DUBLA LOVITURA PENTRU NAZISTUL DE JOHANNIS!

Legile modificate ale justiției depuse miercuri la Parlament nu doar îl scot pe președintele României din procedura de numire a procurorilor șefi, ci îi restrâng și aria de acțiune în ceea ce privește numirea șefilor de instanța supremă.

Astfel, proiectul de modificare a Statutului magistraților depus de către Ministerul Justiției la Parlament, prevede că președintele României nu poate respinge, motivat, decât o singură propunere pe care CSM o face pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La acest moment, Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor prevede că președintele ICCJ, vicepreședinții și sefii de secție sunt numiți de către președintele României, la propunerea CSM, iar șeful statului nu poate refuza propunerile CSM decât motivat. În proiectul depus la Parlament, președintele nu poate refuza decât o singură propunere pentru fiecare din aceste funcții. De asemenea, este introdusă suplimentar condiția pentru ocuparea acestor funcții ca respectivii magistrați să nu fi fost sancționați disciplinar.

În forma depusă de Ministerul Justiției, articolul 53 are următorul conținut: ”(1) Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani și nu au fost sancţionaţi disciplinar. (2) Președintele României poate refuza, o singură dată, motivat, numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1). (3) Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

Durata mandatului a fost crescută față de actualele prevederi legale de la 3 la 4 ani.

O limitare similară a dreptului de a refuza propunerile este impusă și Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce privește propunerile făcute de către ministrul Justiției pentru ocuparea funcțiilor de procurori-șefi. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat încă din august că șefii Parchetelor nu vor mai fi numiți de către președintele României, ci de către CSM, la propunerea ministrului Justiției, însă Consiliul va trebui să accepte a doua propunere făcută de ministrul de Justiție, în caz că nu a fost de acord cu prima.

Numirea procurorilor-șefi este reglementată, în noua formă propusă, în articolul 54 al Statutului. ”Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naţionale Anticorupţie și al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestora, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai Direcției Naţionale Anticorupţie și Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt numiţi de Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, la propunerea ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, prevede primul alineat al acestui articol.

Alineatul 3 prevede explicit că secția de procurori a CSM nu poate refuza decât o singură propunere a ministrului de Justiție pentru aceste funcții, iar motivarea refuzului trebuie făcută publică. Ca și în cazul funcțiilor de conducere de la ICCJ, durata mandatului a fost prelungită de la 3 la 4 ani.

Nerăbdarea lui Dragnea

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că proiectul de modificare a legilor justiției va fi adoptat în Parlament cu sau fără existența unui punct de vedere scris al Comisiei de la Veneția cu privire la modalitatea de numire a procurorilor-șefi.

„Noi vrem ca în această sesiune aceste legi să fie adoptate, cu precizarea că am văzut discuții astăzi despre solicitarea de aviz de la Comisia de la Veneția pentru această procedură. Pentru mine, nu mi se pare important. Noi ducem legile la capăt la adoptare. Ce spune Comisia de la Veneția, că spune în decembrie, că spune în ianuarie, putem să facem după aia o completare la lege, dar nu stăm cu toate legile justiției așteptate până când ne spune Comisia de la Veneția că trebuie să numească X sau Y”, a spus Dragnea.