NAZISTUL KLAUS WERNER JOHANNIS S-O TREZIT BUIMAC SI VA TINE O CONFERINTA DE PRESA JOI LA ORELE 13,00 LA COTROCENI IN CARE VA ATACA LEGILE JUSTITIEI,COALITIA MAJORITARA ALDE+PSD,VA APARA STATUL PARALEL AL CARUI BENEFICIAR ESTE,VA INSTIGA LA REVOLTA PE VANDUTII PENALI CARE CONDUC SINDICATELE SI CARE AU TACUT MALC IN TIMPUL REGIMULUI BASESCU SI ANARHISMUL HIENEI BRUNE SOROSISTE CA SA TRANSFORME ROMANIA INTR-UN EUROMAIDAN!

Preşedintele Klaus Iohannis va susţine o declaraţie de presă, joi, 2 noiembrie 2017, la ora 13.00, la Palatul Cotroceni.

Proiectul de modificare a legilor justiţiei a fost depus marți la Camera Deputaților, fiind asumat de PSD. Surpriza abia acum vine însă.

Președintele se întoarce în schemă, dar pe jumătate

Președintele țării nu mai este scos din procesul de numire a procurorilor șefi, lucru care se întâmpla în varianta prezentată de ministrul Justiției Tudorel Toader.

Amendamentele depuse la pachetul de legi prevede, printre altele, reintroducerea președintelui în procesul de numire al procurorilor șefi, însă nu ar mai avea atribuţii în revocarea acestora.

„(4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, care se poate sesiza din oficiu ori la propunerea ministrului Justiţiei. Cererea de revocare poate fi formulată şi de adunarea generală a procurorilor acelui parchet sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justiţie ori de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticoruptie, respectiv de către procurorul şef al Direcţiei de lnvestigare a lnfracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism , precum i de catre procurorul ef al Directiei pentru lnvesti garea lnfracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori , pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”, se arată în proiectul de lege.

Iordache ia cuvântul

„O modificare pe care noi am cuprins-o în Legea 303 este cea care vizează numirile, cât și revocările în funcțiile importante, fie că discutăm de Parchet, fie că discutăm de Înalta Curte. Acolo ultimul decident este președintele României, astfel încât acesta — am spus noi motivat — nu poate refuza decât odată numirea sau revocarea judecătorilor sau procurorilor. Și în cazul numirii și în cazul revocării noutatea este că președintele României este cel care decide atunci când numește sau când îl revocă să aibă posibilitatea numai o singură dată motivat”, a declarat Florin Iordache, președintele Comisiei care se ocupă de legi.

Noutăți sunt și în ce privește Inspecția Judiciară

Iordache a mai anunțat că se dorește „ca inspecția judiciară să fie o instituție autonomă a cărei activitate și mod de perfecționare a activității să fie dat unui Consiliu Național de Integritate al judecătorilor și procurorilor”.

Proiectul modificat prevede:

„Capitolul VII se modifică și va avea următorul cuprins: ,,Capitolul VII: Înființarea și organizarea Consiliului Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor și Inspecției Judiciare și statutul inspectorilor judiciari
(1) Se înființează Consiliul Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor, organism reprezentativ, cu activitate nepermanentă a cărui organizare și funcționare se stabilesc prin lege.
(2) Atribuțiile Consiliului Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor:
a) numește și revocă conducerea Inspecției Judiciare;
b) primește anual raportul de evaluare și activitate a Inspecției Judiciare;
c) formulează recomandări referitoare la activitatea lnspecției Judiciare;
d) înaintează Consiliului Superior al Magistraturii propuneri pentru organizarea și funcționarea Inspecției Judiciare
e) îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau regulament.
(3) Se înființează Inspecția Judiciară ca structură cu personalitate judirică, ce funcționează la nivel național, ca structură unică, cu sediul în municipiul București, prin reorganizarea Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii”.

O altă prevedere vizează cariera tinerilor intrați la Institutul Național al Magistraturii, fiind eliminat criteriul de vârstă și vechime.

„După finalizarea primului an de studiu urmează o perioadă de practică de 3 ani de zile și apoi 2 ani de stagiatură, deci practic exista o anumită critică din societate, că ori începi la 30 de ani ori trebuie să ai 5 ani vechime. Am eliminat aceste lucruri pentru că, până la urmă, valoarea nu i-o dă nici vârsta, și era și o chestiune de neconstituționalitate faptul că îi interzici cuiva dreptul de a accede într-o profesie dacă nu are vârsta sau dacă nu are o anumită vechime”, a explicat deputatul PSD.

Florin Iordache a mai anunțat că se înființează o direcție de investigare a magistraților care va fi în subordinea Parchetului General, idee preluată de la Tudorel Toader.

Conform proiectului de lege, ministrul Justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului anual al de activitate a Parchetului General, al DIICOT, al DNA şi al DIISJP.

Iordache, acuzat că nu știe ce a semnat

Liderul PNL, Ludovic Orban, a afirmat marți seară că deputatul PSD Florin Iordache, președintele Comisiei parlamentare speciale, nu știe ce a semnat în cazul modificărilor la legile Justiției, acuzându-i pe pesediști că au pregătite la „sertar” amendamente la acest proiect.

„Îi atrag atenția domnului deputat Iordache că nu și-a citit propriul proiect de lege pe care l-a semnat. Domnul Iordache în declarația publică a spus că în conformitate cu proiectul de lege pe care l-a semnat, în privința numirii șefilor de parchete, președintele poate să refuze o singură dată o propunere formulată de ministrul Justiției. Este adevărat că există o asemenea prevedere în textul proiectului de lege, dar această prevedere nu se referă la șefii de parchete, respectiv procurorul șef al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, procurorul șef al DNA, ci se referă la președinții și vicepreședinții ÎCCJ. Săracul domnul Iordache nici nu știe ce a semnat. În mod evident că l-a luat gura pe dinainte. (…) Ne așteptăm și suntem pregătiți ca față de aceste propuneri legislative de modificare să fie pregătite de fapt în sertar, așa cum a fost și la proiectul de lege privind amnistia și grațierea, niște amendamente care deja sunt scrise și care nu au fost introduse în proiectul de lege, dar care vor apărea, așa cum s-a întâmplat în trecut luni noaptea, înainte de dezbaterea plenului Camerei decizionale”, a spus Orban, la Parlament.

Liderul PSD Liviu Dragnea a declarat, anterior marţi, referindu-se la proiect, că i-a transmis lui Florin Iordache să ţină cont de poziţiile sale publice în legătură cu procedura de numire a procurorilor şefi.

Întrebat ce amendamente aduce PSD în proiectul privind legile Justiţiei depus la Camera Deputaţilor, Dragnea a răspuns: „De-abia a fost depus la Comisia specială, am înţeles că membrii Comisiei speciale au redactat împreună un proiect comun şi încep dezbaterile în acea comisie pe acel proiect de lege”.

„Eu i-am spus domnului Iordache să ţină totuşi cont de poziţiile mele publice în legătură cu procedura de numire a procurorilor şefi. I-am rugat să ţină cont de poziţia mea publică pentru că, aşa cum am spus mereu, nu au apărut până acum pentru mine argumente serioase ca să se schimbe actuala procedură”, a adăugat Liviu Dragnea.

Întrebat despre Inspecţia judiciară, Dragnea a răspuns: „Vorbiţi cu domnul Iordache, e un proiect de lege pe care l-au gândit, redactat şi depus ei, e bine să luaţi informaţii de acolo. Inspecţia judiciară nu cred că e bine să treacă în subordinea ministerului Justiţiei, se pare că nici actuala formă nu e cea mai bună, cred că trebuie gândit un sistem, mecanism, structură care să facă din Inspecţia judiciară o instituşie autonomă, e rolul lor”.

Întrebat dacă va exista o lege separată pentru Inspecţia judiciară, liderul PSD a răspuns: „Nu ştiu, poate nu”.

Liviu Dragnea a afirmat de mai multe ori în trecut că președintele țării ar trebui păstrat în procedura numirii procurorilor șefi.

Potrivit legii actuale în vigoare, procurorii-șefi sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.

Varianta modificată a lui Tudorel Toader prevedea: ”Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naţionale Anticorupţie și al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestora, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai Direcției Naţionale Anticorupţie și Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt numiţi de Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, la propunerea ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

Publicitate