Arhiva | 11:48 am

CUM A FOST TRADATA COMUNITATEA ROMANEASCA DIN UKRAINA DE CATRE EMISARUL GERMANIEI DE LA BUCURESTI NAZISTUL KLAUS WERNER JOHANNIS DUPA CE S-O INTELES CU POROSENKO,,DOARME IN LINISTE,S-A SEMNAT UN ACORD INTRE VARSOVIA SI KIEV: LIMBA POLONA VA FI PREDATA IN CONTINUARE IN SCOLILE DIN UKRAINA!

27 oct.

Imagini pentru IOHANNIS,POROSENKO.POZE
Predarea limbii polone și în limba polonă în școlile din Ucraina va continua ca până acum, după ce Varșovia și Kievul au semnat o declarație în acest sens, informează bucpress.eu. 
Documentul, care a fost semnat de ministrul polonez al Educației, Anna Zalewska, și omologul său ucrainean, Lilia Grinevici, garantează drepturi similare diasporei ucrainene din Polonia.
Potrivit sursei citate, acordul are la bază documente bilaterale și internaționale anterioare și se aplică grădinițelor, școlilor primare și gimnaziale care funcționează în sistemele de învățământ polonez și ucrainean.
Autoritățile de la București nu au înteprins nicio măsură concretă pentru a ajuta miile de români care vor suferi după ce Kievul a decis să interzică învățământul în altă limbă decât cea ucraineană.
Pe 5 septembrie, Parlamentul de la Kiev a adoptat o nouă lege a educației prin care se introduce sistemul de învățământ în 12 clase care să reformeze educația începând cu generația care începe școala de anul următor.

27 OCTOMBRIE:SFANTUL DIMITRIE CEL NOU,OCROTITORUL BUCURESTIULUI!

27 oct.

 

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou din Basarabi (sau Dimitrie Basarabov) a trăit în secolul al XIII-lea, în vremea țaratului vlaho-bulgar. S-a născut în satul Basarabi (în Bulgaria de azi) și s-a nevoit într-o peșteră în apropiere. Moaștele sale se găsesc în Catedrala Patriarhală din București, drept pentru care, datorită evlaviei credincioșilor de aici, Sfântul a primit și numele de Ocrotitor al Bucureștilor.

Prăznuirea sa se face pe 27 octombrie. Nu trebuie confundat cu Sfântul și Marele Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, care este cinstit, cu o zi înainte, pe 26 octombrie.

Sfântul Dimitrie cel Nou a trăit în secolul al XIII-lea. S-a născut în satul Basarabi, lângă Rusciuc (Bulgaria de azi) aflat pe marginea râului Lom, în vremea țaratului vlaho(româno)-bulgar al lui Petru și Ioniță Asan. A fost o vreme păstor. Îmbrățișând, însă, viața monahală, a intrat într-o mânăstire orânduită într-o peșteră din apropierea locului său de origine (mănăstirea mai există și în zilele noastre). Nevoindu-se cu post, rugăciune și priveghere, s-a învrednicit de darul facerii de minuni. Cunoscându-și dinainte ceasul morții, și-a ales ca mormânt un loc apropiat, între două pietre unde singur s-a dus și și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Mai multe nu se cunosc despre viața Sfântului, care ar fi rămas necunoscut dacă nu ar fi fost descoperit, zic localnicii credincioși, „din mila lui Dumnezeu”.

Descoperirea Sfintelor sale Moaște și mutarea lor

După mai multă vreme, crescând apele râului Lom, s-a surpat malul de lângă peșteră și au căzut mai multe pietre din stâncă, între care cele între care se aflaumoaștele Sfântului, care au căzut în apă. Iar după o vreme, Sfântul s-a arătat unei fete bolnave, zicându-i să-l scoată din apă, iar el o va tămădui. Copila a zis părinților ei, care au mers împreună cu preoți și cu o mulțime mare de oameni, au aflat moaștele oamenilor neputrezite și luminate.

Știrea despre aflarea moaștelor Sfântului s-a răspândit repede, astfel că domnitorul de atunci al Țării Românești a trimis mai mulți preoți și boieri ca să le ia și să le aducă la biserica de la Curtea domnească. Însă nevoind atunci Sfântul să meargă la București, după ce au mers o vreme, în dreptul unei fântâni, moaștele s-au făcut foarte grele și nu au mai putut fi mutate. Atunci, punând moaștele Sfântului într-un car la care au înjugat doi junci neînvățați, i-au lăsat să meargă unde vor voi, iar aceștia s-au întors în satul Basarabi. Întorcându-se trimișii la București și povestind cele întâmplate, domnitorul Țării Românești a trimis atunci bani și s-a ridicat o biserică în cinstea Cuviosului Dimitrie acolo, unde au fost așezate și moaștele Sfântului, făcând multe minuni.

Basarabovo-Monastery-Bulgaria-Church-Iconostasis

Iconostasul bisericii mănăstirii din Basarabovo, Bulgaria

În vremea războiului între Imperiul Rus și cel Otoman, între 1769-1774, cucerind rușii întreaga zonă, au ajuns și în câteva sate de peste Dunăre, între care și Basarabi, de unde moaștele Sfântului au fost luate de generalul Petru Salticov spre a fi duse în Rusia, însă, un creștin din Țara Românească, Hagi Dimitrie, le-a cerut de la general ca răsplată și răscumpărare pentru cele suferite în timpul războiului. Generalul a dăruit atunci moaștele Sfântului Țării Românești, fiind primite de mitropolitul de atunci, Grigorie al II-lea al Ungrovlahiei și de tot poporul cu mare cinste. Moaștele Sfântului au fost așezate în Catedrala mitropolitană a Ungrovlahiei, la București, unde se găsesc până astăzi. În vremea aceea, pentru rugăciunile Sfântului, a încetat nu doar războiul, ci și o epidemie de ciumă ce se pornise în acea vreme. Mâna dreaptă a Sfântului a fost trimisă, însă, la Kiev.

În timpul Primului Război Mondial, în perioada ocupației germane, mai mulți soldați bulgari au încercat să ia moaștele Sfântului din catedrală, pentru a le duce în Bulgaria. Dar aflând bucureștenii, s-a făcut tulburare mare în oraș, astfel încât chiar germanii au dat dispoziții ca aliații lor bulgari să înapoieze moaștele Sfântului.

Minunile

Mai multe din aceste minuni s-au petrecut și cu moaștele sale, încă de când erau încă la Basarabi. Căci din prea multa evlavie către sfântul, mai mulți credincioși și credincioase au încercat să fure părticele din acestea, fie nu s-au putut mișca din loc, fie au rămas ca împietriți, pentru că sfântul nu voia să îngăduie asemenea lucruri, astfel că numai după ce și-au cerut iertare de la Sfântul Dimitrie au putut pleca vindecați.

Un episcop de Preslav, pe nume Ioanichie, îmbolnăvindu-se greu, a fost adus la biserica Sfântului și, adus fiind de cei care îl purtau în vremea Sfintei Liturghii, după trei ceasuri s-a ridicat sănătos, putând să umble singur.

De asemeni, de când moaștele Sfântului au fost aduse la București, Cuviosul Dimitrie a făcut multe minuni, aducând vindecări, ocrotind orașul și dăruind multe binecuvântări celor ce se închină cu credință la Sfintele sale Moaște.

hram-2013-sf-dimitrie-cel-nou-bucuresti

Cinstirea Sfântului Dimitrie cel Nou în România

Sfântul Dimitrie a fost primit cu mare bucurie și evlavie în România. Aducând multe binecuvântări orașului și țării, evlavia credincioșilor față de acesta a crescut mereu. Se obișnuia a scoate moaștele sale în procesiune prin oraș sau pe câmpuri în vremea epidemiilor, a secetei sau ploilor. În ziua de prăznuire a Sfântului, uneori chiar dinainte, racla cu moaștele Sfântului este deschisă, spre a fi cinstită de credincioși.

În perioada comunistă, pelerinajele la moaștele Sfântului nu au mai putut avea aceeași amploare. Totuși, evlavia credincioșilor față de dânsul nu a scăzut, iar el a continuat să ocrotească orașul, țara și Patriarhia însăși. În anul 1950, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis generalizarea cultului său în întreaga Biserică Ortodoxă Română, ceea ce s-a și făcut, printr-o slujbă specială, în 27 octombrie 1955.

După mărturia fericitului întru adormire patriarh Teoctist, ajutorul Sfântului Dimitrie s-a făcut simțit și în ultimii ani ai comunismului, când regimul Ceaușescu a încercat, fără succes, mutarea Patriarhiei de la locul său.

După căderea comunismului, pelerinajele s-au reluat, crescând în amploare an de an, spre a ajunge unul din cele mai importante din România, după cel al Sfintei Parascheva de la Iași. Racla cu moaștele sfântului, deschisă, este scoasă în fiecare an spre cinstire de către credincioși, fiind așezată sub un baldachin, lângă Catedrala Patriarhală din București.

În anul 2005, o icoană cuprinzând părticele din moaștele Sfântului a fost dăruită de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Bisericii Bulgariei, fiind așezată în mănăstirea de la Basarabovo, locul unde s-a nevoit sfântul.

Datorită numărului mare al credincioșilor veniți, care stau ore, uneori zeci de ore la rând spre a se închina Sfintelor Moaște la Catedrala patriarhală din București, numărul zilelor în care racla este așezată spre cinstire aici a crescut progresiv, ajungând în 2008 la șase zile (23-28 octombrie).

CIRUCULA PE NET. EDITORIALUL DE EXCEPTIE A JURNALISTULUI CORNEL NISTORESCU:KLAUS WERNER JOHANNIS BATE CAMPII!

27 oct.

Un coleg de redacție mi-a propus un titlu pentru știrea despre prezența lui Klaus Iohannis la Indagra. Suna cam așa: „Klaus Iohannis a luat-o pe cîmpii“. Jocul de cuvinte nu era rău: poate că ironia era chiar meritată, dar era nedreaptă în cazul prezenței sale la Indagra. Iohannis o ia pe cîmpii atunci cînd se duce în tot soiul de călătorii și vizite inutile, la Miami, în Madeira, la ONU, ca să fie văzut, sau la te miri ce întîlnire internațională aleasă pentru a vedea de fapt un concert mai acătării (vezi o vizită la Salzburg).

La Indagra, nu. Este singura expoziție românească la care merita să meargă. Trebuia să o facă. Este singura expoziție la care, dacă n-ar fi fost atît de mălăieț și de adormit, ar fi putut să organizeze o reuniune internațională pe tema potențialului alimentar și ecologic al Estului european (sau ceva de genul acesta) și la care să invite șefi de state, de guverne, din Est și din Vest. La Indagra este locul în care ne putem mîndri cu România. La Indagra se poate vedea ce se poate produce mai bun și mai bun în țara noastră. Ceea ce alții, oricîtă tehnologie, aparatură și organizare au, nu pot să facă nici morți. Ţara noastră nu poate face o altă expoziție de senzație de proporțiile acesteia nici dacă ar strînge într-un loc tot ce-au furat țiganii din restul Europei. Nici dacă s-ar chinui să pună la cale una de mașini, tot n-ar izbuti mare lucru. Renault nu este interesat de o mega-expoziție în țara mîinii sale de lucru. Și dacă ar fi, tot n-ar putea rivaliza cu Salonul Auto de la Paris. Și în toate celelalte domenii situația este la fel. Am putea organiza eventual un tîrg internațional de cabluri auto, sau unul de haine cusute în România. Dar ceva atît de important, de deschis, de necesar, de greu de egalat pe aiurea, în care să arătăm și performanță, dar să primim și oferte de utilaje și tehnologie, nu. Agricultura este singurul mare domeniu în care putem conta, în care am făcut progrese, cele mai multe numai pe barba țăranilor și a oamenilor de afaceri care s-au opintit pe cîmpuri și, cu mijloace cumpărate fără sprijinul  statului, s-au întors la trecutul strămoșilor lor. Oricît sunt Anglia de Anglie și Germania de Germanie, pămînturile lor nu vor rodi tomate, ardei, fructe sau alte legume cu un asemenea parfum. Și oricît de tari și de dotați ar fi, cîrnați și mezeluri ca în Transilvania nu vor face. Și dacă acesta ne este norocul, dacă și de la pămînt ne putem face drumul prin Europa, de ce să nu ne bucurăm, de ce să nu ne lăudăm și de ce să nu facem din asta o marcă, un mare tîrg internațional, o preocupare guvernamentală, o pledoarie prezidențială etc.?

Cînd i-ați văzut pe cei doi Cocoșilă din fruntea României pe la țărani, prin fabricile de unelte, pe la producători sau prin livezi? Deutsche Cocoșilă umblă prin străinătate și se plimbă pe la reuniuni simandicoase, iar celălalt Cocoșilă de la Guvern umblă numai pe unde nici el nu știe unde se află și nici încotro vrea să ajungă.

Este pentru prima dată cînd într-o ștearsă carieră politică președintele României se duce unde trebuie. La ceva legat de talpa țării, la ceva care ține de specificul României, într-un loc în care poate face bine. Nu cu arătatul cum se aruncă paltonul, nu cu aranjatul șuviței de păr cînd adie vîntul, nu cu onoruri și covoare roșii. Semnalul președintelui României, pledoariile sale repetate și apăsate pentru  sprijinirea domeniului, onorarea cu o simplă prezență a celor care ne fac hrana și ne sunt mîndria contează.

L-ați auzit pe Klaus Iohannis vorbind despre România împovărată de producția alimentară și de proastă calitate venită din străinătate? L-ați auzit pe Cocoșilă de la Guvern tunînd pe seama producției de mîncăruri de mîna a doua și întinzînd respectuos mîna țăranului român? L-ați auzit pe vreun politician cu ifose, de la Cameră, de la Senat, de la partide de șmecheri ca Băsescu propunînd o soluție care să valorifice potențialul pămîntului românesc și să dea de lucru la milioane de țărani care nu știu pe calculatoare, nu știu să facă nici ceasuri și nu vor să facă nici autoturisme și cabluri pentru ele? Spania culegătorilor și Italia muncitorilor agricoli au fost vreodată chemate acasă la un proiect? Le-a arătat cineva o lumină, un plan, o preocupare?

MAFIOTUL TRAIAN BASESCU SI TOTI CEI PESTE 136 DE COMPLICI AI SAI DIN PDL+PNL CARE AU FAURIT STATUL PARALEL TREBUIE SA RASPUNDA IN FATA LEGII!DISCIPOLUL LUI BASESCU ,PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS CARE CU PROPAGANDA BASISTO-JOHANNISTA IN FRUNTE CU BOGDAN CHIRIEAC ,DANA GRECU,RADU TUDOR SI DIRECTIA DE ACOPERITI CONDUSA DE „AVOCATUL DIAVOLULUI”CTP,TREBUIE SA RASPUNDA IN FATA LEGII PENTRU SUSTINEREA IN CONTINUARE A REGIMULUI BASESCU!

27 oct.

A venit la putere, în 2004, demonizându-l pe Adrian Năstase. Apoi, l-a arestat. Argumentul: UE ar fi cerut pești mari în lupta cu corupția. Peștele era mare, dar actul de corupție pentru care a făcut pușcărie fostul premier nu era. Mult mai mare era balena afacerii Microsoft, prin care regimul Băsescu surclasa metodele Năstase de a aduna fonduri ilegale pentru campaniile electorale. A știut că intelectualii noștri îl urau pe fostul premier și a reușit să și-i facă simpatizanți. După care, acești consumatori de fake news nu au mai pus sub semnul întrebării buna credință a președintelui Băsescu. A fost nevoie ca Băsescu însuși să dezvăluie cum a manipulat procesul Voiculescu pentru ca acești tovarăși de drum să-și dea seama de marea lor naivitate. Nu au considerat necesară mea culpa, căci erau deja trecuți cu arme și bagaje în tabăra noului președinte și n-ar fi dat bine la Cotroceni o asemenea întoarcere a armelor.

Acum, ar fi o preocupare de istorie recentă să aflăm de ce intelectualii noștri au prins atâta ură față de Adrian Năstase. N-au fost capabili să înțeleagă că regimul Năstase a creat ceea ce, în chip teoretic, liberalii ar fi fost chemați să creeze: o clasă de noi capitaliști autohtoni. Necum să înțeleagă că fără contractele cu statul, acești capitaliști de ocazie ar fi acumulat capital semnificativ abia la capătul unor lungi decenii de eforturi investiționale proprii. E adevărat, pe de altă parte, că regimul Năstase a copiat metodele regimului Elțîn-Gaidar în acest sens, dar în Occident nu existau proceduri de îmbogățire rapidă.

Așadar, regimul Băsescu l-a condamnat pe Năstase pentru hazardul moral al metodei Elțîn-Gaidar, dar, pe de altă parte, i-a împrumutat pe toți noii îmburgheziți rezultați din metoda cu pricina, instrumentalizându-i în folosul noului cap de famiglia. Cocoș, Oprea et. comp. n-au avut greață de conștiință să-și trădeze fostul stăpân. Banii, neavând miros, nu dau grețuri de acest fel. Acești purtători de capital ai regimului n-au protestat când președintele a încălcat Constituția, care cerea ca numirile de procurori șefi să le facă CSM, iar nu șeful statului. În fapt, abia așa președintele a devenit șeful statului, iar statul a fost încurajat să-și autonomizeze instituțiile de forță în dauna Perlamentului și legilor.

Dar unde erau intelectualii lui Băsescu atunci când președintele se transforma, neconstituțional, în șef al statului paralel? În același loc în care au fost ei și când Ceaușescu acapara toată puterea statului, fără nici o opoziție din partea intelighenției de partid: chelnereau pentru bacșișuri mici și mijlocii.

Azi, la fel ca în 1990, nu mai poți  cere un proces al regimului de tristă amintire, pentru că mințile care ar fi putut juca rolul de acuzatori au ales să joace în tagma complicilor săi.

MINISTRUL JUSTITIEI TUDOREL TOADER IL „INCHIDE” PE LAZARICA DE LA PARCHETUL GENERAL DUPA ELIBERAREA DETINUTILOR!

27 oct.

Războiul pasării responsabilității în cazul legii recursului compensatoriu continuă. Ministrul Justiției Tudorel Toader se apără în cazul acestei legi în urma căreia au fost eliberați sute de deținuți, precizând că plenul CSM a avizat favorabil, în noiembrie 2016, proiectul de lege, iar din componența plenului a făcut parte și Augustin Lazăr, procurorul general.

„Din nou despre recursul compensatoriu ! 1. Reamintim faptul că studiul de impact se face în procedura de elaborare și adoptare a legii ! Din momentul intrării în vigoare prevederile legii se pun în aplicare !
2. Reamintim și faptul că prin Hotărârea nr. 1533 din 29.XI.2016, plenul CSM a avizat favorabil proiectul de lege, considerând că, „în principiu, măsura compensatorie propusă nu ar trebui să devină incidentă doar pentru calculul pedepsei ce poate fi considerată executată în vederea acordării liberării condiționate. În opinia Plenului, compensația pentru persoanele care execută pedepse privative de libertate în condiții de supraaglomerare severă devine efectivă doar dacă măsura propusă de proiectul de act normativ vizează considerarea ca executate efectiv a celor 3 zile din pedeapsa aplicată, pentru fiecare perioadă de 30 zile executate în spațiul necorespunzător”.
3. Mai reamintim și faptul că actualul procuror general al PÎCCJ făcea parte din componența plenului CSM, emitent al respectivului aviz favorabil, deși astăzi ne vorbește despre lipsa studiului de impact!
„, a scris, vineri dimineață, pe pagina sa de Facebook, Toader.

Ce a spus Lazăr

Reacția ministrului a venit după ce procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat, joi, referitor la posibilitatea creşterii infracţionalităţii, după intrarea în vigoare a recursului comensatoriu, că fiecare modificare legislativă necesită un studiu de impact, precizând că ar vrea să ştie dacă acest lucru s-a întâmplat.

„Ministerul public a avertizat încă de la începutul anului că toate modificările legislative trebuie făcute pe bază unui studiu de impact. Se confirmă încă o dată nevoia unui studiu de impact pentru fiecare modificare legislativă. Am vrea să ştim şi noi ce studii s-au făcut pentru a putea comenta rezultatele”, a declarat Lazăr, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Întrebat dacă Legea recursului comensatoriu a fost o măsură precipitată, Lazăr a precizat: „Nu pot să vă spun”.

Joia trecută a intrat în vigoare legea 169/2017 privind recursul compensatoriu referitor la eliberările din penitenciare pentru condiţii necorespunzătoare.

Legea prevede că deţinuţii care au stat în condiţii improprii beneficiază de şase zile libere la fiecare 30 de zile executate.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţat că joia trecută, în prima zi în care legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare, au fost eliberaţi 529 de deţinuţi.

„Tot prin adăugarea celor șase zile, în cursul zilei de ieri, au dobândit vocație la liberarea condiționată 3.349 de deținuți. Deci, li s-a împlinit fracția prin ce au executat efectiv și prin ce se consideră efectiv executat de lege prin adăugarea celor șase zile la fiecare 30 de zile executate”, a mai declarat ministrul Justitiei atunci.

Ce zice CSM

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a susținut miercuri că a dat în anul 2016 un aviz favorabil, cu observații, proiectului de lege privind recursul compensatoriu de care beneficiază deținuții, însă consideră că efectele generate de Legea nr.169/2017 nu pot fi raportate la acel aviz emis în faza de proiect.

CSM a precizat că a emis o hotărâre pe 29 noiembrie 2016 prin care a avizat favorabil cu observații proiectul Legii nr.169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

În cuprinsul observațiilor care au însoțit acest aviz consultativ, Plenul Consiliului a apreciat că: „de principiu, măsura compensatorie propusă de art.1 pct.2 din proiectul de lege nu ar trebui să devină incidentă doar pentru calculul pedepsei ce poate fi considerată executată în vederea acordării liberării condiționate”.

În opinia Plenului CSM, „compensația pentru persoanele care execută pedepse privative de libertate în condiții de supraaglomerare severă devine efectivă doar dacă măsura propusă de proiectul de act normativ vizează considerarea ca executate efectiv a celor 3 zile din pedeapsa aplicată pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în spațiul necorespunzător”.

„Observația Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind modul cum trebuie reglementate și înțelese cele 3 zile acordate compensatoriu a fost formulată cu titlu de recomandare de principiu, prin raportare la scopul concret vizat de legiuitor la acel moment, simpla luare în considerare a celor 3 zile doar la determinarea fracției ce conferă vocație la liberarea condiționată nefiind de natură a atinge finalitatea urmărită de inițiator. Studiile de impact ale unui act normativ trebuie realizate de către inițiatorul legii, ele fundamentând necesitatea sau oportunitatea declanșării procedurii de adoptare a actului normativ respectiv. Modificările aduse proiectului de lege au intervenit în procedura de legiferare ce s-a derulat în Parlament ulterior avizului acordat de CSM, fiind expresia atributului exclusiv de legiferare al puterii legiuitoare”, spune CSM.

CSM mai arată că avizul său a fost unul consultativ, exprimat exclusiv pe marginea textelor de lege modificatoare înaintate de către inițiator spre analiză și avizare, astfel că efectele concrete generate de Legea nr.169/2017 nu pot fi raportate la avizul consultativ emis de Consiliu în faza de proiect.

PROTESTUL TURMEI SOROSISTE CATALONE IMPOTRIVA TRECERII CATALONIEI SUB CONTROLUL DIRECT AL GUVERNULUI SPANIOL!

27 oct.

Mii de studenţi protestează, joi, în mai multe oraşe din Catalonia împotriva deciziilor luate de către guvernul central de la Madrid pentru impunerea unui control direct asupra regiunii autonome, relatează site-ul publicaţiei La Vanguardia.

Studenţii nu sunt de acord cu aplicarea Articolului 155 din Constituţia Spaniei, prin care premierul spaniol Mariano Rajoy vrea să înlăture din funcţie toţi membrii executivului regional şi să organizeze alegeri anticipate în termen de şase luni.

În plus, protestatarii apără legitimitatea referendumului de independenţă organizat la 1 octombrie şi cer aplicarea rezultatului acestuia, afişând postere cu mesajul „Acum, Republica”.

Studenţii şi-au reiterat susţinerea pentru şeful executivului regional, Carles Puigdemont, şi au cerut eliberarea liderilor separatişti Jordi Sanchez (preşedintele Adunării Naţionale Catalane – ANC) şi Jordi Cuixart (preşedintele organizaţiei Omnium Cultural), reţinuţi pentru organizarea unui miting la 20 septembrie.

Cele mai importante demonstraţii au început la ora locală 12:00 (13:00, ora României) în Piaţa Universităţii din Barcelona (Placa de la Universitat) şi sunt susţinute de toate sindicatele studenţeşti din Catalonia. În unele campusuri, activitatea academică a fost întreruptă pentru întreaga zi.

Senatul Spaniei este aşteptat să aprobe, vineri, planul lui Mariano Rajoy, în urma căruia executivul de la Barcelona va acţiona strict în baza directivelor primite de la guvernul de la Madrid. Formaţiunea conservatoare Partidul Poporului, condusă de către Rajoy, deţine majoritatea în Senat.

LIDERUL CATALAN EVREUL-KHAZAR CHARLES PUIGDEMONT PE CALE DE A FI ARESTAT!

27 oct.

Liderul catalan, Charles Puigdemont, consideră că punerea sub tutelă a Cataloniei ”va deposeda catalanii de de instituțiile lor” și conduceva duce spre o ”situație și mai gravă” în cadrul regiunii, a transmis acesta în cadrul unei scrisori adresate Senatului spaniol, informează Le Figaro.

”Pentru a rezolva ceea ce Guvernul statului a descris ca fiind o situație extraordinară, vom crea o situație extraordinară și mai gravă decât retragerea autonomiei politice a Cataloniei”, a transmis acesta în cadrul textului în care anunță Senatul că punerea sub tutelă a regiunii catalane este contrară Constituției Spaniei.

”Măsurile de punere sub tutelă a Cataloniei, dorite de Guvernul spaniol, încalcă ”frontal” câteva articole ale Constituției Spaniei”, a adăugat Puigdemont.

Charles Puigdemont susține că măsurile anunțate de Guvernul lui Mariano Rajoy încalcă articolele legate de ”dreptul la autonomia politică a regiunilor”.

%d blogeri au apreciat asta: