu balticii şi britanicii. Deci la astfel de lucruri putem să ne aşteptăm de la ei”, a subliniat oficialul rus.

El crede că un grup mic de persoane, cu diferite interese, se află în spatele incidentului de vineri.

“Acesta este, în primul rând, o grupare mafiotă care se află în spatele Guvernului moldovean şi care înţelege că are probleme grave cu legea, deci trebuie să fie în linie cu Occidentul. Adică, s-a aflat în spatele organizării provocărilor împotriva artiştilor şi pacificatorilor noştri care mergeau la aniversarea operaţiunii de menţinere a păcii din Transnistria”, a adăugat el, citat de TASS.

Întrebat despre posibil măsuri de răspuns, Rogozin a subliniat că sancţiunile vor fi aplicate “la momentul şi locul potrivit” şi a insistat că Rusia ”ştie cum să răspundă”.

PREMIERUL TUDOSE DESPRE INTALNIREA CU PENALUL JOHANNIS INAINTEA CELEI DE PARTID!

17 oct.

Premierul Mihai Tudose a declarat marţi, legat de întâlnirea pe care a avut-o la cu preşedintele Klaus Iohannis, că a discutat despre posibilitatea ca şeful statului să semneze actele săptămâna aceasta. Declaraţia vine în contextul în care Tudose a confirmat că există o listă de miniştri remaniabili.

„Discuţia cu preşedintele Iohannis a fost dacă e dispus să semneze actele săptămâna aceasta şi ce s-a discutat la Varna”, a declarat Mihai Tudose, după şedinţa social democraţilor.

Mihai Tudose a mers, marţi dimineaţa la Palatul Cotroceni, pe fondurl noii crize politice. Şeful Executivului a anunţat că există o listă de miniştri remaniabili pe care a prezentat-o în şedinţa de marţi şi urmează să o discute şi la întrunirea Consiliului Executiv al PSD de joi.

Tudose a refuzat să dea vreun nume de ministru care va fi remaniat. ”Trei cu probleme care crează probleme şi la nivel de percepţie publică şi, în unele situaţii, şi la nivelul Comisiei Europene”, s-a limitat să spună premierul, la Antena 3. Invitat să precizeze dacă înlocuirea unor membri ai cabinetului a fost sugerată de la Bruxelles, Tudose a spus: ”Nu ştiu dacă «sugerat» e cuvântul. Când cineva spune clar un lucru, aia nu-i sugestie, este un mesaj foarte clar.”
Advertisement

În momentul de faţă, în Guvernul Tudose sunt trei miniştri împotriva cărora procurorii au început urmărirea penală sau au cerut Parlamentului să o încuviinţeze. Vicepremierul Sevil Shhaideh a fost pusă sub urmărire penală de către procurorii DNA pentru abuz în serviciu în dosarul „Insula Belina”, dosar în care DNA cere şi încuviinţarea urmăririi penale pentru Rovana Plumb, ministru al Fondurilor Europene.

De asemenea, procurorul şef DNA a cerut Senatului, pe 25 august, încuviinţarea începerii urmăririi penale a ministrului pentru Relaţia cu Parlamentul, Viorel Ilie, însă plenul Senatului a respins solicitarea procurorilor.

Pe de altă parte, pe lista miniştrilor cu probleme de imagine se află Liviu Pop, ministru al Educaţiei şi Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor. Potrivit unor surse politice, pe lista neagră s-ar putea regăsi şi Ilan Laufer, ministrul pentru IMM-uri.

MERELE DISCORDIEI DIN COSUL PSD!

17 oct.

Premierul Tudose a anunțat, luni seara, că are în vedere o remaniere a Guvernului, prin care să îndepărteze acele figuri care deteriorează imaginea executivului. Prim-ministrul a refuzat să îi nominalizeze pe cei avuți în vedere, dar a specificat motivele din spatele deciziei: problemele cu justiția, în cazul a trei dintre ei și ineficiența, în cazul altor doi.

„Săptămâna aceasta voi lua niște decizii dure sau necesare. Sunt cel puțin doi miniștri pe care am sa îi rog să părăsească Guvernul. Voi lua decizia săptămâna aceasta”, a declarat Mihai Tudose, în cadrul unei emisiuni televizate. „Sunt cel puțin încă doi miniștri pe care am să-i rog să părăsească Guvernul”, a mai afirmat premierul.

Afirmațiile lui Tudose au făcut valuri în cadrul PSD și al coaliției de guvernare. Președintele PSD Liviu Dragnea și-a reiterat autoritatea asupra deciziilor luate vizavi de membrii guvernului, avertizând că orice schimbare la nivelul executivului trebuie făcută cu acordul partidului care l-a nominalizat. Dragnea a fost contrazis chiar de numărul doi în PSD, Ilie Bădălău, care a părut înclinat mai degrabă înspre a-l susține pe Premierul Tudose: „Unde premierul consideră că miniştrii nu se mişcă bine, normal că vine cu solicitări de împrospărtare. E atributul dânsului. Va exista o remaniere.”, a afirmat acesta.

Cei cinci miniștri luați în vizor ar fi, conform surselor din PSD, Sevil Shhaideh, ministru al Dezvoltării, Rovana Plumb, ministrul pentru Fonduri Europene, Viorel Ilie, ministru pentru Relația cu Parlamentul, dar și Liviu Pop, ministru al Educației și Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor. Au mai fost speculate, de asemenea, numele lui Ilan Laufer, ministrul pentru Mediu de Afaceri și cel al lui Florian Bodog, ministrul Sănătății.

Miniștrii cu probleme de integritate

Ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Viorel Ilie, este primul dintre membrii cabinetului al cărui nume a apărut asociat unei anchete juridice. DNA a cerut Senatului, la sfârșitul lunii august, încuviinţarea începerii urmăririi penale în cazul acestuia, pentru instigare la infracţiunea de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

DNA a susținut că Viorel Ilie ar fi determinat-o pe directoarea sa de cabinet să le ceara celor doi membri ai unei comisii de concurs de angajare în minister subiectele și baremele la concurs. DNA arată că cei doi membri ai comisiei i-ar fi dat subiectele și baremele sefei de cabinet, deși știau că acestea erau secrete. În aceeași zi, șefa de cabinet a lui Viorel Ilie le-ar fi dat unor candidați agreați subiectele și rezolvările.

Membrii coaliției PSD-ALDE din cadrul Senatului au făcut scut în spatele ministrului Ilie, votând împotriva cererii DNA de începere a urmăririi penale.

Sevil Shhaideh și Rovana Plumb sunt celelalte două nume din Guvern, care sunt implicate în anchete penale. Cele două sunt urmărite penal, într-un dosar DNA, pentru abuz în serviciu, respectiv complicitate la abuz în serviciu. Sevil Shhaideh este considerată ca fiind cel mai loial om al lui Liviu Dragnea, fiind, de asemenea, prima nominalizare pentru postul de prim-ministru, după câștigarea alegerilor parlamentare, în 2016.

Dosarul DNA vizează trecerea ilegală a unei părți din Insula Belina și a Brațului Pavel în administrarea Consilului Județean Teleorman, care, ulterior, le-a închiriat societății Tel Drum. La momentul semnării Hotărârii de Guvern privind transferul, Sevil Shhaideh era secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării și a semnat nota de fundamentare prin care lacul Belina a ajuns în proprietatea CJ Teleorman. În același timp, Rovana Plumb era Ministru al Mediului și este acuzată de DNA că ar fi favorizat fapta săvârşită în 2013 de Sevil Shhaideh.

Liderii coaliției s-au solidarizat cu cele două și au anunțat că le vor acorda „sprijin total”.

Liviu Pop – campionul gafelor

Una dintre cele mai mari restanțe ale Guvernului Tudose este reprezentată de criza manualelor școlare. Liviu Pop este considerat principalul responsabil atât pentru deciziile luate – precum introducerea manualului de sport, sau a compendiului pentru elevii de clasa a V-a, cât mai ales pentru marile erori de comunicare – presărate cu grave erori de logică sau exprimare.

Ministrul Cuc – încredere 0

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a fost în centrul criticilor prim-ministrului Tudose de mai multe ori. Premierul i-a reproșat direct, în cadrul unei ședințe de Guvern, ineficiența în administrarea companiilor din subordinea ministerului.

Ministrului Răzvan Cuc i-au mai fost aduse critici vizavi de evoluția lucrărilor pe anumite tronsoane de autostrăzi. Tudose i-a mai reproșat și ritmul lent al exproprierilor pentru autostrada București-Ploiești.

Una peste alta, Cuc este considerat ineficient pe fiecare palier de activitate al ministerului pe care îl conduce.

Partidul Social-Democrat a anunțat o ședință de Consiliu Executiv pentru joi, în care ar urma să se tranșeze situația. Dragnea și Tudose au avut o discuție premergătoare marți, la capătul căreia au susținut câte o scurtă declarație. Prim-ministrul a re-confirmat decizia remanierii, în timp ce Liviu Dragnea s-a rezumat la a afirma că i-au fost prezentate câteva măsuri care trebuie luate pentru îmbunătățirea activității guvernamentale.

LEGIILE JUSTITIEI IN OGRADA PARLAMENTULUI!

17 oct.

La sfârșitul săptămânii trecute părea că asupra scenei politice s-a lăsat cortina liniștitoare a compromisului. Premierul Mihai Tudose și președintele PSD, Liviu Dragnea, au încercat să dea impresia că multele ore de dialog au dus la o înțelegere și, mai mult, la detensionarea luptei în partid.

Unul dintre motivele luptei duse de cei doi a picat însă în penumbra bătăliei pentru remanierile celor trei miniștri. Este vorba despre soarta proiectului de modificare a legilor justiției. Tudose afirmase, odată cu anunțul dorinței de remaniere a unor miniștri, faptul că nu dorește să-și asume adoptarea pachetului de legi prin adoptarea unui act guvernamental. Astfel, luni după-amiază Dragnea și Tăriceanu s-au întâlnit într-o ședință informală a coaliției de guvernare, pentru a lua o decizie cu privire la traseul pe care îl va urma proiectul legilor justiției.
Inițial, remanierea unor membri ai Guvernului părea să fie singurul front pe care se poartă duelul dintre Tudose și Dragnea. Pacea de după CEx-ul PSD prevedea un pas în spate pentru fiecare. Dragnea a acceptat îndepărtarea a trei membri din Guvern, iar Tudose părea că se împacă cu prezența a trei noi nume cel puțin controversate în Executivul pe care îl conduce. Însă prim-ministrul a rămas ferm pe poziții prin refuzul de a-și asuma proiectul de modificare a legilor justiției. Astfel, Tudose țintește într-un punct sensibil al președintelui PSD, schimbarea unor mecanisme de funcționare a instituțiilor de justiție fiind unul dintre obiectivele principale ale lui Dragnea încă din primele zile de guvernare pesedistă.

Scurt istoric al intențiilor de modificare a legilor justiției

După avalanșa stârnită de OUG 13, odată cu care a picat și capul inițiatorului ei, Florin Iordache, noul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a schimbat abordarea faţă de modificarea legilor justiției. Spre sfârșitul lunii august, ministrul a lansat în dezbatere publică o serie de propuneri de modificare. Proiectul viza o serie de schimbări în ceea ce privește statutul magistraților, organizarea judiciară și a CSM. În același timp, proiectul prevedea și eliminarea președintelui din procedura de numire a procurorilor-șefi ai principalelor Parchete. De asemenea, Inspecția Judiciară a CSM ar ieși din subordinea Consiliului, urmând să fie transferată la Ministerul Justiției.
Schimbările prevăzute de propunerile lui Toader au fost întâmpinate cu opoziție din partea Parchetului General, a CSM, a DIICOT, dar și din partea președintelui. Au reacționat și Ambasada SUA și Comisia Europeană, exprimându-și îngrijorarea pentru modul în care independența sistemului judiciar ar putea fi afectată de modificări.
Nici Forumul Judecătorilor din România nu a agreat modificările propuse de Tudorel Toader. 3.355 de magistraţi şi 125 de auditori de justiţie au semnat săptămâna trecută un memoriu adresat premierului Mihai Tudose şi ministrului Tudorel Toader, în care au cerut retragerea proiectului de modificare a legilor justiţiei.
În toiul crizei remanierilor, vinerea trecută, Tudorel Toader a lansat o nouă variantă de modificare a legilor justiției. Acesta a propus trecerea Inspecției Judiciare în subordinea unui consiliu de management strategic, care însă ar urma să se afle tot în subordinea Ministerului Justiției, dar din care să facă parte procurorul general al republicii, preşedintele Înaltei Curţi şi preşedintele CSM, aşa cum susținea Toader.

Jocul declarațiilor

Mihai Tudose și Liviu Dragnea s-au tatonat încontinuu pe tema proiectului de modificare a legilor justiției. Încă din august, la momentul apariției primelor propuneri de modificări, s-au putut observa diferențe între abordările celor doi. Premierul l-a criticat discret pe Toader, spunând că acesta „a venit cu o schiță de proiect a ceea ce a înțeles domnia sa din discuțiile cu ceilalți sau a preluat mot-a-mot sugestiile unor actori din domeniul justiției. A ieșit cu ele pe piață, a provocat dezbateri“.
Dragnea i-a sărit în apărare lui Toader, afirmându-și sprijinul pentru demersul acestuia. „Să ieşim dintr-o confuzie, confuzie generată de năpustirea împotriva ministrului Justiţiei doar pentru nişte principii enunţate“, susținea președintele PSD imediat după lansarea de către ministru a propunerilor de modificare. Mai mult, Dragnea și-a dat frâu liber gândurilor, lăsând să se întrevadă adevărata miză a proiectului legilor justiției: „Sistemul de justiţie nu trebuie să se învârtă în jurul lui Klaus Iohannis, nici al lui Kovesi, nici al lui Lazăr“, declara acesta.
Subiectul a fost atins din nou de Mihai Tudose chiar în seara în care anunța că dorește remanierea unor miniștri din Guvern. „Eu cred, ca să nu ne mai chinuim, că ar trebui duse direct la Parlament, care să facă consultări, comisii, cele două Camere…“, își anunța prim-ministrul, încă o dată, dorința de a ­nu-și asuma responsabilitatea pentru conținutul proiectului de modificare.
În cadrul Comitetului Executiv al PSD de joi seară, legile justiției au constituit din nou un subiect fierbinte, dând naștere unui schimb de replici între liderul PSD și premierul Tudose. Cel din urmă a acuzat faptul că nu a primit varianta curentă a proiectului din partea ministrului Tudorel Toader. De altfel, Tudose a declarat și în cadrul conferinței de presă de după CEx că nu a primit nimic de la ministrul Justiției. „Eu aștept în continuare, aşa cum am spus, poziția oficială a domnului ministru Tudorel Toader“, a afirmat Tudose.
Epopeea legilor justiției pare fără sfârșit. Dragnea anunța vineri, la finalul şedinţei Comitetului Executiv Naţional, că există posibilitatea ca proiectul de modificare a acestora să fie adoptat totuși printr-un act al Guvernului: „Ne vom întâlni în coaliţie luni şi vom lua o decizie care va cuprinde mai multe proiecte de legi, în care să decidem dacă le vom iniţia în Parlament sau vor pleca prin procedura guvernamentală: legile justiţiei, parteneriatul public-privat, Fondul suveran de dezvoltare. Luni vom avea această decizie“.
Numai că premierul Tudose nu a dat nicio clipă înapoi în ceea ce privește asumarea de către Guvernul pe care îl conduce a proiectului de modificare a legilor justiției. Există semnale că prim-ministrul va reuși să își impună punctul de vedere și să se dezică, în cele din urmă, de proiectul subordonatului său din Guvern.
Liderul grupului PSD din Senat, Șerban Nicolae, a declarat că în şedinţa coaliţiei de luni s-a discutat despre legile justiţiei. Acesta a admis că există posibilitatea ca proiectul să fie asumat de către Parlament: „E foarte posibil să fie asumat. Există o comisie comună a Camerei Deputaților și Senatului care poate să analizeze asemenea proiecte. E foarte posibil să fie o inițiativă parlamentară. Cred că cel puțin de Camera Deputaților va trece în această sesiune“, a declarat Șerban.

ALEXANDRU FLORIAN ,KOMISARAUL RASIST ,XENOFOB SI ANTISEMIT DE LA INSTITUTUL „ELLIE WIESEL”ATACA BISERICA ORTODOXA ROMANA!

17 oct.

Directorul general al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, a vorbit în cadrul unei conferințe organizată la Biblioteca Centrală Universitară din Capitală de către Ministerul Afacerilor de Externe, Institutul „Elie Wiesel” și Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale despre discursul care incită la ură, insistând pe sprijinul acordat de Biserica Ortodoxă unor mesaje „legate de simbolistica mișcării legionare”.
„Suntem o țară eminamente ortodoxă, însă în ultima perioadă Biserica Ortodoxă Română, prin promovarea sau susținerea unor mesaje legate de promovarea unor mesaje legate de simbolistica mișcării legionare, nu face altceva decât să susțină organizații extremiste, să le dea apă la moară și în mod implicit să se îndepărteze de valorile democrației valorile respectării celuilalt”, a afirmat Florian, potrivit Agerpres.
Florian nu a ezitat să vorbească și despre situația politică din țările vecine României, în contextul în care, a spus el, „discursul urii este un mesaj care străbate astăzi Europa de la Nord la Sud și de la Est la Vest”.
„Ce avem în jurul nostru? Avem câteva țări cu guverne conservatoare extrem de puternice și care promovează sau încurajează discursul urii — mă refer la Ungaria, mă refer la Polonia, avem Austria, unde partidul de extremă dreapta a luat locul trei la alegerile legislative și are toate șansele să fie parte activă în guvern, mă refer la Germania, unde, pentru prima dată după Război, extremiștii de dreapta au intrat în Parlament”, a detaliat Florian.
Aceste afirmații au fost făcute în fața ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, și a șefei reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Cristea

ED SHEERAN ft.DAVID GUETTA – WHERE DID YOU GO LAST NIGHT!

17 oct.

MAJOR LAZER ft.SELENA GOMEZ – HOLLOW!

17 oct.

KYGO ft.ELLA HENDERSON – HERE FOR YOU!

17 oct.

HALFLIVES – LONE WOLF!

17 oct.

%d blogeri au apreciat: