Arhiva | 12:03 pm

GAULEITERUL KLAUS WERNER JOHANNIS SI-O „ANULAT VIZITA”IN UCRAINA DE FRICA POPULATIEI ROMANESTI DIN REGIUNEA CERNAUTI! !

23 oct.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, joi, că și-a contramandat vizita pe care urma să o efectueze în luna octombrie în Ucraina, ca urmare a adoptării legii educației, care afectează și comunitatea românească.

„O tematică neplăcută, această evoluție din Ucraina, cu legea educației. Am avut prevăzută o vizită în Ucraina pentru luna octombrie a acestui an, vizită pe care am pregătit-o în mai multe runde de discuții cu președintele Poroșenko, ultima discuție pe această temă am avut-o cu ocazia întâlnirii NATO de la Bruxelles. Am fost foarte, foarte neplăcut surprins de evoluția din Parlamentul Ucrainei care, fără să anunțe partenerii – și suntem partenerii Ucrainei – a promovat o lege care, după părerea noastră, contravine bunelor intenții reciproce și, practic, această lege dacă va intra în vigoare, va limita drastic accesul minorităților la educația în limba maternă. Pe noi ne doare acest lucru”, a declarat Iohannis.

Prin urmare, președintele a anulat vizita în Ucraina, dar și vizita pe care președintele Parlamentului ucrainean urma să o facă la București.

”Avem foarte mulți români în Ucraina și pot să vă spun că ideea mea cu vizita în Ucraina a fost, de fapt, să mergem împreună în zona Bucovinei ucrainene, ca să subliniem că ne preocupă. Acum vă dați seama că această lege a venit într-un moment foarte nepotrivit și întreaga abordare, după părerea mea, trebuie pusă în discuție În consecință, când am aflat de această lege, am contramandat vizita mea în Ucraina și am contramandat și primirea președintelui Parlamentului, care se anunțase pentru sfârșitul lunii septembrie la mine, dând astfel semnale diplomatice extrem de puternice. Anularea unei vizite prezidențiale este un semnal extrem, extrem de dur”, a mai spus Iohannis.

Anunțul a fost făcut de Klaus Iohannis atât pe căile diplomatice, cât și verbal, direct președintelui Ucrainei, pe care șeful statului român l-a întâlnit pe holurile clădirii ONU.

”Întâmplarea a făcut că l-am întâlnit pe președintele Poroșenko pe holurile ONU și normal că ne-am salutat și i-am spus pe scurt aceste lucruri. I-am spus și direct că nu voi face această vizită până când nu există un progres pe această lege a educației și că sunt foarte neplăcut surprins de această evoluție, în condițiile în care domnia sa avut o abordare, cel puțin față de mine, foarte deschisă, când a venit vorba despre românii din Ucraina. Deci, am transmis această abordare pe care o am și pe căi diplomatice și, iată, și direct președintelui Poroșenko. Și-a continuat drumul foarte îngândurat și sper să reușim să avem o abordare care permite românilor din Ucraina perspectiva totuși să-și continue învățământul în limba română”, a conchis Iohannis.

Rada Supremă a Ucrainei a adoptat, pe 5 septembrie, o nouă versiune a legii în privința educației, potrivit căreia va fi introdusă interzicerea școlilor ruse, ungare și române. Minoritățile naționale li se va permite să studieze la școală doar o serie de materii în limbile native. Conform noului program educațional, doar una sau mai multe materii pot fi studiate în instituțiile educaționale în două sau mai multe limbi, limba statală, engleza sau altă limbă oficială a UE.

Reclame

ROMANIA ESTE TARA DEMOCRATIEI MILITARIZATE!

23 oct.

Generalul Florian Coldea a declanşat avansările pe bandă rulantă la SRI. Generalul Gabriel Oprea, tutorele „fabricii de generali”

Teoretic și în conformitate cu legislația în vigoare, România este un stat „civil“, în care instituțiile de forță nu ar trebui să aibă decât rolul de a rezolva problemele specifice domeniului lor de activitate. Practic,
situația nu stă nici pe departe așa: majoritatea politicienilor noștri sunt absolvenți ai unor instituții de învățământ militarizate. Iar acest fapt creează o situație extrem de periculoasă: discret și fără ca noi să băgăm de seamă, statul se militarizează cu ajutorul oamenilor politici care sunt dirijați și controlați exact prin intermediul diplomelor oferite de astfel de instituții de învățământ.

Înființate cu mai mulți ani în urmă, diversele instituții de învățământ cu regim militarizat au nume care mai de care mai pompoase: „Academii“, „Institute Naționale“ sau „Colegii Naționale“. Inițial, existența și activitatea lor s-au bazat pe fudulia unor oameni politici care, în lipsa unor studii superioare cinstite și făcute la vremea lor, s-au grăbit să-și împopoțoneze CV-urile cu tot soiul de studii și diplome obținute la te miri ce instituții de învățământ superior inventate, practic, peste noapte. Dar evoluțiile politice recente par să demonstreze că, de fapt, cea mai mare parte dintre aceștia au fost „creați“, apoi dirijați exact prin intermediul unor asemenea diplome.

Eugen Teodorovici, un fost ministru care habar n-are de unde şi-a luat diploma

Ministrul Teodorovici, diplomă în… nimic!

Ultimul venit în această tagmă a politicienilor „dirijați“ prin diplome obținute nu se știe cum este senatorul PSD Eugen Orlando Teodorovici, fost ministru al Fondurilor Europene. Prezent într-o emisiune televizată, el s-a lăudat, serile trecute, că a absolvit un curs al Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul“, patronată de SRI, fără a se fi prezentat vreodată la cursuri. Întrebat despre acest aspect al carierei sale universitare, Teodorovici a declarat nonșalant: „Mi-au dat-o, a fost un master sau curs postuniversitar, nu ştiu ce o fi fost. (…) Nu m-am dus să o iau, mi-a adus-o cineva. (…) Nu îl cunoşteam. (…) O academie, nu ştiu cum îi zice… Academia de… (…) Am o diplomă de master sau ce este el, curs postuniversitar, unde nu am fost nici măcar o dată“.

La o zi după aceste declarații aiuritoare, conducerea Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul“ a oferit un comunicat oficial în care se afirmă: „Domnul Eugen Teodorovici a absolvit Colegiul Naţional de Informaţii în 2013, un curs postuniversitar de 45 de zile dedicat civililor“. Dar și că „Senatul actual al Academiei Naţionale de Informaţii «Mihai Viteazul» (ANIMV) s-a autosesizat pentru a verifica condiţiile de absolvire în cazul domnului Teodorovici“.

Conform informațiilor existente pe site-ul său de prezentare, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul“ este „o componentă esenţială a Serviciului Român de Informații. În acest cadru, abordăm activitatea de intelligence din punctul de vedere al educării și formării viitorilor și actualilor ofiţeri de informaţii, dar și al cercetării și cunoașterii aprofundate a domeniului intelligence și securitate. Depășim bariere și formăm caractere. Cei care ne trec pragul beneficiază atât de pregătire academică, cât și de dezvoltare personală“.

Sorin Grindeanu, specialist în ştiinţe militare

„Frăția diplomelor“ oferite de SRI

Nu avem cum discuta despre „pregătirea academică“ oferită de Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul“. Dar este cert că în privința „dezvoltării personale“, aceasta chiar că a funcționat din plin. În ultimele două legislaturi, au existat zeci de politicieni, de la miniștri și parlamentari până la europarlamentari și alți „granzi“ ai politicii românești, care s-au lăudat cu  studiile efectuate în cadrul instituției de învățământ superior a SRI.

Atacat din toate direcțiile în legătură cu presupusele lui relații cu SRI, actualul premier, Mihai Tudose, a urmat, în cursul anului 2006, un curs postuniversitar în domeniul securităţii naţionale, organizat de Colegiul Superior de Securitate Naţională. Ulterior, în 2010, el a obținut titlul de doctor în domeniul Ştiinţelor Militare şi al  Informaţiilor, în cadrul Academiei Naţionale de Informaţii. Iar în 2013, actualul premier a deținut funcția de conferențiar universitar la aceeași instituție de învățământ superior. În plus, o investigație de presă realizată de jurnaliști de la CRJI arată că Mihai Tudose și-ar fi plagiat teza de doctorat.

Fostul premier Sorin Grindeanu, în 2013, pe vremea în care era ministru al Comunicațiilor, a urmat un program postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională în domeniul Ştiinţe Militare, Informaţii şi Ordine Publică, organizat tot de Academia Naţională de Informaţii.

Sorin Mihai Cîmpeanu, fost ministru al Educației, a obținut, în anul 2013, un certificat de atestare a competențelor profesionale, emis de Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul“ – Colegiul Național de Informații.

Marius Nica, fost ministru al Fondurilor Europene susținut de către PSD, a obținut, în anul 2003, diploma de licență la Academia Națională de Informații, Facultatea de Informații

Gabriel Oprea, fost vicepremier, fost ministru de Interne, provenit din UNPR, începând cu anul 2001, a fost profesor la Colegiul Național de Apărare, iar din 2008 este profesor universitar și conducător de doctorat la Academia Naţională de Informaţii. A fost acuzat că și-a plagiat lucrarea de doctorat. Aceeași suspiciune a planat și asupra doctoranzilor coordonați de Gabriel Oprea: Neculai Onțanu, Bogdan Licu, Loredana Radu. De asemenea, între 2004 și 2008, Gabriel Oprea a fost membru al Comisiei parlamentare permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI.

Numai unul și unul!

Lista politicienilor a căror „dezvoltare personală“ a fost favorizată de diplomele obținute în instituțiile de învățământ superior coordonate de SRI este cu mult mai lungă.

Georgian Pop: în 2009 a absolvit Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul“. A fost președintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI.

Octavian-Marius Popa: a absolvit Colegiul Naţional de Informaţii în anul 2011. A fost vicepreședinte al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI.

Ioan Bălan: în 2009 a obținut un certificat de absolvire a cursurilor postuniversitare de perfecţionare în specializarea Securitate naţională la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul“ – Colegiul Naţional de Informaţii. În anul 2008 a fost membru în Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI.

Dan Bordeianu: masterat la ANI în Managementul Informațiilor în combaterea Terorismului plus cursuri postuniversitare la ANI – Securitate națională. Este membru în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Cezar Preda: în 2009 a absolvit cursul postuniversitar de perfecţionare cu durata de trei luni în specializarea „Securitate naţională“, Colegiul Naţional de Informaţii. A fost membru în Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI.

Ceea ce este cu adevărat interesant este faptul că, după cum vedem, majoritatea membrilor comisiilor parlamentare de control al activității SRI au fost și absolvenți și deținători de diplome oferite de instituțiile de învățământ coordonate de către SRI. Iar acest fapt aduce cu sine o întrebare tulburătoare: de fapt, cine pe cine controlează prin intermediul acestei comisii parlamentare?

Vasile Blaga, un „Buldog” trecut prin şcolile SRI

Fabrica de miniștri: Colegiul Național de Apărare

Cu vreo câțiva ani în urmă, „trambulina“ cea mai eficientă către un post ministerial era Colegiul Național de Apărare. Pe atunci, o diplomă de absolvire a acestei forme de învățământ superior te introducea automat în casta politicienilor de mare viitor. Înființat în anul 1992, printr-o decizie a Ministerului Apărării Naționale, acest colegiu era o componentă distinctă a Universităţii Naţionale de Apărare (pe atunci, Academia de Înalte Studii Militare). Colegiul își propunea să reproducă modelul unor instituţii similare din state membre ale NATO. Încă de la începuturile sale, acest Colegiu nu se lăuda cu prestigiul diplomei obținute la sfârșitul său, nici al profesorilor sau al cunoştinţelor dobândite. Iar asta, pentru că o astfel de diplomă marca doar o recunoaștere simbolică a apartenenţei la „casta“ conducătorilor politici. O castă care împărțea și distribuia între membrii săi o serie întreagă de privilegii și interese materiale, dar și vizibilitate și imagine publică.

Strict organizatoric, studiile efectuate în cadrul Colegiului Naţional de Apărare sunt echivalente cursurilor postuniversitare din învăţământul civil şi postacademice din învăţământul militar. Dat fiind „traseul obligatoriu“ pe care-l avea de urmat un absolvent al Colegiului Național de Apărare, candidații trebuie să provină obligatoriu din anumite instituții: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Guvernul României, din  serviciile  speciale, precum și din partidele politice cu reprezentare parlamentară, Administrația Prezidenţială, societatea civilă, mass-media.

Și s-a dovedit clar că o bună parte dintre absolvenții Colegiului Național de apărare au devenit membri ai „castei“ conducătorilor politici din România.

Vasile Blaga, absolvent al Colegiului în anul 1999. A fost ministru de Interne de două ori (2004-2007) și între decembrie 2004 şi 2007 şi decembrie 2009 şi septembrie 2010.

Elena Udrea: a absolvit Colegiul Naţional de Apărare în 2005. În perioada februarie-octombrie 2005, Udrea a fost consilierul preşedintelui Băsescu, iar ulterior a îndeplinit diverse funcții ministeriale.

Șerban Mihăilescu, zis și „Miki Șpagă“, a absolvit Colegiul Național de Apărare în anul 2001. În intervalul decembrie 2000 – octombrie 2003 a fost ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului.

Daciana Sârbu: a absolvit Colegiul Naţional de Apărare în 2002. În perioada iunie 2003 – martie 2004 a fost secretar de stat la Ministerul Educaţiei, iar între martie și decembrie 2004 a fost secretar de stat, preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, instituţie aflată în subordinea Ministerului Educaţiei.

Victor Ponta: a absolvit Colegiului Naţional de Apărare în luna iulie 2002. Ulterior, a îndeplinit diferite funcții politice, inclusiv pe cea de premier al României. Și în această categorie lista este cu mult mai lungă. Dar cei menționați aici au ceva în comun: cu excepția Dacianei Sârbu, ceilalți au ajuns pe mâna justiției, acuzați că au săvârșit diverse fapte de corupție. Aproape că am putea spune că ei alcătuiesc un alt soi de grup: „frăția cătușelor“.

„Fabrica de generali“

O altă instituție militară de învățământ care s-a dovedit a fi o veritabilă pepinieră de „cadre de bază“ a fost Academia Naţională de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, păstorită de către „Interesul Național“, generalul cu multe stele Gabriel Oprea. Anul trecut, această Academie a publicat o listă cu numele a 623 de persoane care, între anii 1995 și 2016, au obţinut titluri academice de doctori în drept, ordine publică şi siguranţă naţională, la Şcoala Doctorală a instituţiei. În conformitate cu acea listă, în 11 ani lumea ştiinţifică românească s-a îmbogăţit cu 345 de doctori în drept şi 278 de doctori în siguranţă naţională. Dumnezeu ştie ce ştiinţă o fi fiind „siguranţa naţională“ şi la ce facultăţi o fi fiind ea studiată, dar asta este: avem sute de doctori în chestia asta. În afară de doctorii cunoscuţi doar printre specialiştii acestor domenii, printre cei care au primit asemenea patalamale de la Academia de Poliţie se numără şi o serie de oameni politici, afacerişti, angajaţi din poliţie sau alte domenii de interes public. Dar şi o serie de personaje care s-au aflat ori se află şi acum în atenţia justiţiei.

Chestorul principal de poliţie (r) Costică Voicu, în 1995, și-a luat doctoratul cu lucrarea „Criminalitatea economico-financiară“. Bineînțeles că pe nimeni nu a mai interesat faptul că, în conformitate cu datele oferite de CNSAS, Costică Voicu a fost, cândva, angajat al fostei Securităţii.

O altă „mândrie“ a Academiei Naţionale de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ este fostul general, actual puşcăriaş Cătălin Voicu, care, în anul 2007 şi-a câştigat titlul doctoral cu lucrarea „Rolul forţelor de ordine în soluţionarea conflictelor şi tensiunilor interne“.

Doctor afacerist

Doctoratele în drept oferite de Academia de Poliţie nu au fost rezervate doar foştilor miliţieni, actuali poliţişti. Cu toate că nu este prea clar la ce le-o fi folosit în viaţa lor, niciunii dintre afaceriştii de top nu au ignorat acest rang academic.

Costel Căşuneanu a dobândit titlul de doctor în drept în 2007, când a susţinut lucrarea cu titlul uşor repetitiv „Răspunderea juridică a persoanei juridice“.

Toate bune şi frumoase: foarte bine că Academia de Poliţie a pricopsit ţărişoara cu 623 de doctori în orice şi te miri ce. Doctori cărora acest titlu academic le-a fost de mare ajutor în cariera publică ori măcar în cea profesională. Pasul doi care ar mai trebui făcut ar fi ca şi Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, deja celebrul CNATDCU, să verifice câte dintre sutele de doctorate nu sunt cumva plagiate. Dar probabil că asta se va întâmpla într-o altă viaţă.

#REZIST,MARA MARES ,FIICA FOSTULUI PEDELIST DE FAGARAS MARES,AMICUL LUI ORGAN ,SCUZE ORBAN,PROTEJATA ACESTUIA ,O DEVENIT PRIN FRAUDA PRESEDINTA TNL!

23 oct.

Deputatul PNL Mara Mareş a fost aleasă, duminică, în funcţia de preşedinte al Tineretului Naţional Liberal.

Mara Mareş a fost votată, în turul al doilea, de 545 de delegaţi prezenţi la Congresul TNL, câştigând şefia TNL.

Contracandidatul său Radu Surugiu a obținut votul a 496 de delegaţi.

Competiţia internă pentru alegerea preşedintelui TNL s-a desfăşurat în două tururi de scrutin.

Trei candidați au fost în lupta pentru șefia tinerilor liberali, Glad Varga, Mara Mareș și Radu Surugiu. Miza reală a alegerilor a fost mai mare pentru liderii seniori liberali, care s-au folosit de pretextul alegerilor de la tineret, pentru a-și încorda mușchii.

Fiecare dintre greii liberali și-a afirmat susținerea pentru unul dintre candidați. Seniorii și-a folosit influența pentru a-și testa puterea pe care o dețin în partid. Președintele partidului, Ludovic Orban, a mers pe mâna tinerei Mara Mareș, prezență mai nouă în partid, dar deja ocupanta unui loc de deputat. Radu Surugiu a avut în spate gruparea condusă de Mișu Voicu. Deputatul Glad Varga a fost susținut de Gheorghe Falcă, primarul Aradului.

Lupte între liberali înaintea votului

Mara Mareș era considerată marea favorită, bucurându-se de sprijinul informal, dar vădit al lui Ludovic Orban. Acesteia i se reproșase faptul că traseul ei politic s-a cățărat pe influența tatălui său, Ioan Mareș, consilier județean la Brașov. Conform unor surse din interiorul partidului, aceasta a avut susținerea filialelor din Moldova și o parte a celor din Sud.

Radu Surugiu, fost lider al studenților liberali, a avut sprijinul grupării reprezentate de doi foști președinți TNL, Florin Alexe și Costel Alexe, dar și a Claudiei Benchescu, soția lui Mihai Voicu. În spatele lui s-au mai grupat o parte dintre filialele din Ardeal și din sud. Surugiu suferise o lovitură grea de imagine în interiorul partidului. În urmă cu câteva zile, Victor Ionescu, unul din membrii grupării pe care o reprezintă, a fost numit subsecretar de stat în Guvernul Tudose. Numirea a fost privită ca un semn de joc dublu al grupării Mișu Voicu – Florin Alexe – Radu Surugiu, bănuiți de blat cu PSD.

Glad Varga avea susținerea puternică a influentului lider liberal Gheorghe Falcă. Alți lideri care își declaraseră susținerea pentru actualul deputat au fost Raluca Turcan și Mircea Hava. Chiar înainte de alegeri, Varga a primit binecuvântarea și sfaturile lui Falcă, cei doi fiind văzuți în permanență împreună.

Schimbări de tabere după Turul I

Alegerile TNL s-au desfășurat în două tururi. După primul tur, Mara Mareș a obținut 513 voturi, dintre cele 1074 de voturi exprimate. În turul al doilea, s-a duelat cu Radu Surugiu, care a obținut 349 de voturi. Glad Varga a fost votat de doar 212 delegați.

În răstimpul dintre cele două tururi, Glad Varga și-a oferit sprijinul lui Radu Surugiu, îndemându-și susținătorii să voteze pentru Surugiu. Totuși, în turul al doilea, nu toți votanții lui Varga au migrat către Surugiu. La finalul numărătorii votului din turul secund, Mara Mareş a obținut 545 de voturi, în timp ce Surugiu a fost votat de 496 de membri.

Suspiciuni de fraudă

Prima numărătoare a voturilor din primul tur a ridicat suspiciuni de fraudă. Primele informații care au răsuflat din interiorul comisiei de numărătoare a voturilor au fost de 518 la 462, în favoarea Marei Mareș. Conform unor surse din  TNL, la aflarea acestor rezultate, Surugiu, împreună cu câțiva susținători, a dat buzna la locul unde se afla comisia de numărare a voturilor, cerând renumărarea voturilor. Spiritele s-au liniștit după mai bine de 45 de minute, timp în care au fost renumărate voturile. Noile rezultate i-au fost favorabile tot Marei Mareș, cu 545 la 496, moment în care Surugiu s-a recunoscut învins. „Băi, gata, ajunge! Mara e președinte!”, le-ar fi spus Surugiu apropiaților săi încă tensionați de înfrângere.

DOSARUL „COLECTIV”:ESTE INADMISIBIL CA NOI CEREM CA STATUL SA FIE GARANT!”

23 oct.

Un nou termen în dosarul „Colectiv” în care sunt judecați fostul primar Cristian Popescu-Piedone și patronii de la club are loc luni la Tribunalul București. 

Eugen Iancu, membru fondator al Asociaţiei Colectiv GTG 3010, arată acuzator către stat.

„Ţinând cont că mai sunt şapte zile şi se fac doi ani de la Colectiv, aştept şi eu să văd că începe procesul odată. Mi se pare inadmisibil faptul că noi cerem ca statul să fie garant, când de fapt statul are o foarte mare vină, reprezentanţii statului, pompierii, toţi cei care trebuiau să autorizeze acel club, de la primării, de la autoritatea în construcţii, nimeni nu şi-a făcut treaba. Deci statul este vinovat, nu este garant în acest proces. Sau aşa ar trebui. Eu aştept să văd că vinovaţii sunt judecaţi, că-şi vor primi pedepsele. Numai că vedem că timp de doi ani s-a tot tergiversat, ba nu avem traducător de italiană, ba nu avem nu ştiu ce parte civilă, pe care nu o găsim sau nu o identificăm. Ne tot învârtim. Nu amânăm procesul pentru expertize, nu amânăm procesul pentru lucruri importante, ci ne agăţăm de tot felul de tertipuri”, a declarat Iancu la RFI.

Chestionat dacă au învăţat ceva instituţiile statului şi societatea în ansamblu din cazul Colectiv, acesta a replicat: „Nu, absolut nimic. Acum două săptămâni, cred, în urma deselor atacuri făcute şi de societatea civilă şi de presă privind autorizarea şcolilor în Bucureşti, unde sunt autorizate doar 44 de şcoli, decizia a fost înfiinţarea unor comisii care să verifice şcolile, iar concluzia va fi una singură: trebuie să schimbăm în lege două-trei cuvinte, astfel încât şcolile să devină autorizabile. Nu se va trece la modificarea unor uşi, la instalarea unor detectoare de fum sau de alte pericole. Cred că totul va fi făcut strict româneşte: ascundem gunoiul sub preş, nu recunoaştem nimic şi dacă vreodată va lua foc vreo şcoală sau va cădea un tavan, cum s-a întâmplat chiar în primăvara asta, să ne rugăm să nu fie copiii noştri acolo”.

COSMARUL FOSTULUI DEPUTAT PDL ELENA UDREA S-O INTORS!

23 oct.

Elena Udrea a reluat drumurile la instanța supremă. Udrea s-a prezentat luni dimineață la ÎCCJ, la primul termen al apelului în dosarul „Gala Bute”, în care a fost condamnată la fond la o pedeapsă de 6 ani de închisoare cu executare.

La primul termen, procesul a durat doar câteva minute, fiind amânat pentru 27 noiembrie, deoarece avocații nu ar fi avut timp să studieze motivele de apel depuse de DNA.

Udrea a contraatacat în fața jurnaliștilor, susținând că este „o mizerie de dosar”.

„Șase ani închisoare pentru ‘Gala Bute’, în condițiile în care nu mi s-a admis expertiza. Infracțiunea de abuz în serviciu este o infracțiune cu prejudiciu. Din moment ce nu avem expertiză, de unde știm că avem prejudiciu? Acesta este numai un exemplu din tot ce este în această mizerie de dosar. Eu am colaborat de la început cu organele de urmărire penală, cu instanța de judecată. Ei nu au colaborat cu mine (…) Decizia de condamnare era deja luată de când a ajuns dosarul la ÎCCJ. Este obligatoriu să fiu achitată. Dacă nu există prejudiciu, dacă nu există nimeni acuzat de vreo greșeală în acest dosar, un ministru nu face proceduri. Dacă s-a greșit cumva în procedura care s-a derulat la minister, atunci ar trebui să mai fie cineva vinovat, gen — șeful de servciu sau directorul care a derulat procedura, ori în acest dosar nu este nimeni acuzat, în afară de ministru, care a luat și șase ani închisoare”, a declarat Udrea.

Aceasta s-a plâns de asemenea în fața presei că denunțul său împotriva șefei DNA Laura Kovesi și a fostului prim-adjunct al SRI, Florian Coldea, a fost soluționat de procurori într-o singură zi.

„Am făcut niște denunțuri, dar nu m-a băgat nimeni în seamă. Eu am denunțat în ianuarie 2015 pe domnul Coldea și doamna Kovesi și, la vremea aceea, doamna procuror Morar a închis foarte repede denunțul. Cel mai rapid denunț soluționat vreodată, într-o zi. Eu alte denunțuri nu am, acelea au fost singurele denunțuri și nu numai că nu m-au ajutat pe mine, dar acum descoperim că ceea ce a spus eu atunci era adevărat”, a spus Udrea.

Elena Udrea a fost condamnată de instanța supremă, pe 29 martie, la 6 ani de închisoare cu executare în dosarul „Gala Bute”, sentința nefiind definitivă. Udrea a primit cinci ani pentru luare de mită, patru ani pentru aceeași infracțiune și o pedeapsă de șase ani tot pentru luare de mită, precum și șase ani pentru abuz în serviciu. A fost achitată pentru folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene. Pedepsele au fost contopite, urmând ca ea să execute pedeapsa cea mai mare — de șase ani.

În același dosar, Rudel Obreja, fost președinte al Federației Române de Box, a fost condamnat la cinci ani închisoare cu executare, Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deținute de Udrea, a primit trei ani de închisoare cu executare.

Ion Ariton, fost ministru al Economiei, a fost achitat pentru acuzațiile de participație improprie la abuz în serviciu și folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite.

ÎCCJ a mai decis ca Udrea să plătească aproape 3 milioane euro despăgubiri. Deciziile au fost atacate cu apel, care se judecă în prezent.

EVENIMENTE ORGANIZATE DE FAMILIA REGALA DE ZIUA MAJESTATII SALE REGELE MIHAI I AL ROMANIEI!

23 oct.

Familia Regală sărbătoreşte ziua de naștere a Regele Mihai, care împlineşte, miercuri, 96 de ani, prin două evenimente.

„În numele Majestății Sale Regelui Mihai I, Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Margareta, Custodele Coroanei, va decora, în Sala Tronului a Palatului Regal din Bucureşti, miercuri, 25 octombrie 2017, la ora 17, o serie de personalități și colaboratori ai Casei Majestății Sale Regelui, din țara noastră și de peste hotare. Alături de Principesa Moștenitoare se vor afla Principele Radu şi Principesa Maria.

De asemenea, cu ocazia zilei de naştere a Majestăţii Sale Regelui, în prezența Altețelor Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta, Principele Radu și Principesa Maria, Ateneul Român va găzdui, în aceeaşi seară, începând cu ora 19, cea de-a zece ediţie a concertului anual de binefacere organizat de Fundaţia Principesa Margareta a României”, arată Secretariatul Regal într-un comunicat de presă transmis luni.

Concertul a ajuns la a zecea ediție este organizat cu scopul de a aduna fonduri pentru susținerea programului anual “Tinere Talente”.

La sfârșitul săptămânii trecute, Casa Regală a României a anunțat că Regele Mihai continuă să fie sub supravegherea medicilor, precizând că în preajma zile sale de naştere Principesa Maria se află în Elveţia pentru a îi fi alături.

PRINCIPESA MARINA STURDZA A DECEDAT!,DUMNEZEU SA O ODIHNEASCA!

23 oct.

Principesa Marina Sturdza, descendentă a două vechi familii princiare, a murit la vârsta de 65 de ani. Anunțul a fost făcut duminică de jurnalista Marilena Rotaru într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.

Marina Sturdza s-a născut la 1 aprilie 1952 în România, iar de la vârsta de 3 ani a trăit în exil.

A fost jurnalistă, vicepreşedinte al casei de modă Oscar de la Renta, director UNICEF și a avut o activitate caritabilă remarcabilă.

În Republica Moldova a contribuit la deschiderea primului centru de îngrijire paliativă pentru pacienţi cu boli în stadii terminale – Hospice „Angelus”.

În România s-a întors după 1990, iar ultima dată a fost în țara noastră în luna aprilie, cu ocazia vizitei Prinţului Charles.

“Ai mei se întreabă mereu cum ar fi fost viața noastră dacă nu veneau comuniștii și dacă nu am fi fost dezrădăcinați complet. Eu nu mă întreb. Sunt mulțumită de tot ce a fost până acum, de oamenii pe care i-am cunoscut, de toate cele care mi-au antrenat, de-a lungul timpului, tenacitatea și voința. Nu m-am lăsat și nici nu am fost vreodată cu adevărat înfrântă. Eșecurile mi s-au părut întotdeauna chestiuni de moment. N-a ieșit ceva, nu-i nimic, îl facem mai bine data viitoare. (…) Noi suntem, până la urmă, cei care au fost șterși din cărțile de istorie. Eu, însă, am fost atât de bine primită de generațiile tinere, cu atâta delicatețe și cu atâta generozitate, încât cred că există speranță. Nu sunt genul care să facă precizări cu privire la titlurile nobiliare, am vorbit rar despre acest lucru de-a lungul timpului. În primii ani de viață nici măcar nu l-am menționat vreodată. Cine știe, știe, iar cine nu, poate că nici nu trebuie să știe”, spunea Marina Sturdza.

%d blogeri au apreciat asta: