Arhiva | 11:45 am

KLAUS WERNER JOHANNIS EXPONENTUL CURENTULUI NEONAZISI SI A NAZISMULUI IN ROMANIA II VA DISTRUDGE PRECUM MENTORUL SAU ADOLF HITLER PE LIBERALI,SOCIAL DEMOCRATI INSTAURAND IN ROMANIA CIUMA BRUNA!

7 nov.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că îngrijorările primarilor privind scăderea veniturilor la buget, în urma modificărilor fiscale, sunt îndreptățite, adăugând că este păcat ca ele să plătească pentru țopăielile fiscal-bugetare ale guvernării PSD-ALDE.

Întrebat dacă sunt îndreptățite îngrijorările primarilor, potrivit cărora modificările la Codul Fiscal le vor scădea veniturile la buget, șeful statului a răspuns: „Evident că sunt îndreptățite”.

„În măsura în care impozitul pe venit scade de la 16% la 10% și în condițiile în care cam jumătate, 47% din aceste sume merge înapoi la administrațiile publice locale, este clar că vor scădea veniturile acestor administrații și vor scădea semnificativ. Sunt bani care aproape peste tot sunt folosiți, de regulă, pentru investiții importante și foarte păcat să plătească comunitățile aceste țopăieli fiscal-bugetare”, a adăugat Iohannis.

De altfel, președintele s-a referit la aceste modificări și în discursul pe care l-a ținut Gala Asociației Municipiilor din România. ”Zilele acestea trăim iarăși unul dintre acele momente când se încearcă schimbarea întregii baze a Codului Fiscal fără ca aceste lucruri să fie, în detaliu discutate, de exemplu, cu dumneavoastră. Sper să reușiți să convingeți guvernanții că lucrurile pot fi rezolvate și mai bine”, le-a spus Iohannis primarilor prezenți la gală.

Referitor la implementarea măsurilor fiscale preconizate de către Guvern începând cu 1 ianuarie Iohannis a spus că este ”total inoportună”.

Președintele a  mai susținut că este nevoie de evaluări și simulări ale impactului, motiv pentru care este nevoie de ”o amânare semnificativă”.

Președintele Iohannis a afirmat că evenimentele din ultimele zile i-au confirmat evaluarea inițială față de proiectul Guvernului de modificare a Codului Fiscal

”Mi-am arătat întregul scepticism față de anunțatele modificări în legislația fiscală Am numit comportamentul PSD o țopăială fiscal-bugetară și tot ce am auzit și astăzi îmi confirmă că evaluarea mea a fost exactă. Aș fi preferat un guvern hotărât care să facă evaluări serioase, cu simulări făcute de specialiști. Nu am văzut așa ceva, ci tot întâlniri între aceiași politicieni care au ieșit cu aceleași opinii”, a declarat Iohannis.

Întrebat dacă a mai stat de vorbă cu Mihai Tudose pe această temă, Iohannis a răspuns negativ. ”N-am mai discutat cu premierul, dar am văzut că, în afară de inițiator, toată lumea este împotriva modificărilor. Ar trebuie să dea de gândit oricui vrea să facă asemenea modificări”, a comentat șeful statului adăugând că este nevoie de ”o amânare semnificativă” a aplicării acestor măsuri.

”Este total, dar total inoportun să se țintească ca dată de implementare 1 ianuarie 2018”, a conchis Iohannis.

Despre protestele de duminică

Românii au făcut bine că și-au spus părerea, protestând duminică seară împotriva modificărilor PSD-ALDE la legile Justiției, adăugând că abordarea coaliției este una „total contraproductivă”, a spus Iohannis.

Întrebat cum comentează și ce efecte au protestele de duminică seară, Iohannis a răspuns:

„Este lesne de înțeles de ce protestează românii, fiindcă abordarea pe aceste modificări în legislația pe Justiție sunt, în primul rând, lipsite de transparență”.

Președintele a spus că PSD și ALDE nu ar trebui să persiste în a ignora părerile contrare, aceasta fiind o atitudine contraproductivă.

„Sunt și aici, culmea, schimbări care se doresc a fi făcute împotriva sistemului și cred că această abordare pe care o are PSD-ALDE în ultima vreme, de a merge totdeauna împotriva tutror, este o abordare total contraproductivă, iar românii bine au făcut că și-au spus părerea”.

Invitat să comenteze faptul că aplicarea Legii salarizării depinde de adoptarea modificărilor la Codul Fiscal, președintele Iohannis a spus că Legea salarizării nu a fost suficient de bine gândită, astfel că a fost nevoie de ”cârpeli” la Codul Fiscal.

„Avem o lege a salarizării care nici ea nu a fost gândită foarte profund. Iată, pentru a o putea aplica, este nevoie de astfel de cârpeli care în loc să repare, strică mai mult”, a spus președintele.

La remarca unui jurnalist, care a spus că Iohannis a promulgat această lege, șeful statului a răspuns: „Bineînțeles că eu promulg legile, dar asta nu înseamnă că mi le însușesc, ci aceste legi sunt promovate de Parlament”.

„Sigur, ar fi ceva foarte interesant dacă aș putea să opresc legi prost făcute”, a mai spus șeful statului.

Despre reforma administrativă

Iohannis a declarat, luni, la Gala Asociației Municipiilor din România, că reforma administrativ-teritorială nu mai poate fi amânată deoarece este singura soluție de reducere a decalajelor economice dintre regiuni.

”Acum, după zece ani de apartenență la Uniunea Europeană, cred că suntem cu toții conștienți că nu mai poate fi amânată o reformă administrativ-teritorială.

Fără îndoială, aceasta este singura soluție pentru diminuarea decalajelor de dezvoltare între regiuni și singura prin care se poate asigura armonizarea economică și socială între acestea”, a spus Klaus Iohannis adăugând că aceste decalaje au apărut din cauza lipsei de viziune pe termen lung în ceea ce privește politicile publice.

În plus, președintele a pledat pentru o descentralizare reală a competențelor de la nivel central către autoritățile locale.

”Dintre urgențe, descentralizarea este, după părerea mea, de departe una dintre prioritățile momentului. Acest proces, a devenit de-a lungul timpului, un subiect îndelung dezbătut și menționat, însă el nu a fost pus în practică din cauza, probabil, a superficialității cu care a fost tratat”, a spus șeful statului.

Klaus Iohannis a mai apreciat că proiectele pe termen lung din administrație trebuie să devină imune la schimbările de putere.

”Vă spun, cât de poate de direct, că administrația publică are nevoie de o schimbare consistentă de paradigmă, bazată pe o viziune pe termen lung, care să nu mai sufere întreruperi determinate de, recunoaștem, cam frecventa schimbare a guvernanților”, a mai spus Iohannis.

KLAUS WERNER JOHANNIS SI LAURA CODRUTA KOVESI PROPAGANDISTII NAZISMULUI IN ROMANIA!

7 nov.

A devenit un laitmotiv al gângavilor lipsiți de argumente expresia: „trebuie să avem încredere în instituțiile statului”. Sau „suntem condamnați să avem încredere în ele” sau „în lipsa încrederii în instituțiile sale, statul de drept s-ar pulveriza”.

Această nerozie nu este cu nimic mai puțin demnă de dispreț decât aceea a bărbatului care după ce-și găsește nevasta în pat cu amantul declară pe unde apucă, și întrebat și neîntrebat: „eu am totală încredere în ea”. Să fii sănătos, cornutule, e o rușine care te privește numai pe tine. Mândrește-te cu ea și pune-ți chiar un felinar roșu la poartă, să afle lumea că ai devenit om de afaceri. Cât despre voi ceilalți, gângavii,  nu am de comentat decât atât: e o mare gogomănie să declari încrederea în cineva sau ceva ca obligație legală ori morală.

Iată două citate celebre despre încredere:

 „Fii bine crescut cu toată lumea, dar intim cu câțiva. Și testează-i bine înainte să le oferi încrederea ta.” — George Washington

„Nu sunt supărat pentru că m-ai mințit. Sunt supărat pentru că de acum nu te mai pot crede.” — Friedrich Nietzsche;

DNA-ul și-a pierdut de mult încrederea noastră. Atâtea minciuni și mistificări, atâtea execuții politice cu dosare înventate, atâtea arestări preventive urmate de achitări ale instanțelor supreme, atâtea comportamente rușinoase, nedemne profesional, ale unor procurori, și, mai ales, atâta ipocrizie și agresivitate răzbunătoare din partea Laurei Kovesi. Culminând cu autoincriminarea domniei sale prin comportamentul arogant și abuziv privind prezența sa în sufrageria lui Oprea.

Și Președinția României și-a compromis grav credibilitatea în ochii românilor onești și fără patimi politice mutilante. Discursul despre penali, în condițiile in care însuși Klaus Iohannis, prin trecutul său cețos de investitor imobiliar, poate fi încadrat în propria definiție, prin calitatea de învinuit pe care a avut-o, oficial, la un moment dat, este printre cele mai auto-descalificante trișerii, la acest nivel, în fața propriului popor. Mai recent însă, sperând să-și scuze abuzul de limbaj cu penalii, încercând să scoată acest derapaj de gândire din zona declarațiilor sfidând grav Constituția, a reușit să cadă din lac în puț afirmând că prezumția de nevinovăție se aplică doar în justiție, în politică ea ne mai fiind valabilă.

Ce spui, Frantz? Pardon, Werner! Conform căror precepte? Poți cita un părinte prestigios, din panteonul științelor democrației și ale drepturilor omului, care să fi emis, înaintea ta, o astfel de enormitate?

Deci în politică, în această consacrată curvă din mecanismul funcționării unui stat, secantă prin natura „profesiei” sale cu promiscuitățile superlative ale ființei umane, tocmai în ea, unde acționează mincinoșii și turnătorii și poltronii cei mai venali ai societății, NU ar trebui să funcționeze prezumția de nevinovăție? Tu realizezi măi Frantz, sau Werner, sau Adolf sau Eduard ce oroare ai putut emite?

Tocmai că aici, în politică, în epicentrul mizeriei umane, mai mult decât oriunde altundeva, vinovăția (și nu nevinovăția) ar trebui demonstrată cu probele cele mai solide! Și nu lăsată la cheremul unor colportori corupți și iresponsabili. Iar demnitatea umană, onoarea individuală, atât de rare și neprețuite, ar trebui apărate cel mai abitir prin supremația prezumției de nevinovăție.

De ce se pulverizează statul dacă ne-am pierdut  încrederea în DNA? Sau în Președinție? Ce, ne-am pierdut-o fără motiv? Adică e mai bine pentru țară să închidem ochii la abuzuri și minciuni evidente ale acestor două cariatide, mâncate de cari, decât să le demascăm putregaiul și să încercăm să le însănătoșim până când nu se prăbușește țara peste noi?

Mă uit seară de seară la caraghioșii ăștia de liberali (pe predecesorii cărora, o vreme, i-am creditat cu patriotism și bune intenții) și mă crucesc cât de sinucigaș – slugarnici pot fi. Ei îi dau într-una cu acest clișeu inept, care scoate poporul din minți: „trebuie să avem încredere în instituții”! În ce instituții măi strânsură de aduși de șele? În DNA-ul plagiatoarei 4% și a procurorului care paradește la cetățeni? În CSM-ul spălător de cadavre, care vrea să decapiteze Inspecția Judiciară și se face că nu vede insubordonarea anticonstituțională a procurorului general fată de ministrul justiției? Sau să credem în instituția reprezentată de Klaus Iohannis, acest om mare și integru, mai presus de orice bănuială că ar fi ceea ce singur a declarat odată că a fost: un învinuit?

Edificiile ruinate trebuie reconstruite din temelii. Ele nu au cum să se însănătoșească singure, mai ales dacă li s-ar acorda încredere după toate nemerniciile făcute sub protecția lor. Vedem ce se întâmplă cu ele acum, când suflul dreptății nu este încă suficient de puternic pentru a le pune la pământ: încearcă să-și conserve și conducerile și practicile. Prin intermediul unui comando de propagandiști mincinoși, în frunte cu cine? Cu exact cei care au sbminat încrederea populară în ele: cu Klaus Iohannis și Laura Kovesi. Acești propagandiști ai neîncrederii!

Sursa: Contele de Saint Grmain

FOSTUL MINISTRU AL JUSTITIEI,TITUS CORLATEAN DEZVALUIE:AMBASADORUL OLANDEI SI MARK GITENSTEIN AMBASADORUL DEMOCRAT AL USA AU PUS PRESIUNE CA SA FIE NUMITA PENALA LAURA CODRUTA KOVESI!

7 nov.

Fostul ministru al Justiției, Titus Corlățean, care a deținut această funcție din mai până în august 2012, susține că a fost ministru într-o perioadă foarte agitată din punct de vedere politic și recunoaște că în perioada respetivă anumiți ”ambasadori cu greutate” veneau la Ministerul Justiției pentru a insista pentru numiri ale unor persoane în funcții importante.

”Au venit mulți ambasadori cu greutate, acum pot să spun că a trecut timpul, care au insistat foarte mult pentru numirea anumitor persoane. Unii dintre ambasadori au trecut cu mult dincolo de limitele normale unor astfel de întâlniri și pot spune chiar că au încălcat suveranitatea unui alt stat”, a declarat Titus Corlățean, în fața Comisiei SIPA.

Titus Corlățean a continuat și a explicat că în 2012, în perioada în care se terminau mandatele procurorilor șefi și trebuiau făcute alte numiri, ambasadorul Olandei și ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, au venit la Ministerul Justiției și au pus presiune pentru numirea Laurei Codruța Kovesi.

”Domnul Gitenstein a solicitat în mod repetat și nominal această numire. Fiind amândoi diplomați știu când se trece o anumită linie, iar în acest caz linia a fost trecută (…) Eu i-am explicat domnului ambasador în repetate rânduri că noi dorim o procedură de selecție transparentă, la care să participe mai mulți procurori cu calificați”, a spus Corlățean.

Fostul ministru susține că a fost sunat în legătură cu acest subiect inclusiv de fostul președinte Traian Băsescu. De la Cotroceni s-a sunat pe numărul aghiotantului lui Corlățean și ministrul a fost invitat insistent la o discuție la Cotroceni. Pentru că a refuzat, fostul președinte a încercat să-i explice care ar fi procedura ideală pentru numirea procurorilor.

Autor: Lucian Negrea

Sursa: Stiri pe surse

CEL MAI POPULAR FAKE NEWS DIN ROMANIA!

7 nov.

Există în mass-media autohtonă, aia care se pretinde quality și e luată ca atare de către o bună parte din populația cu pretenții, o panică și revoltă constante față de fenomenul fake news.

De vreun an și ceva suntem lămuriți, din cînd în cînd, despre acest mare și pervers bai, despre cît de dăunător este, cui folosește și cum funcționează. Acestui militantism anti-fake news se adaugă tot mai des articole și luări de poziție despre propaganda dușmană, adică rusească, consumatorii de media fiind, de asemenea, lămuriți cum stă treaba și cu acest pericol care mișună printre noi corupînd minți și suflete. Pe o astfel de platformăquality am citit zilele astea un articol despre parșiva propagandă rusă, în cursul căruia jurnalista reamintea o lămurire clișeu:

Încă din anii 70 au fost studiate modurile în care un mesaj fals ajunge să fie receptat ca adevărat de auditoriu. Concluziile la care au ajuns cercetătorii au fost că simpla repetare a unui mesaj îl face să fie receptat drept credibil. Când aude o informație familiară, creierul reacționează mai rapid și se produce o scurtătură care îl face să atribuie valoare de adevăr informației, după cum explică psihologii.”(Laura Ștefănuț, Digi 24)

Or fi rușii învîrtoșați într-ale propagandei și puși pe treabă, dar m-am gîndit că rețeta asta poate fi verificată și în alte cazuri, așa că ia să vedem ce găsim în ograda noastră. Mai precis, tocmai în zona presei care demască astfel de mecanisme și șmecherii. Totuși, trecem peste faptul că platforma gazdă, considerată vîrf de lance al luptei împotriva știrilor false, manipulării și dezinformării, a recurs nu de puține ori la această rețetă cînd era vorba să acrediteze anumite informații și trenduri, de dragul unei cauze și agende extrem de bine intenționate, pentru a ne opri asupra celui mai recent exemplu de manipulare și fake newsdin lungul șir al materialelor despre asistații social din România și lenea care face ravagii în societatea autohtonă. Găzduit de alt organ quality, al unuia dintre afaceriștii paraziți îmbuibați din afaceri cu statul, articolul, deși scris absolut mediocru și fără o minimă abilitate scriitoricească, își arată măiestria prin modul în care manipulează o serie de informații, date și afirmații, pentru a demonstra teza dorită:România a ajuns țara asistaților social și a celor care fug de muncă; teză afirmată vîrtos încă din titlu.

Deși s-au întețit în ultimele luni, foarte probabil din cauza foametei de bani a căpușelor din domeniul HR (despre parazitismul, impostura și nocivitatea acestora, puteți citi un material extrem de bun aici), a antreprenorilor afectați de creșterile salariale și de faptul că populația nu mai pune botul la salariile lor mizerabile și preferă să o taie peste hotare, astfel de materiale au apărut destul de des în ultimul deceniu, parcă mînă în mînă cu politicile de austeritate și cu privilegiile + scutirile pentru investitori și anumite categorii profesionale (cei din industria IT). Digi, Pro TV, HotNews, Adevărul și mai toată media cu ifosequality și provinciale au împins la greu în spațiu public povestea cu milioanele de asistați social și cu lenea ălora de refuză să presteze pe salariul minim pe economie, în pofida diferitelor materiale care au prezentat date oficiale despre numărul beneficiarilor de venit minim garantat (VMG= 142 lei pe lună), a beneficiarilor de șomaj, pensii, indemnizații pentru creșterea copiilor și pensie de handicap, despre cuantumul acestor plăți, despre condițiile și durata în care se poate beneficia; toate arătînd o realitate cu mult diferită față de adevărul propus de diferiți mercenari semidocți din media.

Dacă aveți curiozitatea și buna credință să verificați înainte să vă năpustiți asupra oalei cu lături puse în față de media, vă invit săparcurgeți niște materiale cu o documentație mult peste ceea ce oferă trompetele propagandistice dinpresă, accesînd linkurile la care fac trimitere în cursul textului.

Trebuie să începem prin a spune că în pofida propagandei deșănțate și a afirmațiilor mincinoase despre cum se toacă bugetul public pe ajutoare sociale, la nivel de UE, România este codașă la astfel de cheltuieli: ”România cheltuie doar 0,2% din PIB pentru combaterea excluziunii sociale (dintre caremare parte din cheltuieli sunt pentru plata VMG), față de 0,8% media în UE-28. Ca procent din total bugetar, asta înseamnă 0,4%, față de 1,8% media europeană. Mai concret și de dragul comparației, într-o lună de zile România cheltuie aproximativ 15 milioane de euro pentru plata VMG, ceva mai puțin decât costul unui kilometru din cei 54 de kilometri construiți ai autostrăzii Transilvania (23 de milioane de euro).

În articolul din Adevărul, ca și în altele din aceeași categorie a fake news-urilor cu spoială quality, se vorbește de asistați care preferă să stea acasă, fără să facă nimic, încasînd jumate din cît ar putea încasa muncind nu știu unde. Afirmația este atribuită psihologului clujean Daniel David: „Gândirea e în felul următor: «decât să lucrez opt ore, prefer să stau, chiar dacă primesc jumătate din cât aş fi primit ca salariu, dar nu depun niciun efort.” Și este cît se poate de falsă, chiar dacă vine din gura unui mare expert în mentalități, psihologii populare și altele. Pentru că datele oficiale ne arată cu totul alte sume: „141 de lei, lunar, pentru o persoană singură. Pentru o familie formată din două persoane, suma se ridică la 255 de lei, pentru una formată din trei persoane – la 357 lei. O familie din cinci persoane încasează 527 lei în total, iar pentru familiile care depășesc 5 persoane se acordă 36,5 lei în plus pentru fiecare altă persoană peste numărul de cinci, ceea ce înseamnă deja mai puțin de 100 de lei lunar pe cap de om. Pentru oricine care știe cât costă viața în România, chiar și la țară, este limpede că o persoană nu poate să supraviețuiască decent cu asemenea bani, darmite să huzurească, cum insinuează unii.

Apoi vine povestea devenită deja folklor cu milioanele de asistați și rostogolită de media și Radio Șanț prin toate cotloanele internetului (vezi articole pe Digi și altul pe HotNews în anexă, susținînd halucinantul număr de peste 7 milioane de asistați social). Ca să le iasă milioanele alea, cei care intoxică cu bună știință, bagă în aceeași categorie a beneficiarilor de ajutor social (venit minim garantat) pensionari, copii care iau alocație, șomeri și persoane cu handicap. Pentru că beneficiari de ajutor social sunt 221.000 în toată țara. Mai precis, „conform datelor oficiale existente pe site-ul Ministerului Muncii, în luna august 2017 au fost 221.048 de beneficiari ai VMG.” Iar sumele cheltuite cu aceștia nu sunt de ordinul miliardelor de euro, așa cum mincinos afirmă media, ci ”de aproximativ 180 de milioane de euro” (conform datelor pe 2016).

Faptul că lumea nu mai acceptă să sclavagească pe salarii care de foarte multe ori îi țin tot sub pragul sărăciei, e cît se poate de normal iar predicatorii nesimțiți care tot vin cu povestea cu lenea oamenilor, fie că e vorba de antreprenori ce fac profit din sărăcia și disperarea semenilor, fie că e vorba de pseudo-jurnaliști cu simbrie, ar trebui luați la șuturi, cu tot cu minciunile lor împănate cu date și informații manipulate. Nu să li se cînte în strună și să se soarbă cu atîta poftă din rahatul propagandistic pe care-l servesc consumatorilor.

Revenind la cel mai recent caz de fals și manipulare grosolană, firește că sunt cuprinse în articol și vaietele unei căpușe din sectorul HR (resurse umane), cu eterna poveste despre cum a obișnuit statul populația cu ajutoare sociale și despre cît de nasol e că „majoritatea românilor sunt proprietari de locuințe și mai au și cîte un petec de pămînt”, ceea ce le permite luxul de a nu accepta orice job de căcat cu salariu de căcat oferit de firma lui și în urma căreia, pentru intermediere, el își face profitul. Din categoria, românii nu sunt chiar atît de săraci și disperați încît să accepte chiar orice, iar asta e nasol pentru noi și companii. Mai are și nesimțirea să insinueze că sunt leneși („preferă să nu alerge după un loc de muncă”), după ce afirmă că petecul ăla de pământ îi ține departe de foametea atît de rentabilă pentru biznisul lor. Săptămînile trecute, pentru afirmația cu găinile crescute în gospodărie și autoconsumul care provoacă pierderi bugetului de stat, Varujan Vosganian a fost terfelit și porcăit într-un hal fără de hal.

Păcăliciul ăsta, care afirmă o grosolănie și mai mare, doar că de astă dată cu pierderi în sectorul privat, e trecut cu vederea, ba chiar aprobat în cele ce zice el.
Deși în a doua jumătate a materialului e pomenit faptul că actualul nivel al salarizării din România ține în sărăcie o bună parte din cei care-s angajați pe salariul minim pe economie (prin vocea sociologului Mircea Kivu), deși adaugă că datele oficiale la nivel de UE arată că peste 38% din populația României este expusă sărăciei, autoarea perseverează cu habotnicie în ideea că cetățenii sunt leneși și fug de muncă, fără să atingă cu o floare antreprenorii și companiile care țin în sărăcie hălci întregi din societate și fără să se gîndească, de dragul logicii argumentative, că inlcuderea acestor date în material contrazic flagrant titlul și prima parte.

Dacă jurnaliștii ăștia nu ar fi leneși sau rău intenționați/chitiți pe propagandă, ar putea verifica datele oficiale și materialele documentate de alte persoane, care arată o cu totul altă realitate decît cea pe care o zugrăvesc ei. În realitatea aceea se poate observa că deficitul de forță de muncă a ajuns să fie atît de mare încît chiar și dacă s-ar îndeplini fantezia multor antreprenori și comentaci cu sensibilități naziste de a obliga prin lege populația neangajată să accepte orice job li se oferă, tot nu s-ar putea acoperi necesarul. Și s-a văzut asta la diferitele tîrguri de joburi, chiar dacă aceeași media quality a prezentat rezultatele unor astfel de tîrguri tot în registrul fake news-urilor și manipulării, după cum se poate vedea din acest caz școală de dezinformare quality.  Situația e atît de gravă încît pînă și organul portavoce a intereselor de biznis de pe ale noastre plaiuri, Ziarul Financiar, a ajuns să urle că ieșirea din această criză și evitarea uneia mai mari e

mărirea grabnică a salarilor .Lumea a plecat peste hotare, căci leneșii ăia de refuză salariile mizerabile oferite de multe ori de firme ce fac un profit de-a dreptul nesimțit raportat la remunerația muncii și la nivelul de trai din jur, se duc la alții, care le oferă ceva mai mult. În fond, ca și medicii și alte categorii profesionale cărora nu li se sare la gît că nu acceptă să lucreze pe un salariu mizerabil în nu știu ce spital semi-urban (deși statul a investit în educația lor), oamenii au ascultat de îndemnul președintelui al cărui spirit și viziune s-au dizolvat în zeci de particule ce au înmugurit în tărtăcuțele unor largi segmente de populație revoltat-activă. Iar despre asistații social care chiar beneficiază de imensa sumă de aproximativ 142 lei lunar, fiți siguri că cei mai mulți dintre ei nu doar că o duc greu, dar trag din greu la negru, de multe ori la munci pe care nu multă lume le-ar face. Dacă chiar vă interesează, puteți găsi cîteva cazuri aiciaici și aici .

În multe astfel de cazuri, avînd în vedere că avem de-a face cu un procent destul de mare de romi beneficiari de ajutor social, alternativa lor e cerșitul sau furtul, pentru că joburile, chiar și așa prost plătite, rar cînd le sunt atribuite și lor. Oricîtă gălăgie ar face hărnicimea rasistă din online. Așa că, ajutorul social și culesul de ciuperci/plante medicinale, plus furnizatul de lemne, sunt cele mai la îndemînă pentru mulți dintre ei.

De o ironie tristă și extrem de elocvent pentru mulți dintre cei care țin isonul acestui tip de fake newsși rostogolesc cui entuziasm și mînie un mit aducător de stigmat, e că foarte mulți dintre cei care I-au sărit la gît lui Vosganian gîndesc în aceeași parametri cînd vine vorba de asistații social și alți cetățeni care refuză joburile grele și prost plătite. Nu iau în calcul muncile pe care aceștia le practică pentru a-și asigura supraviețuirea, fie că e vorba de agricultură, cules, munci cu ziua la negru etc. Pentru că e o muncă disprețuită, ne-fiscalizată, intermitentă de multe ori și la periferia sistemului economic.

Revenind la paragraful de început, despre cum ajunge un mesaj fals, prin repetare, să fie acreditat ca adevăr, rețeta se verifică din plin în cazul poveștii cu plaga asistaților, inclusiv pe canalele media care denunță fake news-urile și manipulările de acest gen. Povestea e înghițită de mult, a ajuns la stadiul de platitudine, încît a dus la talibanizarea unei bune părți din societate, atît antreprenori, cît și muncitorime exploatată, săraci lipiți, oportuniști, scursuri din HR și media și păcălici din online, fără viitor. Inspectați secțiunea comentarii a unor astfel de materiale și o să vedeți acolo deversare de furie, stereotipuri, falsă cazuistică și ură, foarte multă ură. Termenul de asistat social a ajuns să comporte niște conotații foarte toxice, fiind sinonim cu un cortegiu de vicii și păcate. Lumea-și descoperă brusc hărnicia și apetitul pentru muncă, clamînd cu mîndrie că fac naveta 50 km pt 2000 de lei și „nu se plînge/nu comentează” cînd se confruntă cu astfel de nesimțiți care refuză joburi.

Dacă scopul acestor materiale, pe lîngă lobby-ul pentru unii angajatori și recrutori, este scoaterea la interval a unei categorii sociale, fără voce publică, deci fără posibilitatea de a se apăra, pentru rolul de țap ispășitor al marilor rele din societate, mișcarea reușește mai mereu. Prostimea, educată sau nu, cu salariu peste medie sau nu, cu firmă sau fără firmă, se năpustește cu sete asupra poveștii și o rumegă cu mînie și patimă. Fără prea multă reținere, putem afirma că povestea cu asistații social și leneșii care fug de muncă este unul dintre cele mai populare fake news-uri autohtone, cu o priză extraordinar de bună la toate nivelele sociale, indiferent de gradul de pregătire, de ifose și de pretenții. Încă  o dovadă că ignoranța, ura, lenea și ideile de-a gata pot face minuni cînd e vorba să unească lumea, indiferent de clasă și educație, împotriva cuiva. Mai ales împotriva cuiva slab, fără voce și apărare. Mai avem nevoie de evrei?

P.S. Semnatarul acestui text se încadrează, conform viziunii din media quality, în categoria asistaților social. Fără job (de cîteva luni) dar cu un prunc aducător de alocație.

În final, atașez o anexă preluată dintr-o interpelare aparținînd deputatului USR, Adrian Dohotaru, publicată pe site-ul USR Cluj. Anexa confruntă enormitățile din media quality sau provincială cu datele oficiale, evidențiind proporțiile manipulării și dezinformării.

Nr. Articol presă Realitate
1 Digi24: „Din|interior. Cum arată „România odihnită”, țara cu 7 milioane de asistați social” –http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/dininterior-cum-arata-romania-odihnita-tara-cu-7-milioane-de-asistati-social-354256Hotnews: „Peste sapte milioane de asistati sociali in Romania, doar 5% beneficiaza de servicii – Institutul pentru Politici Publice” –http://www.hotnews.ro/stiri-esential-17414036-peste-sapte-milioane-asistati-sociali-romania-doar-5-beneficiaza-servicii-institutul-pentru-politici-publice.htm 221 de mii de persoane beneficiază de ajutor social.
2 Gazeta de Sud: „Zece miliarde de euro pe an ajutoare sociale: În România, cel mai bine plătit este statul degeaba” –http://www.gds.ro/Actualitate/2017-05-24/zece-miliarde-de-euro-pe-an-ajutoare-sociale-in-romania,-cel-mai-bine-platit-este-statul-degeaba/
ProTV: „Cati asistati social sunt in Romania si cat plateste statul pentru ei?” –http://incont.stirileprotv.ro/job-uri/cati-asistati-social-sunt-in-romania-si-cat-plateste-statul-pentru-ei.html
În 2016, ajutorul social acordat pentru asigurarea venitului minim garantat a avut un cuantum total de aproximativ 180 de milioane de euro.
3 iare.com: „Fermierii sunt fortati sa accepte munca la negru, pentru ca zilierii nu vor sa lucreze ca-si pierd ajutoarele sociale” –http://m.ziare.com/economie/fermierii-sunt-fortati-sa-accepte-munca-la-negru-pentru-ca-zilierii-nu-vor-sa-lucreze-ca-si-pierd-ajutoarele-sociale-1484602-font3
Hotnews: „Fermierii au ajuns la capatul rabdarii: asistatii sociali nu vor sa lucreze ca zilieri pentru ca pierd ajutoarele” –http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-22047214-fermierii-ajuns-capatul-rabdarii-asistatii-sociali-nu-vor-lucreze-zilieri-pentru-pierd-ajutoarele.htm
ProTV: „Pensionarii, cei mai serioşi zilieri. Cum reuşeşte statul român să îi motiveze pe asistaţii social să refuze munca” –http://stirileprotv.ro/stiri/social/pensionarii-cei-mai-seriosi-zilieri-cum-reuseste-statul-roman-sa-ii-motiveze-pe-asistatii-social-sa-refuze-munca.html
Din 2014, conform art. 8 din Legea 416/2001, veniturile realizate ca zilier nu se iau în calcul la determinarea cuantumului ajutorului social.

Sursa: Liga oamenilor bonțideni

ROMANI IMPOTRIVA ROMANIEI!

7 nov.

Sincer, eu am obosit să tot aud despre campanii împotriva României, duse în presa străină. De la venirea la Cotroceni a lui traian băsescu, și înlocuirea lui Buzura cu Patapipi, la ICR (devenit sucursală a SIE), aceste campanii au căpătat o virulență incredibilă, dintr-un motiv foarte simplu: ceea ce părea o idee bună, în lupta lui băsescu traian că adversarii politici s-a dovedit un excelent instrument de control al intereselor României, și, până la urmă, o armă redutabilă împotriva ei.

Scoaterea în exterior a ”corupției” a fost la început folosită pentru justificarea abuzurilor în pomenita luptă. ”Uite, domle, ce zice străinătatea! să le futem muma-n cur de corupți, să intrăm și noi în rândul lumii!” După care lucrurile au scăpat de sub control, cum spuneam. Cum băsescu începuse deja lupta pentru supraviețuire politică, nu i-a păsat de consecințele campaniilor de presă, chiar dacă prețul plătit de România creștea, atât politic-irelevanța în NATO și mai ales în UE, izolarea internațională-dar și economic, gen costul împrumuturilor externe, acceptarea împrumutului de la FMI, limitarea drastică, prin MTO, a deficitului structural, presiuni pentru privatizarea companiilor din energie, etc.

Din păcate și Iohannis s-a bucurat de ”fructele” acestei campanii, și el o folosește tot în lupta politică. ”Penalii” și ”prezumția de vinovăție în cazul politicienilor” sunt moștenite de la băsescu. Costurile sunt aceleași, plus sau minus niște amănunte. Dar lui nu-i pasă. Îi pasă doar de cel de-al doilea mandat acum. Deși în ăsta de acum a făcut căcatul praf. Probabil în cel de-ad doilea vrea să-l recompună. Pe el, pe căcat!

Un om de stat responsabil ar considera această campanie o amenințare la adresa securității naționale. Ceea ce și este. Dar nu o va face. Mai mult, sunt ferm convins că serviciile secrete românești, în special SIE, sunt implicate în susținerea acestei campanii. Ar fi una din explicațiile faptului că SIE NU mai are șef civil, iar comisia parlamentară de control nici nu există, practic.

Acum venim și la Lulutza, beneficiara acestei campanii deșănțate, cu accente ceaușiste, din presa occidentală. Sigur, ea este călăul celor din sistem, cea care ucide la ordin. E mai mult decât utilă. Dar nu de neînlocuit. E plină justiția din România de canalii, gata să-i ia locul, și să fie și mai și decât ea. Doar că problema cu Lulutza este ce știe ea, și, implicit, ce știu niște unii din afara României de la ea. Asta o face periculoasă pentru toți: de la Iohannis la cei din servicii și din mediul de afaceri. Deocamdată n-a pierdut sprijinul, esențial, al celor precum ambasadorul SUA, spre pildă.

Campania este un avertisment dat celor care vor să aplice Constituția și legea în Justiție. Asta o privește și pe ea, nu doar pe câțiva procurori și judecători abuzivi. Nu s-au ridicat spontan împotriva lui Toader acei judecătorii și procurori care se ”împotrivesc” modificării legilor justiției. Au fost ”ridicați” de servicii, că arhiva aia a SIPA sigur are duplicate la SRI și SIE. Sunt convins că o structură care adună informații despre cei din Justiție există și acum, informal, dar eficient.

Bun, să zicem că legile modificate nu trec. Să zicem că Lulutza rămâne în continuare în fruntea DNA. Să zicem că vom plăti în continuare prețul trădării țării de cei care ar trebui să aibă grijă ca asta să nu se întâmple. Deschid o paranteză: nu-i întreabă nimeni pe cei de la SIE, și de la Ministerul de Externe, sucursala sa, ce au făcut pentru a contracara această campanie, care face atât de mult rău României? Spre pildă Iohannis. Sau primul ministru. Sau Parlamentul. De ce n-o fac? N-au primit ordin de la servicii? Închid paranteza.

Așadar care este finalitatea tuturor acestor acțiuni demente, până la urmă? Cine ce câștigă? Cui servește ea? Și mai ales ce câștigăm noi, românii? O guvernare mai bună? Respectul celorlalte națiuni? O viață mai bună, mai prosperă? Vom avea mai puțină corupție? Deocamdată nimic din astea nu se văd. Și nici nu se vor vedea vreodată, dacă o ținem tot așa..

Autor: Constantin Stan

Sursa: Constantin Stan

MARELE SUBIECT INTERZIS DE PROPAGANDA JOHANNISTA: IN LOCUL ROMANILOR PLECATI IN STRAINATATE VIN MIGRANTI DE PE ALTE CONTINENTE!

7 nov.

Propaganda poate face minuni. Despre Ceauşescu şi despre Elena sa, Odiosul şi Sinistra, s-a scris cât în lună şi în stele, mai ales începând din 1971, după Tezele din iulie, la întoarcerea din Coreea de Nord. S-a ajuns la „Dunărea gândirii”, „Geniul Carpaţilor”, „Marele Conducător” etc. Sociologii şi ziariştii, agitatori înveteraţi, se întreceau în fabricarea unei realităţi alternative în vreme ce poporul suferea cumplit. S-a scris şi s-a vorbit astfel despre Ceauşeşti şi despre regimul lor până aproape în ziua în care au fost împuşcaţi, de Crăciun, la Târgovişte.

Deşi modernizaţi, liftaţi, „democratizaţi”, călătoriţi şi bursieri, propagandiştii de azi fac cam acelaşi lucru, ba uneori sunt chiar mai perverşi decât cei de ieri. Destui sunt aceiaşi. Temele pe care mint, le înfloresc, le mistifică sunt multe, mai ales cele mai grave, cele mai importante. Dar subiectul despre care se tace cel mai gros e catastrofalul subiect al migraţiei.

România este pusă de Eurostat, alături de alte câteva ţări din Estul Europei (Bulgaria, Croaţia, Lituania şi Letonia), pe o hartă a surselor migraţiei contemporane. Cu nimic diferită de Siria, aflată în război, sau de Africa şi Orientul Apropiat sau Mijlociu. Desigur, despre cei între 3 şi 5 milioane de români plecaţi mai ales în Spania, Italia, Marea Britanie dar şi în restul globului se scrie, se dau statistici ONU şi europene etc. Cel mai frecvent sunt date cifrele de valută trimisă în ţară, din care încă se mai plătesc pensii speciale, parlamentari numeroşi, o clasă conducătoare viermănoasă, mizerabilă, bani cu care se mai aprinde lumina, se mai mişcă trenurile şi mai zboară avioanele TAROM-ului, care, iată, se apropie de faliment. Şi care sunt cifrele ? Mai întâi banii: după Ziarul financiar„Din 2006 până în 2015, românii din străinătate au trimis acasă peste 52 de miliarde de euro, cu mult peste nivelul investiţiilor străine din aceeaşi perioadă (de circa 41 de miliarde de euro în ultimii zece ani)”. Vă amintiţi câte tone de hârtie au fost înnegrite cu investiţiile străine şi cât de mult s-a tăcut despre banii trimişi acasă de români? Avem, tot în Ziarul financiar, şi comentariul sinistru-comic al sociologului Sandu, mare profesor: „Este firesc să ne aşteptăm la o scădere a volumului remitenţelor odată cu creşterea vârstei medii a diasporei româneşti în străinătate. Cu cât românii emigranţi stau mai mult acolo, cu atât vor veni mai puţini bani în ţară”. Vechiul sociolog Dumitru Sandu, profesorul multor propagandişti de azi, vorbeşte „ştiinţific” de marea tragedie românească în curs. Cam ca Elena şi Nicolae Ceauşescu pe vremuri despre alimentaţia ştiinţifică. Tot la categoria cifrelor dezastrului românesc în curs avem estimări foarte diferite în legătură cu numărul celor plecaţi, în funcţie de surse. Surse străine, pentru că sursele autorizate româneşti lipsesc cu desăvârşire. Se tace gros, se tace vinovat. Un studiu mai recent al ONU dă cifra de 3,4 milioane de români plecaţi după 1989. În fiecare an pleacă din ţară un oraş mediu, pentru anul în curs se estimează 85 000 de plecări. Anul trecut ar fi plecat vreo 200 000. Cifrele trebuie luate cu toată precauţia – Institutul Naţional de Statistică nu ne ajută deloc, se ocupă şi el de propagandă sau tace în păpuşoi. S-a văzut şi la ultimul recensământ şi la alegerile succesive din ultimii ani. Rămâne faptul teribil că suntem comparaţi cu Siria, deşi în România nu se înfruntă încă armat marile puteri, nu avem triburi care se urăsc de moarte de generaţii, nu suntem şiiţi şi sunniţi, şi nu avem nici ISIS. Decât dacă nu cumva locul ISIS e ţinut de instutiţii care ar trebui să lucreze pentru interesul României.

Niciodată în istoria sa România nu a pierdut atâta populaţie în timp de pace şi într-un interval atât de scurt. Vina principală trebuie atribuită guvernelor şi preşedinţilor succesivi, ministerelor regaliene şi instituţiilor de forţă, partidelor politice, presei de propagandă, intelectualilor publici rupţi de realităţi şi transformaţi şi ei în arme oengiste ale agit-prop-ului. Intelectuali celebri, cei care ocupă scena principală şi papă banii aferenţi, se luptă cu PSD-ul şi pentru Klaus Iohannis, pe care instituţiile de forţă îl ţin în fereastră la Cotroceni, scot tineretul derutat sau, mai ştii, cointeresat în Piaţa Victoriei, pe lângă pensionari speciali şi idioţi utili, susţin isteric o democraţie fantomatică în vreme ce România dispare. În fiecare oră se spune că ar mai pleca 9 români acolo unde văd cu ochii şi acolo unde mai sunt încă primiţi.

Iată că atât Europa în derivă, cât şi factorii noştri răspunzători ne pregătesc cealaltă faţă a monedei într-un mod simplist şi brutal. Probabil că vor să înlocuiască la număr românii plecaţi cu migranţi din toate orizonturile. Eurodeputatul naţionalist Laurenţiu Rebega lansează un semnal de alarmă pe care, bineînţeles, nu-l aude nimeni: „Potenţialul migrator al zonelor limitrofe Europei din Africa şi Orientul Apropiat şi mijlociu este uriaş – estimările variind între 10 şi 50 de milioane de persoane. Pe aceşti oameni, săraci şi disperaţi, bogăţia Europei îi atrage ca un magnet […]. România (şi Bulgaria) trebuie să aştepte liniştite, în afara spaţiului Schengen, şi să devină zona tampon a Uniunii Europene. Aici trebuie să se strângă refugiaţii şi aici trebuie să fie relocaţi cei indezirabili care au apucat să intre în ţările din nucleului Uniunii. Acesta este scenariul care ne este pregătit! (site-ul ActiveNews, 26 august 2017)”. Eurodeputatul Rebega nu face decât să readucă în atenţie un scenariu despre care s-a mai vorbit. Şi e foarte probabil că României şi Bulgariei li se pregăteşte cel mai sumbru scenariu.

După ce ni s-au luat doctorii, inginerii, savanţii, tinerii cei mai talentaţi prin emigrări agresive, organizate cel mai adesea la Bucureşti dar şi în alte oraşe ale ţării, cu acordul autorităţilor, acum ni se pregăteşte şi o migraţie aleasă, dar în sens invers. Una nedorită, împotriva intereselor suverane ale României şi fără nici o şansă de a deveni una integrată şi sănătoasă. Perspectivele României de a se regăsi par a fi epuizate, inexistente. Iar secolul care va urma va fi, foarte probabil, mult mai odios decât secolul fanariot. Cu asemenea politici trădătoare şi de-a dreptul imbecile, nu e oare normal ca toţi cei care mai pot pleca din ţară s-o facă? Dacă scenariul imigraţiilor în România din Orient şi din Africa se adevereşte, se poate anticipa că alte milioane de români vor pleca în patru zări în anii următori. În orice caz, starea de sfârşit de lume şi de criză perpetuă, de pierdere a oricărui sens şi a oricărui scop se explică în primul rând prin această tragică, enormă, devastatoare pierdere de populaţie activă, educată, care încă mai putea plănui un viitor al acestui loc.

Autor: Petru Romoșan

Sursa: Justitiarul

DATE EUROSTAT: 8 MILIOANE DE ROMANI IN PRAGUL SARACIEI!

7 nov.

Anul trecut, peste o treime din populație era supusă riscului de sărăcie și excluziune socială în trei state membre din Uniunea Europeană: Bulgaria (40,4%), România (38,8%) și Grecia (35,6%), arată datele prezentate azi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Nivelurile cele mai reduse ale acestui indicator se înregistrau, conform Agerpres, în Cehia (13,3%), Finlanda (16,6%), Danemarca (16,7%) și Olanda (16,8%).

În cele 28 de state din Uniunea Europeană, 23,4% din populație — respectiv 117,5 milioane de persoane — era supusă în 2016 riscului de sărăcie și excluziune socială, un nivel aproape similar cu cel dinaintea crizei, în 2008.

Un obiectiv al Strategiei Europa 2020 este scoaterea din categoria celor expuși sărăciei și excluziunii sociale în UE a cel puțin 20 de milioane de persoane până în 2020.

În perioada 2008 — 2016, riscul de sărăcie și excluziune socială a crescut în zece state membre din UE, cel mai ridicat avans fiind înregistrat în Grecia (de la 28,1% în 2008 la 35,6% în 2016, sau 7,5 puncte procentuale), Cipru (4,4 puncte procentuale), Spania (4,1 puncte procentuale) și Suedia (3,4 puncte procentuale).

În schimb, cel mai semnificativ declin a fost raportat în Polonia (de la 30,5% în 2008 la 21,9% în 2016, sau 8,6 puncte procentuale), Letonia (de la 34,2% în 2008 la 28,5% în 2016, sau 5,7 puncte procentuale) și România (de la 44,2% în 2008 la 38,8% în 2016, sau 5,4 puncte procentuale). Eurostat menționează că datele pe 2016 din România sunt provizorii. În 2008, România avea 9,11 milioane de cetățeni supuși riscului de sărăcie și excluziune socială, iar anul trecut — 7,69 milioane.

Sursa: InPolitics

%d blogeri au apreciat asta: