Arhiva | 12:20 pm

FRATIA LUPILOR.GENERALUL PAHONTU,BASESCU SI JOHANNIS – TAINUITORI DE CRIMA!

28 oct.

Cum au ascuns procurorii și polițiștii o vânătoare a generalului Pahonțu? . De ce a tăinuit Traian Băsescu accidentul mortal din Pădurea Turbatu? . De ce este generalul Pahonțu un protejat de doi președinți? . Un ofițer SRI dă în vileag crima tăinuită la Parchet și la Cotroceni.

Nenorocire mare la Cotroceni şi la SPP. La urma urmelor, nici Parchetul Militar, nici SRI-ul nu stau mai bine. Au tăinuit un accident încheiat cu moartea unui om. Au încălcat legea aplicabilă în asemenea cazuri şi au acceptat difuzarea unei ştiri cusute cu aţă albă. Adică au participat la contrafacerea ei. Mai ales Poliţia, SPP-ul, Parchetul Militar şi preşedintele Traian Băsescu. Cine crede că generalul Pahonţu, împreună cu colonelul Soare s-au trezit ca din întâmplare la o vânătoare de iepuri în judeţul Prahova?Poate un surdomut din Egipt. A pornit generalul Pahonţu ca un apucat prin pădurea de la Drăgăneşti, doar-doar o da peste o coadă de iepure? Şi ca să nu se sperie de umbre sau alte sălbăticiuni sau de vreun urecheat cu dinţii mari, a luat cu el un colonel, responsabilul de judeţ şi o puşcă de omorât mistreţ, cerb, bour, taur şi chiar elefant. Să se fi întâlnit generalul cu patru stele cu o ceată de hăitaşi şi cu un grup de oameni de afaceri plecaţi şi ei după iepuri şi să se fi hotărât să unească grupele, pe ideea că dacă au noroc să pună împreună de o tocăniţă? Greu de crezut! Chiar imposibil!

Generalii de teapa şi anvergura lui Lucian Pahonţu (om cu o greutate egală cu a directorului SRI sau a ministrului de Interne) nu se alătură cu una cu două unor necunoscuţi. Mai rămâne o variantă. Vânătoarea de la Drăgăneşti, cea din 4 ianuarie 2012, a fost organizată special pentru generalul Pahonţu. După atâta muncă şi gândire, după atâtea şpriţuri de Crăciun şi Anul Nou, generalul Pahonţu s-a trezit cu o poftă nebună de aer curat şi a cerut o mică vânătoare. Doar nu vor fi organizat oamenii de afaceri o partidă şi-l vor fi întâlnit întâmplător sau îl vor fi invitat cu ei pe generalul de la Bucureşti? Probabil că bietul colonel Soare, reprezentantul SPP în judeţul Prahova, a primit comanda şi tot el a dat sfoară în ţară printre cunoscuţi şi prieteni.

– Cum să-i facem lui Pahonţu o vânătoare pentru dezmorţeala de după revelion?

Aşa a ajuns ”transportatorul Ioan Popa” (prieten cu colonelul Soare) să participle la partida de vânătoare. E de bănuit că prin el au fost convocaţi şi ceilalţi oameni de afaceri şi tot prin intermediul acestora sau al poliţiei judeţene sau al altor notabilităţi locale s-a organizat şi echipa de gonaci.
Petre Soare este mai nou în SPP. El a venit în serviciul condus de Lucian Pahonţu prin 2008 prin transfer de la SRI. Avem aşadar de-a face cu un ofiţer de informaţii, deloc căzut din lună. Numele de Soare ne trimite cu gândul la celebrul căpitan Soare, cel care a fost surprins în scandalul de urmărire a lui Horia-Roman Patapievici, despre care incident mulţi zic că n-a fost decât o operaţiune de legendare a ciudatului filosof devenit agent de influenţă a lui Traian Băsescu.

Prezenţa colonelului Toma Soare la vânătoarea de la Drăgăneşti are o logică. Îşi însoţea şeful pe teren. Indiferent că era în misiune, în concediu sau în agapă. SPP-ul (Serviciul de Protecţie şi Pază, căci paza propriu-zisă o execută unităţile de jandarmi) are cel puţin un ofiţer în fiecare judeţ. În cazul în care în respectiva unitate teritorială soseşte un demnitar important, acesta asigură legătura cu factorii locali şi cu ceilalţi reprezentanţi ai unităţilor de forţă şi informaţii. Colonelul Soare, fost ofiţer SRI, era şeful grupului SPP de Prahova. Şef de grup pentru că în judeţul Prahova erau necesari mai mulţi, fiind vorba de Valea Prahovei. Aici se înghesuie mereu demnitarii cei mai importanţi, preşedintele şi premierul, oaspeţii din străinătate, delegaţii de mare importanţă, unele chiar dificil de protejat.
Colonelul Petre Soare sau altcineva de la SPP a iniţiat la ordin partida de vânătoare. Evident, fiind român fără puşcă, neinteresat de vânătoare, colonelul Soare nu putea decât să execute o comandă primită direct de la comandantul său sau de la unul dintre subordonaţii acestuia.

Ipoteza că oamenii de afaceri din Prahova au pus de o partidă la care generalul Pahonţu şi subordonatul său din teritoriu s-au lipit întâmplător este exclusă. Din păcate şi extrem de grăitor, nimeni n-a cercetat evenimentul în detaliu, de la început până la sfârşit. Vânătoarea de la Drăgăneşti arată a fi fost organizată pentru Lucian Pahonţu, la cererea sau cu acordul acestuia. Acest fapt ar explica toată desfăşurarea şi tot comportamenul straniu care a urmat accidentului mortal.

Nu intenţionăm o abordare în detalii a unui accident de vânătoare. Este treaba anchetatorilor şi a experţilor. Pentru publicul larg, un lucru este clar. Generalul Lucian Pahonţu a părăsit locul accidentului fără să aştepte sosirea poliţiştilor şi a procurorilor. Mai mult, nu a predat armele pentru expertiza obligatorie, n-a anunţat autorităţile şi, din câte spune colonelul Petre Soare, a instigat la tăinuirea desfăşurării accidentului precum şi la inducerea în eroare a cercetărilor. Nu ştim dacă au fost interogaţi toţi participanţii la vânătoare, inclusiv martorii şi gonacii.

Vânătoarea-petrecere organizată pentru generalul Lucian Pahonţu a sfârşit prost şi moartea unui participant a fost cercetată neatent, ca să nu spun superficial, în ciuda faptului că de ea au aflat procurori, preşedintele României şi alţi ofiţeri SPP. Faptul că generalul Pahonţu a tăinuit prezenţa sa la locul accidentului şi a plecat imediat fără să mai anunţe şi explice acest lucru ne trimite cu gândul la o intenţie clară de acoperire a unor fapte. De la felul în care a fost făcută cercetarea, de la prelevarea probelor, de la interogarea şi audierea martorilor până la felul în care a fost comunicat incidentul, toate ne arată că funcţionarii publici au suferit amnezii, au comis greşeli inexplicabile, loviţi parcă de damblaua măsluirii acestei investigaţii.

Presa a fost dezinformată de cei care au relatat, comunicatele poliţiei prahovene par a fi fost alcătuite spre dezinformare de un expert sau chiar de conducerea SPP-ului, disperată să îşi apere şeful de răspundere într-o tragedie petrecută la o vânătoare organizată la cererea sa sau făcută cadou pentru destinderea sa post-sărbătorile de iarnă.

De ce a crezut generalul Pahonţu că desfăşurarea accidentului şi a vânătorii ar putea fi dreasă din condei, dacă nu chiar muşamalizată? De ce a crezut şi colonelul Petre Soare că poate ascunde incidentul? De ce a tăcut Lucian Pahonţu şi n-a anunţat imediat crima petrecută în pădure? De ce Traian Băsescu, informat de Lucian Pahonţu, în loc să-l suspende şi să ceară o cercetare laborioasă, a tăcut şi l-a păstrat în funcţie? De ce adjunctul SPP, generalul Alexandru Burian, nu a insistat pentru lămurirea accidentului mortal? Ceva îi uneşte pe toţi. Generalul cu patru stele Lucian Pahonţu a fost înainte de 1989 tânăr ofiţer în trupele de securitate. Generalul Alexandru Burian, cel care conduce zona de informaţii şi care a făcut din SPP un serviciu de protecţie şi informaţii, este şi el un fost ofiţer de securitate la Direcţia a IV-a a Securităţii, adică la contrainformaţii militare. Apoi a lucrat la informaţiile de la MAI, fiind la 0215 unul din oamenii importanţi în serviciul lui Virgil Ardelean zis Vulpea. Despre Traian Băsescu şi securitatea, adică CIE şi Securitatea statului, nu are rost să mai vorbim. Şi Petre Soare, transferat de la SRI, a putut să-şi imagineze că lucrurile se pot aranja. Au mai fost acoperiţi care au murit şi s-a rezolvat. Ştia bine că au mai fost aranjate şi multe altele. Toţi vin dintre ofiţerii de securitate cu experienţe în muşamalizări de incidente, cu raportări drese din condei, cu măsluiri, mistificări şi dezinformări la activ.

Cum se explică însă faptul că nici un procuror, nici un poliţist, nici un expert, nici un ofiţer SRI sau SPP nu au spart zidul de tăcere? Nu ne rămân decât două explicaţii care să ascundă încălcarea legii în scandalul cu Petre Soare şi generalul Pahonţu. Ori frica tuturor de a se amesteca în dezlegarea unei crime, ori un ordin (sau recomandare) primit de sus. Mai de sus de nivelul generalului Pahonţu!
Lucrurile se complică şi mai mult când ajungem la situaţia generalului Pahonţu după instalarea lui Klaus Iohannis la Cotroceni. Nu a aflat noul preşedinte de rolul de martor al generalului Pahonţu în incidentul încheiat cu o crimă în pădurea de la Drăgăneşti Prahova? Nu i-a transmis Traian Băsescu despre legătura generalului cu accidentul de vânătoare? Cum se explică faptul că doi preşedinţi ştiu de prezenţa generalului la locul crimei şi nici unul nu decide suspendarea şi o cercetare amănunţită? Era vorba de comandantul unui serviciu special, subordonat direct preşedintelui ţării. De ce l-a menţinut preşedintele Iohannis pe Lucian Pahonţu în aceeaşi poziţie, ştiut fiind că, de regulă, orice şef de stat părăseşte funcţia împreună cu ”câinele” său de încredere? Nicăieri şi aproape niciodată un şef de stat nu a preluat omul de încredere al preşedintelui înlocuit!

Ce îi datora Traian Băsescu generalului Lucian Pahonţu (pe care l-a avansat în grad după accidentul de vânătoare)? Dar Klaus Iohannis? Ipoteze pot fi nenumărate. Casa de la Sibiu a familiei Iohannis ar fi fost declarată obiectiv de pază al SPP şi va fi amenajată pe banii serviciului. Sau SPP-ul (cum spuneam, devenit între timp serviciu de protecţie, informaţii şi diversiuni) a scos la bătaie serviciul special din Dealul Mitropoliei, alcătuit din oameni de urmărire şi de diversiuni. Cei 120 de ofiţeri ai SPP-ului de la Mitropolie (UM 0263) au jucat un rol hotărâtor în anvergura demonstraţiilor stradale de după accidentul de la Colectiv şi au contribuit astfel la debarcarea guvernului Ponta? A fost participarea acestui grup atât de important într-o operaţiune cunoscută de Klaus Iohannis încât preşedintele să se considere dator generalului Pahonţu şi să amâne cât poate o suspendare şi o cercetare temeinică?

Fără a lăsa să se înţeleagă cine ar putea fi responsabil de moartea unui om în pădurea Turbatu (judeţul Prahova), nu putem să nu subliniem incoerenţa modului în care a fost abordată o crimă la cel mai înalt nivel din România! Să sperăm că zilele următoare ne vor aduce toate lămuririle necesare!

Reclame

IGOR DODON,PRESEDINTELE R.MOLDOVA ATAC DEVASTATOR LA ADRESA MAFIOTULUI TRAIAN BASESCU:”BASESCU O LUAT SUTURI IN CUR ,O SA STEA DUPA GARD!”

28 oct.

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, l-a atacat în termeni extremi de duri pe fostul președinte Traian Băsescu, sugerându-i să-și potolească acțiunile pe care le întreprinde peste Prut.

„Pentru ceea ce face Traian Băsescu în Republica Moldova, în orice altă țară care se respectă, serviciile de securitate, în interesul statului, îl luau de șchircă și îl aruncau după gard”, a declarat Dodon la NTV Moldova, citat de portalul Unimedia.info.

„Băsescu a luat câteva șuturi în fund de la electorat și acum vine să ne facă nouă reguli. Du-te și fă reguli la tine acasă dacă ești așa de deștept, ce cauți tu în Republica Moldova? Speri că aici are să te voteze lumea și o să fii mare erou? În primul rând, n-are să te voteze, că nu ești cetățean al RM, eu i-am anulat cetățenia și o să i-o mai anulez (…) Băsescu trebuie să înțeleagă că el o să stea după gard, în România vroiau să-l pună la pușcărie, el trebuie să se linișteacă. Dacă nu înțelege acest lucru acum, o să înțeleagă mai târziu, nu-i amenințare”, a mai afirmat liderul moldovean.

SAMBATA LA BRASOV ,CONGRESUL USR!

28 oct.

Delegaţii la Congresul USR de la Poiana Braşov sunt chemaţi să aleagă preşedintele partidului dintre vicepreşedinţii Dan Barna şi Vlad Alexandrescu.

Reuniunea se anunţă tensionată în condiţiile în care o parte dintre filiale sunt nemulţumite de modul în care au fost desemnaţi delegaţii.

Congresul USR va începe, sâmbătă, de la ora 10, la Hotelul Piatra Mare din Poiana Braşov, cu discursul preşedintelui interimar Elek Levente, după care cei doi aspiranţi la postul de preşedinte îşi vor prezenta programul. Organizatorii estimează că procesul de votare se va încheia la ora 14, iar până în jurul orei 16 se va şti cine este noul lider al partidului.

Programul ar putea fi dat însă  peste cap de tensiunile existente în interiorul USR.

Iniţial, în cursă au fost trei candidaţi. Dan Barna candidează de pe o platformă de centru-dreapta care vrea să definească USR drept un partid liberal. Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii în cabinetul Cioloş, îi are în jurul său grupaţi pe cei care vor să facă din USR un partid apărător al drepturilor civile, aşa-numita aripă progresistă, în care o figură importantă este cea a unui alt ministru din guvernul Cioloş, Cristian Ghinea.

Însă tensiunile au apărut avându-l ca protagonist pe deputatul Cristian Seidler. Iniţial acesta şi-a anunţat candidatura, sprijinit fiind de membrii partidului apropiaţi de ideile lui Nicuşor Dan, care a susţinut că în interiorul USR trebuie să coexiste mai multe orientări ideologice, cel puţin o vreme, iar în chestiunile care pot diviza partidul, precum referendumul privind familia, să fie evitată o poziţionare categorică care ar putea să creeze nemulţumiri interne.Advertisement

Lucrurile s-au complicat luni, când Seidler şi-a anunţat retragerea din cursă motivând decizia prin faptul că desemnarea delegaţilor la Congres nu s-a făcut în mod unitar la nivelul întregii ţări. „Sunt nişte chestiuni care ţin de pregătirea Congresului şi aplicarea neunitară a unor reguli, iar eu sunt adeptul unor reguli unitare. Acesta e motivul pentru care m-am retras. Este vorba de aplicarea neunitară a sistemului de vot care pregăteşte Congresul în filiale”, a spus deputatul Cristian Seidler.

Disputa a fost generată de desemnarea delegaţilor din partea organizaţiei Bucureşti, una dintre cele mai puternice al Uniunii. Alegerile pentru delegaţi au fost anulate de către Comisia Naţională de Arbitraj, invocându-se faptul că nu a fost utilizată aceeaşi procedură ca la alegerile în vederea Congresului de la Cluj în care fusese ales Nicuşor Dan. Nemulţumit de decizie, Seidler s-a retras din cursă.

Preşedintele interimar al USR, Elek Levente, a declarat că regretă retragerea deputatului Uniunii, Cristian Seidler, din competiţia pentru preşedinţia partidului, arătând că, în cazul în care ar fi câştigat alegerile, acesta ar fi fost un lider „valoros”.

„Procesul de desemnare a delegaţilor se desfăşoară potrivit deciziilor luate de organismele statutare ale USR şi regulilor aplicate şi la Congresul de la Cluj, unanim acceptate, necontestat şi care au dus, la acel moment, la alegerea lui Nicuşor Dan ca preşedinte USR”, a precizat Elek Levente.

Disputa s-a extins de la Bucureşti la nivelul filialelor din ţară. Potrivit unor surse din partid, delegaţii filialelor din Moldova ar urma să nu participe la alegerea preşedintelui în semne de protest, iar organizaţia de Gorj este posibil să-i susţină, invocând inclusiv faptul că Congresul nu se desfăşoară potrivit statutului.

Tensiunile datează din perioada în care primul preşedinte al USR, Nicuşor Dan, s-a trezit că este în minoritate faţă de restul conducerii partidului în ceea ce priveşte poziţionarea faţă de referendumul iniţiat de Coaliţia pentru Familie. În pofida acestor divergenţe de idei, Dan a fost reconfirmat, în luna mai, în Congresul de la Cluj, drept preşedintele USR, dar la scurtă vreme Biroul Naţional a decis că USR va milita împotriva modificării Constituţiei în ce priveşte familia, decizie pe care Nicuşor Dan a vrut să o evite. În consecinţă, şi-a anunţat demisia din partid.

Într-o încercare de a aplana conflictul, conducerea a decis să organizeze un referendum intern pe această temă, însă rezultatul scrutinului din USR i-a fost nefavorabil lui Nicuşor Dan. În luna august, 52,7% dintre membrii Uniunii Salvaţi România au votat pentru o poziţionare a partidului privind iniţiativa de modificare a Constituţiei iniţiată de Coaliţia pentru Familie, astfel că Nicuşor Dan a rămas în afara partidului pe care l-a fondat. Pe de altă parte, o parte dintre membrii USR au rămas apropiaţi ideilor sale, iar exponentul acestui grup era Cristian Seidler.

CE O NEGOCIAT PREMIERUL TUDOSE CU OAMENII DE AFACERI!

28 oct.

Patronatele au convenit cu premierul Mihai Tudose ca măsurile bugetar fiscale anunțate joi de Executiv să nu fie aprobate în următoarea ședință de guvern, ci să fie amânată, deoarece există tensiune deoarece intenția a fost anunțată ”peste noapte și cu implementare peste două luni”.

”Am discutat despre principii aici, pentru că noi nu am fost pregătiți cu lucruri foarte concrete și cu calcule făcute azi-noapte. Am discutat despre necesitatea predictibilității, despre îngrijorarea mediul de afaceri și despre tensiune din mediul de afaceri atunci când se anunță lucrurile și peste noapte și cu implementare peste două luni.

Am convenit ca toate măsurile să nu intre în următoarea ședință de guvern de miercuri, să mai avem timp o săptămână pentru discuții, pentru șlefuiri și pentru calcule și să fie o ședință de guvern specială pentru aceste măsuri, vinerea viitoare”, a declarat Dragos Anastasiu, reprezentant al Coaliției pentru Dezvoltarea României.

El a mai spus că CDR va organiza o conferință de presă miercuri, în cadrul căreia va prezenta poziția oamenilor de afaceri.

”Premierul a acceptat această prelungire cu câteva zile”, a ținut să mai precizeze Dragos Anastasiu.

La întâlnire, care s-a desfășurat la Vila Lac 1, au participat, din delegația guvernamentală, printre alții, premierul Mihai Tudose și vicepremierul Marcel Ciolacu.

Ministrul de Finanțe, Ionuț Mișa, a prezentat, joi, măsurile pe care Guvernul intenționează să le aplice din 2018, printre care instituirea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru firmele care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro și tranferul unor contribuții în contul angajatului.

”Am să încep cu una din cele mai importante măsuri – scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10%, nu doar pe veniturile de salarii, ci și pentru alte venituri, cum ar fi cele din pensii, chirii, dobânzi, activități agricole. Astfel, avem azi 4,85 de milioane de salariați care vor plăti un impozit mai mic pe veniturile din salarii. Sunt 10 milioane de români care au depozite bancare și care vor plăti, astfel, un impozit mic pe dobânzi.

Sunt peste 250.000 de pensionari care au pensii mai mari de 2000 de lei și care vor plăti un impozit redus pe suma care depășește acest prag de 2000 de lei. Sunt peste 500.000 de cetățeni care vor plăti un impozit mai mic pe veniturile din activitățile independente sau din drepturi de autor, inclusiv o mare parte dintre jurnaliști. Toți românii care au închiriat o locuință, un teren sau alte bunuri vor plăti, de asemenea, un impozit redus pe chiria primită.

De asemenea, toți românii și firmele care desfășoară activități agricole vor plăti un impozit redus de 10% pentru veniturile obținute”, a anunțat ministrul de Finanțe, Ionuț Mișa, la începutul ședinței de Guvern.

El a mai spus că se prevede creșterea cu 60% a deducerilor personale pentru românii cu salarii mici, ceea ce înseamnă că aceștia vor rămâne cu mai mulți bani în mână după aplicarea taxelor și impozitelor.

”Pentru cei cu salariul minim suma scutită de impozit va crește de la 300 de lei la 510 lei, iar în cazul celor care au copii sau alte persoane în întreținere se mai adaugă o sumă de 160 de lei pentru fiecare copil, față de 100 de lei în prezent”, a adăugat Mișa.

O altă măsură anunțată de ministrul de Finanțe a fost reducerea contribuțiilor sociale și creșterea acestora în dreptul salariaților. ”Contribuțiile scad cu 2 puncte procentuale.

Din totalul contribuțiilor de la 39,25 plătite azi șla un salariu brut se vor reduce și vor ajunge la 37,25%. Asta înseamnă mai multe contribuții în contul salariatului. Din totalul de 22,75% contribuții plătite în dreptul firmei 20 de puncte procentuale trec în dreptul salariatului.

În totalul din salariul brut 35% vor fi contribuții plătite de angajator în numele salariatului. Deci vor fi mai mulți bani pentru pensie și sănătate pentru angajat. Contribuțiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75%, după transferul de 20% la salariat, scad la 2,25% și vor acoperi riscurile de șomaj, accidente, concediu medical, creanțe salariale. Toate acestea vor fi cuprinse într-o singură contribuție care se va numi <contribuție asiguratoare pentru muncă>”, a mai anunțat ministrul de Finanțe.

De asemenea, Mișa a mai spus că va fi redus numărul de contribuții plătite în prezent de salariat și angajator, de la nouă la trei – contribuția pentru pensie – CAS, plătită pentru salariat, contribuția pentru sănătate – CASS, plătită pentru salariat, precum și contribuția asiguratoare pentru muncă, suportată de angajator.

”Scad contribuțiile pentru condițiile de pensie, pentru condiții deosebite sau speciale de muncă. Astfel, CAS pentru condiții deosebite de muncă scade de la 31,3% la 29%, cu minus 2,3%. CAS pentru condiții speciale de muncă scade de la 36,3% la 33%, cu 3,3 puncte procentuale.

O altă măsură din Codul Fiscal – românii care desfășoară activități independente, de exemplu medicii, avocații, notarii, jurnaliștii, scriitorii, artiștii, nu vor mai plăti contribuții sociale raportate la sumele obținute din aceste activități. Aceste contribuții se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie”, a continuat Mișa.

El a precizat că vor fi și măsuri pentru încurajarea mediului de afaceri.

”Pentru 450.000 de firme care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro se va institui un impozit de doar 1% pe cifra de afaceri, față de impozitul de 16% pe profit, cât se plătește în prezent”, a mai spus ministrul Mișa.

ROMANIA TRECE LA ORA DE IARNA!

28 oct.

Trecerea la ora de iarnă are loc în fiecare an în ultima duminică din luna octombrie.

Peste 100 de ţări din lume folosesc acest mecanism prin care modifică ora, primăvara şi toamna.

În fiecare an, România trece la ora de iarnă în ultima duminică din luna octombrie. Anul acesta, schimbarea orei se va face în noapte dintre 28 şi 29 octombrie, când ora 4:00 va deveni ora 3:00.

Aşadar, ziua de 29 octombrie va avea 25 de ore şi va fi cea mai lungă din an.

Potrivit astronomilor, ca regulă, ora oficială de vară este aplicată între ultima duminică din luna martie şi ultima duminică din octombrie

Conform Convenţiei fuselor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sînt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine, apare o oră în plus. Numerotarea acestor fuse începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est.

Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2.

România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”.

Convenţia a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vară, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.

CE A DECIS JUDECATORIA GHERLA IN CAZUL BASISTEI MONICA IACOB-RIDZI!

28 oct.

Fostul ministru al Turismului Monica Iacob Ridzi ar putea fi eliberată condiționat din Penitenciarul Gherla, în urma unei decizii pronunțate, vineri, de o instanță a Judecătoriei Gherla.

Decizia Judecătoriei Gherla poate fi atacată cu recurs de către procurorii DNA în termen de 3 zile de la pronunțare.

Avocatul Monicăi Iacob Ridzi, Tiberiu Ban, a declarat, pentru AGERPRES, că nu poate să comenteze în legătură cu solicitarea de eliberare condiționată, deoarece așa i-au cerut clienții săi. „Familia nu dorește comentarii. Mă iertați, am vorbit cu soțul și nu aș vrea să comentez fără aprobarea familiei. M-au rugat să nu comentez”, a subliniat Tiberiu Ban.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în luna februarie 2015, la cinci ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu.

Ea a fost găsită vinovată după ce procurorii DNA au acuzat-o că a plătit în 2009 câteva servicii fictive unor companii preferențiale, producând Ministerului Turismului un prejudiciu de peste 600.000 de euro.

Avocații săi au arătat în instanță că Monica Iacob Ridzi a avut un comportament exemplar în timpul privării de libertate. În urmă cu un an, ea a jucat, alături de alte șapte deținute, în spectacolul „Selfie”, pe scena Teatrului Național din Cluj.

TUDOREL TOADER ,MINISTRUL JUSTITIEI RASPUNDE LA CRITICILE CSM,PARCHETULUI GENERAL SI ICCJ!

28 oct.

Ministrul Justiţiei a răspuns criticilor ce i-au fost aduse după ce a prezentat proiectul legilor justiţiei în comisia specială a Parlamentului, Tudorel Toader catalogând prezenţa sa drept „un act de cooperare constituţională loială”.

„Atât invitarea ministrului justiției pentru a prezenta, în cadrul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului, proiectul Legii de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și răspunsul favorabil al acestuia la invitația transmisă, este un act de cooperare constituțională loială, respectând cadrul constituțional de referință. Răspunsul la această invitație nu are semnificația unei ”transmiteri” a proiectului de lege de către Parlament, și nici a vreunei încălcări a procedurilor constituționale sau legale”, transmite ministrul Justiţiei, prin intermediul unui comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Tudorel Toader precizează că un refuz al ministrului justiției de a se prezenta în fața unei comisii parlamentare și a oferi informații cu privire la acte ce intră în sfera de competență a acestei comisii ar fi avut semnificația unui „act grav de încălcare a Constituției”.

„Afirmațiile avansate în spațiul public de reprezentanți ai autorității judecătorești în sensul unei «deturnări» a procesului de legiferare prin simplul fapt al preluării, din inițiativă parlamentară, iar nu guvernamentală, a unui proiect de lege definitivat în cadrul Ministerului Justiției, nesocotesc cadrul constituțional și legal de referință.

O astfel de preluare a unor soluţii legislative definitivate la nivelul Ministerului Justiţiei nu poate fi interpretată nici ca o ”deturnare”, nici ca o ”abandonare” a soluţiilor legislative conturate în privinţa modificării legilor justiţiei şi nici ca o ”lipsire de eficienţă” sau ca lăsare în ”derizoriu” a proiectului”, completează ministrul Justiţiei.

Joi, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a cerut preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului retrimiterea proiectului Legilor justiţiei la Ministerul Justiţiei, pentru clarificarea cadrului legal în baza căruia acestea vor fi discutate.

Cristina Tarcea a transmis că, în loc să fi finalizat procedura pe care şi-a asumat-o, Tudorel Toader a luat act că trebuie să prezinte propunerile sale Comisiei speciale comune, însă, din declaraţia lui din Parlament, nu rezultă în ce calitate şi în baza cărei proceduri a înaintat propunerile sale Comisiei speciale.

%d blogeri au apreciat asta: